METODOLOGIA CERCETĂRII METODOLOGIA CERCETĂRII ÎÎN PSIHOLOGIEN PSIHOLOGIEAnul I, semestrul IIAnul I, semestrul II

28 ore curs28 ore curs28 ore laborator28 ore laborator

CONŢINUTCONŢINUT Experimentul Experimentul îîn psihofiziologie: senzan psihofiziologie: senzaţţiile. Măsurarea senzaiile. Măsurarea senzaţţiilor: metoda iilor: metoda

limitelor, metoda detectării de semnale.limitelor, metoda detectării de semnale. Scalele de măsurare a senzaScalele de măsurare a senzaţţiilor: proprietăiilor: proprietăţţile scalelor de măsurare, tipuri de ile scalelor de măsurare, tipuri de

scale de măsurare, importanscale de măsurare, importanţţa scalelor de măsurare, legea lui Fechner, legea a scalelor de măsurare, legea lui Fechner, legea lui Stevens.lui Stevens.

Experimentul Experimentul îîn psihofiziologie: percepn psihofiziologie: percepţţia. Teorii ale percepia. Teorii ale percepţţiei: teoria iei: teoria empirică a percepempirică a percepţţiei (Helmholtz), teoria gestaltistă a percepiei (Helmholtz), teoria gestaltistă a percepţţiei (Max iei (Max Wertheimer), abordarea percepWertheimer), abordarea percepţţiei din perspectiva psihologiei cognitive iei din perspectiva psihologiei cognitive contemporane.contemporane.

Iluzia perceptivă: figurile imposibile, iluzia perspectivei.Iluzia perceptivă: figurile imposibile, iluzia perspectivei. Modelul recunoaModelul recunoaşşterii vizuale a cuvântului (McClelland & Rumelhart, 1981).terii vizuale a cuvântului (McClelland & Rumelhart, 1981). PercepPercepţţia fără ia fără îînnţţelegere conelegere conşştientă: vederea oarbă (Weiskrantz).tientă: vederea oarbă (Weiskrantz). Efectul Stroop: experimentul lui Macel, teoria celor două praguri (Cheesman &Efectul Stroop: experimentul lui Macel, teoria celor două praguri (Cheesman &

Merikle, 1984).Merikle, 1984). Definirea operaDefinirea operaţţională a percepională a percepţţiei.iei. Experimentul Experimentul îîn psihofiziologie: atenn psihofiziologie: atenţţia ia şşi timpul de reaci timpul de reacţţie. ie. ÎÎnceputurile nceputurile

studiului modern al atenstudiului modern al atenţţiei: teoria lui Broadbent (1958).iei: teoria lui Broadbent (1958). ÎÎnceputurile măsurării timpului de reacnceputurile măsurării timpului de reacţţie: ecuaie: ecuaţţiile personale (Bessel), iile personale (Bessel),

reacreacţţiile Donders, metoda substractivă.iile Donders, metoda substractivă.

Variabile confundate Variabile confundate îîn experimentele legate de atenn experimentele legate de atenţţie: experimente de ie: experimente de ascultare dihotomică, experimentul lui Grey ascultare dihotomică, experimentul lui Grey şşi Wedderburn (1960), i Wedderburn (1960), experimentul lui Norman (1969).experimentul lui Norman (1969).

Experimentul Experimentul îîn studiul gândirii n studiul gândirii şşi al rezolvării de probleme. Abordări istorice i al rezolvării de probleme. Abordări istorice ale rezolvării de probleme: ale rezolvării de probleme: îînvănvăţţarea prin area prin îîncercare ncercare şşi eroare (Thorndike), i eroare (Thorndike), insightul insightul îîn rezolvarea de probleme (Kohler).n rezolvarea de probleme (Kohler).

Semnificativitatea rezultatelor experimentale Semnificativitatea rezultatelor experimentale îîn cercetările legate de gândire: n cercetările legate de gândire: raraţţionamentul analogic (cercetările lui Gick & Holyoak, 1980), replicarea ionamentul analogic (cercetările lui Gick & Holyoak, 1980), replicarea experimentală.experimentală.

Generalizarea rezultatelor experimentale Generalizarea rezultatelor experimentale îîn cercetările legate de gândire: n cercetările legate de gândire: experimentul lui Spencer & Weisberg (1986), teoria consistenexperimentul lui Spencer & Weisberg (1986), teoria consistenţţei structurale ei structurale (Holyoak (Holyoak şşi Thagard,1990).i Thagard,1990).

