1

Mictat A. GÂRLAN

Metodologia

etnopsihologice

Ia

2

Mictat A.GÂRLAN

Editura Lume 003.

www.edituralumen.ro,www.librariavirtuala.com

Redactor: Morariu Irina Maria

:Gârlan A., M ictat

M etod

/ Mictat A.GÂRLAN -

BibliografiePag. 439ISBN-

3

Ia

Mictat A. GÂRLAN

Metodologia

cercet

etnopsihologice

4

5

CUPRINS

Cuvânt înainte 9

………...…………………………………………………….…………………......13

Capitolul I. ............................................. 19l secolului XX.........................................................19

.............................................................24.....35

...........................................46Bibliografie .......................................................................................................................................56

Capitolul II.DESPRE PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN............................. 61

2.1. Tentative de conturare a psihologiei poporului român, .......................................................................61

2.2. Studii despre români – .....................................................68

2.3. Imagini externe despre români: Hermann von Keyserling, Ruth Benedict, Klaus Heitmann............................................................................................91

2.4. Anexe...................................................................................................................................... 100Bibliografie .................................................................................................................................... 103

Capitolul III. ETNOPSIHOLOGICE ..........1053.1. Probleme metodologice în etnopsihologie ....................................................................... 1053.2. Obiective, ipoteze, principii ................................................................................................ 1103.3. Constituirea grupurile etnice de cercetare......................................................................... 112

........................................................... 117Chestionarului PPN -50........ 122

3.6. Analiza de fidelitate a Chestionarului PPN-50..................................................................... 135......................................................................................... 141

- -1995................. 1483.22. Anexe.................................................................................................................................... 156Bibliografie .................................................................................................................................... 159

Capitolul IV. AL ROMÂNILOR DOBROGENI ..................................................... 161

.............................................................................. 161

................................................................................................................ 1764.3. Structura grupurilor de cercetare a românilor .................................................................. 183

......................................................... 184..................................................................................... 188................................................................................... 193

4.7. Anexe...................................................................................................................................... 196Bibliografie .................................................................................................................................... 198

6

Capitolul V. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ............................................................201

5.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 201..................................................... 205

................................................................. 207..................................................................................... 210

........................................................................ 214Bibliografie .................................................................................................................................... 220

Capitolul VI. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ........................................................ 223

6.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 223...................................................................... 227

6.3. ............................................................ 229..................................................................................... 232

........................................................................... 2376.6 Anexe....................................................................................................................................... 240Bibliografie .................................................................................................................................... 244

Capitolul VII. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN ........................................ 247

7.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 247............................................................ 250

................................................................... 2517.4. An ..................................................................................... 255

................................................. 2597.6. Anexe...................................................................................................................................... 262Bibliografie .................................................................................................................................... 266

Capitolul VIII. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN CO .......................................................... 267

8.1. Scurt istoric........................................................................................................................... 2678.2. Structura grupurilor de cercetare a grecilor ...................................................................... 270

............................................................. 271..................................................................................... 273

......................................................................... 2778.6. Anexe..................................................................................................................................... 280Bibliografie .................................................................................................................................... 284

7

Capitolul IX. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN ................................................... 285

9.1. Scurt istoric............................................................................................................................ 2859.2. Structura grupului de cercetare........................................................................................... 288

.............................................................. 289................................................................................. 291

9.5. Analiza de stiluri etnice ........................................................................................................ 297Bibliografie .................................................................................................................................... 303

Capitolul X. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC .............................................. 305

10.1. Scurt istoric.......................................................................................................................... 30510.2. Structura grupurilor de cercetare...................................................................................... 307

or dobrogeni....................................................... 308............................................................................... 311

10.5. Analiza de stiluri etnice...................................................................................................... 317Bibliografie .................................................................................................................................... 324

Capitolul XI. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC

ÎN COMUNITATEA ROMILOR....................................................... 32511.1. Scurt istoric.......................................................................................................................... 32511.2. Structura grupurilor de cercetare a romilor ( .................................................. 329

