06.Sistemul calit-u00E2+u00A2ii

PLANUL DE ASIGURARE AL CALITĂTII Pentru lucrarea:

Modernizare drumuri de interes local , in comuna Letea Veche, judetul

Bacau

1.Prezentarea generală a lucrării

Investiia supusă licitatiei constă în lucrări de executie a proiectului de modernizare a

drumurilor de interes local , situate pe teritoriul administrativ al comunei Letea Veche , jud.Bacau.

Comuna Letea Veche este situata in partea nord est a judetului Bacau si se invecineaza la nord cu

comuna Saucesti, la sid-est cu comuna tamasi, la est cu comuna Buhoci, la sud-vest cu comuna

Nicolae Balcescu si la vest cu orasul Bacau.

Satele componente ale comunei Letea Veche sunt ; Letea Veche, Holt, Radomiresti, Rusi Ciutea si

Siretu.

Legaturile intre localitatile comunei precum si celelalte comune se face pe drumul national DN2F,

drumul judetean DJ207G si drumurile comunale DC86,DC87 sau drumurile de interes local.

Tronsoanele de drum ce fac obiectul acestui proiect sunt:

Sat Rusi Ciutea

1.Drum sat Rusi-Ciutea-poz.inv.5-1 are originea in DJ 207G( capat pod peste raul Bistrita) si

destinatia in dreptul proprietatii 69;

2.Drum sat Rusi-Ciutea-poz.inv.5-2 are originea in DJ 207G si destinatia in dreptul intersectiei de

Biserica Rusi-Ciutea si troita;

Sat Holt

3.Drum sat Holt-poz.inv.7-1 are originea in DC85( Magazinul numar postal 458) si destinatia in

DC85 in dreptul Bisericii Holt;

4.Drum sat Holt-poz.inv.7-2 are originea in Dc85( in dreptul proprietatii 138) si destinatia in dreptul

proprietatii 179 (rond, magazin,troita);

5.Drum sat Holt-poz.inv.7-3 are originea in dreptul proprietatii 179( rond, magazin,troita) si

destinatia in intersectia cu drumul local.

Lungimea drumurilor studiate in acest proiect este de 3000,00ml si apartin domeniului public al

comunei Letea Veche.

Modernizarea constă în realizarea unei structuri rutiere având o îmbrăcăminte din beton

asfaltic, corectarea profilului longitudinal si transversal, asigurarea si preluarea apelor pluviale,

asigurarea sigurantei circulatiei.

1

STRUCTURA RUTIERA Structura rutiera s-a stabilit prin proiectul tehnic cu respectarea Normativului PD177/2001,

normativ ce se refera la dimensionarea structurii rutiere: - intensitatea si componenta traficului de perspectiva- functia drumului in reteaua rutiera a localitatii si perspectivele in viitor a unor valori

mai importante de trafic - capacitatea portanta necesara complexului rutier - capacitatea portanta la nivelul patului drumului - materialele preponderente si caracteristicile fizico-mecanice ale acestora si ale

pamânturilor de fundatie - necesitatea asigurarii structurii rutiere impotriva actiunii inghet-dezghet.

Astfel conform proiectului s-a stabilit:Structura rutiera supla

4 cm BAPC16 – strat de uzura din beton asfaltic6 cm BADPC 25 - strat de legatura beton asfaltic15 cm Strat superior de fundatie din piatra sparta15 cm Balast

Acostamentele se vor consolida astfel : balast

SCURGEREA SI EVACUAREA APELOR se realizeaza prin intermediul unor rigole Rigolele ce se vor realiza conform STAS 10796/1/ 77 si STAS 10796//2//79, vor avea

sectiune triunghiulara cu panta 2/3 dinspre platforma drumului si 1/1 spre zona de siguranţă. Podetele tubulare vor asigura continuitatea rigolelor in lungul drumului comunal, si totodata

realizarea accesului la drumurile laterale. Acestea vor avea lungimea si sectiunea variabila in functie de debitele de apa reiesite din calculele hidraulice ,dimensionate conform Normativului P.D. 95–2002.

SIGURANTA CIRCULATIEI Pentru siguranta circulatiei sunt prevazute : marcaje rutiere

1. Marcaj intrerupt de delimitare a partii carosabile, conform STAS 1848-7:2004

2. Semnalizare rutiera in timpu executiei

3. Indicatoare rutiere dupa finalizarea lucrarilor

4. Marcaj longitudinal

5. Marcaje diverse

Lucrările de modernizare a drumurilor satesti ,vor consta în lucrări pregătitoare, lucrări de

terasamente pentru aducerea patului drumului comunal la cotele proiectate în profilul longitudinal şi

transversal.

2

Dupa executarea lucrarilor de terasamente, aşternerea şi verificarea calitătii lucrărilor

substratului de balast cu rol anticapilar de 10 cm grosime, se asterne stratul inferior de fundaţie din

balast cu grosimea de 15 cm.

Asternerea balastului se va face pe toata lătimea părtii carosabile, în straturi la şablon, cu

respectarea lăţimii şi pantei prevăzute in proiect. Apa necesară asigurării umiditătii optime de

compactare se va stabili de laboratorul de santier, ţinând seama de umiditatea balastului. Stropirea va

fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală. Compactarea stratului de balast se va face în formaţia

de utilaje stabilita pe tronsonul experimental, respectându-se componenta formatiei, viteza utilajelor

de compactare, tehnologia si intensitatea.

După receptta stratului de balast compactat se aşterne stratul superior de fundaţie din piatră

spartă în grosime de 15 cm care se cilindrează la uscat până se asigură o bună înclestare a pietrei în

strat.

După cilindrarea la uscat se execută împănarea scheletului mineral cu split sau criblură prin

asternerea cât mai uniformă a cantitătilor de materiale. După asternere se stropeste cu apă si se

cilindrează la început cu rulouri usoare de 6-8 tone si apoi cu rulori compresoare mijlocii de 10-12

tone. Suprafata stratului trebuie să aibă un aspect de mozaic.

După executarea receptiei stratului de piatra spartă, receptie consemnată în Procesul Verbal

de Verificare a calitătii lucrărilor ce devin ascunse, se va trecere la asternerea straturilor de mixturi

asfaltice pe toată lungimea drumului comunal, conform AND 605 din 2013.

Asternerea straturilor din mixturi asfaltice se va realiza numai cu repartizatoare mecanice, iar

compactarea si nivelarea betonului asfaltic, se va efectua cu ajutorul cilindrilor compactori.

2.Descrierea sistemului calitatii, inclusiv lista procedurilor aferente sistemului calitatii (P.S.) aplicat la serviciile si lucrarile/tehnologia prevazuta/propusa

Prezentul program de asigurare a calitătii realizează legătura între cerintele standardului SR

EN ISO 9001/2008, documentele sistemului calitătii specifice societătii noastre si conditiile concrete

pentru realizarea lucrării contractate. Programul de asigurare a calitătii furnizează argumentele

necesare pentru realizarea proiectului în conformitate cu normele calitătii specifice si implicite.

Prezentul program completează celelalte documente specifice sistemului calitătii din societatea

noastră si realizează o cumulare sintetizată a tuturor documentelor specifice proiectului (lucrării).

Programul de asigurare a calitătii asigură faptul că societatea noastră îsi desfăsoară activitatea în

concordantă cu conditiile Legii 10/1995 precum si cu celelalte documente ale sistemului calitătii.

Protectia mediului constituie o conditie fundamentală a dezvoltării durabile a societătii, un

obiectiv prioritar ce se realizează printr-un cadru institutional - administrativ, în conformitate cu

3

cerintele standardului SR EN ISO 14001:2005. În baza normelor legale societatea îsi controlează

impactul propriilor activităti, produse si servicii asupra mediului, luându-si în considerare politica si

obiectivele de mediu/OHSAS.

SC ROMCONSTRUCTOR SA are implementat un sistem de management al calitătii în

conformitate cu SR EN ISO 9001:2008;

Societatea execută lucrările de constructii care sunt cuprinse în statutul său de activitate ce

cuprinde domeniile :

- constructia, repararea, reabilitarea si modernizarea drumurilor si a lucrărilor de artă aferente

lor.

Societatea are implementat un sistem de conducere si asigurare a calitătii ce stabileste si

traduce în fapt politica în domeniul calitătii definită în ”Declaratia conducerii societătii privind

politica în domeniul calitătii” prin activităti sistematice, destinate să prevină noncalitatea, să asigure

realizarea si garantarea calitătii cerute, ale obligatiilor contractuale, respectarea normelor si

normativelor în vigoare, ale standardelor nationale si internationale .

Sistemul propriu de conducere si asigurare a calitătii descris în ”Manualul Calitătii” al SC

ROMCONSTRUCTOR SA îmbină elemente legate de :

-datele de intrare, concretizate prin aprecieri tehnice si caiete de sarcini a căror analiză si

selectare se face în sfera de ofertare - contractare lucrare ;

-elemente principale de continut, concretizate în programe de asigurare a calitătii, procedurile

de sistem calitate si organizarea aferentă a compartimentului;

-documente tehnice, concretizate prin proceduri tehnice de executie, instructiuni de lucru,

planuri de control calitate si verificări, documente de atestare si înregistrare a calitătii, aferente

lucrărilor de constructii;

si sintetizează responsabilitătile personalului de conducere, pe diferite trepte ierarhice, a personalului

de executie a lucrărilor si a personalului de control referitoare la asigurarea calitătii.

Cerintele Legii 10/95 privind calitatea în constructii si HGR 766/97 de aprobare a

regulamentelor:

-Regulament privind conducerea si asigurarea calitătii;

-Regulament privind stabilirea categoriei de importantă a constructiilor;

-Regulament privind urmarirea comportării în exploatare a investitiilor în timp si

postutilizarea constructiilor;

-Regulament privind activitatea de metrologie în constructii;

4

-Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în

constructii;

-Regulament privind certificarea de conformitate a calitătii produselor folosite în constructii,

cât si reglementările SR EN ISO 9002/1995 si SR EN ISO 9004/1995 au condus la structurarea

compartimentelor distincte de ”Asigurarea Calitătii” (AQ) si ”Controlul Calitătii” (CQ) respectându-

se astfel principiul unitătii de comandă, al competentei profesionale i al divizării pe compartimente

funcționale .

Desfășurarea proceselor privind execuția oricărei activități de construcții se realizează

conform procedurii de sistem ”Organizarea procesului de construcții”.

Neconformitățile ivite în mod accidental în decursul execuției se tratează conform procedurii

specifice ”Tratarea produsului neconform”, urmărită permanent până la remedierea neconformităților

de către personalul AQ-CQ la nivel de lucrare.

Eliminarea și prevenirea neconformităților sesizate se face în conformitate cu procedura generală

”Acțiuni corective” și ”Acțiuni preventive și îmbunătățire”.

Procedurile specifice adoptate în cadrul sistemului calitătii al SC ROMCONSTRUCTOR

S.A. sunt:

Analiza periodică a managementului;

RelaTia cu clientul;

Organizarea Si desfăSurarea procesului de constructii;

Controlul procesului de constructii;

Satisfactia clientului;

Contractarea procesului de constructii;

Aprovizionarea;

tinerea sub control a mijloacelor de măsurare;

Întretinerea echipamentelor si utilajelor pentru constructii;

Instruirea personalului,

Tratarea reclamatiilor si sesizărilor;

Procedurile generale adoptate în cadrul societătii sunt următoarele :

Controlul documentelor;

Controlul înregistrărilor;

Auditul intern;

Actiuni corective;

Actiuni preventive si îmbunătătire;

5

Tratarea produsului neconform;

Proceduri tehnice de executie:

Trasarea lucrarilor

Executia lucrărilor de terasamente;

Executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal;

Executia stratului de fundatie din piatră spartă;

Executia podete tubulare;

Prepararea, asternerea si compactarea mixturilor asfaltice;

Executie acostamente din balast ;

Prepararea si punerea în operă a betoanelor de ciment;

Executie santuri, rigole;

Montarea indicatoarelor rutiere;

Executie marcaj rutier;

În cadrul SC ROMCONSTRUCTOR SA si SC CONEXTRUST SA, există personal autorizat

intern si personal atestat M.L.P.T.L. pentru executia lucrărilor incluse în domeniile de activitate

prezentate.

Mixturile asfaltice se prepară în statia de asfalt , iar betoanele de ciment se prepară în statia

betoane de ciment..

Statia de preparare mixturi asfaltice este proprietatea societatii SC RUSTRANS Bacau si

statia betoane de ciment este proprietatea societătii SC ROMCONSTRUCTOR SA.

Societatea are contract cu laborator de drumuri autorizat grad II, pentru următoarele profile

de încercări: MBM, MD, ANCFD, D, GTF.

De asemenea, pentru utilajele si echipamentele din dotare societatea detine rapoarte de

inspectie si măsurarea parametrilor functionali, inclusiv buletine de analiză al nivelului de zgomot.

3.Sistemul de gestionare a documentatiei pentru executarea lucrarilor care va include atat pe subcontractori cat si pe furnizorii antreprenorului.

Toate documentele şi informaţiile ce se referă la cerinţele SMC, inclusiv documentele de

provenienţă externă, cum ar fi standardele, sunt menţinute sub control.

Documentaţia SMC este alcătuită din:

6

Declaraţia de politică in domeniul calităţii, elaborata de catre managementul la varf al

organizatiei;

Obiective departamentale cuantificabile, derivate din Politica in domeniul calitatii stabilita

la nivelul managementului;

Manualul Managementului Calităţii - cod MMC - 02;

proceduri documentate, prezentate in Matricea documentelor interne controlate, cod F(PG

4.2.3)05;

1. proceduri Generale – PG,

2. proceduri de proces – PP,

3. proceduri de organizare – PO,

planurile de control ale calităţii. Principalele procese care au loc în activitatea organizaţiei

sunt planificate. Sunt prestabilite: modul în care decurge fiecare activitate, funcţiile

implicate, verificările, modul de realizare a trasabilităţii, înregistrările şi documentele care

intervin in fiecare etapa, după caz.

înregistrări ale proceselor determinate de organizatie ca fiind necesare pentru planificarea,

operarea si controlul proceselor desfăşurate în organizaţie; acestea sunt cuprinse in Lista

înregistrărilor calitatii în vigoare, cod F(PG 4.2.4)01.

Elaborarea procedurilor şi instrucţiunilor se face conform procedurii generale Controlul

documentelor, cod PG 4.2.3.

Procedurile cuprind scopul şi domeniul de aplicare al activităţii descrise de procedura,

documentele de referinţă, definiţii şi prescurtări acolo unde este necesar, responsabilităţile funcţiilor

implicate, descrierea amănunţită a etapelor de lucru, a verificărilor, precum şi a interfeţelor ce

intervin în desfăşurarea activităţii; de asemenea sunt enumerate înregistrările şi anexele aferente.

Sunt precizate clar funcţiile abilitate cu elaborarea, verificarea, aprobarea şi retragerea

documentelor. In cazul modificării documentelor, elaborarea, verificarea şi aprobarea se fac de către

aceleaşi funcţii ca şi în cazul documentului iniţial.

Necesarul de documente privind acoperirea cerinţelor din standardul internaţional de referinţă,

SR EN ISO 9001:2008, este stabilit de către RMC şi coordonatorii activităţilor desfăşurate, prin

analiza cerinţelor aplicabile din standard şi este aprobat de Administrator. RMC elaborează si

actualizează lista acestor documente.

La stabilirea necesarului de documente se are in vedere prevenirea generării unei birocraţii excesive.

Formularele utilizate sunt stabilite şi definite odata cu documentele sistemului de management al

calităţii aplicabile.

7

Necesarul de reglementări, standarde si documentaţie tehnică este stabilit de catre şefii de

compartimente, cu consultarea dupa caz, a clientului sau a diferitelor instituţii.

Identificarea documentelor de provenienţă internă elaborate se realizeaza printr-un cod care asigură

asocierea fiecărui document cu clauza referenţialului, codul fiind alcătuit dintr-o referinţă formată din

mai multe litere care semnifică tipul documentului şi un numar care semnifică ordinea în cadrul

tipului.