Controlul experimental: fixaControlul experimental: fixaţţia funcia funcţţională ională îîn rezolvarea de probleme (Karl n rezolvarea de probleme (Karl Dunker, 1945).Dunker, 1945).

MODUL DE NOTARE:MODUL DE NOTARE:

50% - 50% - Examen final scrisExamen final scris

10 % - 10 % - Participarea la Participarea la curs curs şşi laboratori laborator 30% - 30% - ProiectProiectee 10% - 10% - Test de evaluare Test de evaluare îîn săptămâna a 8-an săptămâna a 8-a

CONDIŢIA INTRĂRII CONDIŢIA INTRĂRII ÎÎN EXAMENN EXAMEN

PrezenPrezenţţa la 80% din laboratoarea la 80% din laboratoare

Bibliografie obligatorieBibliografie obligatorie

Geanina Cucu-Ciuhan, Geanina Cucu-Ciuhan, Introducere Introducere îîn cercetarea n cercetarea psihologicăpsihologică, Editura Academiei de , Editura Academiei de ÎÎnalte Studii Militare nalte Studii Militare BucureBucureşşti, 2003, (ISBN: 973-8317-80-0)ti, 2003, (ISBN: 973-8317-80-0)

Bibliografie facultativăBibliografie facultativă AniAniţţei, M. (2000), ei, M. (2000), Introducere Introducere îîn psihologia experimentalăn psihologia experimentală, Ed. Hyperion, Bucure, Ed. Hyperion, Bucureşşti.ti. Radu, I. & colab. (1993), Radu, I. & colab. (1993), Metodologie psihologică Metodologie psihologică şşi analiza datelori analiza datelor, Ed. Sincron, Cluj-, Ed. Sincron, Cluj-NapocaNapoca Anastasi, A. (1976), Anastasi, A. (1976), Psychological testingPsychological testing, New York, Mac Millan, USA., New York, Mac Millan, USA. Faverge, J.M. (1969), Faverge, J.M. (1969), LL’’ experimentation en situaion industrielle experimentation en situaion industrielle, Bulletin de Psychologie, nr., Bulletin de Psychologie, nr. special.special. Fraisse, P. (1967), Fraisse, P. (1967), TraitTraitéé de psychologie experimentale de psychologie experimentale, Paris, P.U.F., Paris, P.U.F. Kantowitz, B. & colab. (1994), Kantowitz, B. & colab. (1994), Experimental Psychology: Understanding Psychological Experimental Psychology: Understanding Psychological ReasearchReasearch, West Publishing Company, U.S.A., West Publishing Company, U.S.A. RoRoşşca, A. (1974), ca, A. (1974), Tehnica psihologiei experimentale Tehnica psihologiei experimentale şşi practicei practice, Edit. Inst. Psihol., Cluj-, Edit. Inst. Psihol., Cluj-Napoca.Napoca. RoRoşşca, Al. (1969), ca, Al. (1969), Test et experience en psychologieTest et experience en psychologie, Bulletin de Psychologie, nr. special., Bulletin de Psychologie, nr. special.

CERCETAREA CERCETAREA ÎÎN PSIHOFIZIOLOGIEN PSIHOFIZIOLOGIECurs 1Curs 1

TemeTeme Studiul de caz Studiul de caz îîn psihofiziologien psihofiziologie Experimentul Experimentul îîn psihofiziologien psihofiziologie ConsideraConsideraţţii generaleii generale Studiul experimental al senzaStudiul experimental al senzaţţiiloriilor Studiul experimental al percepStudiul experimental al percepţţieiiei Studiul experimental al atenStudiul experimental al atenţţiei iei şşi timpului de reaci timpului de reacţţieiePsihofiziologia este domeniul de studiu al funcţiilor fiziologice ce constituie substratul materialPsihofiziologia este domeniul de studiu al funcţiilor fiziologice ce constituie substratul material

al manifestărilor psihice. Acest domeniu cuprinde:al manifestărilor psihice. Acest domeniu cuprinde: studiul modalităstudiul modalităţţilor funcilor funcţţiilor iilor şşi aparatelor de recepi aparatelor de recepţţie senzorială ie senzorială (psihofiziologia senzorială);(psihofiziologia senzorială); mecanismele psihofiziologice ale unor procese mecanismele psihofiziologice ale unor procese şşi activităi activităţţi psihice i psihice (percep(percepţţie, atenie, atenţţie, limbaj).ie, limbaj).