............................................................... 330.................................................................................. 333

11.5. Analiza stilurilor etnice ...................................................................................................... 338Bibliografie .................................................................................................................................... 344

Capitolul XII. PRO .............................................. 347..................................................... 347

12.2. Anexe Chestionar PPN-50................................................................................................ 353..............................................................................353

...........................................................................................370

....................................................................372

-50..........................................................397

REZUMAT …………………………………………….....………………………….425

SUMMARY ……………………………………………….........…………………….429

ZUSAMMENFASSUNG .. ...........................................................................................433

RESUMÉ ……………………………………………………………………..........437

8

9

Cuvânt înainte

acum prin

- contrându-

- lul psihologic pe exemplul poporului român, relevând

Prin analizele compa

luc

- -ailor proprii, autorul a ajuns la

-un recurs la conceptele psihologiei diferen

10

-psihologic

acord cu obiectivul declarat, re -

cadrul unui model diagnostic special adaptat, pe baza a trei elementele originale: - principiul dublei p -psihologice prin

demersuri de auto--

- bi

Ca instrumente specifice de cercetare s-au folosit chestionarele Bogardus -PPN - 50, pe care autorul le-

- eliminarea inversiunii pBogardus din cadrul variantei de aplicare Neveanu ;

-a fost plasat spre

treapta II într-- simplificarea instructajului cu accente pe intensitatea contactelor sociale ;-- deschiderea unor po

ice care sporesc

- -au

-

-

-vedere.

-

-se

11

-a redactat concluzii

fu-un stil de

Prof. univ. dr. Mihai Golu

12

13

În România problemele etnopsihologiei, referitoare la psihologia poporului român cu po

în noile

politice, s- organizeze mai întâi cultural, iar mai

conform normelor printre acestea -grecii, în conformitate cu normele Uniunii Europene, sunt argumente indubitabile pe linia

-politi-politice

ive, opinii hazardate, unele

-a produs, s-a

În literatura de specialitate acest autor vine cu un nou model de abordare -un recurs la conceptele psihologiei dife

a. fiecare neam, popor, minoritate, este un personaj colectiv, ;

b. fiecare neam, popor, minoritate, cuprinde un ansamblu de caracteristici - -

14

cu suficiente elemente de fact ;c.

per

-lipoveni, ucrainenilor, italienilor, inclusiv ale romilor, care toate

ii colective din perspectiva psihologiei sociale, într-o

respectiv: noi românii /ei românii sau sau , etc. De asemenea -au ale altor popoare, planul

escu Motru,

este interetnicitatea -istoric sau cultural fiind secundar sau subordonat.

auto-evaluare hetero-evaluareatâtea atitudini reciproce, în mod clasic se construiesc 4 ,,diade” comparative. Dar o astfel

progresie geometexista 3 x 3 = 9 perspective cu tot atâtea categorii de imagini / atitudini reciproce, toate

nale

-lipoveni, ucraineni,

81 categorii de imagini / atitudini reciproce. În asemenea cazuri,

timpul necesar etapelor de teren, al reda

15

de cercetare, acest aspect devine important mai ales în studiul zonelor cu tensiuni etnice, în care conflictele d

Chestionarului PPN-50

de Big–Five. Dar spre deosebire de Big–Five noul instrument este destinat în special –

l asocierii acestor instrumente este foarte important, întrucât scala de atitudini Bogardus are în

pe când chestionarul PPN-

dar pe care l-a respins ulterior pentru faza investi

a.b.c.d.

-

stratificat

alizat o -

hetero-borios, pe computer. Au

ive. Din multitudinea concluziilor interesante cu caracter de originalitate în studiul problemelor etnice, extragem câteva concluzii.

I. S-a confirmat validitatea ipotezelor de lucru de la care a pornit cercetarea, inclusiv validarea modelului investigativ p

fiecare comunitat

16

II. S-

III. -imaginii-

l

ilaterale.

comunitate. Volumul datelor prelucrate pe calculator este atât de mare, încât nici autorul nu a realizat o redactare în totalitatea lor. Din cele 10 profiluri prezentate pentru fiecare

– 3, celelalte fiind utilizate numai cu valoare de suport comparativ. De asemenea, din ierarhia

IV.

