NICOLAE DUMITRESCU

METODE ~I MIJLOACE DEA •

TESTARE IN OPTOMETRIA OFTALMICA

Bucur~ti 2007

PREFATA

Prezenta lucrare se adreseaza studenjilor de la Departamentul de optometrie

din cadrul Vniversitlitii pOLITEHNICA din Bucure~ti: "Ea ~le Ins! servi ~i

medicilor oftalmologi pentru documentare.

Lucrarea cuprinde capitole in care sunt expuse metode ~i echipamente pentru

exarninarea mediilor ~i anexelor ochilor ~i capitole referitoare la exarninarea

func(ionarii aparatului vizual.

In practica optometrica curentli se rea!izeazii un numar redus de teste. Pentru

cazuri particulare se extinde testarea pentru analiza unor funcjiunfurmarite In modspecial. ' , ' ,J

Examinarea unor componente anatomice sau a unor performante functionale se

poate realiza de regula prin mai multe metode utilizand diferite echipamente. In

lucrare sunt expuse In general ~i metodele mai cunoscute sau pentru care laboratorul

de optometrie din V.P.B. dispune de echipament. Evolutia actualii a metodelor ~i

echipamentelor este foarte rapida mai ales in ce prive~te automatizarea comenzilor ~i

prelucrarea rezultatelor, astfellncat timpul necesar testarii sa se reduca.

Metodele ~i echipamentele sunt descrise principia!, folosirea efectiva a lor

revenind lucrarilor de laborator.

In acest volum nu se analizeaq rezultatele investiglirilor ~i nu.se face sinteza

informatiilor obtinute.

Aceastli etapa a examenului optometric face obieetul lucrlirii intitulatlile·-' 1-

',' ',' "Optometria funcJionaia practica".

Consider ca ~eocamdatlinu aparline optometristului sa foloseasca metode de

testare cum ar fi oftalmodinamometria, angiografia cu fluoresceinll., ultrasonografia,

electronografia, electrooculografia, nistagmografia, electromiografia, etc., deci

lucrarea nu cuprinde referiri la ele.

Redactarea acestei lucrliri a fost posibila ca urmare a ajutorului In documentaJii

~i echipamente primit din partea domnului J.P. Roosen secretar general al AESCO ~i

mai ales a domnului Hilmar Busacker director la Ecole Superieure SUISSE

d'Optique, carora Ie multurnesc.

Autorul

2

Capitolnl I. Pregitiri pentru examinarea aparatnlui vizual

Lt. Examinatorul

PrincipiuJ de baza .in ce prive~e testarea estei::unoa~erea in amanunt a

echipamentelor, a metodelor, a variatiilor nonnale ale caracteristicilor sistemelor

controlate, ~i a anomaliilor posibile.

Instrumentele servesc pentru miirirea (perfonnantelor) capacitl'lplor normale ale

examinatorului care in final decide asupra rezultatelor obpnute.

Examinatorui nu este niciodata suficient de pregatit, el treblJie sa insu~easca

Mereu noi te~~i, c~ ce presupune infonnare continuli.

1.2. Spatii necesare pentru testari optometriee

Cabinetul de testare trebuie sa-I fuca pe pacient sa fie degajat.

Ideal ar fi ca lungimea salii sa fie de eca 7 m. Spatiul afectat trebuie sa asigure

examinatorului posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului pacientului ~i sa poata fi

rabatat spataruJ scaunuJui pentru anumite examene specifice. Trebuie sa se asigure

distanta standard de la pacieot la tabloul cu teste (5 m). Ehipamentul din cabinet

trebuie sa fie complet pentru genul de testare propus ~i aranjat ca pacientuJ sa faca

minimul de deplasari. Din motive optice suprafetele echipamentelor trebuie sa fie de

culoare inchisa ~i mata (negre, gri inchis). Astfel se reduc reflexele pe suprafele,

pacientul ~i examinatorul nu sunt jenap.

Suprafetele cromate ~i culorile pastel din spitale se evitl'l.