mecanismele neuronale implicate mecanismele neuronale implicate îîn reglările adaptative ale n reglările adaptative ale comportamentului comportamentului şşi activităi activităţţii motrice, ale vieii motrice, ale vieţţii afective, motivaii afective, motivaţţionale ionale şşi ale i ale comportamentului comportamentului îîn strânsă legătură cu comportamentul neurovegetativ n strânsă legătură cu comportamentul neurovegetativ (trebuin(trebuinţţe, senzae, senzaţţii interne);ii interne); mecanismele reglării hormonale a comportamentului (endocrinopsihologia);mecanismele reglării hormonale a comportamentului (endocrinopsihologia); efectele activităefectele activităţţii asupra funcii asupra funcţţiilor neurovegetative;iilor neurovegetative;

Cercetarea psihofiziologică se realizează atât prin Cercetarea psihofiziologică se realizează atât prin intermediul studiilor de caz, cât intermediul studiilor de caz, cât şşi prin intermediul i prin intermediul experimentelor.experimentelor.

Studiul de caz Studiul de caz îîn psihofiziologien psihofiziologie ÎÎn domeniul psihofiziologiei se utilizează foarte frecvent n domeniul psihofiziologiei se utilizează foarte frecvent studiile studiile de caz naturalede caz naturale. . ÎÎn aceste situan aceste situaţţii, cercetătorul nu ii, cercetătorul nu îîşşi propune de i propune de regulă o ipoteză clară pe care doreregulă o ipoteză clară pe care doreşşte să o verifice, ci este interesat te să o verifice, ci este interesat îînn special de descoperirea structurii biologice a analizatorilor, a special de descoperirea structurii biologice a analizatorilor, a mecanismelor neuronale sau hormonale. Rezultatele unui astfel de mecanismelor neuronale sau hormonale. Rezultatele unui astfel de studiu de caz se pot extinde de la un subiect la studiu de caz se pot extinde de la un subiect la îîntreaga populantreaga populaţţie, ie, deoarece structura anatomică a sistemului nervos este aceeadeoarece structura anatomică a sistemului nervos este aceeaşşi la toi la toţţi i oamenii. oamenii.

De asemenea, o pondere importantă o au studiile de caz pe De asemenea, o pondere importantă o au studiile de caz pe animale, de regulă experimente neurochirurgicale: secanimale, de regulă experimente neurochirurgicale: secţţionări, ionări, stimulări electrice la diferite nivele ale SNC, etc.stimulări electrice la diferite nivele ale SNC, etc. Un loc important Un loc important îîl ocupă l ocupă şşi i studiile de caz asupra unui cadrustudiile de caz asupra unui cadru unicunic, atunci când subiectul studiat a suferit o modificare neuro-, atunci când subiectul studiat a suferit o modificare neuro-anatomică importantă, ce face posibilă analiza rolului diferitelor anatomică importantă, ce face posibilă analiza rolului diferitelor structuri neurologice structuri neurologice îîn realizarea unor procese psihice. n realizarea unor procese psihice.

ExempluExemplu Astfel, la bolnavii afazici apare o pierdere parAstfel, la bolnavii afazici apare o pierdere parţţială sau totală a capacităială sau totală a capacităţţii de ii de comunicare orală comunicare orală şşi scrisă, ca urmare a unor accidente cerebrale. i scrisă, ca urmare a unor accidente cerebrale. Există Există două formedouă forme principale de principale de afazieafazie:: afazie motorie (Broca)afazie motorie (Broca), care se datorează leziunii din a treia circumvolu, care se datorează leziunii din a treia circumvoluţţie frontală ie frontală stângă; bolnavii care suferă de această formă de afazie nu mai pot vorbi stângă; bolnavii care suferă de această formă de afazie nu mai pot vorbi şşi nu-i nu-şşi mai pot aminti i mai pot aminti mimişşcările necesare articulării cuvintelor.cările necesare articulării cuvintelor. afazie senzorială (Wernicke)afazie senzorială (Wernicke), care se datorează leziunii din prima circumvolu, care se datorează leziunii din prima circumvoluţţie ie temporală; bolnavii care suferă de această formă de afazie au tulburări de temporală; bolnavii care suferă de această formă de afazie au tulburări de îînnţţelegere a limbajului elegere a limbajului verbal verbal şşi scris.i scris.

Cercetările din domeniul psihofiziologiei limbajului se Cercetările din domeniul psihofiziologiei limbajului se bazează bazează îîn foarte mare parte pe studiile de caz realizate pe n foarte mare parte pe studiile de caz realizate pe bolnavi afazici, reubolnavi afazici, reuşşindu-se o localizare precisă a centrilor indu-se o localizare precisă a centrilor corticali specifici responsabili pentru funccorticali specifici responsabili pentru funcţţiile limbajului.iile limbajului.