-

studiu atent al sistemului de inter evaluare, la nivelul contactelor directe, perfectat de autor.

V. Foarte importante sunt, dup-

-

-

VI.-

VII.ri sunt recunoscute ca dominante în

17

imaginile altor neamuri despre ea. Autorul lucr

tentative de manevrare din partea evaluatorilor, sunt excluse. VIII.

or-

atâtea elemente de spec -o

IX. În cadrul analizei de stil, la nivel

-pivot, cu caracter

X.-

- , respectiv din cele care din variate motive nu se pot generaliza pe întreaga comunitate.

cea a grecilor în care stilul dominant a fost cel afectiv, urmat de cel cultural în planul II, o

Referitor la profilul psihologic al romilor, se impun unele comentarii. Primele valuat al romilor au fost: spiritul comercial, mândria,

comun în ambele p

rogeasistemul de valori al romilor este cu totul deosebit. În ierarhia valorilor la romi pe cele mai

-au plasat:

18

stigativ

psihologiei sociale aplicate.

Dr. Constantin Voicu

Mictat A.GÂRLAN

19

Capitolul I.

INTERETNICITATE

XX

sa rezisten

occidentale într--politice pe întregul continent european. Dintre acestea, unele procese au

-esÎn

-

-europene; o reducere a cauzelor numai la

- -

bine definit precum ciudatul caz al Padaniei din nordul

În perioada anilor 1995 - 2000,

5 miliarde de dolari pentru transformarea partidelor etnice din acest stat în partide cu -a

prin caracterul atipic al sistemului lor de valori. Acest popor nomad, sosit pe continentul

20

-un

-

element

ceho-slovac nu poate fi echivalat, nici cu cel sârbo-albanez, nici cu cel turco-kurd.

-au luat -. -

dintre ele. În -a exprimat în

-fapt s-a real

În prezent, pe plan mondial modul de racordare

persp

felul. În aceste procese, dezavantajarea În lumea de azi,

-

-un efort de

opoz

Mictat A.GÂRLAN

21

În acest context socio-sca P. P. Negulescu (1936)1

-ar reduce numai la câteva adjective decorative.

-rareori prielnice deven

înrândul tineretului, acestea fiind legate de obiective social-

-minoritate pe terenul zice.

are a frontierelor“ (de

timpurile s-extreme de rasism. În

-

protecÎ

init

dele de valori ale mai multor neamuri conlocuitoare, în mod inevitabil variabile de la o comunitate la alta.

mare impact asupra unor practici curente, respectiv cu cel mai mare efect modelator

Înprintr- -administrative s-a depus un mare efort de

22

2

model multietnic românesc r

cadru probl

or de

poate avea o extensie

criterii unice sau unanim acceptate. Din acest punct de v

certitudine toate rezultatele

-un subcapitol de etnometodologie. Acestui termen, lansat în mediu 3

etodologiei

comun. El distinge 3 categorii de fenomene :-

-

-

- o anu

subiective.Studiul acestor trei categorii e

- -

general expresiilor lingvistice utilizate. Î e

-în România prin

Gh. Râpeanu (1966)4

Mictat A.GÂRLAN

23

mari planuri:-

-

Î -un model cantitativ de cercetare pe ambele planuri, în ccaracter dinamic, pe când planul intern are un marcat caracter descriptiv, având în vedere

tudiate. Î

5; Laplantine F. 20006). Studiile

e este obligatoriu ca aceste Î -extern al unui

-unstudiu de interetnicitate.

24

1.2.