Iluminarea in cabinetul de testare trebuie sa fie predominant artificiala ~i cu

intensitate controlabilli. Este esenfial ca in camera sa se fuGa destul de intuneric'.~ ..

pentru a se putea folosi tehnici ca oftaJmoscopia indirecta, adaptometria, perimetria in

intuneric. De dorit ca pentru astfel de teste sa existe camera specialli. Accesul pentru

exarninator ~i pacient in cabinet trebuie Sa se faca dacli se poate pe ~i diferite.

Din sala de ~teptare nu trebuie sa se vadll interiorul c:abinetuJui cfutd u~

...=02 este deschisa, ar fi necesar un coridor intre sala de a~ptare ~i cabinet.

n

c,se

exe

3

-..In cabinet ar putea fi 0 canapea cu trei locuri pentru insotitori ai pacientului

examinat sau chiar pentru paeient1ntre faze ale unei testliri complexe.

In cabinet trebuie sa existe 0 chiuveta pentru spalat ~8inile examinatorului., :.. .

Bste necesar sa existe in cabinet 0 oglindli. pentru Cll. t'emeiJe>sa-§i poatilaranja

plirul §i hainele dupa terminarea testelor.

In cabinetele in care se fae adaptari de Ientile de contact trebuie sa existe

echipament special. In acest spa~u trebuie sa fie create conditii pentru inspectarea

corneii cu lampa cu fanta dupa ce s-a instilat fluoresceina. in ·Iumina uitravioleta sau

violet. .~ .

1.3. Spatii adiacente

8ala de receptie trebuie sa aiM mai degraba aspectul unei camere pentru

irivitati, particuiara sau de club decat al unei camere profesionale. Mobilierul din

camera de recep(ie este preferabil sa foloseasca plasticul pentru ca: I) se evita

existenta de alergenti (lana), se poate U§or spala, este mai ieftin. Nu se recomanda

mobilier cu suprafete cromate pentru ca are aspect comercial §i este rece. In camera

trebuie sa existe scaune pentru 0 persoana dar §i fotolii pentru 3 persoane. Pentru

copii trebuie sa existe masute rotunde, scunde §i scaune corespunziitoare destul de

solide §i R§ezate spre col(urile camerei.

Capacitatea salii de recep(ie este cam de §apte locuri pentru un post de testare.

1.4. Echipamcntul de bazi pentru testure optometrici

In cabinet trehuie sa existe in primui rand echipamentul necesar pentru

examenui initial.

I - oftalmoscop de mana;

2 - ofta1moscop binocular indirect;

3 ~ disc Placido;

4 - prisma variabila;

5 -lampa stilou;

6

},=--. .

Fig.n.2. Stereomieroscop cu:un obiectlv

In primul eaz sehimbarea grosismentului se reaIizeaza prin sehimbarea ambelor

obiective §i a oeularelor. ExistS. stereomieroscoape eu obiective eu milrire variabiUi

continuu. In stereomicroscoapele de tifl!lI "b" sehimbarea grosismentului se realizeazaprin rotirea lunetelor Galilei intermediare.

" ....'Mariri transversale ale ansamblului obiectiv Iunete obtinut cu un microscop de

tipul "b".

~ =0,64:1; 1:1; 1.6:1; 2,56:1 4:1

eu oeularele Iivrate eu grosismente Goe =6,25x; 12,4x; 25x. Se oblin grosismente <iMeuprinse lntre 4x §i 100x (a.. = ~ob'GOC)'

Pentru exemplifieare, biomicroscopul NS - 1 al firmei Nieon are obiectiv

ZOOM eu miiriri de la 0,5 : I la 2,15 : 1 §i este inzestrat eu oeulare eu Goc

= lOx;

I5x; 20x; 33x, re;l!izfu1d grosismente GM =5x - 71x.

I'C

7

Fig. II.3. Lampa eu footii

.'"..

I - Iluminare difuza;

2 - Iluminare direetii;: • oJ '

3 - Retroiluminare sau transiluminare (directii sau indirectii);

4 - Reflexia speculara;

5 - iluminare indirectii;

6 - Difuzie sclerala;

7 - Iluminare oscilatorie;

unui fascieul emergent divergent sufieient de

intens. Intensitatea se poate regia modificand

diametrul orifieiului difragmei de desehidere.