Experimentul Experimentul îîn psihofiziologien psihofiziologie

Experimentul psihofiziologic are o pondere deosebit de Experimentul psihofiziologic are o pondere deosebit de importantă importantă îîn cercetarea psihologică actuală.n cercetarea psihologică actuală.

Experimente pentru studiul senzaţiilorExperimente pentru studiul senzaţiilor

SenzaSenzaţţia este un proces pur fiziologic. Pentru studiul senzaia este un proces pur fiziologic. Pentru studiul senzaţţiilor se utilizează iilor se utilizează de regulă aparatură specializată. de regulă aparatură specializată.

Spre exemplu, dacă am dori să realizăm un experiment prin care să Spre exemplu, dacă am dori să realizăm un experiment prin care să determinăm pragurile senzoriale diferendeterminăm pragurile senzoriale diferenţţiale pentru senzaiale pentru senzaţţiile auditive avem iile auditive avem nevoie de un diapazon (pentru determinarea pragului senzorial absolut), de nevoie de un diapazon (pentru determinarea pragului senzorial absolut), de un audiometru (pentru determinarea pragului senzorial diferenun audiometru (pentru determinarea pragului senzorial diferenţţial) ial) şşi de o i de o cameră izolată fonic. cameră izolată fonic.

Dacă am dori să măsurăm pragurile senzoriale kinestezice avem nevoie de Dacă am dori să măsurăm pragurile senzoriale kinestezice avem nevoie de două modele de esteziometru (Bujas două modele de esteziometru (Bujas –– pentru presiune, Grhiesbach pentru presiune, Grhiesbach –– pentru a pentru a măsura pragul diferenmăsura pragul diferenţţial). ial).

Variabilele independente pe care le manipulează Variabilele independente pe care le manipulează experimentatorul experimentatorul îîn experimentele asupra senzan experimentele asupra senzaţţiilor sunt iilor sunt date de modificările stimulilor furnizadate de modificările stimulilor furnizaţţi prin intermediul i prin intermediul aparatelor, iar variabila dependentă este dată de intensitateaaparatelor, iar variabila dependentă este dată de intensitatea senzasenzaţţiilor resimiilor resimţţite de subiecite de subiecţţi.i.

Experimente pentru studiul percepţiilorExperimente pentru studiul percepţiilor

PercepPercepţţia este rezultatul unei ipoteze despre datele oferite de simia este rezultatul unei ipoteze despre datele oferite de simţţuri. Ea nu uri. Ea nu este un proces pur fiziologic, ci psihic, deoarece rezultă ca urmare a este un proces pur fiziologic, ci psihic, deoarece rezultă ca urmare a interpretării prin prisma expectaninterpretării prin prisma expectanţţelor. elor.

Să luăm de pildă informaSă luăm de pildă informaţţia vizuală. Dacă informaia vizuală. Dacă informaţţia care i se prezintă ia care i se prezintă subiectului este vizuală, atunci schema generală de procesare (D. Marr, 1982)subiectului este vizuală, atunci schema generală de procesare (D. Marr, 1982) a acestei informaa acestei informaţţii cuprinde: ii cuprinde: prelucrarea iniprelucrarea iniţţialăială prin extragerea contururilor prin extragerea contururilor obiectului (care se bazează pe procesarea diferenobiectului (care se bazează pe procesarea diferenţţelor de luminozitate), elor de luminozitate), prelucrări de stabilire a prelucrări de stabilire a adâncimii adâncimii îîn span spaţţiuiu prin calculul disparită prin calculul disparităţţii binoculare,ii binoculare, prelucrări de reprezentare a prelucrări de reprezentare a mimişşcăriicării, detectarea , detectarea pozipoziţţiei iei şşi formei obiectuluii formei obiectului, , procesarea procesarea texturiitexturii şşi i culoriiculorii (Miclea, M., 1994). (Miclea, M., 1994).

Dacă subiectul realizează cu impulsivitate scanarea vizuală, el Dacă subiectul realizează cu impulsivitate scanarea vizuală, el poate poate ““pierde din vederepierde din vedere”” una sau mai multe tipuri de procesări. una sau mai multe tipuri de procesări. Dacă el Dacă el ““neglijeazăneglijează”” calculul adâncimii obiectului perceput calculul adâncimii obiectului perceput îîn n spaspaţţiu, atunci va rămâne cu o imagine bidimensională ce poate fi iu, atunci va rămâne cu o imagine bidimensională ce poate fi produsă, produsă, îîn principiu, de un număr infinit de obiecte tridimensionale n principiu, de un număr infinit de obiecte tridimensionale şşi i

deci imaginea respectivă poate căpăta pentru subiect un număr infinitdeci imaginea respectivă poate căpăta pentru subiect un număr infinit de interpretări de interpretări îîn sistemul tridimensional.n sistemul tridimensional.