-lea, conceptul de etnicitate va intra în peisajul cotidian rel1919-

întotdeauna

On National Characterdefinire a popoarelor apar în Germania, în anul 1840 prin Prelegerile de filozofie asupra istorieiale lui G.W . Hegel (1968, pag. 74-79)7. El va defini conceptul de popor: ,,prin toate

Zeitschrift fur Volkerpsychologie Sprachwissenschaft

M. Eminescu, ne- documentul

perioada anilor 1871- 8

e psihologie-un articol al ziarului Timpul,din luna mai, în anul 188o. Este util a

-

popoarelor, cu accent crescut pe geniul lor creator, variabil de la un popor la altul, în

W . W undt care, între anii 1900- În

ma

9

Mictat A.GÂRLAN

25

imul care va folosi termenul de etnopsihologie,

continua la

În anul 1946 acest centru Revue de Psychologie des Peuples, care, din

Ethnopsychologie.O parte din numerele ei dintre anii 1959- -a lungul timpului, la acest periodic au

10, G. Le Brass11,G. de Michaud12 sau Sylvaine Marandou13 14 din SUA, Abel Miroglio15 din Italia, Hardi Fischer16 17 din Olanda, Anita

lumii studiate în paginile revistei trece de 100.

-au angajat pe

inter-valoare, cum ar fi D. Gusti18,

19, Gh. Zapan20, A. Chircev21 sau I. M. Nestor22.Enciclopedia României, în anul 1937,

o lucrare de ansamblu despre Psihologia poporului român prin care a pus valorificarea -pozitive ale poporului român la baza progresului social-politic al

-

anul 1944, Ion Chelcea23

români a fost realizat de I. M. Nestor în perioada 1943 – -

Antropologii somato-în anul 1948 de D. Gus

În-o

cercetare rlucrarea nu s-

pe- Traite de psychologie appliquee,

vol. 6, 1958, p. 1389-

26

AnaleleDobrogei, bulgari etc.

-sociologie adincolo de Bug, efectuate între anii 1942-

24 va da la lumina tiparului unele fragmente din aceste studii în revista de

Antropologia somato-

pe provincii istorice, medii geografice, departamente administrative etc.

-a lungul a 40 de ani, în revistele de psihologie, sociologie sau antropologie

lui Ath. Joja (1965) sub titlul Profilul spiritual al poporului român, alta a lui V. Caramelea (1979)25

198226 27

28.tul de etnic în viziune ,,marxist-

29

România a catedrei dÎ -au

dezvoltat studii asupra stereotipurilor etnice.de c 30, care au folosit pentru studiul lor procedeul listelor de atribute (check-

31 ,,-

publice. Din acest punct de vedere, ele se apropie

-

În

conjunctural.

r32 definea etnicitatea ca ,,o expresie

ca istculturale”, iar A. Kardiner (1939)33, R. Linton (1945)34

Ei au folosit acest termen pentru a pune în evide

Mictat A.GÂRLAN

27

35.

forma unor tipologii individuale, cât mai ales ca o ,de caracter “

În general, dificultatea de conturare a elemen

sine qua non În acest mod

torico-În acest sens, A. Fouille (1893, 1898, 1902)36

necesitatea unei duble lecturi; pe de- arte

creator au exercitat efecte modelatoare asupra profilului spir -au conservat în În

(1971)37, creatorul unui Laborator de Etnop - a realizat o etnograme care în

final permit determinarea unor etnotipuri. El le va defini ca pe ,,un ansamblu de conduite, legate între ele, reperaG. Michaud atribuie etnotipurilor sensurile unui cod implicit,cuprinse într-o respective. Intr-

prezenta diferite metode pentru cu apel la criteriile de notorietate a

operelor literare”, -

Este important de sem

particularizare a etnicului pe conceptul de într-un studiu al lui L. L. Thursthone (1931)38 privitor la ,,scara intervalelor aparent egale“,

În-

28

se vor generaliza devenind un mod curent de prezentare sau de -a bazat pe faptul

-o interpretare

frecvente dintr-o anume colectivitate. Ulterior, prin W. Price (1973)39, conceptul de a fost atribuit d-

ornind de la

--

În pe

(1954)40 a

numai un caz

artistice, sportive etc. Î etnotipurile lui

P. Grieger (1961)41. El prepersonologice. În

În . Grieger sa folosit de cunoscuta caracterologiea lui 42

-activ, emotiv/ non-emotiv, secundar/ primar.Heymans-

-aponezi;