Se prive~te prin stereomieroscop

corneea ineepand ell grosisment mediu ~i

mergand pooa la grosisment maxim.

Prin acest control se pot localiza

leziunile mal mari ~i pozipa acestora.

Schema optica simplificata a lampei eu fantii are aspectul din figure IIJ. Existii

diverse variante constructive.

in fig. II.4 este prezentat aparatul

realizat de HaagStreit..

Iluminare difuzli se obtine desehizfuld

foota' ~i deplasand axial fanta pentru obtinerea

corneei:

Toate biomicroscoapele biologice cu destinape oftalmica sunt inzestrate cu un

dispozitiv de iluminat special numit lampa eu fantii ~i un suport pentru capul'

pacientului., ,

Suportul are un reazem pentru barbie reglabil in iniilli';'e, a90jierit eu 0 foila de

hfutie care se schimM la fiecare pacient ~i un reazem pentru. frunte.

Lampa cu fanta: oferi! posibilitatea utilizilrii mal multor tehnici de iluminare a

8

Ii

SJ

sa

cu

ml

po

... , .., dis. ' • •)1

mi.

Cu

-st

Fig. IL4. Microscopul cu lampa cu fantii realizat de finna Haagr Streit

9

IIuminare direetii. Metoda constii in a proiecta pe cornee un spot luminos

lirriar ingust. Fasciculul luminos este inclinat faIA de axa microscopului de vizare ~i

spotul poate fi rotit prin rotirea fantei.. .

Lumina, cand este focalizatii pe cornee creeaza un parltlelipjped striilucitor, fata

sa anterioara corespunzand stratului epitelial al comeei. Intre aceste doua suprafe!e

eurbate sunt trei Hnii normale de discontinuitate anterior ~i douii posterior. Cea mai

mare parte din grosimea corneei este ocupata de stroma in care la grosisment mare se

pot remarca ramifica!ii ale unor fibre nervoase. Ingustilnd la!imea spotului ~i rotind

dispozitivul de iluminat; in jurul unui ax vertical ce trece prili.punctuI obiect alf ,. • .J .

microscopului de la 400 la 900 se pun in evidenIA eventuale leziuni ~i adancimea lor.

eu un grosisment de cca 20x se deosebesc distinct: I - filmul de lacrimi precorneal, 2

- stratul epitelial mal intunecat, 3 - membrana lui Bowman mai striilucitoare, ~i dupa

stroma, 4 - stratul striilucitor allui Descemet ~i 5 - stratul endotelial mai pupn vizibil

eu aceasta metoda de iluminare.

Retroiluminarea (transiluminarea) este realizatii prin direetionarea

fasciculului luminos spre 0 suprafaIA opaca sau reflectanta, (irisul, opacitate a

cristalinului sau capsula posterioara);dn timp ce se pune Ia punct microscopul pe

,esutul in studiu afIat mal in falA. Reflexia difuzli este avantajoasii pentru a pune in

e\'idenIA vacuole ~i (inrauriiri) broboane corneale, precipitate endoteliale, vase de

sange corneale, distrofii punctuale. Dacli lumina este reflectatii difuz de 0 opacitate a

cristalinului sau de capsula anterioarii a cristalinului se poate pune in evidenIA atrofia

irisului, sau pierderea epiteliului siiu pigmentat. Metoda poine pune in evidenIA mici

opacitii!i ~i vacuole din cristaiin.

Un vas de slinge miniatural din strontii apare de culoare gri cand iluminarea

este directii ~i mult rna! inchis la culoare in retroiluminare. Acele~i fenomene ali loc

pentru precipitatele endoteliale, corpuri asteroidale Si opacitiiti ale corpului vitros.

o leziune poate fi observata prin retroiluminare directii (este in drumulluminii

reflectate) sau prin retroiluminare indirectii (cand in microscop intra numa! lumina

10

difuzatil. de Jeziune, aceasta apare pe fond intunecat). Prin cele douli variante se pot

deosebi corpurile opace de vacuole sau leziunile cistoidale. Primele au centrol

intunecatin orlce situape, celeJalte pot aparea ca strlilucitoare in centro pentro

retroiluminare directa, sau apar cu margini luminoase in cazU retroiluIDiniirii

indirecte.

