metodologie

1.DEFINIREA CONCEPTULUI

AGRESIVITÁTE, agresivități, s. f. Însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom

patologic. ♦ Însușire a unor agenți patogeni de a ataca organismul animal sau vegetal. — Din fr.

agressivité.

Agresivitate, comportament destructiv şi violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine. Implică

negare actiră si produce daune sau doar transformări. Prototipul agresivitatii a fost exemplificat prin

comportamentul animal, dar K.Lorenz (1966) a atras atenţia asupra faptului că, chiar şi lupul atacă numai sub

imperiul nevoii de hrană, iar nu din tendinţa competitivă cum se întîmplă deseori la om.

Lucrări etologice clasice, cu cercetări riguroase asupra agresivităţii în lumea animală, susţin cu

argumente cauzele naturale ale agresivităţii. Instinctul de agresiune a scăpat de sub control,

afirma K. Lorenz cu privire la societatea umană în lucrarea On Aggression (tradusă la noi sub

titlul Aşa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii). În capitolul “Pledoarie pentru

umilinţă”, autorul ne îndeamnă să depăşim prejudecăţile şi să reflectăm cu mai mare atenţie la

rezultatele cercetărilor şi experimentelor legate de comportamentul agresiv al animalelor; scopul

ar fi evitarea, în măsura posibilului, a pericolelor datorate pierderii controlului asupra acestui

instinct de agresivitate. Dar nu numai dinspre etologie vin argumente demne de a fi luate în

considerare, ci şi dinspre antropologie, psihologie, economie, biologie. Astăzi, în condiţiile unei

societăţi „moderne”, „avansate” care însă nu îşi mai poate rezolva singură problemele şi care

pare să fi pierdut din vedere un remediu esenţial împotriva efectelor negative ale mediului şi

eredităţii – ne referim aici la educaţie – antropologii consideră a fi imperios necesar să ne

întoarcem spre exemplele pozitive, reuşite ale altor culturi mai puţin „civilizate”, şi să încercăm

să învăţăm ceva din experienţa acestora.

Se poate vorbi de o adevarata inflatie de definitii psihosociologice ale agresiunii. In 1983, Harré si Lamb au contabilizat peste 250 de definitii diferite ale agresiunii in literatura psiho-sociologica. Iata cateva exemple (apud Hogg, Vaughan 1998, p. 402):

- comportament ce se soldeaza cu ranirea unor persoane sau distrugerea proprietatii

(Bandura, 1973)

- comportament ce urmareste sa faca rau unui individ din aceeasi specie (Scherer et al. 1975)

1

- comportament savarsit cu scopul de a de a rani sau de a face sa sufere o alta fiinta vie

motivata sa evite un astfel de tratament (Baron 1977)

- Provocarea intentionata a unei forme oarecare de suferinta a celorlalti (Baron si Byrne

1994).

Ca şi multe alte concepte psihologice, termenii de agresivitate, respectiv agresiune şi violenţă

aparţin deopotrivă limbajului comun şi a r s ena lu lu i t ehn i c a l psihologiei, cele două puncte

de vedere putând să nu coincidă cu necesitate.Fără a adera în mod necesar la o filosofie potrivit

căreia omul este funciarmente bun şi deci societatea este cea care îl perverteşte sau rău şi atunci

societatea este ceacare direcţionează, canalizează şi inhibă natura sa omul de pe stradă şi-a făcut

o idee maimult sau mai puţin clară asupra originii comportamentului agresiv. Grosso modo, se

potdistinge următoarele puncte de vedere. Astfel, agresiunea ar fi: a) un comportament natural şi

instinctual propriu fiecăruia; b) un fapt social generat de constrângerile, dificultăţile vieţii în

comun;c) o reacţie la frustrare;d) un comportament învăţat.Aceste concepţii reflectă cel puţin în

parte diferitele abordări teoretice care aufos t î n t r ep r i n se î n a ce s t domen iu :

b io log i ce , e t o log i ce , soc io log i ce , p s iho log i ce ş i psihosociologice. În ce priveşte