Subiectul poate Subiectul poate ““neglijaneglija”” procesarea mi procesarea mişşcării obiectului perceput cării obiectului perceput sau poate procesa defectuos misau poate procesa defectuos mişşcarea. carea. PercepPercepţţia deplasării obiectelor joacă un rol esenia deplasării obiectelor joacă un rol esenţţial ial îîn adaptarea n adaptarea şşi chiar supraviei chiar supravieţţuirea organismului uirea organismului îîn mediile dinamice. n mediile dinamice. Procesarea miProcesarea mişşcării este mai rapidă decât recunoacării este mai rapidă decât recunoaşşterea formei terea formei şşi semnificai semnificaţţiei obiectului respectiv. iei obiectului respectiv. Celulele nervoase implicate Celulele nervoase implicate îîn detectarea min detectarea mişşcării sunt specifice cării sunt specifice îîn funcn funcţţie de direcie de direcţţia acestei miia acestei mişşcări. cări. Imaginea aceluiaImaginea aceluiaşşi obiect, deplasat i obiect, deplasat îîn direcn direcţţii diferite, este ii diferite, este procesată de celule nervoase diferite. procesată de celule nervoase diferite.

Dacă suntem Dacă suntem îîntr-un tren care stă pe loc ntr-un tren care stă pe loc şşi pe lângă noi trece un i pe lângă noi trece un tren care se deplasează cu viteză mare de la stânga la dreapta, avem tren care se deplasează cu viteză mare de la stânga la dreapta, avem impresia că impresia că şşi trenul nostru se deplasează de la dreapta la stânga. i trenul nostru se deplasează de la dreapta la stânga. Acest fenomen se explică prin fatigabilitatea celulelor nervoase Acest fenomen se explică prin fatigabilitatea celulelor nervoase responsabile cu detectarea miresponsabile cu detectarea mişşcării de la stânga la dreapta. Inhibarea cării de la stânga la dreapta. Inhibarea lor datorită suprautilizării anterioare activează celulele lor datorită suprautilizării anterioare activează celulele complementare responsabile cu detectarea micomplementare responsabile cu detectarea mişşcării de la dreapta la cării de la dreapta la stânga. stânga.

Extragerea formei Extragerea formei şşi pozii poziţţiei unui obiect se realizează prin iei unui obiect se realizează prin prelucrarea zonelor de umbră prelucrarea zonelor de umbră şşi penumbră dezvoltate i penumbră dezvoltate îîn jurul n jurul obiectului perceput. Dacă subiectul obiectului perceput. Dacă subiectul ““saresare”” peste acest proces sau peste acest proces sau îîl l realizează fragmentar, el poate interpreta grerealizează fragmentar, el poate interpreta greşşit forma obiectului sau it forma obiectului sau îîl poate pozil poate poziţţiona greiona greşşit it îîn span spaţţiu. De aici poate rezulta o relaiu. De aici poate rezulta o relaţţie ie defectuoasă a subiectului cu obiectele din jur (se ciocnedefectuoasă a subiectului cu obiectele din jur (se ciocneşşte de ele te de ele îîn n mers, etc.).mers, etc.). Subiectul poate procesa greSubiectul poate procesa greşşit textura obiectului perceput. it textura obiectului perceput. Detectarea texturii sau compoziDetectarea texturii sau compoziţţiei unui obiect necesită implicarea iei unui obiect necesită implicarea atenatenţţiei vizuale.iei vizuale.

Percepţia spaţiuluiPercepţia spaţiului ÎÎn n perceppercepţţia spaia spaţţiuluiiului sunt de asemenea foarte sunt de asemenea foarte cunoscute experimentele care au avut ca scop studiul cunoscute experimentele care au avut ca scop studiul şşi i explicarea iluziilor optice. explicarea iluziilor optice.

Cercetările au demonstrat faptul că iluziile nu apar la Cercetările au demonstrat faptul că iluziile nu apar la nivelul simnivelul simţţurilor, ci la nivel cerebral. Mai exact, prelucrarea urilor, ci la nivel cerebral. Mai exact, prelucrarea cognitivă defectuoasă duce la iluzii. Iluzia este practic o cognitivă defectuoasă duce la iluzii. Iluzia este practic o ipoteză incorectă pentru interpretarea datelor oferite de ipoteză incorectă pentru interpretarea datelor oferite de simsimţţuri. uri.