Retlexia speculara. Metoda consta l.n a observa comeea dupa direcpa

fasciculului reflectat de suprafata acesteia dupii legile reflexiei pe oglinzi. Este 0

reflexie orbitoare. Spotulluminos incident trebuie sa fie foarte inguSLSe pot pune in~ ,'" J

evidentii concavitati sau excrescente (convexitiiti) pe suprafata anterioara, prea mici

pentro a fi observate in lumina difuzli.

Pentro a studia endoteliul corneei se realizeazii un unghi de incidentii a

fasciculului luminos relativ mare, se focuseazii

imaginea fantei pe endoteliu ~i se orienteaza

microscopul ca sa recepponeze fasciculul reflectat

de acesta (fig.HA).

Se pune la punct microscopul pe endoteliu

care apare de nuantii aurie ~i putin mai<intuneeata ca

celelalte imagini.

. Apertura fascicului reflectat este mica a~a ca ,

razele de lumina reflectate pot fi aduse in centrol Fig. H.5. Reflexie speculara

campului numai intr-unul din ramurile stereomicroscopului. Este uneori convenabil

sa se inchida un ochi ~i deci observarea sa se fucli monocular.-

Endoteliul apare cu aspect de mozaic regulat cu nuantii li~r galbuie daca este

nonnal. CorpOOle Hassall-Henle sunt evidente la periferia corneei multor adulp ca

zone nereflectante sau incluziuni. Daca astfel de zone apar in zona centralii a endo­

teliului este semn de distrofie corneanii. Pentro a studia diferite zone ale corneii se

cere pacientului sa roteascii globurile oculare. Studiul endoteliuluise face comod cu Fig.

Microscopul specular (Fig.II.6)

11

Fig.IL6 A - Microscopul specular computerizat; B - Aspectul imaginii de pe ecran

B

A

12

lIuminarea indirectii (Iaterala) se obtine prin focalizarea unui fascicul lngust

de lumina in vecinatatea zonei de studiat, ~i axa optica a microscopului face unghi

mare cu direc(ia fasciculului luminos ~a ca depuneri, aglomeriiri transparente,

corpuri straine, leziuni ies In evidenta ca zone intune6ate sa\,<umbrite cil zone

inconjuratoare straIucitoare.

Se potpune In eviderita modificari marginale timpurii ale comeei.

Difuzia scleralli (iluminare transclerala). Lwnina data de lampa cu fantli este

focalizata pe limb. Intreaga zona limbala pare a fi iluminatli cu 0 lumina difuzli. Cu

microscopul, folosind un grosisment mediu se pot observa m01Hncari sau leziuni: " • oJ '

foarte mici ale comeei, ele obtur8.nd sau difractand lumina. Prin acest mod de P

ilwninare leziunile comeale apar mai marl decat sunt. Pentru identificare ~i localizare 1l

precisa studierea lor trebuie tacuta ~i cu iluminare directli ~i grosisment mare. $I

lIuminarea oscilatorie cu 0 mi~care de mica amplitudine,folosind grosismente CI

de la moderat la mare, realizeazli ilwninare directli ~i indirectli ~i creaza, umbre In

permanenta modificare.

Aceasta tehnica poate evidenlia defecte comeale de forma unui van de ac,

spa(ii retrolentale ale umoarei apoase sau cristalinului, care nu pot fi observate prin &s

alte metode/~e iluminare. S-ar plirea cli metoda favorizeaza 0 maio btma acuitate mi,

vizualli.aexaminatorului. Joe

Colorarea coroeei ~i conjunctivei

Deoarece comeea ~i conjunctiva sunt In mod natural !ransparente, rupturi,

crliplituri minuscule sau pierderi de tesuturi, sunt deseori dificil de identificat chiar eu _1marire moderatli. Colorarea suprafetei devine de mare importanta praeticli in

diagnosticarea afec(iunilor epiteliale ca: abraziuni, deterioran datorate radiapilor • ~

ultraviolete, deficientelor de lacrimare. Cel rnai frecvent se utilizeazli "sodium

fluorescein". Ea poate fi plistratli impregnatli In benzi de hartie sterile sigilate sau ca

solu(ii apoase in sticlute. Ultima metoda nu esle eea mai buna pentru ea poate fi

infectata cu Psedomonas aeruginos (Bacilis piocianieus). Daca exista 0 fisura sau 0

13"

zona de devitalizare In epiteliul comean stratul de sub membrana lui 'Bowman se

colorcazii putemic verde marciind extinderea defectului.