încercările de definire, analiză şi interpretare aagresivităţii de către specialişti, nu numai că nu

întâlnim un consens mai general dar se pare că evantaiul punctelor de vedere exprimate este mai

mare decât în cazul altor fenomene psihologice.O primă accepţie dată agresivităţii este aceea de

comportare agresivă. Din această perspectivă agresivitatea s e poa t e de f i n i c a ansamblu

de condu i t e o s t i l e c a r e s e po t manifesta în plan conştient, inconştient sau fantasmatic în

scopul distrugerii, degradării,constrângerii, negării sau umilirii unei persoane, unui

obiect investit cu semnificaţie socială sau orientate spre propria persoană (autoagresivitate),

cum sunt conduiteleautodistructive întâlnite în unele tulburări psihice sau chiar în afara lor

(suicidul raţional).Alţi autori, referindu-se la conceptul de agresivitate, o definesc ca o

tendinţă specific umană marcată prin voinţa, dorinţa de a comite un act de violenţă asupra

altuia.

Prin urmare, agresivitatea, care nu este întotdeauna sinonimă cu violenţa, se poate manifesta

prin numeroase comportamente diferite. Actele agresive de factură antisocială sunt cele care

reţin cel mai des atenţia datorită caracterului lor spectacular şi potenţialului periculos pe care-l

prezintă. Ele merg de gesturi ameninţătoare la crimă, utilizează forţa de care dispune

2

agresorul sau un mediator (armele), putând să se exercite şi indirect,asupra

obiectelor. Toleranţa, mai mult sau mai puţin mare, a societăţii în privinţa

lor depinde de pragul de la care ele devin delicte, văzute drept crime.

Ipoteza frustrare – agresiune

Ipoteza unei legaturi între frustrare si comportamentul agresiv nu este noua, ea fiind prezenta si

în primele scrieri ale lui Freud. În 1939, cinci cercetători de la Universitatea Yale din S.U.A. –

Dollard, Doob, Miller, Mowrer şi Sears – ridica această ipoteză la rangul de „teorie" publicând

faimoasa carte Frustration and Aggression. Autorii consideră agresiunea ca un comportament

reactiv, adică de¬pen¬dent de condiţiile situaţionale particulare care declanşează acest compor-

tament. În formularea sa clasică, teoria „frustrare - agresiune" postulează o relaţie cauzală

universală între frustrare şi comportamentul agresiv: nu există nici o agresiune care să nu aibă la

origine o frustrare şi nu există nici o frustrare care să se rezolve altfel decât prin agresiune.

Aceasta înseamnă că orice comportament agresiv este în mod necesar generat, determinat de o

frustrare; aceasta din urmă poate să nu fie întotdeauna evidentă, dar aceasta nu înseamnă că nu

este prezentă din moment ce există o agresiune. De asemenea, agresiunea, la rândul ei, poate să

nu fie explicită, poate fi vorba, de pildă, de o agresiune nemanifestată în exterior, poate să fie

deplasată, indirectă sau poate să fie îndreptată asupra propriei persoane. Oricum, potrivit

autorilor acestei monografii, agresiunea este prezentă, într-o formă sau alta.

În consecinţă:

• orice agresiune este o consecinţă a frustrării;

• orice frustrare generează o formă de agresiune.

Prin urmare, Dollard si colaboratorii sai stabilesc o legătură necesară şi su¬fi¬-cientă între

frustrare şi comportamentul agresiv. Ei definesc agresiunea ca „un comportament sau secvenţă

de comportament, al cărui scop este să rănească pe altul sau substitutul acestuia", iar frustrarea ca

„orice acţiune care împiedică individul să atingă un scop pe care şi l-a propus".

3

Relaţia dintre frustrare şi agresiune este, deci, una liniară: intensitatea răspunsului agresiv este

direct proporţională cu intensitatea frustrării. Intensitatea frustrării rezultă din importanţa pentru

subiect a activităţii blocate sau a scopului propus şi din intensitatea, forţa acestui blocaj.