Documentele se pastrează pe hartie format standard A4 sau pe suport informatic. Fiecare document

conţine sigla firmei, titlul documentului, referinţa, numărul ediţiei/reviziei împreună cu data acesteia

şi numarul paginii, prin care se asigură trasabilitatea documentului în timp la versiunea originală şi la

persoanele care au elaborat, verificat/avizat si aprobat documentul.

Documentele de provenienţă externă sunt acele documente identificate de organizatie ca fiind

necesare pentru planificarea si operararea SMC. Acestea păstrează codificarea originala şi se trateaza

în acelaşi mod ca cele de provenienţă internă.

Elaborarea Procedurilor şi Instrucţiunilor

În mod sintetic fluxul de elaborare a unei proceduri este prezentat în Anexa 1.

Identificarea activităţilor ce trebuie procedurate

Această etapă constă în identificarea tuturor proceselor existente în respectivul compartiment de

activitate şi evaluarea acestor procese în raport cu SMC.

Documentarea şi actualizarea datelor cu situaţiile reale

Este faza de stabilire a datelor de intrare, care constă în parcurgerea următoarelor etape:

• Cunoaşterea şi listarea tuturor procedurilor existente ce descriu activitatea şi sunt importante

pentru calitatea produselor/serviciilor;

• Definirea scopului şi domeniul de aplicare al fiecărei activităţi ce trebuie descrisă;

• Stabilirea compartimentelor şi funcţiilor implicate în activităţile procedurate şi stabilirea

responsabilităţilor pentru elaborarea procedurilor;

• Descrierea rolului şi relaţiilor funcţionale între compartimentele şi persoanele implicate în

desfăşurarea activităţilor procedurate.

Atunci când clientul descrie produsele solicitate prin documente altfel decât documentele utilizabile

în mod curent sau solicită alt tip de documente care descriu aceste produse, se asigură identificarea,

documentarea şi analizarea acestora, precum şi disponibilitatea documentelor la toate persoanele cu

responsabilităţi din cadrul organizaţiei.

8

Documentele privind caracteristicile/cerinţele speciale ale produselor sunt marcate cu simboluri sau

notaţii echivalente, pentru identificare şi trasabilitate mai rapidă. Implementarea documentelor

include şi actualizarea corespunzătoare a acestora.

4. Metodele de control aplicate cu privire la utilizarea in scopul executiei lucrarilor exclusiv a documentelor validate si aprobate.

Documentele cerute de conformitatea SMC cu ISO 9001:2008 sunt ţinute sub control în

conformitate cu procedura documentată Controlul documentelor, cod PG 4.2.3, care precizează

regulile de:

aprobare, emitere;

analiză, actualizare, dacă este cazul, reaprobare;

identificare a modificărilor şi stadiului reviziei curente a documentelor;

asigurare că versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de

utilizare;

asigurare că documentele rămân lizibile şi identificabile cu uşurinţă;

identificare şi distribuţie controlată a documentelor de provenienţă externă;

prevenire a utilizării neintenţionate a documentelor perimate şi de aplicare a unei identificări

adecvate dacă sunt păstrate pentru orice alt scop.

Descrierea procesului de control al documentelor

NR CRT

ETAPA PROCES

RESPONSABIL DESCRIERE FORMULARE

1 Elaborare Elaborator(Reprezentantul Managementului

/Comp/Consultant.)

Pentru procesele sau activitatile reprezentative, care au un impact deosebit asupra serviciilor furnizate de organizatie sunt elaborate proceduri, instructiuni, specificatii tehnice sau alte tipuri de documente dupa cum este stabilit de catre Responsabilul de Proces.

Politica in domeniul calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale este stabilita de catre Directorul General si constituie parte integranta a Manualului de Management Integrat.

Manualul de Management Integrat, procedurile obligatorii cerute de standardele SR EN ISO 9001: 2008, SR EN ISO 14001: 2005 si OHSAS 18001 : 2004 sunt elaborate de Reprezentantul Managementului sau de organisme desemnate de Directorul General prin contract sub stricta supraveghere a Reprezentantului Magementului.Metodologia de elaborare a

Lista de controlsau rubrica

special stabilita pe document

9

NR CRT

ETAPA PROCES


documentatiei SMI este descrisa in procedura: Elaborarea procedurilor SMI.

Formularele specifice documentatiei SMI sunt codificate astfel: F – 7.5 – 01, Rev. 0, unde F = formular, 7.5 = cerinta SMI la care se trateaza procesele descrise in procedura, 01 = numarul de ordine, de la 1→n.

2 VerificareSef Comp./ Reprezentantul Managementului + Resp.

Proces

Documentele calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale sunt verificate inainte de emitere de catre Sef Comp./ Reprezentantul Managementului/ Responsabilul de Proces pentru a se vedea daca acestea corespund cerintelor standardelor aplicabile, cerintelor, legale si de reglementare in vigoare, procedurii de elaborare a procedurilor, politicii si obiectivelor organizatiei, daca sunt identificate corect resursele necesare realizarii procesului, functionalitatea.

Daca documentul nu corespunde se adnoteaza modificarile necesare pe Lista de control sau rubrica special stabilita pe document sau direct pe document cu o alta culoare si se transmite documentul elaboratorului pentru a fi efectuate modificarile cerute.



3 AvizareReprezentantul

Managementului

Documentele calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale avizate inainte de emitere de catre Reprezentantul Managementului pentru a se vedea daca acestea corespund cerintelor SMI.

Pentru orice modificari solicitate se procedeaza conform punctului precedent.

4 Aprobare Directorul General

Toate documentele calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupaţionale sunt aprobate de catre Directorul General al organizatiei.



5 Modificare Elaborator Pentru asigurarea conformităţii documentelor interne: proceduri, instrucţiuni (de lucru, sănătate şi securitatea ocupationala etc.) cu reglementările legale privind calitatea serviciilor furnizate, protecţia mediului, realizarea securităţii ocupationale, dar şi a modului în care acestea respectă cerinţele din documentele oficiale, se va face revizuirea lor, ori de câte ori au loc modificări în legislaţia naţională sau în funcţionarea propriu-zisă a organizaţiei (modificări de tehnologie, ale obiectului de activitate).

Fişa de modificare

10

NR CRT

ETAPA PROCES


Cel ce face propunerea de modificare sau de creare a unui nou document va trimite Reprezentantului Managementului o copie a noului document însoţită de Fişa de modificare, conţinând propunerea de modificare împreună cu precizarea modificărilor.

Reprezentantul Managementului analizează propunerea şi nivelul (gradul) de verificare-validare ce îl implică.

Modificările documentelor sunt verificate, avizate si aprobate de către aceleaşi funcţii care le-au semnat iniţial.Dacă sunt afectate alte documente ale SMI, Reprezentantul Managementului actualizează secţiunile de evidenţă (istorie) a modificărilor documentelor.

Atunci când se modifică un capitol/ subcapitol al unei proceduri se va indica acest lucru în noua revizie a procedurii prin bararea cu o linie verticală a întregului capitol/ subcapitol modificat. Documentele modificate implica retragerea documentului initial de la toti detinatorii in baza Listei de difuzare si difuzarea noii versiuni cu identificarea clara a stadiului reviziei.

Prin audituri interne se verifica daca la punctele de utilizare sunt disponibile ultimile revizii ale documentelor.

6 InregistrareReprezentantul

Managementului

Inregistrarea tuturor documentelor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale se face de catre Reprezentantul Managementului in Lista documentelor SMI. Aceasta trebuie actualizată ori de cate ori sunt elaborate noi documente sau apare o noua revizie/editie a unui document.

Lista documentelor

SMI

7 Multiplicare Emitent

Multiplicarea documentelor SMI este realizata de catre emitent in numarul de exemplare stabilit in Lista de difuzare pe fiecare pagina a documentului, specificandu-se numarul exemplarului. Multiplicarea şi difuzarea documentelor SMI este interzisa fără acordul S.C. ROMCONSTRUCTORS SA.

Lista de difuzare

8 Difuzare controlata

Copii controlateDocumentele SMI sunt difuzate controlat tuturor entitatilor functionale stabilite in Lista de difuzare. Originalul cu toate avizele si validarile este pastrat la Reprezentantul Managementului.

Copii necontrolate

Lista de difuzare

11

NR CRT

ETAPA PROCES


Reprezentantul Managementului

Copiile pentru care emitentul nu isi asuma responsabilitatea actualizarii, avand numai un caracter informativ, vor fi identificate in acest sens: „Copie informativa”Copiile necontrolate pentru Manualul de Management Integrat, procedurile documentate ale SMI (marcate cu textul COPIE INFORMATIVĂ) pot fi emise şi distribuite numai de către Reprezentantul Managementului.

Copiile realizate în regim necontrolat şi distribuite de către Reprezentantul Managementului se înregistrează într-o listă de distribuire păstrată de acesta.

Documente de origine externaDocumentele de origine externa sunt inregistrate in Lista documentelor externe aplicabile.

Lista documentelor

externe aplicabile

9 RetragereReprezentantul

Managementului

Retragerea documentelor se face in baza Listei de difuzare de la toate punctele la care documentul a fost difuzat initial.

Documentele perimate sau iesite din uz sunt marcate corespunzator „iesit din uz”. Daca sunt destinate a fi mentinute pentru scopuri juridice sunt transmise la arhiva organizatiei.

Responsabilitatea distrugerii editiilor perimate ii revine Reprezentantului Managementului cu acordul prealabil al Directorului General.

Listei de difuzare

10 ArhivareReprezentantul

Managementului

Originalele documentelor SMI se pastreaza in arhiva SC ROMCONSTRUCTOR SAnumai ultimile trei editii, restul fiind eliminate de catre Reprezentantul Managementului.

Registru arhiva

5.Metodele de inregistrare a modificarilor si completarilor la documentatie

Înregistrările sunt un tip special de documente care furnizeaza dovezi ale conformitatii cu

cerintele şi trebuie ţinute sub control, conform cerinţelor precizate de procedura documentată

Controlul înregistrărilor, cod PG 4.2.4, care defineşte controlul necesar pentru identificarea,

depozitarea, protejarea, regăsirea, durata de păstrare şi eliminarea înregistrărilor.

Înregistrările furnizează dovezi ale conformităţii cu cerinţele şi a funcţionării eficace a SMC şi de

aceea trebuie să rămână lizibile, identificabile şi regăsibile cu uşurinţă. Forma acestora şi modul de

utilizare sunt stabilite în proceduri, modelul formularelor fiind prezentat în anexele acestora.

12

Înregistrările calităţii sunt definite prin intermediul MMC-02, procedurilor şi instrucţiunilor care se

aplică în cadrul SMC adoptat de organizaţie şi sunt efectuate in concordanta cu cerintele stabilite

prin: reglementarile tehnice in vigoare, cerintele din contract, prevederile procedurilor si

instructiunilor SMC care documenteaza modul de aplicare al standardului de referinta.

Identificarea inregistrarilor calitatii se realizeaza printr-un cod care asigura asocierea la procedura/

instructiunea/ clauza standardului SR EN ISO 9001:2008 prin care sunt introduse.

Elaborarea, gestionarea, controlul înregistrărilor, arhivarea şi durata de pastrare a acestora se face

în conformitate cu prevederile din documentele specifice SMC si ale legislatiei in vigoare. După

încheierea perioadei de arhivare (care este stipulata in Nomenclatorul arhivistic), înregistrările sunt

distruse sau predate organizatiilor abilitate.

Înregistrările minime cerute de SR EN ISO 9001:2008 se regăsesc în proceduri si alte documente

care le activează şi se referă la:

NUMARUL CLAUZEI ŞI DENUMIREA CLAUZEI:

5.4 Planificare

5.5 Responsabilitate, autoritate si comunicare

5.6 Analiza efectuată de management

6.2 Resurse umane

6.3 Infrastructura

7.1 Planificarea realizării produsului

7.2 Procese referitoare la relatia cu clientul

7.4 Aprovizionare

7.5 Productie si furnizare de servicii

7.6 Controlul EMM

8.2 Masurare si monitorizare

8.3 Controlul produsului neconform

8.4 Analiza datelor

8.5.2 Acţiune corectivă

8.5.3 Acţiune preventivă

Înregistrările calităţii sunt listate în fiecare procedură în capitolul corespunzator înregistrărilor

şi documentelor utilizate în cadrul acestor proceduri.

Formularele pentru înregistrări sunt elaborate de către personal responsabil, care face parte din

compartimentul în care se aplică procedurile aferente înregistrărilor. Personalul desemnat pentru

13

întocmirea acestor formulare, cât şi personalul care are dreptul de a emite aceste înregistrări, este

desemnat de către şeful compartimentului respectiv şi este documentat la capitolul “Responsabilităţi”

al fiecărei proceduri.

RMC asigură conditiile corespunzătoare pentru păstrarea înregistrărilor. În acest scop,

înregistrările sunt grupate pe tipuri, îndosariate şi opisate în bibliorafturi sau alte mijloace de păstrare,

pe suport magnetic, astfel încât să se permită o identificare rapidă corespunzatoare, existenta unor

copii de siguranta si posibilitatea consultarii acestora ca urmare a modificarii programelor şi sunt

păstrate în locuri protejate împotriva distrugerii (foc, inundaţii), pierderii sau deteriorării lor (acţiunea

factorilor de mediu).

Orice înregistrare privind calitatea care rezultă ca urmare a aplicării SMC este codificată.

Personalul care efectuează înregistrări privind calitatea se asigură că acestea:

• conţin informaţii clare şi precise;

• sunt complete şi lizibile (fără ştersături sau modificări neautorizate);

• sunt datate şi înscrise pe formulare înregistrate şi codificate;

• sunt semnate de persoane responsabile.

Atunci când nu sunt stabilite prin legislaţie perioade de păstrare, înregistrările calităţii se

păstrează pe o perioadă de 3 ani, iar cele pentru care exista prescriptii legislative se pastreaza pe

perioadele identificate, dupa care se distrug sau se predau.

Înregistrările calităţii sunt ţinute la zi pentru demonstrarea conformităţii cu condiţiile

specificate şi funcţionarea eficace a SMC implementat.

Înregistrările calităţii furnizează informaţii:

• asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor calităţii;

• asupra nivelului de satisfacţie sau insatisfacţie produsă de produs/serviciu oferit asupra

clientului;

• despre rezultatele funcţionării SMC, pentru analiza şi îmbunătăţirea produsului/serviciului;

• pentru analizele efectuate de management;

• pentru acţiunile corective şi preventive şi eficienţa acestora;

• asupra prestărilor corespunzătoare ale furnizorilor;

• asupra calificării şi instruirii personalului;

• asupra comparaţiilor cu concurenţa.

Accesul la înregistrările calităţii este permis numai în conformitate cu regulamentele specifice

din organizaţie.

Nu este permisă înstrăinarea înregistrărilor calităţii, cu excepţia celor prevăzute contractual.

14

Responsabilităţile pentru distribuirea diferitelor tipuri de înregistrări sunt menţionate în

procedurile ce le generează.

Înregistrările calităţii se analizează periodic de către RMC din punct de vedere al:

• completitudinii datelor tehnice;

• cerinţelor de calitate prestabilite.

RMC evaluează, prin intermediul auditurilor interne, modul de emitere, completare şi păstrare

a înregistrărilor calităţii.

Diagrama flux a procesului de control al inregistrarilor

NR CRT

ETAPA PROCES


1Stabilirea

inregistrarilor

Reprezentant Management /Resp. Proces

Inregistrarile necesare pentru demonstrarea functionarii eficiente si eficace a SMI implementat la nivelul intregii organizatii trebuie sa contina informatii legate de: formularele utilizate si/sau alte modalitati de

inregistrare (registre, baze de date etc.) responsabilitatile emitentului, verificatorului,

celui care avizeaza sau aproba documentul circuitul informatiilor; modalitati de identificare si regăsire

2 Emitere Resp. Proces

Emiterea controlată a înregistrărilor asigură că acestea: sunt corect identificate şi indexate; sunt concise şi clare; au referinţele complete; identifică responsabilitatea întocmirii,

verificării şi aprobării; sunt implementate acţiunile corective; înregistrările provenite de la furnizori trebuie

să fie pertinente.