Pentru colorare ~oara, banda de hame impregnata se umeze~ cu ser

fiziologic ~i apoi se atinge cu ea comeea, Colorarea fo~ slab~.;Jioate fi mw bine

observata In lumina ultraviolet piina la violet albastru, obtinuta cu lampii Wood sau

filtrfuld lumina furnizata de 0 lampa cu incandescenlii cu halogen cu filtru special,

transparent, pentru lungimi de unda, mici. Colorapastratului cu fluoresceina este

verde cu diverse nuante.

Alt colorant utilizat este 0 solupe apoasa de ro~u bengal..J:!ste mai ales util:.,.- • oJ

pentru a evidenpa 7,onele cu uscare timpurie a epiteliului datorita deficientei de

lacrimare. Se instileaza 0 picatura de anestezic tonic ~i apoi 0 picaturii de colorant;

sau se atinge cu un beti~or flexibil pe care se gase~te colorant, zona limbului. Se spala

cu ser fiziologic steri!.

n. 3. Mlisnrarea grosimii corneei ,I adincimii (Pachometrie)

Metoda cn biomicroscopnl cn lampa cn fanta. Se proiecteaza pe comee un

fascicul ingust cu lungime mai mare decat jumiitatea diametrului corneal. Axa

microscopului face un unghi de ccaoO° cu direcpa fasciculului incident. Se eva­

lueaza calitativ varialia grosimii corneei de la centru spre margine (mai subtire la

centru).

Se estimeazil. grosimea comeei mai precis, daci! se ajusteaza pe ea 0 lentila de

contact comeana cu grosime cunoscutii. Lentila serve~te drept element de referinl'"

Firma Haag - Streit livreaza ca accesoriu un dispozitiv special pentru masurari

de grosime,care se monteazil. pe Biomicroscopul cu lampll OJ,! fanta in locul unui

ocular. Dispozitivul are un sistem de imp!lrtire a imaginii data de obiectlv In doull,

realizat de doulilame plan paralele, una fixa, perpendicularll pe axa optica, cealaM

oasculanta. Prin basculare, imaginea prin lama mobila se deplaseaza. Inclinarea lamei

este urmiirita pe un tambur divizat. Campul imagine este vizat cu un ocular de lOx.

14

Fasciculul Ingust focalizat de lampa cu fantli pe cornee este refleetat de

suprafetele extreme ale corneei ~i se observli In ocular cele douli Iinii corespunzatoare·

decalate. Rotind lama mobilli se realizeazli coincidenta celordoua linii, se

inregistreazli rotirea tamburului deci deplasarea imaginii ~i prin cl;IlCul tinlind cont de

indicele de refraclie a1 corneei se determina grosimea. Microscopul ~i lampa cu fantli

sunt cuplate rigid la un. unghi Intre axe de 40 grade. Fanta este proiectatli

perpendicular pe suprafata corneei (fig.II.7.)

Grosimea la centru a coraeei este de 0,50 - 0,52 mm

~i la margine 0,68 - 1,1 mm. Grosimea"'periferica scade

dupa 50 de ani. Grosimea stromei este mai mare la

purtlitorii de Ientile de contact. Pentru fIXarea ochiului

pacientului biomicroscoapele eu lampa cu fantli au un

dispozitiv special care realizeaza \inta luminoasa.

Configurafja corneei

Dimensiuni corneene.