2.ELABORAREA UNUI CHESTIONAR

Formularea intrebarilorPe baza notiunilor teoretice am formulat intrebari inchise,care propun respondentului cateva raspunsuri din care el trebuie sa aleaga o varianta.Am folosit o scala Likert care identifica frecventa.Fiecarei variante am adaugat un nr de puncte,astfel: niciodata = 1,rar = 2, uneori = 3, des= 4, intotdeauna = 5

Nume

Varsta

Acest test masoara unele aspecte ale personalitatii dumneavoastra.Cititi cu atentie fiecare intrebare si incercuiti litera din fata variantei de raspuns care vi se potriveste.Nu exista raspunsuri bune sau rele.Raspunsurile vor fi confidentiale.

1.Considerati ca atacul este cea mai buna aparare?

a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna

2.V-ar placea sa organizati o actiune de protest, un miting?


3.Credeti ca scopul scuza mijloacele?


4.Sunt momente in care va pierdeti cumpatul?


4

5.Va impuneti punctul de vedere indiferent de consecinte?


6.Cand cineva va supara incheiati conflictul cu amenintari?


7. Gesticulati mult atunci cand argumentati?


8.Cand va enervati vorbiti mai repede decat de obicei?


9.Va este greu sa tineti cont de parerile cunoscutilor?


10.Se intampla sa va simtiti agitat chiar si fara motiv?


11.Va este usor sa va concentrati asupra muncii dumneavoastra?


12.Simtiti nevoia de a va impresiona prietenii?


13.Cat de frecvent va puneti la indoiala propriul comportament moral?


14. II intrerupeti des pe ceilalti in timp ce vorbesc?


15. Va doriti vreodata sa fi fost altcineva?

5


16.Va gasiti adesea in situatia cand va contraziceti cu lumea?


17.Va enervati daca nu se face precum doriti?


18.Puteti fi nemilos pentru a obtine ceea ce doriti?


19.Ati recurs vreodata la violenta?


20.Va simtiti vreodata coplesit de evenimente?


21. Visati cu ochii deschisi?


22.Cat de frecvent va pierdeti cumpatul?


23.Cat de frecvent intrati intr-o competitie cu scopul de a castiga?


24. Va face placere sa faceti glume pe seama altora?


6

3. Esantionarea si aplicarea chestionarului

Am ales prin randomizare un esantion de 30 de persoane, cu varste cuprinse intre 20 si 40 ani, de

ambele sexe, din medii diferite

Aplicarea chestionarului s-a desfasurat in doua etape:

1.In urma pretestarii am realizat cu ajutorul programului SPSS curba distributiei care s-a incadrat

in parametrii normali.

7

Statistics

N Std.

Deviation

Skewnes

s

Std. Error of

Skewness

Kurtosis Std. Error of

KurtosisValid Missing

Considerati ca atacul

este cea mai buna

aparare?

30 0 1,031 ,381 ,427 -,948 ,833

V-ar placea sa

organizati o actiune de

protest, un miting?

30 0 1,172 ,402 ,427 -,776 ,833

Credeti ca scopul

scuza mijloacele?30 0 1,008 ,067 ,427 ,272 ,833

Sunt momente in care

va pierdeti cumpatul?30 0 ,731 ,000 ,427 -,089 ,833

Va impuneti punctul de

vedere indiferent de

consecinte?

30 0 ,819 ,114 ,427 -,327 ,833

Cand cineva va

supara incheiati

conflictul cu

amenintari?

30 0 ,868 ,473 ,427 -,677 ,833

Gesticulati mult atunci

cand argumentati?30 0 ,986 -,124 ,427 -,530 ,833

Cand va enervati

vorbiti mai repede

decat de obicei?

30 0 1,179 -,498 ,427 -,449 ,833

Va este greu sa tineti

cont de parerile

cunoscutilor?

30 0 ,988 1,177 ,427 2,124 ,833

Se intampla sa va

simtiti agitat chiar si

fara motiv?

30 0 1,033 ,673 ,427 -,753 ,833

Va este usor sa va

concentrati asupra

muncii

dumneavoastra?