Percepţia timpuluiPercepţia timpului Pe planul Pe planul perceppercepţţiei timpuluiiei timpului, un loc important , un loc important îîl ocupăl ocupă experimentele ce măsoară timpul de reacexperimentele ce măsoară timpul de reacţţie. ie. Timpul de reacTimpul de reacţţie reprezintă intervalul de timp dintre ie reprezintă intervalul de timp dintre apariapariţţia unui stimul ia unui stimul şşi răspunsul la acel stimul. i răspunsul la acel stimul. Rezultatele unor astfel de experimente au o largă Rezultatele unor astfel de experimente au o largă aplicativitate aplicativitate îîn domeniul psihologiei muncii.n domeniul psihologiei muncii.

De regulă, De regulă, îîn experimentele psihofiziologice asupra n experimentele psihofiziologice asupra senzasenzaţţiilor variabila independentă este reprezentată de iilor variabila independentă este reprezentată de variavariaţţiile caracteristicilor stimulilor, iar variabila dependentă iile caracteristicilor stimulilor, iar variabila dependentă este reprezentată de reaceste reprezentată de reacţţia subiectului. ia subiectului.

Experimente pentru studiul atenţieiExperimente pentru studiul atenţiei AtenAtenţţia este procesul psihofiziologic ce constă ia este procesul psihofiziologic ce constă îîn n orientarea orientarea şşi concentrarea selectivă a activităi concentrarea selectivă a activităţţii psihice a ii psihice a unor stimuli sau sarcini, unor stimuli sau sarcini, îîn vederea obn vederea obţţinerii unei percepinerii unei percepţţii ii optime, rezolvării adecvate a sarcinilor, a situaoptime, rezolvării adecvate a sarcinilor, a situaţţiilor problemăiilor problemă şşi adaptării comportamentului senzorio-motor, cognitiv i adaptării comportamentului senzorio-motor, cognitiv şşi i afectiv la mobilitatea condiafectiv la mobilitatea condiţţiilor externe iilor externe şşi la dinamica i la dinamica motivelor motivelor şşi scopurilor persoanei. i scopurilor persoanei.

Omul trăieOmul trăieşşte te îîntr-un mediu foarte complex, care ntr-un mediu foarte complex, care îîl l ““bombardeazăbombardează”” cu o cantitate uria cu o cantitate uriaşşă de informaă de informaţţii pe secundă. Pe de ii pe secundă. Pe de altă parte, sistemul cognitiv uman are o capacitate limitată de a altă parte, sistemul cognitiv uman are o capacitate limitată de a prelucra informaprelucra informaţţii. ii. De aceea, pentru a ne putea adapta la acest mediu, noi trebuie De aceea, pentru a ne putea adapta la acest mediu, noi trebuie să selectăm informasă selectăm informaţţiile, să le filtrăm iile, să le filtrăm îîn funcn funcţţie de interesul pe care ie de interesul pe care acestea acestea îîl prezintă pentru noi. l prezintă pentru noi.

Există o serie de caracteristici ale stimulului informaExistă o serie de caracteristici ale stimulului informaţţional care ional care determină intrarea lui determină intrarea lui îîn câmpul atenn câmpul atenţţiei: intensitatea, frecveniei: intensitatea, frecvenţţa, a, caracterul neuzual, relevancaracterul neuzual, relevanţţa, valoarea motivaa, valoarea motivaţţional-adaptativă, etc. ional-adaptativă, etc. Cu cât aceste caracteristici sunt mai intense, cu atât stimulul Cu cât aceste caracteristici sunt mai intense, cu atât stimulul respectiv va ocupa un loc central respectiv va ocupa un loc central îîn câmpul atenn câmpul atenţţiei. iei. Un număr mare de experimente psihofiziologice vizează Un număr mare de experimente psihofiziologice vizează mecanismele prin care se realizează filtrarea informamecanismele prin care se realizează filtrarea informaţţiilor spre care iilor spre care noi ne noi ne îîndreptăm atenndreptăm atenţţia.ia.