Privitli din falii corneeaeste ~or eliptieii, cu diametrul orizontal putin mai

mare dedit cel vertical. Estimarea dimensiunilor corneale ofera informalii importante

asupra microottalmiei sau llirgirii destructive bulbare In cazul glaucomului

congenital. Erorile de determinare a dimensiunilor conturului corneean sunt cauzate

de:

- difieultli\ile In definirea limitelor limbale,

- neregularitlitil,e ce Insotesc solerozarea limbala,

- imposibilitatea practica de a aduee In contact co!117ea cu instrumente

de masurare sau calibre,

- Iimitliri ale posibilitli\ilor de testare In cazul pacienplor copii.

Diametrul corneal orizontal este eel mai accesibil ~i deci masurat. Existii

microscoape siinple cu scarli gradatli In focarul obiect al ocularului, numite de unii

peri

acCt

para!

deasl

super

UDor;

caw

Iumin.

puaIei

CllIDee

periseoape. Chiar ~i un biomicroscop cu lampa cu fantii poate masura daca are ca

accesoriu un ocular micrometric.

1L3. Keratometrul (oftalmomettul) Javal

Descriere, principiu de masurare.

Aparatul se compune dintr-un microscop Fig. I1.8 Dispozitiv Placido

~.3l (I), dinli de ghidaj in arc de cerc (2) solidar cu microscapul ~i doua mire (3)

.-e cuJiseazli pe ghidaj, iluminate din spate de llimpi eleetrice (fig.II.9). Centrol

..,.:-Ji de cerc al ghidajului se duce in centrol de curbura al carneei.'

Cele doua mire sunt geamuri matuite pe care sunt gravate repere speciale.

\

.., .

IT.4. Cercetarea topografiei corucci

1. Examinarea din lateral intr-un plan

"a.-alel cu irisul a profilului corneei ~i de

trasupra cand ochiul se rote~te in jos, pleoapa

Rlperioara fiind trasa in sus, permite evidenlierea

=r abatcri de forma grosolane.

15

,.- , oJ

2. Discul lui Placido (fig.II.8) se prezintii

CI. un disc cu cercuri eoneentriee a1ternativ

Uninoase ~i intunecate ~i un numar de linii

pnlele. Imaginile prin reflexie pe suprafala

a:r:oeei ale acestor eercuri ~i linii sunt examinate

pri:nr-un orificiu central practicat in disc, cu

Cll±iul liber, sau eu un sistem optic (lupa).

:o..formari neregulate ale corneei due la

eMDilri ale imaginilor liniilor de pe disc.

Keratometrie

Keratometrie inseamnl! masurarea razelor

• ::....~ura ale suprafetei anterioare a corneei.

16

'.,'

••. H

Fig.II.9 Schema keralOmetrului Java!. -Da

CUI

mer

Principiul metodei.spat dio'D18nda . .

Fig. II.'lO PrismaWol1a~to11

Formarea imaginilor (fig.II,II) Mirele sunt la 0

distantli de comee de caiivll decimetri;. (rljZa rc a suprafeiei

anterioare a comeei este de ordinul 8 mm dec! imaginea mireiprin reflexie pe cornee

este aproape in focarul imagine, adica la rcJ2. in schema din figura, punctele M ~i N

de pe mire au drept imagini prin comee punctele M' ~i N' ale cliror imagini prin

lentiiele Ll~i L, daca nu ar fi prisma W ar fi M" ~i N". CU prismil rezulta imaginile

, .. ' ..J

Ansamblul microscop ghidaj poate fi rotit in juru1 axei microscopului intr-un

lagar aflat la capatui unei coloane reglabila in inaltime. Intreg ansamblul poate fi

deplasat in direclia axei microscopului ~i perpendicular pe ea pentru centrare pe

comeea pacientuiui. Aparatul este inzestrat cu un reazem pentru barbie ~i frunte.

Microscopul are in componentli un obiectiv Lh 0 prisma Wollaston. 4,

obiectivui L2, reticulul 5 ~i ocularul 6. Imaginile mirelor 3 oblinute prin reflexie pe

comee sunt in planul focal obiect al obiectivului L,. Reticulul este in planul focal .

, An ,patului imagine aI obiectivului L, ~i este observat prin ocular.