30 0 ,907 -,314 ,427 -,525 ,833

Simtiti nevoia de a va

impresiona prietenii?30 0 ,994 ,743 ,427 ,435 ,833

8

Cat de frecvent va

puneti la indoiala

propriul comportament

moral?

30 0 ,743 ,541 ,427 ,565 ,833

II intrerupeti des pe

ceilalti in timp ce

vorbesc?

30 0 ,968 -,185 ,427 -1,003 ,833

. Va doriti vreodata sa

fi fost altcineva?30 0 ,740 ,480 ,427 -,972 ,833

Va gasiti adesea in

situatia cand va

contraziceti cu lumea?

30 0 ,855 ,199 ,427 -,618 ,833

Va enervati daca nu

se face precum doriti?30 0 ,728 -,327 ,427 -,232 ,833

Puteti fi nemilos pentru

a obtine ceea ce

doriti?

30 0 ,884 1,057 ,427 ,057 ,833

Ati recurs vreodata la

violenta?30 0 ,850 ,295 ,427 -,724 ,833

Va simtiti vreodata

coplesit de

evenimente?

30 0 ,551 -,106 ,427 ,097 ,833

. Visati cu ochii

deschisi?30 0 1,066 -,296 ,427 -,728 ,833

Cat de frecvent va

pierdeti cumpatul?30 0 ,675 ,029 ,427 -,025 ,833

Cat de frecvent intrati

intr-o competitie cu

scopul de a castiga?

30 0 ,711 -,594 ,427 -,758 ,833

Va face placere sa

faceti glume pe seama

altora?

30 0 ,971 ,022 ,427 -,076 ,833

9

One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

N

Normal Parametersa,b Most Extreme Differences Kolmogor

ov-

Smirnov Z

Asymp.

Sig. (2-

tailed)Mean

Std.

Deviation Absolute Positive Negative

Considerati ca atacul este

cea mai buna aparare?

30 2,20 1,031 ,210 ,210 -,148 1,152 ,141

V-ar placea sa organizati o

actiune de protest, un

miting?

30 2,27 1,172 ,227 ,227 -,201 1,242 ,092

Credeti ca scopul scuza

mijloacele?

30 2,87 1,008 ,253 ,247 -,253 1,384 ,043

Sunt momente in care va

pierdeti cumpatul?

30 2,50 ,731 ,253 ,253 -,253 1,386 ,043

Va impuneti punctul de

vedere indiferent de

consecinte?

30 3,47 ,819 ,249 ,249 -,209 1,363 ,049

Cand cineva va supara

incheiati conflictul cu

amenintari?

30 1,93 ,868 ,225 ,225 -,164 1,235 ,095

Gesticulati mult atunci cand

argumentati?

30 3,17 ,986 ,201 ,167 -,201 1,101 ,177

Cand va enervati vorbiti mai

repede decat de obicei?

30 3,30 1,179 ,224 ,143 -,224 1,225 ,099

Va este greu sa tineti cont

de parerile cunoscutilor?

30 2,30 ,988 ,286 ,286 -,214 1,566 ,015

Se intampla sa va simtiti

agitat chiar si fara motiv?

30 1,97 1,033 ,259 ,259 -,175 1,416 ,036

Va este usor sa va

concentrati asupra muncii

dumneavoastra?

30 3,73 ,907 ,249 ,184 -,249 1,363 ,049

Simtiti nevoia de a va

impresiona prietenii?

30 2,67 ,994 ,249 ,249 -,185 1,362 ,049

Cat de frecvent va puneti la

indoiala propriul

comportament moral?

30 2,00 ,743 ,300 ,300 -,267 1,643 ,009

II intrerupeti des pe ceilalti in

timp ce vorbesc?

30 2,40 ,968 ,266 ,168 -,266 1,454 ,029

. Va doriti vreodata sa fi fost

altcineva?

30 1,73 ,740 ,273 ,273 -,207 1,493 ,023

10

Va gasiti adesea in situatia

cand va contraziceti cu

lumea?

30 2,60 ,855 ,259 ,259 -,180 1,416 ,036

Va enervati daca nu se face

precum doriti?