Matricea documentelor şi înregistrărilor

SMI

3 IdentificareReprezentant Management /Resp. Proces

Tuturor înregistrărilor le sunt atribuite un cod, nume, nr. de ordine sau dată pentru a le putea distinge de altele cu aceeaşi identificare.

Matricea documentelor şi înregistrărilor

SMI

4 Arhivare Resp. ProcesOriginalele inregistrarilor SMI prezentate in cap 6.1 se pastreaza in arhiva SC ROMCONSTRUCTOR SA

Registru Arhivă

5 ProtejareReprezentant Management /Resp. Proces

Spatiile destinate depozitarii inregistrarilor SMI asigura conditiile minime de pastrare si conservare a acestora (temperatura umiditate, etc), astfel încât să se prevină deteriorarea, distrugerea sau pierderea lor.

Inregistrarile mentinute pe suport informatic sunt protejate prin parolarea bazelor de date si prin controlul accesului.

6 Regasire EmitentRegasirea inregistrarilor SMI se face cu usurinta dupa codul, data, nr. de ordine si emitentul fiecarei inregistrari.

15

NR CRT

ETAPA PROCES


7Durata de pastrare

Reprezentant Management

5 ani, daca nu se specifica altfel. Matricea documentelor şi înregistrărilor

SMI

8 EliminareaReprezentant Management

Inregistrarile SMI perimate sau iesite din uz sunt marcate corespunzator „iesit din uz”. Daca sunt destinate a fi mentinute pentru scopuri juridice sunt transmise la arhiva organizatiei.

Responsabilitatea distrugerii editiilor perimate ii revine Reprezentantului Managementului cu acordul prealabil al Directorului General.

6.Metodele pentru managementul achizitiilor de materiale

Procesul de aprovizionare în SC ROMCONSTRUCTOR SA , dat fiind specificul activităţilor

organizaţiei, se refera la:

1) materiale/ produse pentru realizarea produsului/serviciului:

- echipamente si materiale aprovizionate necesare realizarii lucrarilor de executie , in vederea

asigurarii lor conforme si la termen ;

- produse necesare desfasurarii activitatilor compartimentale.

2) servicii care, in general, reprezinta:

- concepte: ( instruirea personalului, referentiale- standarde, literatura de specialitate)

- alte servicii ale furnizorilor (ex. echipamente de calcul );

Selectarea furnizorilor pentru produsele/serviciile aprovizionate se face in conformitate cu

procedura de organizare, Aprovizionarea, cod PO 7.4.

Furnizorii potentiali si existenti sunt evaluati periodic si acceptati pe baza unor criterii de

evaluare prestabilite. Furnizorii acceptati sunt informati in detaliu asupra datelor despre produsul/

serviciul ce urmeaza a fi aprovizionat, prin intermediul Cererilor de oferta sau a

Comenzilor/Contractelor de aprovizionare transmise de SC ROMCONSTRUCTOR SA in urma

negocierii preturilor si a termenelor de livrare.

Dupa emiterea Comenzilor/Contractelor de aprovizionare sunt urmarite livrarile si respectarea

termenelor prevazute.

În conformitate cu precizările standardului SR EN ISO 9000 : 2006, pct. 3.4.2, prin “produs se

înţelege rezultatul unui proces (serviciu, software, hardware, materiale procesate).

Ţinerea sub control a activităţilor de aprovizionare a unui produs/serviciu se efectuează

conform prevederilor prezentei proceduri, prin care SC ROMCONSTRUCTOR SA se asigură că

produsul/ serviciul aprovizionat este conform condiţiilor de aprovizionare specificate.

16

Tipurile de produse si servicii care sunt aprovizionate de catre SC ROMCONSTRUCTOR SA

sunt :

- produse necesare pentru executarea lucrărilor de constructii;

- instruirea personalului ;

- referenţiale(standarde, literatură de specialitate ).

Tuturor furnizorilor de produse/servicii identificati, SC ROMCONSTRUCTOR SA le

transmite Chestionarul de evaluare furnizori, formular cod F(PO 7.4)01, pentru completarea acestuia.

Prin această procedură, SC ROMCONSTRUCTOR SA se asigură că produsul este achizitionat de la

furnizori cu indice superior de clasificare si corespunde cerinţelor solicitate prin contractul/comanda

de aprovizionare.

Evaluarea şi selectarea furnizorilor

În baza propunerilor primite de la compartimentele interesate, RMC trimite Chestionarul de

evaluare a furnizorului, fiecărui nou furnizor de produse/servicii aprovizionate.

Pe baza informaţiilor din chestionare şi a dovezilor obiective primite, cum ar fi certificări /

autorizări / acreditări emise de către organisme notificate, RMC efectuează evaluarea din punct de

vedere al sistemului calităţii.

Dacă aceste dovezi nu există şi dacă este cazul (funcţie de tipul produsului/serviciului

aprovizionat), RMC planifică efectuarea unui audit la organizaţia respectivă.

În vederea clasificării furnizorilor de produse/servicii, RMC transmite compartimentelor

interesate Chestionarul de evaluare a furnizorului, pentru completare.

Pe baza informaţiilor din chestionare, RMC întocmeşte Lista Furnizorilor Acceptaţi.

Aceasta se elaborează anual şi se revizuieşte ori de câte ori este cazul.

Lista Furnizorilor Acceptaţi, aprobată de Directorul General, se difuzează controlat la Resp.

Aprovizionare si celorlalte compartimente interesate.

Orice modificare a acestei liste urmează acelaşi circuit ca şi documentul iniţial.

Criterii pentru clasare a furnizorilor

Pentru evaluarea furnizorilor se folosesc următoarele criterii:

- evaluare sistem calitate furnizor;

- evaluare termene de livrare;

- evaluare calitate produse;

- evaluare relaţii economice.

17

Atribuirea punctajelor de clasare

Furnizorii de produse, echipamente, componente, materiale şi servicii sunt selectaţi, în mod

documentat, prin investigarea completă a capabilităţii lor de a livra la nivelul cerinţelor impuse de

organizaţie.

Criteriile de acceptare, metodele de monitorizare şi criteriile de îndepărtare a furnizorilor

nesatisfăcători sunt stabilite clar şi înregistrate.

Stabilirea specificaţiilor corespunzătoare pentru produsele aprovizionate şi utilizarea numai a

furnizorilor care au capabilitatea să adere la aceste specificaţii garantează faptul că nu se introduc

riscuri în proces de la o etapă de început, în caz contrar, mai târziu, fiind necesară o etapă a

procesului pentru a reduce acel risc la un nivel acceptabil.

In functie de criteriile stabilite, punctajele maxime se determina astfel:

- Calitate - sistem de managementul calitatii:

- certificat – 30 puncte

- implementat dar necertificat – 15 puncte

- in curs de implementare, sau fara sistem, dar produse de calitate foarte buna – 10 puncte

- Preţ – 30 puncte;

- Termene de livrare - 20 puncte

- Modalitate plata/ diversitate produse – 20 puncte;

Criteriul “Calitate” se refera la existenţa la furnizor a unui sistem al calităţii, certificat de către

un organism acreditat şi performanţe foarte bune în relaţiile anterioare (calitate foarte bună a

produselor/serviciilor,

promptitudine în livrări, atenţie deosebită acordată organizaţiei) si presupune acordarea furnizorului

30 de puncte. Un punctaj inferior (15 puncte), presupune existenţa la furnizor a unui sistem al

calităţii, implementat dar încă necertificat şi performanţe foarte bune în relaţiile anterioare, urmat de

un punctaj inferior (10 puncte) în cazul inexistenţei la furnizor a unui sistem al calităţii (sau doar în

faza de proiectare/ implementare), dar a unor performanţe bune în relaţiile anterioare.

Punctajele cele mai mici (0 puncte) sunt acordate în cazul inexistenţei la furnizor a unui sistem al

calităţii şi cu performanţe anterioare discutabile. De obicei este aplicabil furnizorilor unici de produse

şi servicii pentru care controlul trebuie efectuat cu maximă atenţie pentru a preveni introducerea pe

fluxul tehnologic a unor produse /

18

servicii care ar putea afecta calitatea serviciilor si implicit imaginea organizaţiei. De asemenea,

mărirea gradului de severitate a controlului pentru aceste produse previne costurile generate de

eventualele acţiuni corective ce ar trebui întreprinse.

Criteriul „preţ” se referă la nivelul preţului oferit pentru un produs /serviciu comparativ cu alţi

furnizori, cu raportare insa si la calitatea produselor oferite.

Criteriul ‘’termen de livrare’’ se refera la disponibilitatea furnizarii produsului/ serviciului la

termenele solicitate.

Criteriul "modalitate de plata/ diversitate produse" se refera la acordarea facilitatilor la plata

(ex. plata la un numar de zile de la livrarea marfii) si este aplicabil in cazul firmelor de la care marfa

se achizitioneaza prin comanda sau contract, iar "diversitatea produselor" se aplica firmelor de la care

se face aprovizionare directa.

Cu acceptul furnizorului, poate fi efectuat audit pentru produsul/serviciului aprovizionat de

către o echipă de evaluare numită de Directorul General în vederea evaluării datelor prezentate în

chestionarul de autoevaluare.

Lista furnizorilor acceptaţi

Prioritate la înregistrare în lista furnizorilor o au furnizorii unici şi tradiţionali.

Lista furnizorilor acceptaţi, formular cod F(PO 7.4)03, conţine următoarele date: produsul/serviciul

aprovizionat, furnizorul, date de identificare ale acestuia (adresă, telefon, fax, e-mail).

Selectarea furnizorilor

Totalizarea a minim 50 puncte determină înscrierea în lista furnizorilor, preferaţi fiind cei

care întrunesc punctajul cel mai mare.

În funcţie de punctajul obţinut, RMC întocmeşte lista furnizorilor acceptaţi pe care o

supune aprobării Directorului General.

Datele cu privire la furnizorii de produse, materiale şi de servicii precum şi criteriile

pentru înscrierea sau ştergerea numelor înregistrate sunt păstrate de RMC.

RMC monitorizează furnizorii periodic, de doua ori pe an, prin evaluarea performanţelor

la nivelul standardelor în vigoare păstrând înregistrările cu privire la criteriile pentru înscrierea sau

ştergerea numelor înregistrate.

Documentele de aprovizionare

Comenzile/contractele de aprovizionare sunt unic înregistrate de catre Resp. Aprovizionare.

19

Comenzile de aprovizionare, (însoţite de specificaţii tehnice, după caz) trebuie să cuprindă

următoarele informaţii:

- datele de identificare ale furnizorului (nume, adresă, tel. /fax.);

- descrierea clară a produsului/serviciului cu toate datele de identificare (denumirea, tipul etc.);

- condiţii privind validarea produsului aprovizionat, încercările şi locul recepţiei;

- înregistrările calităţii produsului, conform standardului de produs, specificaţiei tehnice;

- condiţii de supraveghere a calităţii şi verificare a produsului;

- condiţii privind manipularea, conservarea, ambalarea, transportul şi expedierea produselor;

- indicaţii privind modul de rezolvare a eventualelor neconformităţi;

- cantităţi, termene de livrare;

- instrucţiuni privind transmiterea şi păstrarea înregistrărilor calităţii care constituie dovezile

obiective de calitate menţionate în comandă.

Pentru toate activităţile de aprovizionare, comenzile si modificările acestora sunt analizate

înainte de emitere de către Resp. Aprovizionare şi aprobate de Directorul General.

Orice revizie sau completare a comenzii se efectuează pe un document anexat, corelat cu

aceasta şi este analizată în acelaşi mod ca şi documentul iniţial. În acest caz furnizorul este informat

prompt şi primeşte toate documentele necesare.

Specificaţiile de aprovizionare

Specificaţiile tehnice de aprovizionare se întocmesc de către Resp. Aprovizionare, în acele

cazuri în care nu există reglementări (standarde de firmă sau standarde naţionale) sau există cerinţe

deosebite faţă de condiţiile standard, astfel încât produsul/serviciul să fie în concordanţă cu cerinţele

specificate.

Modificările la specificaţii sunt analizate în acelaşi mod ca şi documentul iniţial. În acest caz

furnizorul este informat prompt şi primeşte toate documentele necesare.

Verificarea produsului aprovizionat

Aceasta etapa se desfasoara in concordanta cu prevederile procedurii de organizare

Aprovizionarea, cod PO 7.4 si este efectuata de catre Comisia de Receptie desemnata prin Decizie

interna de catre Managementul SC ROMCONSTRUCTOR SA .

Verificarea cantitativa se finalizeaza cu returnare, atunci cand se semnaleaza neconformitati.

Neconformitatile detectate in aceasta etapa se traduc prin notarea defavorabila a furnizorilor, ceea ce

conduce, in urma analizelor la nivel de management, la reevaluarea capabilitatii acestora

20

7.Modul de efectuare a controlului asupra materialelor si a fortei de munca si de abordare a

defectiunilor si remedierilor (inclusiv procedurile pentru actiuni corective).

Produsele ce urmează a fi prelucrate sau integrate pe fluxul de activitate sunt asigurate că nu

sunt afectate de o manipulare improprie, de condiţii de depozitare şi ambalare neadecvate, printr-un

control eficient din momentul în care intră în organizaţie şi până când produsele sunt executate.

La sosirea in societate, Resp. Ofertare Contractare identifica produsele, numeste echipa de

incarcatori-descarcatori care efectuează operatia de descarcare si convoca Comisia de Receptie.

Gestionarul, care face parte din Comisia de Receptie, executa urmatoarele operatii:

verifica daca marfurile au fost inscrise corect in documentele de expeditie;

verifica toate actele care insotesc marfa ( aviz de expeditie, certificat de calitate, alte

documente);

receptioneaza cantitativ si calitativ marfa;

semneaza documentul de intrare (NIR) si orice act intocmit cu aceasta ocazie. NIR –ul se

intocmeste de gestionar si se semneaza de Comisie, dupa receptionarea produselor.

Dupa controlul Comisiilor de Receptie si Calitate se procedeaza astfel:

produsele acceptate se depozitează intr-o zona destinata numai produselor acceptate;

produsele a caror situatie trebuie clarificata sunt etichetate cu eticheta “PRODUS

NECONFORM “ – nu se utilizeaza si se depozitează separat, până la luarea unei decizii.

Produsele identificate ca rebuturi se depozitează in spatii separate de restul produselor,

pentru a preveni din neglijenta folosirea lor intâmplatoare si li se aplica eticheta “ PRODUS

RESPINS “ .

Pentru produsele care au un anumit termen de garantie, se inscrie pe eticheta data la

care expira valabilitatea acestora.

Instrucţiunile de manipulare şi transport stabilesc criteriile pentru echipamentele de

manipulare, personalul de execuţie, modul de protejare a produsului în timpul acestei activităţi.

Documentaţia tehnologică menţionează metodele de manipulare - care previn avarierea sau

deteriorarea, marcajele necesare, precum şi procedurile aplicabile.

La efectuarea manipulărilor şi transporturilor se respectă prescripţiile, criteriile luate în

considerare fiind:

- greutatea produsului/materialului;

21

- manevrabilitatea, prin asigurare de dispozitive de manipulare;

- necesitatea unor containere speciale pentru deplasarea materialelor;

- evitarea unor schimbări bruşte de temperatură;

- asigurarea că marcajul produsului nu este distrus în timpul manipulării şi că este uşor de recunoscut,

pentru o identificare rapidă;

- întreţinerea periodică a echipamentului de manipulare.

Procedurile specifice stabilesc modul de efectuare a verificării materialelor perisabile şi a

inspecţiei periodice in timpul depozitării şi de eliberare a produselor, stipulând metode pentru

autorizarea primirii şi expedierii din această zonă.

Depozitarea materialelor aprovizionate se face în spaţii desemnate, pe sortimente, conform

cerinţelor de execuţie sau specificaţiei tehnice.

În funcţie de tipul materialelor, depozitarea se face astfel:

- în spaţii închise;

- în zone/încăperi protejate;

- pe platforme deschise

Depozitarea se face pe categorii de produse , astfel încât marcajele de identificare să fie uşor

vizibile , iar scoaterea acestora in vederea utilizarii să se facă prin manipulări minime.

Spaţiile de depozitare sunt organizate astfel încât primul reper intrat să fie primul ieşit şi

starea produsului să fie evaluată corespunzător. În spaţiile de depozitare are acces numai personalul

autorizat.