- popoare fluctuant-emotive dar primare, precum cele latino-americane sau euro-mediterane;-

- popoare extravertite caracterizate prin primaritate

Întreaceste tipologii pot exista deosebiri constante de la o regiune la alta. De aceea, analiza

Mictat A.GÂRLAN

29

specific-

d Noi / Ei,Marisa Zavalloni (1974)43

într-

in-group-uri /cureferire la Noi

vor servi la evaluarea unor out-group-ri /cu referire la Ei. -o

Noi,Ei,

Noi Ei francezii, sunt ...". auto- -

care pot stimuli pentru dezvoltarea unui al doilea sau al treilea nivel de - -evaluate.

-groupuri / out-groupuri, de genul: Noi românii / Ei românii; Noi germanii / Ei germanii; etc. În final

variabile de la grup la gruprecoltarea unor atribute etnice în mod direct dintr-

eîntre ele.

44

,,... -- , dar cu o trecere a sa pe un alt

de lucru sunt relativ omogene. De aceea practica a impus diversificarea unor noi concepte interetnice, respectiv cel de auto-imagini, hetero-imagini,rezultate din opiniile altor grupu retro-imagini,

30

perioada postbeli 45, au semnalat în antropologie

-to

s-au tradus în mod direct prin termenii anglo-saxoni cu denumirea de pers

46

- interiorul sistemului

-

- -- -

alist

- criteriile sunt relative la caracteristicile sistemului

- criteriile sunt considerate

axiologic. constatându-

comparativ cu din cadrul unor retroimagini -

-un fel s

-evaluare, au frec

Aceste aspecte de dÎntr-un fel se

iv între

Mictat A.GÂRLAN

31

În -În acest sens 47

(1983)48 sau I. Radu (1993)49

perspec

n locul

suprapunerea planului etic peste cel emic.În acord c

comparare.Î -a

pace de la Paris (1919- În cadrul s-

50

de sine

Wirth (1945)51 prost, iar

În România, în cazul -

fi opinia Margaritei Sanchez (1993)52. E

ul

32

-

din aceste

-

epute variabil de la un

etnoimagini deformate. - a imagologiei -t plan. Astfel, G. Le Bras (1965)53

-au format de-

-media sau de

Revued’ethnopsychologie.

Î stereotipuri etnice au fost efectuate de S. Chelcea (1996)54

lor etnoculturale de profunzime;

În

miste.Chiar în tentativele de corectare a unor imagini negative, aceste acte ,,iluministe” nu

-social-

În

sporirea contactelor dmultilateral, în vederea atingerii unor scopuri supraordonate de interes comun. Numai

Mictat A.GÂRLAN

33

De asemenea, în 55

-a formulat problema

56 faceubiective, la nivelul codurilor minoritare

de valori

În cadrul lor

ii s-

la

raport mobil de inter-

codurilor. În

Înacestor sisteme axiologice,

surc 57

are” a acestuia, conceptele fiind luate din domeniul psihanalitic al mecanismelor compensatorii. În

În aceste forme de adaptare s-

semnificativ într-Alte tipolog

58 59, pornind de la l

34

1.

2.

3.mai multe puncte de vedere. Pentru ea majoritatea va reprezenta modelul ei de

4.

norme proprii de valori.