Modelul filtrajului timpuriuModelul filtrajului timpuriu Broandbent Broandbent

Astfel, primul model care descrie funcAstfel, primul model care descrie funcţţionarea mecanismelor atenionarea mecanismelor atenţţionale a ionale a fost propus de Broandbent fost propus de Broandbent îîn 1958 n 1958 şşi este cunoscut sub denumirea de i este cunoscut sub denumirea de modelul modelul filtrajului timpuriufiltrajului timpuriu. . Autorul consideră că stimulii sunt recepAutorul consideră că stimulii sunt recepţţionaionaţţi la nivelul analizatorilor, iar i la nivelul analizatorilor, iar informainformaţţiile extrase prin prelucrarea la nivel senzorial a acestor stimuli sunt iile extrase prin prelucrarea la nivel senzorial a acestor stimuli sunt stocate stocate îîn memoria de scurtă durată. Capacitatea MSD este nelimitată. n memoria de scurtă durată. Capacitatea MSD este nelimitată. Urmează un sistem de filtre care blochează prelucrarea unor informaUrmează un sistem de filtre care blochează prelucrarea unor informaţţii ii şşi i favorizează alte informafavorizează alte informaţţii să fie prelucrate preferenii să fie prelucrate preferenţţial. Informaial. Informaţţiile care trec de iile care trec de acest sistem de filtre sunt transmise printr-un canal cu capacitate limitată la acest sistem de filtre sunt transmise printr-un canal cu capacitate limitată la memoria de lungă durată (M. Miclea, 1994).memoria de lungă durată (M. Miclea, 1994).

Broandbent Broandbent şşi-a bazat această teorie pe o serie de experimente de ascultarei-a bazat această teorie pe o serie de experimente de ascultare dihotomică. dihotomică. SubiecSubiecţţilor le-au fost prezentate concomitent două mesaje auditive diferite, ilor le-au fost prezentate concomitent două mesaje auditive diferite, unul la urechea dreaptă unul la urechea dreaptă şşi unul la urechea stângă. Subieci unul la urechea stângă. Subiecţţii din grupul ii din grupul experimental erau instruiexperimental erau instruiţţi să-i să-şşi focalizeze ateni focalizeze atenţţia doar pe mesajul recepia doar pe mesajul recepţţionat la ionat la una dintre urechi, pe care urmau să-l reproducă ulterior cu cât mai multă una dintre urechi, pe care urmau să-l reproducă ulterior cu cât mai multă acurateacurateţţe. Subiece. Subiecţţii din lotul de control nu au primit o astfel de instrucii din lotul de control nu au primit o astfel de instrucţţiune. După iune. După ascultarea celor două mesaje, toascultarea celor două mesaje, toţţi subieci subiecţţii au fost chestionaii au fost chestionaţţi asupra coni asupra conţţinutului inutului celuilalt mesaj, asupra căruia nu li se atrăsăse atenceluilalt mesaj, asupra căruia nu li se atrăsăse atenţţia. S-a constatat că subiecia. S-a constatat că subiecţţii ii din lotul de control nu-din lotul de control nu-şşi aminteau coni aminteau conţţinutul celui de-al doilea mesaj. inutul celui de-al doilea mesaj. De aici a apărut ideea că De aici a apărut ideea că filtrajul informafiltrajul informaţţiilor se realizează la nivel iilor se realizează la nivel senzorialsenzorial. Acest model a stârnit . Acest model a stârnit îînsă ulterior discunsă ulterior discuţţii intense, alte experimente ii intense, alte experimente ducând la invalidarea lui.ducând la invalidarea lui.

Astfel, Astfel, îîn 1969, Norman repetă experimentul lui n 1969, Norman repetă experimentul lui Broandbent de ascultare dihotomică, dar Broandbent de ascultare dihotomică, dar îîl l îîntrerupe la ntrerupe la jumătatea mesajului. El constată că subiecjumătatea mesajului. El constată că subiecţţii din lotul ii din lotul experimental experimental îîşşi aminteau mesajul i aminteau mesajul ““ignoratignorat””. . Astfel, ideea filtrajului timpuriu a fost invalidată.Astfel, ideea filtrajului timpuriu a fost invalidată.

Modelul filtrelor atenuanteModelul filtrelor atenuante Treisman Treisman

Cel mai nou model care descrie funcCel mai nou model care descrie funcţţionarea atenionarea atenţţiei este cel iei este cel propus de A. Treisman propus de A. Treisman îîn 1988 (Miclea M., 1994) n 1988 (Miclea M., 1994) şşi este cunoscut sub i este cunoscut sub numele de numele de modelul filtrelor atenuantemodelul filtrelor atenuante. . Conform acestui model, filtrarea informaConform acestui model, filtrarea informaţţiilor relevante se iilor relevante se realizează la mai multe niveluri de procesare a informarealizează la mai multe niveluri de procesare a informaţţiei. Mesajul celiei. Mesajul cel mai important este prelucrat integral. Celelalte mesaje sunt atenuate, mai important este prelucrat integral. Celelalte mesaje sunt atenuate, adică prelucrate adică prelucrate îîntr-o mai mică măsură, ntr-o mai mică măsură, îîn funcn funcţţie de capacitatea ie de capacitatea sistemului cognitiv. sistemului cognitiv.