Gestionarea evidenţelor se face prin registre sau pe suport magnetic şi evidentele contin

următoarele informaţii: de la cine provin reperele destinate depozitării, numărul, seria de fabricaţie,

cod, calitatea materialului, cantitatea, data introducerii şi scoaterii materialului .

Primirea spre depozitare se face pe baza Notei de Intrare Recepţie, întocmită de Comisia de

Recepţie, gestionată şi arhivată de gestionar, iar eliberarea produselor se face cu Bon de consum..

Pentru produsele pentru care se constata ca nu au fost pastrate in conditii

corespunzatoare(temperatura, stivuire, etc.), gestionarul cere responsabilului cu pastrarea produsului

trecerea in carantina a acestora, pentru a se analiza posibilitatea de acceptare.

Produsele care au fost initial acceptate, dar dupa trecerea timpului nu indeplinesc

cerintele de calitate (expirarea termenului de garantie , deteriorare , etc. ) sunt separate in zonele

de carantina . Aceste produse sunt testate pentru a se determina daca mai pot fi sau nu

utilizate.

Produsele care nu mai pot fi utilizate sunt izolate si indepartate.

22

Conservarea urmăreşte protecţia produselor depozitate, conform tehnologiei sau specificaţiilor

contractuale, având în vedere evitarea înlăturării mijloacelor de identificare, în scopul asigurării că nu

se deteriorează calitativ în perioada de la aprovizionare până la punerea în operă. Se are în vedere şi

izolarea produsului prin metode adecvate.

Sunt luate măsuri pentru protecţia calităţii produselor după inspecţiile şi încercările finale.

Livrarea produselor executate sau aprovizionate se face în baza dispoziţiei de livrare.

Transportul, pentru asigurarea că produsele sunt protejate calitativ şi după inspecţiile şi

încercările finale, se face cu mijloace de transport corespunzătoare produselor livrate.

Fiecare produs este însoţit de documentul de certificare a calităţii (certificat de calitate-copie),

care cuprinde următoarele specificaţii:

- numărul documentului;

- data livrării;

- denumirea şi tipul produsului;

- denumirea unităţii producătoare;

- denumirea unităţii beneficiare;

- felul, cantitatea şi numărul de ambalaj.

Ambalajele sunt capabile să reziste tuturor manipulărilor şi condiţiilor pe durata transportului.

Toate aspectele legate de protecţia produsului şi siguranţa livrării sunt discutate în întregime cu

utilizatorul, în scopul menţinerii produsului la nivelul său specificat de calitate, până când ajunge să

fie folosit de către acesta.

Identificarea produselor permite cunoaşterea, localizarea, şi individualizarea produselor în

raport cu altele similare. Identificarea se face în raport cu documentaţia de bază, în cursul

aprovizionării, pastrarii produsului.

RMC stabileste produsele ce trebuie să fie identificate, cerinţele sistemului de

identificare/marcare, personalul ce răspunde de aplicarea acestui sistem.

Modalitatile de identificare sunt adaptate in functie de specificul produselor, lucrarilor sau

serviciilor si gradul de risc pe care absenţa acestora îl poate reprezenta .

Planul calității si procedurile stabilesc modul practic in care se realizeaza identificarea si

trasabilitatea tinand cont de specificul produsului ( lucrarii ).

23

Trasabilitatea produselor este sistemul ce permite asigurarea regăsirii istoricului, utilizării sau

realizării unui produs, folosind înregistrările de identificare ale principalelor operaţii ale procesului,

prin intermediul Planului Calităţii.

Toate aspectele asociate conditiilor de trasabilitate sunt specificate in mod clar, dupa caz, pe

baza:

- documentelor de insotire;

- duratelor de timp de punere in opera;

- alte elemente in functie de specificul lucrarilor .

Trasabilitatea si inregistrarile aplicabile sunt utilizate si in activitatea de control .

Inregistrarile si succesiunea acestora , care permite asigurarea trasabilitatii pentru activitatile

specificate desfasurate de SC ROMCONSTRUCTOR SA sunt prezentate in tabelul alăturat :

ETAPE Elemente de inregistrare careasigura trasabilitatea

CLAUZAREFERINTIALULUI

EXECUTANTRESPONSABIL

VERIFICATOR

I. Comenzi materiale

- furnizor materiale/servicii- denumire material- specificatii tehnice- documente calitate

7.4.2 Resp. Aprovizionare

Director General

II. Aprovizionare - furnizor- denumire material- specificatii tehnice- documente calitate

7.4.3 Resp. Aprovizionare

Director General

III. Contracteservicii sau produse

- obiectul activitatii- elemente cantitative- termene- conditii calitate receptie si garantie

7.2 Resp. Ofertare Contractare

Director General

IV. Flux - identificare produse- specificatii calitate- data punerii in opera- executanti- responsabili de verificare

7.5.1 Resp.lucrare

Director General

V. Masurare si monitorizare

- denumire material- date de identificare- furnizor- documente calitate

8.2.4 RMCClient

Director General

VI. Controlul produsului neconform

- datele de identificare produs( lucrare)- documente calitate, raport neconformitate

8.3 RMCResp. de proces

RMC

VII. Actiuni preventive si corective

- raport de actiune corectiva/preventiva

8.5.2/ 8.5.3 RMC RMC

Funcţionarea compartimentelor (competenţele pentru fiecare compartiment în parte, atribuţii

şi responsabilităţi) ale SC ROMCONSTRUCTOR SA este reglementată în Regulamentul de

Organizare şi Funcţionare (ROF) al organizaţiei are un caracter general şi este completat de fişele de

24

post, care cuprind atribuţiile şi obligaţiile fiecărui angajat în parte. ROF este completat si de

Regulamentul Intern (RI), in care sunt precizate regulile generale ce coordoneaza relatia conducere –

angajati.

Conducerea identifică competenţa necesară pentru întregul personal ce desfăşoară activităţi

care influenţează conformitatea cu cerintele referitoare la serviciile oferite clienţilor. Instruirile şi

evaluarea eficacităţii acţiunilor întreprinse asigură conştientizarea personalului asupra relevanţei şi

importanţei activităţilor desfăşurate şi a modului în care contribuie la realizarea obiectivelor calităţii.

Activitatea de instruire a personalului din SC ROMCONSTRUCTOR SA se desfăşoară în

baza planificărilor anuale întocmite de Responsabilul Resurse Umane (instruiri cu tematică

profesională şi instruiri în domeniul managementului calităţii), conform necesităţilor de instruire

exprimate de fiecare compartiment şi include atât cursuri desfăşurate în cadrul organizaţiei, cu

personalul de execuţie propriu, cât şi în exterior, prin participări la şcolarizări, cursuri de

perfecţionare, conferinţe, simpozioane, informări, etc.

Programele de pregatire si instruire reprezinta cadrul necesar desfasurarii activitatilor de

ridicare a nivelului de calificare a personalului societatii.

Programele de pregatire, instruire si calificare a personalului necesar se intocmesc in

conformitate cu obiectivele si strategia urmarita, avându-se in vedere instruirea tehnica de

specialitate, experienta anterioara in domeniu, caracteristicile personale si gradul de pregatire al

fiecarei persoane in parte .

Cand intervin modificari in proceduri, tehnologii , produse/materiale , standarde, legislatie, se

organizează sedinte suplimentare de instruire a personalului in vederea informarii acestuia in timp util

si preventiv.

Descrierea procesului de instruire

Nr.

crt.Etapă proces Responsabil Descriere Formular

1 Identificarea

necesităţiilor

de instruire

Management/

Resp. Proces

Definirea necesităţii de instruire este realizată la nivel

de :

management- pentru instruiri ce vizează SMC + SMM

+ OHSAS din întreaga organizaţie;- este realizată în cadrul analizelor

efectuate de management.▪ Compartiment

- pentru instruiri ce au ca obiect implementarea şi menţinerea SMC + SMM + OHSAS la nivelul compartimentului;

25

Nr.


- este realizată de către Seful compartimentului.

Cerinţele de competenţă sunt centralizate şi supuse

spre aprobare Directorului General, în vederea

asigurării resurselor necesare organizării şi efectuării

proceselor de instruire.

2Planificarea

instruiriiResurse Umane

Pentru elaborarea planificării instruirii sunt luate în

consideraţie:

obiectivele instruirii; resursele financiare alocate şi

infrastructura necesară desfăşurării activităţilor de instruire;

condiţiile de reglementare impuse prin lege; cerinţele politicii referitoare la calitate, mediu,

sanatate si securitatea ocupationala impuse de organizaţie;

disponibilitatea celor care vor fi instruiţi (în termen de perioadă), precum şi a lectorilor;

selectarea lectorilor/furnizorilor ce prestează servicii de instruire pe baza capacităţii lor demonstrate care să corespundă nevoilor şi exigenţelor organizaţiei;

alţi factori.

Planificarea instruirii este elaborată pe baza

informatiilor provenite de la şefii de compartimente din

cadrul organizaţiei.

În Programul anual instruiri sunt specificate :

temele de instruire; cererile de instruire pe baza cărora s-a elaborat

planificarea ; lectorul sau organizaţia care va susţine cursul; perioada; costurile estimative.

Programul

anual

instruiri

3 Aprobare Director GeneralProgramul anual instruiri este supus analizei efectuată

de management şi aprobată de Directorul General.

4 Efectuarea

instruirii

Lectori

interni/externi

Dat fiind faptul că unele activităţi necesită competenţe

specifice, este obligatorie efectuarea:

instruirilor iniţiale – înainte ca noul angajat să înceapă lucrul efectiv la locul de muncă în care este repartizat ;

instruirilor periodice – realizate la interval de timp determinat în vederea înlăturării oricăror pierderi materiale, accidente de muncă sau alte situaţii nedorite.

Lectorii interni/externi desemnaţi efectuează instruirea

26

Nr.


planificată având ca suport informaţiile relevante ce

trebuie transmise cursanţilor, sprijinte de materiale

şi/sau echipamente specifice necesare pentru

îndeplinirea obiectivelor propuse.

Cursurile externe constau în participări la şcolarizări,

cursuri de perfecţionare, conferinţe, simpozioane,

informări etc.

Pe partea de mediu, este instruit numai personalul care

îndeplineşte sarcini ce pot avea impact semnificativ

asupra mediului. Toţi membrii organizaţiei trebuie să

fie conştientizaţi privind importanţa strategică a

managementului de mediu.

Toti membrii organizatiei sunt instruiti privind normele

PM/PSI.

5Evaluarea

instruirii

Lectori

interni/externi/

Organism

autorizat

Rezultatele instruirilor sunt consemnate în Rapoarte de

instruire care cuprind:

tema instruirii; perioada instruirii; lectorii ce susţin cursurile; metodele şi materialele utilizate; participanţii la instruire; locul unde se va desfăşura instruirea.

Evaluarea instruirii este efectuată:

pe termen scurt – pe baza informaţiilor provenite de la participanţii care demonstrează că şi-au însuşit cunoştinţele şi abilităţile respective;

pe termen lung – pe baza informaţiilor legate de îmbunătăţirea performanţelor de mediu şi ale calităţii activităţilor desfăşurate în cadrul organizaţiei.

Rapoartele de instruire vor fi supuse analizei

managementului.

In urma instruirii privind normele PM/PSI se

completeaza Fisele de instructaj.

În urma efectuării instruirilor vor fi modificate, după

caz, listele personalului calificat, fişele personale ale

angajaţilor care au fost instruiţi.

Rapoarte de

instruire

Fise de

instructaj

6 Evaluarea

procesului de

Lectori

interni/externi

Evaluarea procesului de instruire se face: pe termen scurt – este obţinut feed-back-ul de la

participanţi, referitor la metodele de instruire,

27

Nr.


instruire Compartiment

resursele utilizate, cunoştinţele şi abilităţile câştigate ca rezultat al instruirii;

pe termen lung – este evaluată îmbunătăţirea producţivităţii şi performanţei la locul de muncă al participantului.

Evaluarea acestui proces poate conduce la identificarea unor noi necesităţi de instruire.

8.Lista procedurilor tehnice de executie a tuturor obiectelor si categoriilor de lucrari care urmeaza sa fie aplicate la realizarea obiectivului de investitii, precum si procedurile tehnice de executie indicate in lista.

Descrierea procedurilor tehnice de executie a principalelor obiecte si categorii de lucrări, care

urmează să fie aplicate la realizarea obiectivului de investitii.

Executarea trasării

Trasarea se începe prin materializarea pe teren a axei drumului, prin punctele ei determinante:

-începutul şi sfârşitul traseului;

-vârfurile de unghi;

-direcţionali de traseu în cazul aliniamentelor foarte lungi.

Aceste puncte se materializează pe teren prin ţăruşi de lemn sau de metal.

Ţăruşii se bat la rasul pământului, iar punctul matematic se materializează printr-un cui cu cap

rotund.

Între reperele fixate pe teren care dau direcţia aliniamentelor se bat ţăruşi în toate punctele în

care s-au executat profile transversale, cuprinse în proiect.

În aceşti ţăruşi se notează cu vopsea cota de nivel pe care o va avea patul drumului în ax.

Trasarea curbelor pe teren

La trasarea unei curbe distanţa dintre puncte se măsoară pe coardă. Pentru trasarea curbelor

trebuie să se fixeze mai întâi, în funcţie de poziţia aliniamentului, punctele lor principale, adică Ti,

Te, B.

Pe baza punctelor principale se trece apoi la trasarea curbelor prin puncte intermediare.

Executia lucrărilor de terasamente

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în

limita zonei expropriate :

- Defrisări;

28

- Curătirea terenului de frunze, crengi, iarbă si buruieni (unde este cazul) ;

- decaparea si depozitarea pământului vegetal;

- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafată si adâncime ;

Curătirea terenului de frunze, crengi, iarbă si buruieni si alte materiale se face pe intreaga

suprafasă a amprizei.

Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafată a amprizei drumului si a gropilor de

împrumut.

Pământul decapat si alte pământuri care sunt improprii pentru umplutură vor fi transportate si

depozitate în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.

Pamantul vegetal va fi pus într-un depozit provizoriu în vederea reutilizării.

În portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,

acestea trebuie dirijate prin santuri de gardă care să colecteze si să evacueze apa în afara amprizei

drumului. În general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare si evacuare a apelor

din ampriza drumului.

Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectând cotele în profil

în lung si în profil transversal, declivitătile si lătimea prevăzute în proiect.

În ceea ce priveste lătimea platformei si cotele de executie abaterile limită sunt:

- la lătimea platformei:

+/- 0,05 m, fată de ax

+/- 0,10 m, pe întreaga lătime

- la cotele proiectului:

+/- 0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului.

Controlul calitătii lucrărilor de terasamente constă în :

- verificarea trasării axului, amprizei si a tuturor celorlalti reperi de trasare ale drumului ;

- verificarea pregătirii terenului de fundatie( de sub rambleu);

- verificarea calitătii si stării pământului utilizat pentru umpluturi;

- verificarea grosimii straturilor asternute;

- controlul compactării terasamentului ;

- controlul caracteristicilor platformei drumului ;

29

- controlul capacitatii portante.

Executia stratului de fundatie din balast:

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime

este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm.

Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pâna când stratul inferior nu a fost finisat

si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor

receptionate pâna când acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau amestec optimal, cu granula maxima

de 63 mm.

Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa

contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente

alterate.

Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca

caracteristicile calitative arătate in tabelul:

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

Amestec optim Fundatii rutiere

Completarea sistemului rutier la

inghet – dezghetStrat de forma

Sort 0-63 0-63 0-63Continutul de fractiuni , %Sub 0.02mm max 3 max 3 max 3Sub 0.2mm 4-10 3-18 3-330-1mm 12-22 4-38 4-530-4mm 26-38 16-57 16-720-8mm 35-50 25-70 25-800-16mm 48-65 37-82 37-860-25mm 60-75 50-90 50-900-50mm 85-92 80-98 80-980-63mm 100 100 100

GranulozitateConform fig.2 SR

662Conform fig.2 SR 662

Conform fig.2 SR 662

Coeficient de neuniformitate (Un), min - 15 15Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

30 50 50

30

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face

numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

Laboratorul constructorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.

Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole

pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi

dimensionate in functie de cantitatea necesara si de eşalonarea lucrărilor.

In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se

va face astfel incât sa se evite amestecarea balasturilor.

In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,

granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile

granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după

recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului

de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în

operă a balastului sau balastului amestec optimal.

Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula

maximă de 63 mm.

Transportul balastului se face cu autobasculante, iar descărcarea se face în grămezi, pe jumătatea

platformei drumului, la distanţa care să asigure după împrăştiere grosimea de compactare a stratului.

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

- du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;

- Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

31

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul

sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare

stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de

laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.

Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si

intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,

acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de

fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurându-se si masurile de evacuare a apelor.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa

compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari

de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru

verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in

acelasi tabel.

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina

prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru

determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie - indicativ CD 31-

94.

Tabel 3

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la loculde punere in opera

Metode de verificare conform

STAS

1 Incercare Proctor modificataFiecare studiu de compozitie pentru balast optimal -

1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de compactareminim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat

1913/1-76

3 Determinarea grosimii stratului compactminim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat

-

4Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S

zilnic -

32

5Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata

minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat

1913/15-75

6Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cite doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5m

NormativCD 31-94

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime

astfel:

- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si

nu pot fi mai mari de +/- 20 mm

- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si

nu pot fi mai mari de +/- 20 mm

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in caietul de sarcini se va face

corectarea suprafetei fundatiei.

Executia stratului de fundatie din piatră spartă:

La executarea fundatiei se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, in

conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru aceste lucrari.

Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare

punerii in opera a straturilor de fundatie.

Inainte de asternerea agregatelor naturale din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru

drenarea apelor din fundatie: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub

acostament sau sub rigole si racordarile stratului la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest

scop in proiect.

In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la

autostrazi sau la drumuri la care drenarea apelor se face pritr-un strat drenant continuu, se va asigura

in prealabil posibilitatea evacuarii apelor, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra

santului iar in cazul rambleelor deasupra terenului inconjurator.

In cazul ca sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri sa

nu se amestece agregatele naturale respective si pentru delimitarea tronsoanelor de drum in functie de

sursa folosita, precizari ce vor fi consemnate in registrul de laborator.

33

Pentru fiecare sursa de aprovizionare cu balast sau piatra sparta ce urmeaza sa fie folosita la

executia fundatiilor, inainte de inceperea lucrarilor se va stabili grosimea maxima a fiecarui strat

elementar si numarul minim de treceri ale utilajului in functie de tipul de agregat natural folosit si de

performantele utilajului de compactare. In scopul determinarii grosimii maxime a stratului de fundatie

ce urmeaza a fi asternut si compactat si a numarului minim de treceri ale utilajului, se vor executa

tronsoane de incercare experimentale, pentru fiecare tip de agregat natural, având fiecare lungimea de

min. 50 m iar latimea de cel putin 3,50 m. Daca dupa o incercare de proba nu se reuseste obtinerea

gradului de compactare Proctor modificat se va realiza un nou tronson experimental aducând in

prealabil modificari grosimii stratului elementar sau/si utilajului de compactare.

In cazul fundatiei de piatra sparta mare, experimentarea se va face separat pentru stratul

inferior din balast si stratul superior din piatra sparta.

In timpul executarii straturilor de fundatie din balast, refuz de ciur concasat si din piatra sparta

amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, determinarile si incercarile inscrise in

tabelul de mai jos :

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicale ce se verifica

Frecventa minima a verificarilor la locul de punere in opera

Metode de verificare

Incercarea Proctor modificat:

-pentru balast;

-pentru piatra sparta amestec optimal

Conf. art. 3.14 din acest Caiet de sarcini

STAS 1913/13

Determinarea umiditatii optim de compactare:

-pentru balast;

-pentru piatra sparta amestec optimal

Minimum 3 probe la o suprafata de 2.000 m2

STAS 4606 si 6400

Determinarea grosimii stratului compactat

-pentru toate tipurile de straturi


STAS 6400

Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S:


Zilnic

Determinarea gradului de compactare

-pentru stratul de balast;

-pentru stratul de piatra sparta amestec optimal


STAS 1913/13

Determinarea gradului de compact prin metoda aruncarii a câtorva granule in fata compresorului


Instr. 179-84

Determinarea capacitatii portante prin masuratori deflectometrice


In câte doua puncte situate in profiluri transv. la 10 m intre ele, pe fiecare banda

Normativ CD 31-77

Determinarea capacitatii portante prin masratori In câte doua puncte situate in Normativ CD

34

cu placa


profiluri transv. la 10 m intre ele, pe fiecare banda

31-77 si STAS 8942/3

Executantul va inscrie in registrul de laborator al santierului toate determinarile si incercarile

efectuate conf. tabelului de mai sus.

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3 m (sau cu un

dispozitiv inlocuiror):

-in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi

mai mari de 9 mm;

-in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor transversale din proiect si

nu pot fi mai mari de 5 mm.

In cazul constatarii de denivelari mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va

face corectarea suprafetei fundatiei.

Executia podetelor tubulare

Podeţele tubulare au 3 părţi distincte şi anume:

- fundaţia;

- tubul propriu-zis;

- racordarea cu terasamente.

Fundaţia

Fundaţia constituie elementul de legare la teren a podeţului şi ea trebuie să asigure:

a) Transmiterea la teren a sarcinilor provenite din umplutura de deasupra tubului şi din

convoi de calcul, în aşa fel ca presiunea admisă pe terenul natural să nu fie depăşită.

b) Stabilitatea şi nedeformabilitatea în lungul podeţului. O execuţie defectuasă a

fundaţiei podeţului conduce la tasări neuniforme, care au ca efect fracturarea tubului,

permiţând astfel pătrunderea apei sub fundaţie şi scoaterea lui din funcţiune.

La execuţia podeţului se vor respecta întocmai prevederile din proiectul tehnic, atât în ceea ce

priveşte forma şi dimensiunile, cât şi natura şi calitatea materialelor.

Patul pentru aşternerea stratului de fundare se va curăţa de resturile materiale lemnoase,

vegetale sau alte materiale organice, astfel ca legătura să se facă direct între materialul stratului de

fundaţie şi terenul sănătos din amplasament, acolo unde terenul prezintă denivelări pronunţate, în

lungul podeţului şi în zonele adâncite, legătura cu terenul natural se face prin subzidiri de piatră brută

la stratul de fundare, acestea trebuie executate întocmai prevederilor din proiect.

35

Tubul propriu-zis

Acesta este elementul care asigură scurgerea din şanţurile de colectare a apelor de pe

platforma drumului sau din pâraie şi viroage. Tuburile utilizate sunt tip beton armat carosabil cu

diametre de 800 mm ; 600mm .

Tuburile care au suferit degradări minore ce se pot remedia (ciobiri la capete) se pot utiliza

după remedierea acestora, care să le aducă la forma şi calitatea iniţială.

Tuburile care au suferit degradări majore: spărturi, crăpături, fracturi, etc. nu vor fi utilizate la

execuţia podeţului.

La podeţele tubulare alcătuite din mai multe tronsoane de tuburi, îmbinarea se va face cu

multa grijă prin etanşarea rosturilor cu mortar de ciment şi celochit.

Tuburile tip beton armat carosabil sunt livrate de producător . Lotul de tuburi va fi însoţit la

livrare de certificat de calitate.

Încărcarea, descărcarea şi manipularea tuburilor se va face cu automacaraua. Transportul

tuburilor se va face cu mijloace de transport amenajate cu stelaje.

Se interzice transportul tuburilor pe şantier prin tarare sau prin rostogolire.

Lansare tubului în amplasament se face numai cu automacaraua. Tuburile care au suferit

degradări majore (săpături, crăpături) în timpul transportului şi manipulării (ciobiri la capete) se pot

folosi după remedierea deteriorărilor care să le aducă la calitatea şi forma iniţială.

Este cu desăvârşire interzisă circulaţia cu orice mijloace cu tracţiune mecanică sau animală

direct pe tuburile fără acoperire. Stratul minim de acoperire pentru protecţia acestuia şi repartizarea

sarcinii la care a fost dimensionat este de 50cm.

Racordarea cu terasamentele

Legătura podeţului tubular cu terasamentele drumului, cu sursa de apa – şanţ şi zona de

evacuare a apei se face prin lucrările de racordare care sunt:

- timpane;

- camera de priză (sau de cădere);

Timpanele se utilizează, atât la partea din amonte, cât şi la partea din aval a podeţului. Cele

din amonte se continuă cu camera de cădere. Cele din aval au aripile normale pe timpan.

Camera de priza sau de cădere se utilizează în amonte în cazul în care podeţul este îngropat

sub nivelul şanţului.

Pentru reducerea eroziunilor la ieşirea apei din podeţ, s-a prevăzut realizarea unui şanţ de

descărcare ce va fi pereat pe lungimi conform datelor din proiect.

La execuţie se vor respecta formele, dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în

dispoziţii generale de pe planurile cu profile transversale, pentru fiecare podeţ în parte.

36

Săpăturile pentru fundaţiile timpanelor şi camerelor de cădere se vor executa manual,

deoarece dimensiunile sunt reduse şi nu permit mecanizarea.

Elevaţiile din zidărie din beton vor respecta prevederile normativul C 140-86 pentru betoane.

Este obligatorie executarea conform prevederilor din proiect a canalului (şanţ) de descărcare

din aval, pentru a se evita eroziunea albiei la ieşirea apei din podeţ care poate duce la degradarea

timpanului, implicit a podeţului şi terenului înconjurător.

Ordinea de execuţie a podeţului

- săpăturile pentru fundaţia podeţului;

- săpăturile pentru fundaţia timpanelor;

- strat drenant din balast;

- fundaţia podeţelor;

- fundaţia timpanelor;

- amplasarea tuburilor pe fundaţie cu macaraua;

- împănarea acestora pe fundaţie;

- etanşarea rosturilor de înnădire;

- elevaţia timpanelor care să înglobeze capetele tuburilor;

- camera de cădere şi pereul din aval;

- aşternerea umpluturii prin compactare manuală;

- finisarea defectelor provenite din turnarea betoanelor sau executarea zidăriilor;

- finisarea defectelor provenite din turnarea betoanelor sau executarea zidăriilor

feţelor văzute.

Controlul calităţii execuţiei şi recepţia lucrărilor

Se verifică următoarele:

- amplasarea lucrării conform prevederilor proiectului;

- execuţia fundaţiilor conform prevederilor proiectului;

- calitatea corespunzătoare şi integritatea tubului pus în operă, respectarea lungimii

prevăzute;

- execuţia corectă a îmbinărilor şi etanşeizărilor tronsoanelor de tuburi;

- executarea racordărilor în conformitate cu prevederile proiectului (piese desenate);

- respectarea grosimii stratului de protecţie a tubului prevăzută în proiectul tehnic;

- respectarea pantei de scurgere a apei prin tub prevăzute în proiect minim 1% si maxim 5% la

D= 800mm si 25% la D= 1000mm;

37

Executia podetelor din prefabricate

Infrastructura podului este reprezentata de fundatiile directe tip radier general atat pentru

corpul podetului cat si pentru amenajarile amonte-aval.

Fundaţiile directe cu săpătură in spaţii deschise se realizează in două faze distincte.

In prima fază se realizează gropile fundaţiilor, prin săparea terenului natural. In majoritatea cazurilor

săpătura se realizează cu ajutorul excavatoarelor cupă intoarsă, de pe mal, capacităţi de pană la 1 mc.

Săparea se poate realiza in taluz sau cu sprijinirea malurilor. De obicei, sprijinirea malurilor se

realizează pentru gropi mai adanci de doi metri. In multe cazuri, pentru aceeasi groapă, se pot folosi

in combinaţie, aceste două soluţii. De la suprafaţa pămantului se realizează săpătura cu mal in taluz,

apoi se realizează sprijiniri.

Panta taluzurilor in timpul săpăturii este in funcţie de natura pămantului si trebuie aleasă incat să se

asigure stabilitatea malurilor (in general este de 2/3). In timpul activităţii de săpare, pămantul rezultat

este incărcat in autobasculante si evacuat, sau se poate depozita in preajma, evacuarea, realizandu-se

mai tarziu. Săpătura se realizează pană la cota de fundare, urmand apoi finisarea manuală a fundului

gropii.

După finisare se realizează un strat de egalizare din beton, de aproximativ 10 cm. Cota de fundare se

consideră de la nivelul stratului de beton. In cazul cand, in timpul săpăturii, sau in faze finale, gropile

sunt inundate de apele din panze freatice, lucrările se realizează numai prin evacuarea continuă a

apelor. Acest lucru se face cu ajutorul pompelor absorbante de debite mari.

In faza a doua se realizează fundaţia propriu-zisă. In general execuţia ei constă in cofrarea si turnarea

betonului in forma proiectată. In unele cazuri, atunci cand sunt condiţii indeplinite privind stabilitatea

si gradul de finisare, malurile gropilor pot constitui, in totalitate, sau numai parţial, suporturi pentru

menţinerea betoanelor proaspete in formele proiectate ale fundaţiilor.

Execuţia fundaţiilor directe cu săpătură in spaţii deschise prin cofrare cuprinde etapele:

trasarea săpăturii fundaţiei;

execuţia săpăturii fundaţiei;

execuţia cofrării;

execuţia betonării.

Activitatea de cofrare a fundaţiilor directe la podurile din beton armat, se realizează in

următoarele faze de execuţie:

trasarea conturului fundaţiei;

montarea elementelor de cofrare;

legarea si sprijinirea cofrajului;

tratarea cofrajului.

38

Activitatea de execuţie a betonării fundaţiilor directe la podurile din beton armat, se realizează in

următoarele faze de execuţie:

pregătirea betonării;

betonarea;

tratarea betonului după turnare;

decofrarea.

Realizarea umpluturii deasupra corp podet (sistem rutier)

Umplutura se realizeaza deasupra corpului podet prin mijloace mecanice si manuale.

Urmeaza executia casetei drumului, a sistemului rutier proiectat si a acostamentelor. Sistemul rutier

este alcatuit din aceleasi straturi ca si drumul satesc.

Executia îmbracamintii bituminoase în strat de uzură si strat de legătură

Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi:

- stratul superior( de uzura sau de rulare) ;

- stratul inferior(de legatura) ;

In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta

denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.

Straturile bituminoase din prezentul proiect sunt prevazute a fi realizate din mixturi

bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in

opera mecanizat.

Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate

si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667.

Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :

agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza:

- nisip de concasare sort 0 – 4

agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :

- nisip natural sort 0-4, conf SR 662

- nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667

Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa

tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.

39

Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu

platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si

impurificarii agregatelor.

Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform

tabelului:

Nr.

crt.

Fractiuni de agregate naturale din amstecul total

STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA8

BA16

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8

MASF16

BAPC16

BAD25

BAD25m

BAD25a

BADPC25

BADPC25a

BADPS25

BADPS25a

1Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,%

9…13

9…13

6…13

9…11 11…14

10…14

9…13 2…7 2…7 2…7

2Filer si fractiunea (0,1…4)mm,%

Diferenta pana la 100%

3

Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,%

22…45

34….58

39…60

47…6145…60

63…75 - 55…72 - -

4Pietris concasat cu dimensiunea peste 8mm,%

- - - - - - - 18…34- 39…58 -

5Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm,%

- - - - - - - - - 39…58

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul de mai jos :

La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc

amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec va fi max:

- 25% pentru BA8 si BA16;

- 30% pentru BA25;

40

Marimea ochiului sitei (mm)

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA8

BA16

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8MASF

16BAPC16

BAD25,BAD25m, BAD25a

BADPC25, BADPC25a

BADPS25, BADPS25a

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

25 mm - - 90…100 - - - - 90…100

16 mm - - 72…90 90…100 - 90…100 95…100 73…90

8 mm 90…100

66…85 54…80 61…74 95…100 44…59 66…82 42…61

4 mm 56…78 42…66 40…61 39…53 40…55 25…37 42…66 28…45

2 mm 30…55 30…55 30…50 30…42 19…28 20…25 30….55 20…35

1 mm 22…42 22…42 20…40 21…31 16…22 16…22 21…42 14…32

0.63 mm 18…35 18…35 15…35 18…25 13…20 13…20 18…35 10…30

0.20 mm 11…25 11…25 8…25 11…15 12…16 11…15 11…25 5…20

0.10 mm 9…13 9….13 6…13 9…11 11…14 10…14 9…13 2…7

- 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25;

- pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj.