În primul caz se realiz

În cel de-

Învalorice din ambele culturi, fie printr-

În- -

În cazul prelungirii acestui proces, grupurile

Mictat A.GÂRLAN

35

1.3.

um s- -mari

Jean Stoetzel (1975)60

- argument în acest sens, este reprezentat de studiRuth Benedict (1946)61

cunoscutul profil etnopsihologic al japonezului (în lucrarea ontrareplica lui J. Stoetzel (1955)62

-un profil etnopsihologic japonez (în lucrarea dar realizat numai pe baza unor anchete de opinie. Când s-s-a apelat la un diplomat japonez, acreditat într-

metode într-descriere

-o parte, dezvoltarea conceptului de

etnicului prin interetnicitate, ca personaj colectiv, un actor autonom la scara istoriei, dar

întregului ethnos de credin

În

ethnosul

36

perspectiva psiholog

J. Watson (1930)63

G. W. Allport (1937)64 va pune bazele descriptive ale acestui concept trate ca elemente de

P. Popescu Neveanu (1969)65

considerându-constante în autoreglarea comportamentului. Controve

-autori, centrate ape principalele strategii de abordare propuse de G. W. Allport, respectiv

sau Prima s

-clasificare, G. W. Allport, K. Lewin (1936)66 67

în:

68

a formulat propuneri de integrarea, etajare, o

generalitate, care pot da denumirea tipului (artistic, cultural, teoretic, economic, etc).

În -austructur -altul ambivalent, contradictoriu sau conflictual. În

În-se într-

Îna va

ivit acestuia unele sunt

; axiologic, în calitate de calificativ

calificare, care obligatori

Mictat A.GÂRLAN

37

vedere tipul) sau -

ci69

criteriul valabil este

În prac

personalitate :-

persoanei, precum M.M.P.I. , etc, ;- cl - aptitudini - caracter ;-

explorarea persoanei în contextul valorilo70 care, în

folosirea testului Ror

testela specificul cultural al altor popoare, încât, prin utilizarea lor în alte sisteme culturale,

procedurale

variabile transculturale, cu caracter

lumii.

e aceea, completarea cadrului metodologic

ntat de dezvoltarea tehnicilor cantitative de 71, care a realizat

rezultatele determinate în teren. În -1933, Gh. Zapan

(1957)72 realizea

unor probleme

-- -3

38

În final, din

fiecare profesor, se putea examina gradul de obiectivitate al acestei tehnici de evaluare.

-

-aprecierilor va fi mai mare .-respingere au relevat

modali 73, citat de P. Golu (1974, pag 148-158)74

-valorice ale

Tabelul nr. 1Categorii de comportament.

tul sau ajutorul

cu sensibilitate, face ceea ce trebuie ajutorul interlocutorului

anticonformismsau respingere

În acest sens, T. Newcomb (1970)75 a realizat experimente interesante prin utilizarea chestionarului de valori al lui Ed. Spranger (1928)76 care din cele6 tipuri de valori, a conturat 6 tipuri ideale ,,de oameni”, respectiv: omul teoretic, practic, estetic, social,

per --

Mictat A.GÂRLAN

39

-

-respingerii interpersonale

cognitiv

Tabelul nr. 2

Rangul

1 - 4 foarte ridicat 19 8,55 - 8 ridicat 6 8,59 - 12 coborât 7 8,513-16 foarte coborât 2 8,5Total 34 34

adjective, se va ajunge la scara atributelor bipolare din lui Ch. Osgood (1970)77

clasele a VII- - inginer”. Pe diviziunile de la - -un ,,x”. Acest procedeu

INGINER-3 -2 -1 0 1 2 3

slab puternicactiv pasivmic marerece fierbintebunîncordat destinsinert mobil

40

-3 la +3 nefiind subiectiv

a lui R. F. Bales (1970)78,elaGolu Pantelimon (1974)79 80. R. F. Bales a dezvoltat o viziune

-a plasat într-arele trei axe bipolare :

-

- spectiv

conservatoare ;-

ui.

r

1.2.

scad sumele mai mici din cele mai mari. De exemplu: 10/ U - 8/ D = 2 U; 13/ P -5/ N = 8 / P sau 14 / F - 4 / B = 10 / F .

3.

exemplul prezentat d

4. Î tipul de personalitate interpersonal -intitulatacestei tipologii.

orespund celor 26 de tipuri de

examinatorul extinde administrarea -un formular centralizat, atunci prin ordonarea