30 2,43 ,728 ,282 ,224 -,282 1,544 ,017

Puteti fi nemilos pentru a

obtine ceea ce doriti?

30 1,67 ,884 ,341 ,341 -,225 1,869 ,002

Ati recurs vreodata la

violenta?

30 2,03 ,850 ,216 ,216 -,184 1,181 ,123

Va simtiti vreodata coplesit

de evenimente?

30 2,80 ,551 ,375 ,292 -,375 2,054 ,000

. Visati cu ochii deschisi? 30 2,97 1,066 ,200 ,151 -,200 1,098 ,179

Cat de frecvent va pierdeti

cumpatul?

30 2,40 ,675 ,290 ,290 -,246 1,589 ,013

Cat de frecvent intrati intr-o

competitie cu scopul de a

castiga?

30 3,33 ,711 ,292 ,214 -,292 1,602 ,012

Va face placere sa faceti

glume pe seama altora?

30 2,77 ,971 ,228 ,205 -,228 1,250 ,088

Test distribution is Normal.a

Calculated from data.b

11

2.In urma retestarii am realizat din nou curba distributiei pentru fiecare intrebare, obtinand

urmatoarele grafice:

15

One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

N Normal Parametersa,b Most Extreme Differences Kolmogorov-

Smirnov Z

Asymp. Sig. (2-

tailed)Mean Std.

Deviation

Absol

ute

Positi

ve

Negat

ive

Considerati ca atacul este cea mai

buna aparare?30 2,27 1,015 ,198 ,170 -,198 1,087 ,188

V-ar placea sa organizati o actiune

de protest, un miting?30 2,50 1,106 ,241 ,241 -,159 1,320 ,061

Credeti ca scopul scuza mijloacele? 30 2,60 1,037 ,217 ,183 -,217 1,187 ,119

Sunt momente in care va pierdeti

cumpatul?30 2,37 ,765 ,263 ,217 -,263 1,440 ,032

Va impuneti punctul de vedere

indiferent de consecinte?30 3,20 ,961 ,282 ,282 -,184 1,547 ,017

Cand cineva va supara incheiati

conflictul cu amenintari?30 2,07 ,907 ,229 ,229 -,171 1,256 ,085

Gesticulati mult atunci cand

argumentati?30 3,13 ,973 ,254 ,254 -,212 1,394 ,041

Va este usor sa va concentrati

asupra muncii dumneavoastra?30 3,90 ,885 ,245 ,188 -,245 1,342 ,055

II intrerupeti des pe ceilalti in timp ce

vorbesc?30 2,47 1,042 ,240 ,240 -,160 1,312 ,064

Va gasiti adesea in situatia cand va

contraziceti cu lumea?30 2,73 1,048 ,200 ,166 -,200 1,098 ,180

Va enervati daca nu se face precum

doriti?30 2,33 ,994 ,198 ,198 -,182 1,084 ,190

Ati recurs vreodata la violenta? 30 1,87 ,730 ,239 ,228 -,239 1,310 ,065

Va simtiti vreodata coplesit de

evenimente?30 2,70 ,837 ,232 ,232 -,207 1,270 ,079

. Visati cu ochii deschisi? 30 2,97 1,033 ,287 ,287 -,180 1,573 ,014

Cat de frecvent va pierdeti

cumpatul?30 2,57 ,568 ,310 ,307 -,310 1,700 ,006

Va face placere sa faceti glume pe

seama altora?30 2,60 ,724 ,296 ,296 -,210 1,623 ,010

a. Test distribution is Normal.

b. Calculated from data.

19

Studiu de comparatie

Obiective

Cercetarea de faţă îşi propune să evidenţieze corelaţia existentă intre nivelul anxietatii si nivelul de agresivitate.

Esantionarea si aplicarea chestionarului:

Am ales prin randomizare un esantion alcatuit din 30 de persoane, cu varste cuprinse intre 20 si 40 ani;

4.Calculul indicilor de fidelitate5. Metoda test-retest.Dupa o perioada de 10 zile am administrat din nou chestionarul la acelasi esantion.Am calculat coeficientul de corelatie Bravais-Pearson intre scorul obtinut la prima testare si cel obtinut la cea de a doua testare.