La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda

adaugarea a 2% filer.

Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS

1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul de mai jos pentru

imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza)

Nr.

crtTipul stratului Tipul mixturii asfaltice

Continutul de liant din masa mixturii asfaltice

%

Clasa tehnica a drumului

MASF 8

MASF16

6.7……7.5

6.5……7.5

I….V

I….IV

BAR16m, BAR16a

BAR16

5.7……6.2

5.7……6.2

I….III

II….III

1 Strat de uzura BA16m 6.0……7.0

6.3……7.3

I….II

III

BA16, BA16a 6.0……7.0

6.3…….7.3

6.5……7.5

II

III

IV….V

BA8,BA8a 6.5……7.5 IV….V

BA25,BA25a 5.5…….7.0 IV….V

BAPC16, BAPC16a 6.0……7.5 IV….V

BAD25m 4.0……5.0 I….III

2 Strat de legatura

BAD25,BAD225a4.0……5.0 I….V

BADPC25,BADPC25a 4.0……5.0 III….V

BADPS25,BADPS25a 4.0……5.0 IV….V

Raportul filer : liant recomandat pentru îmbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel:

Nr. Crt.

Tipul stratului Tipul mixturii asfalticeRaport filer :liant

( recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1.6….1.8

1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :

-cu dim.max.granula de 16mm

-cu dim.max.granula de25mm

1.3….1.8

1.1…..1.8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1.6….1.8

2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25, BADPC31, BADPS31

0.5….1.4

41

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele de mai jos:

Nr.Crt

.

Tipul mixturiiasfaltice

Tipul BitumuluiClasa

tehnica a drumului

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea(S)la600C,

Indice de curgere (I),

mm

Raport S/I,KN/mm

Densitate aparenta,

min.,kg/m3

Absorbtie de apa ,%

vol.

1

BA8BA25BA8aBA25a

D 60/80D 60/80a

IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.02300 2...5

D80/100D80/100a

IV...V 5.5 1.5...4.5 1.2...3.6

2BA16BA16a

D 60/80D 60/80a

II 8.5 1.5...3.5 2.4...5.6

2300 2...5

III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4.3

D80/100D80/100a

II 8.0 1.5...4.0 2.0...5.3III 7.0 1.5...4.0 1.7...4.6

IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0

3BAR16BAR16a

D 60/80D 60/80a

I 9.0 1.5...3.0 3.0...6.0

2300 3...5II 8.5 1.5...3.0 2.8...5.6III 8.0 1.5...3.0 2.6...5.3

D80/100D80/100a

I...II 8.5 1.5...4.0 2.1...5.6III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0

4 BAPC 16BAPC16a

D 60/80D 60/80a

IV…V 6,0 1.5…4.5 1.3…4.02300 2…5

D80/100D80/100a

IV…V 5.5 1.5…4.5 1.1…3.3

5 BAD 25BAD 25a

D 60/80D 60/80a

I…V 5.0 1.5…4.5 1.1…3.32250 2…5

D80/100D80/100a

I…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0

6 BADPC 25BADPC 25 a

D 60/80D 60/80a

III…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.02250 2…5

D80/100D80/100a

III…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6

7 BADPS25BADPS25a

D 60/80D 60/80a

IV…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.02250 2…5

D80/100D80/100a

IV…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6

Nr.crt

Caracteristica

Tipul mixturii asfalticeBAR 16, BAR16a,BA16,BA16a,BA8,BA8a, BA25,Ba25A

BAD25, BAD25A,BADPC25, BADPC25A,BADPS 25,BADPS25A

1 Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5

2 Rezistenta la deformatii permanente:Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max. 7600 -

3 Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min:-zona climaterica calda 4200 3600-zona climaterica rece 3600 3000

4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15C,min.

- 4x10-5

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall

din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la

malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).

42

Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii

preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si

Normelor tehnice specifice in vigoare.

Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de

± 0.3%

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor

bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile

SR 174-1-2002.

Mixturile asfaltice vor fi produse in statie de prepararea mixturilor asfaltice si vor supuse

incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie.

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene

metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de

functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu

avem intreruperi.

Autobasculantele sunt echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare

ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul,

apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:

- se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;

- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de

egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;

- se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se

rezolva problemele privind drenarea apelor ;

- se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama

autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.

- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

Amorsarea

43

La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu

emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu

autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor

prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;

- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai

mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta

timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum

pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea

asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.

Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

Asternerea

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de

a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.

In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte

urmatoarele:

- temperatura mixturii asfaltice la asternere ;

- grosimea constanta a stratului asternut ;

- parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform

documentatiei de executie

- senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca

- inainte de inceperea lucrului

- incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min.

inainte de inceperea turnarii).

- trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se

afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

44

Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in

perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.

De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului de mai jos:

Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la asternere, o C

Temperaturile minime la compactare in o C

Inceput Sfarsit

D60/80 145 140 110

D80/100 140 135 100

D100/120 135 130 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a

obtine compactarea optima.

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In

acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a

unei pene.

Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la

cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de

egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de

mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat

conform cotelor din proiectul de executie .

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:

stratul de uzura intr-o singura asternere;

45

stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de

asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;

Punerea in opera

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet

de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si

sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei

benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,

Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie

si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si

inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu

lopata, in fata esalonului de asternere.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se

evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului

longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau

in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat

sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50

cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea

benzii noi.

46

Compactarea

Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri

continut in masa materialului pus in opera.

La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si

gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un

sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de

performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva,

utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile

efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o

compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de

numarul punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori

optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni

caracteristice).

Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri

netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la

inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas

cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.

Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar

15-20 cm pe asfaltul cald si continând progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca

15-20 cm pe asfaltul vechi.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea

imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe

suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se

indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate

mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

47

Bitum penetratia la 25 oC STAS 42-68 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69; ductilitatea la 250 C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )Criblura natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 667 forma granulelor STAS 4606-80; determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667

Pietris natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 662 forma granulelor STAS 730, SR 662 parte levigabila STAS 4606-80;

Nisip natural natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662: parte levigabila STAS 4606-80; continut de impuritati – corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera; echivalent de nisip STAS 730-89;

Nisip de concasaj natura petrografica si mineralogica:

STAS 6200/4-81 (pentru roca);STAS 9110-87 (pentru produse);

granulozitatea:STAS 730-89;STAS 4606-80;

continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80; coeficient de activitate STAS 730-89;

Filer continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 umiditate STAS 539-79; granulozitate STAS 539-79;

coeficient de hidrofolie STAS 539-79;

Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice

inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa

dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.

Certificatele de conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,

amestecuri etc.).

48

Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode

nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau

prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare

7000 m2 de suprafata executata].

Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la

aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul

Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul

antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:

- masurarea grosimii stratului;

- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;

- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici

fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.

Execuție acostamente din balast

Pentru execuţia acostamentelor se va utiliza balast, cu granula maximă de 63 mm.

Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să

conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente

alterate.

Agregatul (balast) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi

constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se va face numai după ce

analizele de laborator au arătat că este corespunzător.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calităţii balastului sau balastului optimal astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate având pante şi rigole pentru

evacuare a apelor.

În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea acestora

se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.

În cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestuia nu

corespunde prevederilor, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru

îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

49

Apa necesara compactării stratului de balast poate să provină din reteaua publica sau din alte

surse, dar în acest din urma caz nu trebuie să contină nici un fel de particule în suspensie şi trebuie să

îndeplinească condiţiile prevăzute în SR EN 1008-2003 – „Apa de preparare pentru beton.

Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor

recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton.”

În cazul în care apa utilizată este apa potabilă această apă este considerată corespunzătoare şi

nu necesită nici o încercare pentru determinarea calităţii. Apa care se conformează Directivei

Europene 98/893/EC este apă potabilă şi prin urmare considerată corespunzătoare pentru utilizare în

beton.

Apă recuperată din procese (tehnologice) din industria betonului poate fi corespunzătoare pentru

utilizare în beton, dar trebuie să se conformeze cerinţelor anexei A din SR EN 1008-2003.

Apa recuperată din procese tehnologice din industria betonului cuprinde:

- apă care a fost o parte excedentară a unui beton;

- apă folosită pentru a curăţa interiorul malaxoarelor fixe, benelor de amestecare ale camioanelor

malaxoare sau agitatoarelor şi pompelor de beton;

- apă tehnologică de la debitarea cu ferăstrăul, măcinarea şi insuflarea cu apă a betonului întărit; apă

extrasă din betonul proaspăt în timpul fabricării betonului.

Apa poate fi luată din:

- bazine prevăzute cu utilaje corespunzătoare care distribuie substanţele solide uniform în toată apa;

- bazine de sedimentare sau instalaţii similare, cu condiţia ca apa să rămână în bazin un timp suficient

pentru a permite solidelor să se depună în mod corespunzător.

Apa uzată nu este corespunzătoare pentru utilizare.

Balastul se nivelează într-unul sau mai multe straturi în funcţie de grosimea prevăzută în

proiect şi grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Aşternerea şi nivelarea se face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de

laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.

Compactarea acostamentelor se face în atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi

intensitatea Q/S de compactare.

50

Denivelările care se produc în timpul compactării acostamentelor sau care rămân după

compactare se corectează cu materiale de aport şi se recilindrează. Suprafeţele cu denivelări mai mari

de 2 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.

Este interzisa execuţia cu balast îngheţat.

Prepararea, transportul si punerea în operă a betonului de ciment

1 Lucrări pregătitoare.

Prepararea betoanelor de ciment incepe numai după:

stabilirea sursei si verificarea caracteristicilor agregatelor si cimentului, prezentarea

documentelor de calitate si acceptarea de către Consultanta a acestora;

stabilirea de către laboratorul autorizat a dozajului de preparare pentru fiecare clasa de beton

ce urmează a fi preparata si care trebuie acceptata de Consultanta;

afişarea la staţia de betoane a dozajului

2 Prepararea betonului de ciment

2.1 Dozarea materialelor

• Mijloacele de dozare se verifica metrologic o data pe an si ori de cate ori este necesar; La dozarea

materialelor componente ale betonului se admit următoarele tolerante:

- pentru agregate ± 3 %

- pentru ciment si apa ±2%

- pentru aditivi ±5%

• Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se face conform cărtii tehnice a

instalaţiei, dar incepand cu sortul de agregate având granula cea mai mare.

2.2 Amestecarea betonului si încărcarea in mijlocul de transport

Pentru preparare si transport se vor respecta condiţiile impuse de NE 012-1 / 2001.

• Betonul se prepara conform reţetelor elaborate de către laborator.

• Compoziţia betonului proiectat se stabileşte pe baza de incercari preliminare, folosindu-se

materialele aprovizionate recepţionate. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, adaosurilor, etc.

se admite numai cu aprobarea beneficiarului si tinand cont de prevederile Codului de practica pentru

betoane NE 012-1 1002.

51

• La adaptarea reţetei la staţia de betoane se va tine seama de capacitatea betonierei, de umiditatea

agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a

betonului. Umiditatea agregatelor se verifica la laborator zilnic, precum si după fiecare schimbare de

stare atmosferica. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face gravimetric.

• Pentru amestecarea betonului se folosesc betoniere cu amestecare fortata sau betonier© cu cădere

libera.

• Durata de amestecare a betonului va respecta prevederile cârtii tehnice a instalaţiei, dar va fi de

minim 45 secunde de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se majorează după

caz pentru:

- utilizarea de aditivi si/sau cenuşa;

- perioade de timp friguros;

- utilizarea de agregate cu dimensiunea mai mare de 31 mm;

- betoane de lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm); Durata de incarcare in mijlocul de

transport va fi maxim 20 minute.

• In cazul intreruperii preparării betonului pe o durata > 1 ora si la terminarea schimbului, este

obligatorie spălarea tobei betonierei cu jet puternic de apa sau apa amestecata cu pietriş si imediat

apoi golita.

• Descărcarea betonului se face direct in bena, in buncarele pompelor de beton sau in jgheabul de

turnare directa.

Transportul betonului se efectuează astfel incat sa se evite segregarea, pierderea

componenţilor sau contaminarea betonului.

Transportul betonului se realizează cu mijloace de transport etanşe pentru a nu permite

pierderea laptelui de ciment.

Transportul se face cu autoagitatoare; local, se pot folosi bene, pompe, benzi transportoare,

jgheaburi. Durata maxima posibila de transport depinde in special de compoziţia betonului si

condiţiile atmosferice; valorile orientative ale duratei de transport sunt prezentate in tabelul nr. 1.

Tabel 1. Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura amestecului de beton (°C)

Durata maxima de transport fmin.)Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa >42,5

10°<t<30° 50 35

52

t<10° 70 50

Se recomanda in general ca durata maxima de transport sa fie stabilita astfel incat temperatura

betonului proaspăt inainte de turnare sa fie cuprinsa intre (5 - 30)°C.

La intreruperea lucrului, autoagitatoarele se curata cu apa; Se umple cu cea 1 mc de apa si se rotesc la

viteza maxima cea 5 minute, după care se golesc complet de apa.

Etapele principale de punere in opera a betonului sunt:

1. Lucrări pregătitoare.

1.1 Realizarea cofrajelor si a susţinerilor

Se montează cofrajele conform prevederilor din proiect.

Cofrajele si susţinerile trebuie sa asigure obţinerea formei, dimensiunilor si gradului de

finisare prevăzute in proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respactandu-se inscrierea in

tolerantele admisibile. Cofrajele trebuie sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea

tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea portanta.

1.2 Pregătirea turnării betonului, consta din:

- aprovizionarea cu materiale si verificarea acestora

- receptionarea calitativa a lucrărilor de săpaturi, cofraje si armaturi

- in cazul fundaţiilor, sunt prevăzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii,

astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmează a se betona

- sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere in opera si efectuării

determinărilor.

- armarea betonului

- se va realiza cu bare de armatura, plase sudate, carcase prefabricate sârme trase si plase

sudate conform standardelor de produs in vigoare. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie

depozitate separat pe tipuri si diametre in,spatii amenajate si dotate corespunzător.

2. Lucrări curente.

2.1. Punerea in opera a betonului

53

Betonul se pune in opera in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Betoanele

curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor tehnice. La turnarea

betonului se vor respecta următoarele condiţii:

- cofrajele - care vor veni in contact cu betonul proaspăt - vor fi udate cu apa cu 2...3 ore

inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa rămasa in denivelări va fi inlaturata.

- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi

tramnsportoare, jgheaburi sau direct in lucrare; inaltimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa fie

mai mare de 3,00 m pentru elementele cu latime de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m in

celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaţa (placi, fundaţii).

- betonul se va răspândi uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi

orizontale de max. 50 cm. inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat

anterior.

- se va evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziţia prevăzuta

- betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevăzute in proiectul de execuţie;

se va urmări inglobarea completa a armaturilor in beton, respectandu-se stratul de acoperire cu beton.

- betonul va fi compactat astfel incat sa conţină o cantitate minima de aer onclus.

- compactarea se poate realiza mecanic prin vibrare sau manual cu maiul, vergele sipci in

paralel cu ciocanirea cofrajelor (mai ales in zonele cu armaturi dese). Este interzisa aşezarea

vibratorului pe armaturi; in general, durata optima de vibrare este intre 5 si 30 de sec.

- betonul trebuie compactat numai atâta timp cat este lucrabil.

- se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se execuţia astfel incat betonarea sa se facă fara

intrerupere sau intre doua rosturi de dilatatie

- temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depăşească 35°C

- după terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apa

- este interzisa circulaţia pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspăt.