Autorul susAutorul susţţine ideea că, pe lângă prelucrarea stimulului la care ine ideea că, pe lângă prelucrarea stimulului la care subiectul este atent, sistemul cognitiv prelucrează subiectul este atent, sistemul cognitiv prelucrează şşi stimuli la care i stimuli la care acesta nu este atent, astfel:acesta nu este atent, astfel: dacă stimulul la care subiectul aste atent este unul complex dacă stimulul la care subiectul aste atent este unul complex şşi solicită o i solicită o mare parte din resursele cognitive ale acestuia, atunci almare parte din resursele cognitive ale acestuia, atunci alţţi stimuli cu o valoare i stimuli cu o valoare mai mică pentru individ sunt procesamai mică pentru individ sunt procesaţţi i îîntr-o măsură mai mică;ntr-o măsură mai mică; dacă dacă îînsă stimulul dominant este unui mai punsă stimulul dominant este unui mai puţţin complex in complex şşi nu ridică i nu ridică dificultădificultăţţi deosebite pentru subiect, celelalte mesaje mai pui deosebite pentru subiect, celelalte mesaje mai puţţin importante pot in importante pot beneficia beneficia şşi ele de prelucrări cognitive mai laborioase.i ele de prelucrări cognitive mai laborioase.

O altă arie importantă a cercetărilor privind psihofiziologia O altă arie importantă a cercetărilor privind psihofiziologia atenatenţţiei este legată de stimulii subliminali. iei este legată de stimulii subliminali. Astfel, Astfel, îîn 1958 n 1958 îîn SUA s-a realizat un experiment n SUA s-a realizat un experiment îîn sălile de n sălile de cinema. Unui număr de 4500 de subieccinema. Unui număr de 4500 de subiecţţi le-au fost transmise i le-au fost transmise îîn timpuln timpul vizionării unor filme două mesaje subliminale (cu timp de expunere vizionării unor filme două mesaje subliminale (cu timp de expunere sub pragul senzorial): Drink Coke! sub pragul senzorial): Drink Coke! şşi Eat Popcorn!. S-a constatat că i Eat Popcorn!. S-a constatat că consumul de coca-cola a crescut consumul de coca-cola a crescut îîn lotul experimental cu 18%, iar cel n lotul experimental cu 18%, iar cel de popcorn cu 50%. de popcorn cu 50%. Astfel a apărut ideea că ar exista posibilitatea ca oamenii să fie Astfel a apărut ideea că ar exista posibilitatea ca oamenii să fie manipulamanipulaţţi prin expunerea la stimuli subliminali. i prin expunerea la stimuli subliminali.

Această idee a stârnit o adevărată isterie Această idee a stârnit o adevărată isterie îîn Statele Unite n Statele Unite îîn anii n anii ’’60, Senatul ordonând cercetarea atentă a fenomenului de către o 60, Senatul ordonând cercetarea atentă a fenomenului de către o echipă de psihologi. echipă de psihologi. ÎÎn urma cercetărilor experimentale, s-a ajuns la ideea existenn urma cercetărilor experimentale, s-a ajuns la ideea existenţţei ei unui inconunui inconşştient cognitiv, responsabil de prelucrarea semantică tient cognitiv, responsabil de prelucrarea semantică subconsubconşştientă sau incontientă sau inconşştientă a stimulilor subliminali. Pentru tientă a stimulilor subliminali. Pentru psihologii experimentalipsihologii experimentalişşti, inconti, inconşştientul este ancorat tientul este ancorat îîn realitate n realitate şşi i raraţţional, nu primitiv ional, nu primitiv şşi irai iraţţional cum este văzut de psihanaliional cum este văzut de psihanalişşti. ti.

De aici a pornit o De aici a pornit o îîntreagă serie de experimente ce au drept scopntreagă serie de experimente ce au drept scop identificarea exactă a mecanismelor de procesare cognitivă a identificarea exactă a mecanismelor de procesare cognitivă a stimulilor subliminali (vezi M. Miclea, 1994). stimulilor subliminali (vezi M. Miclea, 1994).