Statistics

Coeficientul de corelatie Pearson se afla in intervalul r є [0.6; 0.8] → corelatie inalta → relatie foarte strinsa intre variabile .

20

Correlations

scort

est2

testc

orela

t

scort

est2

Pearson

Correlation1

-,17

3

Sig. (2-tailed) ,360

N 30 30

testc

orelat

Pearson

Correlation-,173 1


N 30 30

Correlations

scort

est1

scort

est2

scort

est1

Pearson

Correlation1 ,656**


N 30 30

scort

est2

Pearson

Correlation,656** 1


N 30 30

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Nu exista nici o corelatie intre nivelul agresivitatii si cel al anxietatii

6.Split-half

Case Processing Summary

N %

Cases

Valid 30 100,0

Excludeda 0 ,0

Total 30 100,0

a. Listwise deletion based on all variables in the

procedure.

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha

Part 1Value ,283

N of Items 8a

Part 2Value ,398

N of Items 8b

Total N of Items 16

Correlation Between Forms ,119

Spearman-Brown CoefficientEqual Length ,213

Unequal Length ,213

Guttman Split-Half Coefficient ,213

a. The items are: Considerati ca atacul este cea mai buna aparare?,

V-ar placea sa organizati o actiune de protest, un miting?, Credeti

ca scopul scuza mijloacele?, Sunt momente in care va pierdeti

cumpatul?, Va impuneti punctul de vedere indiferent de

consecinte?, Cand cineva va supara incheiati conflictul cu

amenintari?, Gesticulati mult atunci cand argumentati?, Va este usor

sa va concentrati asupra muncii dumneavoastra?.

21

b. The items are: II intrerupeti des pe ceilalti in timp ce vorbesc?, Va

gasiti adesea in situatia cand va contraziceti cu lumea?, Va enervati

daca nu se face precum doriti?, Ati recurs vreodata la violenta?, Va

simtiti vreodata coplesit de evenimente?, . Visati cu ochii deschisi?,

Cat de frecvent va pierdeti cumpatul?, Va face placere sa faceti

glume pe seama altora?.

7.Metoda a Cronbach -Masoara consistenta interna, luand in calcul relatia dintre intrebari.In urma aplicarii acestui coeficient am obtinut un rezultat de 0.397, testul prezentand consistenta intrucat trebuie sa aiba valori intre 0 si 1.

Case Processing Summary

N %

Cases

Valid 30 100,0

Excludeda 0 ,0

Total 30 100,0

a. Listwise deletion based on all variables in the

procedure.

Reliability Statistics

Cronbach's

Alpha

Cronbach's

Alpha Based on

Standardized

Items

N of Items

,397 ,364 16

Ca urmare a obtinerii acestor rezultate testul se dovedeste a fi fidel, adica stabil in timp.

22

Concluzie: Pornind de la cele doua esantioane utilizate si metodele de cercetare folosite ipoteza formulata s-a dovedit a fi invalida.In contextul studiului pe cei 30 de subiecti,cele 2 constructe- agresivitatea si anxietatea nu se influenteaza reciproc.Agresivitatea crescuta nu este neaparat corelata cu o anxietate crescuta sau scazuta

Bibliografie

1. C. Gorgos, Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, Edit. Medicală, Bucureşti, 1987, 2. J. Laplache, J.B. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, Edit. Humanitas, Bucureşti, 19943. Dictionar de psihologie(Larousse)4. J. Ph. Leyens, Psychologie sociale, Edit. Pierre Mardaga, Bruxelles, 1992.5. P. Iluţ, Comportament prosocial-comportament antisocial, Cluj-Napoca, 1994.

6. Sîntion Filaret, Călin Mariana Floricica- Metodologia cercetării în psihologie – Ghid metodologic, exerciții și aplicații practice,Constanta, 2012;

23

metodologie

Documents

Transcript of metodologie