2.2. DecofrareaElementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumita rezistenta

suficienta pentru a prelua integral sau parţial sarcinile pentru care au fost proiectate. Se recomanda

următoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:

- părţile laterale ale cofrajelor se pot indeparta după ce betonul a atins o rezistenta de minim

2,5 N/mm2 astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate

- cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta atunci când rezistenta betonului

a atins fata de clsa, următoarele procente:

54

o 70% pentru elemente cu deschideri de max. 6 m o 85% pentru elemente cu deschideri mai mari

de 6 m

Executia santurilor pereate din beton de ciment;

Şanţurile, rigolele şi casiurile sunt lucrări anexe drumului pentru colectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă din zona drumului.

Clasificare

a) după formă:

- trapezoidale (şanţ) = canal deschis cu sectiunea trapezoidală destinat să colecteze şi să îndepărteze

apele de pe platformă şi de pe taluz.

- triunghiulare (rigole) = constructie anexă pentru colectarea apelor meteorice cu profil curent

triunghiular de adîncime mică, amenajată în lungul drumului sau strazii, la marginea platformei.

b) după rolul lor:

- santuri şi rigole laterale: au rolul de a colecta apele de pe platformă şi taluz.

- şanturi de gardă: şant executat în amonte de creasta unui taluz de debleu sau la o mică distantă de

piciorul unui taluz de rambleu în vederea colectării apelor din precipitatii de pe versant, pentru a

împiedica degradarea taluzurilor.

- rigole de acostament: au rolul de a proteja taluzurile la ramblee cu înăltimi mari.

- casiuri: au rolul de a prelua apele de la rigolele de acostament.

Terminologia folosită este în conformitate cu STAS 4032/1-90 – Lucrări de dru muri.

Terminologie.

Săpătura: săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi

a profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzelor)

precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul

şanţurilor de gardă. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Şanţul sau rigola trebuie să

rămână constant paralel cu piciorul taluzului.

Dimensiunle şi forma şanţurilor şi rigolelor sunt cele indicate în proiectul de execuţie. Extrem de

important este să se respecte cotele şi pantele proiectate. Panta longitudinală minimă va fi:

- 0,25 % în teren natural

- 0,1 % în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate

Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte panta

maximă admisă pentru evitarea eroziunii pământului. Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole

neprotejate sunt date în tabelul 1.

Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabelul 2.

55

TABELUL NR. 1

Denumirea principalelor tipuri de pământuri Panta maximă admisă %

pămînturi coezive cu compresibilitate mare 0,5

pământuri coezive cu compresibilitate redusă

- nisipuri prăfoase şi argiloase

- nisipuri argiloase nisipoase

- argile prăfoase şi nisipoase

1

2

3

pămâturi necoezive grosiere

- pietriş (2-20 mm)

- bolovăniş (20-200 mm)

- blocuri (peste 200 mm)

3

4

5

pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fină

- nisip făinos şi fin (0,05 – 0,25 mm)- nisip mijlociu mare (0,25 - 2,00 mm)- nisip cu pietriş

0,5

1

2

TABELUL NR. 2

Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisă %

Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maxim

5 cm grosime betonul fiind: - clasa Bc7,5

- clasa Bc10

10

12

Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa Bc10 pe pat de beton.

15

Casiuri pe taluze înalte din pereu din piatră brută cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajarea corespunzătoare la piciorul taluzelor.

67

Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul nr.2

se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.

Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii

- la ramblee cu înălţimea 3 – 4,00 m, numai interiorul curbelor convertite sau supraînălţate

- la ramblee peste 4,00 m

Descărcarea apelor din rigolele de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.

Şanţurile de gardă se recomandă să fie pereate indiferent de pantă.

56

Amplasarea şanţurilor de gardă se va face la distanţa minimă de 5,00m de muchia taluzului debleului,

iar când este la piciorul rambleului la distanţa minimă de 1,50-2,00 m. Banda de teren dintre piciorul

rambleului şi şanţul de gardă va avea pantade 2 % spre şanţ.

Execuţia pereurilor uscate

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm

după pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se aşterne stratul de nisip afânat de aceiaşi calitate, în care se aşează

pietrele sau bolovanii. Pietrele se aşează cu rosturile ţesute. Grosimea iniţială a acestui strat este de 8

cm.

Pietrele se aseaza în stratul de nisip afânat, unele lângă altele bătându-se deasupra şi lateral cu

ciocanul, astfel ca fiecare piatră să fie bine strânsă de pietrele vecine.

Se procedează la o primă batere cu maiul pe uscat. Se aşterne apoi un strat de nisip cu grosime de

1,1-1,5cm pentru împănare care se udă şi se împinge cu periile în golurile dintre pietre pînă le umplu,

după care se bate din nou cu maiul până la refuz. Suprafata pereului trebuie să fie regulată,

neadmiţându-se abateri de peste 2cm faţă de suprafaţa teoretică a taluzului, refacerea făcându-se prin

scoaterea pietrei şi reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

Execuţia pereurilor rostuite cu mortar de ciment

Execuţia acestui tip de pereu este aceeasi ca la pereul uscat cu excepţia că după prima pilonare

umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment M100, după care se pilonează până la

refuz înainte de a începe priza mortarului. Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin

udare timp de 3 zile.

Execuţia pereului în mortar de ciment

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru în grosime de 5 cm

după pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se aşterne un strat abundent de mortar de ciment M100 în care se

împlântă pietrele sau bolovanii şi se potrivesc prin alunecare în aşa fel încât să se obţină o tasare a

rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin toate rosturile.

Se continuă apoi cu umplerea cu mortar a resturilor rămase între pietre şi nivelarea suprafeţei

prin pilonare după care mortarul este netezit cu mistria.

Suprafaţa pereului trenuie protejată contra uscării prin udare timp de 3 zile şi prin acoperire cu

rogojini sau saci timp de 7 zile.

Execuţia pereului din piatră brută sau bolovani pe fundaţie din beton.

57

Peste terenul bine nivelat se toarnă stratul de fundaţie în grosimea prevăzută în proiectul de

execuţie din betn de ciment B100 şi până să înceapă priza betonului se trece la execuţia pereului din

piatră brută sau bolovani şi se colmatează rosturile cu mortar de ciment M100.

Execuţia pereului din beton turnat pe loc.

Peste terenul bine nivelat se toarnă direct pe pământ stratul de beton Bc10 sau Bc15 în

grosimea prevăzută în proiect, pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când începe

priza prin acoperire şi după ce priza este complet terminată prin stropire cu apă atât cât este nevoie în

funţie de condiţiile climaterice.

Execuţia pereului din elemente prefabricate din beton.

Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat, fie pe un strat

de beton B100 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execuţie.

Forma şi dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevăzute în documentaţia de execuţie sau

elementele similare propuse de antreprenor şi acceptate de beneficiar şi proiectant.

Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia care este prevăzută în proiectul de execuţie. Acolo

însă, unde se constată pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă între prevederile proiectului şi

realitatea din teren privind natura pămîntului şi panta de scurgere, situaţia va fi semnalată

proiectantului lucrării, care va decide o eventuală soluţie prin dispoziţii de şantier

Materiale Materialele utilizate la execuţia amenajării şanţurilor, rigolelor şi casiurilor ce constituie obiectul

prezentei proceduri pot fi: - nisip, piatră brută, bolovani de râu, mortar de ciment, beton,

elemente perfabricate din beton

Nisip pentru pereuri

Pentru realizarea substratului la pereu se va utilza nisipul natural sortul 0-8 care trebuie să

aibă conţinut de fracţiuni 0,09 mm de max. 12 %.

Piatra brută pentru pereuri

Piatra brută folosită la pereuri trebuie să provină din roci fără urme vizibile de dezagregare

fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ce priveşte culoarea şi compoziţia

mineralogică, să aibă o structură compactă.

Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie să corespundă prevederilor din tabelul nr.3

58

TABELUL NR.3

CARACTERISTICI

CONDIŢII DE

ADMISIBILITATE

Rezistenţa la compresiune în stare uscată N/mmp min

Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ

coeficient de gelivitate la 25 de cicluri % max.

-coeficient de înmuiere % max.

80

0,3

25

Forma şi dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este arătată în tabelul nr. 4

TABELUL NR. 4

CARACTERISTICI CONDIŢII DE ADMISIBILITATE

Forma

Înălţimea în mm

Dimensiunile bazei în mm – lungimea

- lăţimea

Piatră necorespunzătoare dimensiuni % max.

neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau de pană

140-180

mai mare sau egală ca înălţimea

80- 150

15

Bolovani de râu

Bolovanii de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelative şi omogene ca structură şi

compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri sau feţe de clivaj.

Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui să fie după cum urmează:

-rezistenţele la sfărâmare prin compresiune min. 60%

-rezistenţa la uzură cu maşina Deval min 11.

Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri trebuie să varieze în limitele arătate în tabelul nr.

5

59

TABELUL NR.5

DIMENSIUNI CONDIŢII DE ADMISIBILITATE

-lungime, lăţime a feţei în mm

-înălţime

-piatră necoresp. Dimensiunilor %din masă max.

80-140

120-160

15

Aprovizionarea şi stocarea.

Aprovizionarea materialelor necesare amenajări şanturilor, rigolelor şi casiurilor trebuie să se

facă în prealabil. În general stocul aprovizionat înainte de începerea lucrării trebuie să fie de min.

50% din cantitatea necesară execuţiei lucrărilor.

Stocurile aprovizionate trebuie să asigure desfăşurarea eşalonată, fără întreruperi ale

procesului tehnologic.

Stocarea materialelor se face în depozite deschise amenajate (cu exceptia cimentului) fără

denivelări accentuate, curate şi cu scurgerea apelor asigurată care să conserve caracteristicile

calitative ale materialelor pe toată durata depozitării.

Cimentul se va depozita în spatii închise uscate sau în silozuri. Durata de depozitare nu va

depăşi mai mult de două luni de la data expedieri de către furnizor

Fiecare material va fi depozitat separat.

Procedura de recepţie

Materialele aprovizionate utilizate trebuie să fie supuse unei recepşii calitative. Recepţia

calitativă a materialelor se face prin recoltarea unor probe reprezentative din stocul de materiale

aprovizionat pe şantier.

Proba reprezentativă este alcătuită din 5 probe elementare luate din locuri diferite

ale depozitului. Mărimea unei probe este în funcţie de dimensiunea maximă a granulei.

Probele pentru verificarea de lot a calităţii materialelor se recoltează din acelaşi agregat cu

o frecvenţă de max:

- o probă la 200 t pentru agregate cu Dmax.< 7(8)mm;

- o probă la 400 t pentru agregate cu Dmax. > 7(8)mm

- o probă la 2000 t în cazul agregatelor de carieră.

Pe baza încercărilor şi determinărilor efectuate pe probele prelevate se stabileşte calitatea

materialelor în conformitate cu condiţiile de admisibilitate prevăzute pentru acest domeniu de

utilizare.

60

Transportul

Transportul agregatelor, pietrei brute şi a bolovanilor de râu se va face cu autobasculanta.

Transportul elementelor prefabricate se va face cu platforme amenajate

Turnarea betonului se va face numai după ce au fost recepţionate lucrările de săpătură şi a

stratului de nisip pilonat.

La turnarea betonului se va respecta următoarele reguli:

- suprafaţa care va veni în contact cu betonul proaspăt va fi udată cu apă cu 2 – 3 ore înainte;

- descărcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct în lucrare;

- betonul va fi răspândit uniform în lungul elementului.

Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare internă. Durata de vibrare optimă se

situează între min. 5 sec. şi max. 30sec.

Parapeti metalici

Stâlpii de ghidare se amplaseaza pe drumuri, pentru ghidarea optica a vehiculelor, mai ales pe

timpul noptii, prin dispozitive reflectorizante

Stâlpii de ghidare se amplaseaza pe drumuri, cu imbracaminti bituminoase, din beton de

ciment sau pavaje, cu un trafic mediu anual de peste 300 vehicule/ora.

Stâlpii de ghidare se amplaseaza pe acostamente, in pozitie verticala, aliniati pe platforma, la

distanta de 0,25m de marginea acesteia astfel incit dispozitivele reflectorizanta sa fie vizibile din

ambele sensuri de circulatie

Aceștia se amplaseaza pe ambele parti ale platformei, in toate cazurile cind nu sunt necesare

parapetele. In acest caz, ei se dispun alternativ, de o parte si de cealalta, in profile transversale diferite

(in zig-zag).

Stâlpii de ghidare se amplaseaza numai pe o parte a platformei sectorului de drum, atunci cind

pe cealalta sunt necesare parapete.

Distanta dintre stâlpii de ghidare se stabileste in functie de clasa tehnica a drumului si

de elementele geometrice ale traseului, conform tabelului 1.

Tabel 1

Elementele geometrice

ale traseului


II si III IV si V

Distanta dintre stilpii de ghidare de pe aceeasi parte a platformei [m]

Aliniamente si curbe cu raze > 1600 m 100 125

Curbe cu raze intre 1001 si 1600 m 75 100

61


ale traseului


II si III IV si V

Distanta dintre stilpii de ghidare de pe aceeasi parte a platformei [m]





Curbe cu raze sub 30 m 5 5

Dupa felul constructiei si comportarea la impactul produs de autovehicule

a) rigide – se executa din beton armat, zidarie de piatra, sau beton simplu si sunt de tip usor,

semigreu, greu, si foarte greu. Aceste parapete se prevad pentru ghidarea optica si impiedicarea

autovehiculelor de a iesi de pe platforma drumului, in anumite limite de viteza, masa si unghi de

lovire, neasigurând alunecarea sau readucerea autovehiculelor pe partea carosabila.

b) deformabile (glisiere) – se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si foarte

greu. Acest tip de parapete permit, in general, alunecarea sau ghidarea in lungul lor a jantei rotii

autovehiculului si revenirea acestuia pe partea carosabila.

Amplasarea parapetelor

In profil transversal - parapetele se amplaseaza, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii

acostamentelor conform reglementarilor legale in vigoare

In plan longitudinal - parapetele se amplaseaza tinând seama de:

a) elementele geometrice ale traseului

b) inaltimea rambleului sau inclinarea versantilor

c) impadurirea terenului inconjurator

d) existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei, spre aval.

e) vecinatatea unor ape

f) vecinatatea altor cai de comunicatie

g) conditii meteo locale nefavorabile (ceturi frecvente)

h) necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe

i) in unele intersectii

Amplasarea parapetelor, in cazul cind drumul este in rambleu, se face conform tabelului 2:

Tabel 2

62


ale traseului

Inaltime rambleu

[m]


II si III IV si V

Parapete rigide sau deformabile de tip:

Parapete rigide de tip:

semi

greu

greu foarte greu

usor semi greu

greu

1 2 3 4 5 6 7 8

Aliniamente si interiorul curbelor cu raza R>250 m

3 < h 4

4 < h 6

h >6

Exteriorul curbelor cu R>250 m si interiorul curbelor cu 125<R250

3 < h 4

4 < h 6

h >6

Exteriorul curbelor cu 125<R250 si interiorul curbelor cu R125 m

3 < h 4

4 < h 6

h >6

Exteriorul curbelor cu 30 <R125 m

1 < h 2

2 < h 4

4 < h 6

h >6

Exteriorul curbelor cu R 30 m 1 < h 2

2 < h 4

h > 4

Amplasarea parapetelor, in cazul in care sectoarele de drum sunt prevazute cu ziduri de sprijin

la marginea platformei, spre aval, se face conform tabelului 3

Tabel 3


ale traseului

Inaltimea rambleului

[m]


II si III IV si V

Parapete rigide sau deformabile de tip:

Parapete rigide de tip:

semi

greu

greu foarte greu

usor semi greu

greu

1 2 3 4 5 6 7 8

Aliniamente, interiorul curbelor de orice raza si exteriorul

0,5 < h1 2

2 < h1 4

63

curbelor cu R 125 m h1 >4

Exteriorul curbelor cu R < 125 m 0,5 < h1 2

h1 > 2

Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cite 10 m, la fiecare

dintre capete, lungimile care indeplinesc conditiile din tabelele 2-4. Daca sectoarele de drum pe care

trebuie montate parapetele sunt situate la distanta < de 25 m intre ele, se prevad parapete continui.

Sporirea sigurantei circulatiei si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, se realizeaza, la

drumurile cu imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, prin prevederea la parapete a

unor dispozitve reflectorizante, similare cu cele ale stilpilor de ghidare, montate la distantele din

tabelul 5

Tabel 5


ale traseului

Aliniament si curbe cu R>250m

Curbe cu raza de [m]:

125<R250

30 <R125 R 30

Distanta intre dispozitivele

reflectorizante [m]18,0 12,0 6,0 3,0 - 4,0

Marcaje rutiere

Pentru marcajele rutiere se va utilize vopsea de marcaj ecologică, albă, de tip masa plastica,

monocomponentă, solubila in apă (fără solvenţi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula

continua sau in model structurat.

Această vopsea trebuie să asigure vizibilitatea în orice condiţii, atat ziua cat si noaptea.

Vopseaua va fi aplicată peste o amorsă corespunzătoare. Durata minimă de serviciu a marcajelor este

de 18 luni.

La execuţia marcajelor cu vopsea, suprafaţa părţii carosabile trebuie sa fie uscată iar

temperatura mediului ambiant să fie de min. +150C.

Indicatoare rutiere

Lucrarile penrtu plantarea stalpilor pentru indicatoare de circulatie

rutiera constau din: trasarea conturului gropii de fundatie, saparea gropii. fixarea stalpului, tumarea

betonului procurat in groapa, Semnalizarea punctului de lucru si masuri de protectia muncii.

Lucrarile pentru montarea tablelor indicatoare pentru circulatia rutiera constau din:

manipularea indicatoarelor si dispozitivelor de prindere, desfacerea suruburilor de la colierele de

64

prindere, fixarea indicatorului de stalp, strangerea si ungerea suruburilor. Semnalizarea punctului de

lucru si masuri de protectia muncii.

Pe tot parcursul lucrărilor şi la terminarea lor va fi asigurată curăţenia de către constructor. Nu

se vor împrăştia materiale de construcţie pe traseu, acestea fiind depozitate în locuri speciale astfel ca

să nu împiedice circulaţia, iar la terminarea lucrărilor se va reface cadrul natural existent.

Pe toată durata execuţiei lucrărilor se va asigura curăţenia în zona frontonului de lucru şi se va asigura

circulaţia pe timpul execuţiei. Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste reflectorizante, iar

punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător.

Vor fi asigurate în locuri special amenajate în incinta şantierului, astfel încât să se asigure

condiţiile corespunzătoare de igienă sanitară şi protecţie a mediului. La fiecare punct de lucru vor

exista puncte de prim ajutor. În cazul accidentelor se va lua legătura cu cabinetele medicale din oraș

şi judet.

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia preliminara trebuie sa se faca in cel mult o luna de la terminarea lucrarilor.

La receptie se va examina daca s-au respectat conditiile prevazute pentru calitatea si

dimensiunile materialelor, daca lucrarile au fost executate in conditiile proiectului si a

caietului de sarcini.

Se vor consulta buletinele de analiza, precum si existenta proceselor verbale de lucrari

ascunse.

Se va verifica respectarea dozajelor prescrise, comparand buletinele de laborator cu tabelele

date in caietele de sarcini.

Suprafetele tratate sa se prezinte uniform in ceea ce priveste culoarea, cat si agregatul anrobat.

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie acordate lucrarilor conform

prevederilor legale in vigoare.

Pe toată perioada execuţiei constructorul va lua măsurile necesare de protecţia muncii

prevăzute de normele în vigoare printre care se subliniază:

- casca de protecţie purtată permanent în perioada de lucru;

- nu se va intra în zona de lucru a macaralei la manipularea tuburilor;

- nu se va călători în mijlocul de transport al tuburilor;

- nu se va sta în aval de locurile unde sunt depozitate tuburile, care se pot rostogoli;

- sprijinirea săpăturilor la fundaţii, dacă este cazul;

- punţi cu parapet la traversarea peste groapa de fundare;

65

- placi avertizoare de pericole;

La execuţie se va ţine seama de toate prevederile din instrucţiunile, normativele şi STAS-urile

în vigoare.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din :

- Norme republicane de protecţie a muncii;

- Norme departamentale de protecţie a muncii ;

- Norme de pază şi protecţie împotriva incendiilor.

Calitatea materialelor folosite

Materialele folosite pentru execuţia betoanelor, mortarelor, zidăriilor vor îndeplini condiţiile

tehnice de calitate conform următoarelor STAS-uri:

Cimenturi..

Cimenturile folosite pentru mortare şi betoane vor fi conform cu prevederile SR 388/95 şi SR

1500/96. La prepararea betoanelor şi mortarelor se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment

care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland – conform SR 388/95 cu următoarele sortimente:

- ciment I 32,5 – SR 388/95;

- ciment I 32,5 R – SR 388/95;

- ciment I 42,5 – SR 388/95;

- ciment I 42,5 R – SR 388/95;

- cimenturi compozite uzuale de tip II, III - conform SR 1500/96 cu următoarele sortimente:

- ciment II/A-S 32,5 – SR 1500/96;

- ciment II/A-S 32,5 R – SR 1500/96;

- ciment II/B-S 32,5 – SR 1500/96;

- ciment II/B-S 32,5 R – SR 1500/96;

- ciment III/A-S 32,5 – SR 1500/96;

- ciment III/A-S 32,5 R – SR 1500/96;

Cimenturile folosite trebuie să satisfacă următoarele condiţii:- ciment Portland tip I

Tabel nr. 1

66

Clasa de rezistenţa

Rezistenţa la compresiune (N/mm2)Timp iniţial de

priză min.Expansiune

mmRezistenţa iniţiala Rezistenţa standard2 zile 7 zile 28 zile

32,5 - ≥ 16≥ 32,5 ≤ 52,5

≥ 32,5 ≤ 52,532,5 R

≥ 10-

42,5 -≥ 42,5 ≤ 62,542,5 R ≥ 20 -

- cimenturi compozite

Tabel nr. 2

Tipul cimentului

Clasa de rezistenta

Rezistenţa la compresiune Tipul iniţial de

priză (min) minim

Expansiune (mm)

maximRezistenţa iniţiala Rezistenţa standard

2 zile minim 7 zile minim 28 zile

IIA32,5

32,5 R-

1016- 32,5…52,5 60 10

II/B32,5

32,5 R-

1016- 32,5…52,5 60 10

III/A32,5

32,5 R-

1016- 32,5…52,5 60 10

Pentru lucrări în contact cu ape naturale agresive cu conţinut de sulfaţi se vor utiliza cimenturi

adaptate acestor medii conform SR 3011/96.

Condiţiile tehnice de livrare şi control ale cimenturilor trebuie să corespundă prevederilor

STAS.

În timpul transportului, manipulării şi depozitarii pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi

impurificare cu corpuri străine.

Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate

şi verificarea capacităţii libere de depozitare destinate tipului respectiv de ciment.

Durata depozitării nu va depăşi termenul de valabilitate al cimentului stabilit de producător şi

care decurge din momentul livrării acestuia.

Cimentul rămas în depozit peste termenul de valabilitate va putea fi întrebuinţat numai după

verificarea stării de conservare, a rezistentelor mecanice la 2(7) zile.

Cimenturile care prezintă diminuări rezistenţelor mecanice inferioare limitelor prescrise, vor fi

declasate şi utilizate corespunzător noii mărci.

Controlul calităţii cimentului se face în conformitate cu prevederile din tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

MaterialulÎncărcarea sau caracteristicile care se

verificăMetoda conform standard

Frecventa încercărilor

Încercarea de informare

Încercarea înainte de utilizare

0 1 2 3 4Examinarea datelor din certificatul de

calitate- La fiecare lot

aprovizionat-

67

CIMENT

Constanţa în volum SR EN196-3:1995

O determinare la fiecare lot

aprovizionat

-

Timpul de priză SR EN196-3:1995

Idem -

Rezistenţe mecanice la 2(7) zile SR EN196-3:1995

O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat

lotul respectiv

-

Rezistenţe mecanice la 28 zile SR EN196-3:1995

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau a intervenit factori de alterare

227/1-86- Două determinări

sus şi jos pe siloz

AGREGATE

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat din balastiera organizată

Parte levigabilă STAS4606-80

O determinare pe lot de 100 mc

Humus STAS4606-80

La schimbarea sursei

Corpuri străine: argilă în bucăţi, argilă aderentă, conţinut de cărbune şi mică

STAS4606-80

O determinare pe lot de 100 mc sau la schimbarea sursei

Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa

O determinare de lot de 100 mc

Echivalentul de nisip STAS730-89

O determinare pentru fiecare sursa

O determinare de lot de 100 mc

Umiditatea STAS4606-80

O probă pe schimb şi sort şi atunci când apar schimbări meteorologic

APA

Analiza chimicăConţinut total de săruri: sulfaţi,

substanţe organice, cloruri, azotaţimagneziu, materii în suspensii

STAS790-84

Pentru apa potabila nu este necesara

analiza.Pentru apa

nepotabilă o analiză pentru fiecare sursa

PIATRA BRUTA,

BOLOVANI DE RAU

(pentru zidărie de piatră)

- Rezistenţa la compresiune- Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ

STAS730-89

Încercări obligatorii dacă cantitatea este

peste 100 mc.

În cazul in care antreprenorul va utiliza alte tipuri de ciment în afara celor din caietul de

sarcini, va efectua aceleaşi verificări conform caietului de sarcini.

Agregate pentru betoane şi mortarePentru prepararea mortarelor şi betoanelor se vor folosi agregate naturale:

- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7;

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71.

68

Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Se interzic

agregatele provenite din roci feldspatice sau şistoase.

Agregatele trebuie să fie inerte din punct de vedere chimic şi să nu conducă la efecte

dăunătoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.

Din punct de vedere al formei geometrice granulele de pietriş trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii de forma minime de admisibilitate:

b / a - 0,66

c / a - 0,33

Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după încercări

prealabile de betoane.

Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte prevederile din

tabelul Nr. 4 conform NE 012-99 şi STAS 1667-76.

Tabelul Nr. 4.Nr. crt.

Specificaţie Condiţii de admisibilitateNisip natural Pietriş

1 Corpuri străine:- resturi animale sau vegetale;- păcura, uleiuri.

nu se admit nu se admit

2 Pelicula de argilă sau alt material aderent pe granulele agregatelor care ar putea să le izoleze de liant nu se admit nu se admit

3 Mică. % max. 1,0 -4 Cărbune. % max. 0,5 -5 Humus (culoarea soluţiei de NaOH) galbena galbena6 Argilă în bucăţi. % max. 1,5 0,257 Părţi levigabile. % max. 3,0 1,08 Sulfaţi sau sulfuri nu se admit nu se admit

Notă: În cazul folosirii balastului pentru betoane se va proceda la separarea acestuia în nisip si

pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabelul de mai sus.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor pentru mortare şi betoane trebuie să

îndeplinească condiţiile de admisibilitate din tabelul nr.5 conform STAS 1667-76.

Tabelul Nr.5.Nr. crt. Caracteristici

Unitate de

măsura

Condiţii de admisibilitate

1 Densitate aparentă. min. Kg/mc 18002 Densitate în grămada în stare afânată şi uscată. min. Kg/mc 12003 Porozitate aparentă. max. % 2,04 Volum de goluri în stare afânată:

- nisip. max. % 40,0- pietriş. max. % 45,0

69

5 Rezistenţa la strivire- în stare saturată. min. % 60,0- în stare uscată. max. % 15,0

6 Coeficientul de înmuiere după saturare. min. - 0,87 Rezistenţa la îngheţ exprimată prin pierderea faţa de masă iniţiala. max. % 10

Sorturile de agregate trebuie să aibă o granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care

trec, respectiv rămân pe sitele care delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10 %, dimensiunea

maxima a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5 dmax.

Granulozitatea nisipului este dată în tabelul nr.6, conform NE012/2-2010 şi STAS1667-76.

Tabelul Nr.6

Sortul de nisipTreceri in % prin sita sau ciurul de ……….mm0,2 0,5 1,0 2,0 3,15 7

0 – 2Minim - 10 45 90 - -maxim - 50 85 100 - -

0 – 3minim 5 - 35 - 90 -maxim 30 - 75 - 100 -

0 – 7minim 2 - 20 - 56 100maxim 21 - 70 - 87 100

Granulozitatea balastului pentru betoane trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul Nr. 7. conform NE 012/2-2010 si STAS 1667-76.

Tabelul nr. 7Sortul de balast Treceri in % prin sita sau ciurul de ……………… mm

3,15 5,0 16,0 20,0 dmax

0 – 31Minim 20 - 55 - 80Maxim 50 - 85 - 100

0 – 71Minim 10 - 35 - 80Maxim 30 - 65 - 100

0 – 40Minim - 30 - 55 80Maxim - 60 - 85 100

0 – 63Minim - 25 - 45 80Maxim - 55 - 80 100

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi

constanta calităţii lor. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că

acestea sunt corespunzătoare.

În timpul transportului de la locul de procurare la locul de producere a betoanelor sau

mortarelor, respectiv al depozitarii, agregatele vor fi ferite de impurificări.

Depozitarea agregatelor se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi păstrate în

condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.

Controlul calităţii agregatelor de către executant se face conform cu prevederile din tabelele

Nr. 4, 7.

Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii agregatelor după cum urmează :

- un dosar cu toate certificatele de calitate emise de furnizor, în cazul procurării de la

balastiere centralizate;

70

- registru pentru încercări la agregate pentru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Apa

Apa utilizata la prepararea betoanelor şi mortarelor poate proveni din diverse surse şi trebuie

să îndeplinească condiţiile tehnice conform STAS 790-84, metodele de determinare a caracteristicilor

fiind reglementate prin acelaşi STAS. Verificarea calităţii apei se va face la un laborator de

specialitate înainte de începerea lucrărilor.

În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice,

uleiuri, combustibili, argile, etc.

Caracteristicile fizico-mecanice ale apei utilizate pentru prepararea betoanelor şi mortarelor

sunt date în tabelul Nr.8.

Tabelul Nr.8.Nr. crt. Caracteristici fizice şi chimice Unitate de măsură

Condiţii de admisibilitate

1 Conţinutul total de săruri max. g / l 42 Sulfaţi max. g SO4 / l 23 Substanţe organice max g / l 0,54 Cloruri max. g Cl / l 0,55 Azotaţi max. g NO3 / l 0,56 Magneziu max. g Mg / l 0,57 Materii în suspensie max. g / l 3

Semnalizarea lucrărilor şi protecţia muncii pe şantier

Executantul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor, în conformitate cu

reglementările şi legislaţia în vigoare.

Se va acorda o atenţie deosebită semnalizării lucrărilor pe tot parcursul derulării execuţiei, care se

va efectua conform prevederilor din :

- Ordinul M.T. nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile

de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea executării de lucrări

în zona drumurilor publice, publicat în M.O. nr. 397/24.08.2000 şi broşură;

- Norme specifice de protecţia muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor

nr. 79 cap. 3. Semnalizarea lucrărilor de drumuri, art. 53 - 68.

Pe toata perioada de executie a lucrarilor se vor respecta prevederile actelor normative

referitoare la masurile de tehnica securitatii muncii si PSI.

- Legea 90/1996 privind masurile pentru protectia muncii.

71

- „Instructiuni privind conditiile de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restrictiilor

in vederea executarii de lucrări in zona drumurilor publice”, aprobate prin Ordin MT nr.

411/2000 si Ordin MI nr. 1112/2000.

- „Norme de protectie a muncii pentru lucrări de intretinere si reparatii drumuri aprobate prin

Ordinul MTTc nr. 8 – 1984.

- Norme de prevenire si stingere a incendilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere pentru

unitatile Ministerului Transporturilor, aprobate prin Ordinul MTTc nr.12-1980.

- Norme specifice de protectia muncii, pentru executarea lucrarilor de drumuri si poduri,

aprobate prin Ordinul MT nr. 357/1998.

- Norme de protectie a muncii specifice activitatii de constructii montaj pentru transporturi

feroviare, rutiere si navale, aprobate prin Ordinul MTTc nr. 9/1982.

- „Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor

– Indicativ 79/1999.”

- „Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru activitatea de intretinere, repararea si

exploatare drumuri si poduri”.

Data completării: 10.01.2015

OPERATOR ECONOMIC:

72

06.Sistemul calit-u00E2+u00A2ii

Documents

Transcript of 06.Sistemul calit-u00E2+u00A2ii