Prisma Wollaston divizeaza fasciclul incident pe ea in

doua fascicule polarizate liniar ~i direcliile de propagare ale

acestora fac intre ele un ungbi 2B (fig.II.lO). Pentru

A=589,3nm ~i (l = 30°, 2B = 5°45'.

i

e

17

Fig. n.ll Schema de principiu pentru drumul razelQf'~ , ,

~..'. , , fDaca lentilele L1 si ~ au distantele focale f1 ~i f2 rezultii M" N"=M' N'·-+. Pentru

f,

\IN =ct ~i d = ct, M'N' este functie de raza comeei. Dadi se menpne M'N' constant,

\IN este functie de re. Daca M'N' este constantMN este proportional cu 2- respectivrc

81 118 tift

d· tru1.... n-I;u puterea lOp Ul 'l'c = --.

re

Este de ales, sau se menline MN ~i se m1isoara M'N'respectiv M"N", sau se

:::en\ine M'N' constant ~i se masoara MN.

Oftalmometrul Javal trebuie sa m1isoare, la cererea oftalmologilor, puterea

:~:!leei ~i astigmatismul comeean. S-a ales deci sa se menpna M'N' constant ~i deci

H gradat ghidajul in arc de cere in dioptrii, scara fiind aproape uuiforma.

Imaginile mirelor apar in planul reticulului ocularului ca in figura n.l2. Se

::.:':':fica MN pana cand N; ~i M; coincid (M ~i Nreprezentdnd extremitiiple

r-='oare ale mirelor). Rezultii ca M;N; = M;N; =f~a.

I,

aI

in

uetru

, 0

nee

~i N

prin

iniIe Fig.I1.l2 Imaginile mirelor

inainte de reglaj.Fig.ll.13 Imagiuile mirelor

dupa reglaj

18

r

Existli eroarea sistematiclide mlisurare din cauza cli mirele nu sunt la infmit.

Formula lui Newton permite sa se scrie (Fig.II.14)

FM'=-~4FM

Pentru FM =200 eeea ee este aproximativ real rezul!!

FM' r_= _10-2

4x200

asti,,opti

grlKI

dete:

alini

putel

Deoi OM' =OF + FM' este ega! cu'':' cu eroare de 0,02 mm.2 ~

Se poate,s.criejed ell eroare de 0,02

M'N'= 2(~}inm= rsinm

deunde

I sin (i)-=-- §ir M'N'

~= n-I = (n-I)sinror M'N'

pune

IlIpOT

·evitli

ale ca

puneri

(mdiCl

Lapmea unei trepte pe mira corespunde la 0 dioptrie. Pentru cornee riguros

sfericil liniile orizontale centrale ale mirelor sunt m prelungire. Pentru comee

1

(

FlISCieu

eaoden:

Flg.II.lS. Dependenta r = f (ljl)

, _. _.-

~

10\ .

\9

8 I\..

7- K..(,

i!O'5'!J.'Q • ~(J.fO 55

Fig.II.l4. Schema pentru caieulul razei.

d~ n-I-=--cosmdm M'N'

variazli Intre 20° §i 30° pentru razele curente, ded oos (i) se schimbil Intre 0,94 §i

0,866. ~ este proporlionai Cll m Cll eroare de 10 %. Se traseaza pe ghidaj §i scara••

razelor, dar aceasta nu este la reI de regulatli (fig II 15)

19

Fig.II. 16. Schema optica a keratometrului Bausch ,i Lomb

Ocular

IJ.6. Keratometrul Bausch ,i Lomb

Descriere

o oglindii parabolica Op face imaginea filamentului lampii la infinit.w .

-: =iculul emergent cilindric este reflectat de oglinda plana O. ~i concentrat de lentHa

:..:ndensor C pe corneea ochiului exanlinat. Fig.Ii.! 6.

astigmatll colinearitatea acestor linii se realizeazii daca aparatul este lOtit in jurul axei

optice incat mirele sa fie intr-un plan principal al suprafetei corneene·. Pe disclil·

gradat se· cite~te orieniarea planului principal respectiv. Deplasand mirele se

determina puterea dioptrica in secjiunea principalA. Se rote~te mieroscopul pana se. " -.aliniaza liniile de referinfli in cealaltll secpune principalii ~i se determina din nou

puterea. Diferenta celor doua puteri reprezintli diferenta astigmatica

Cauze de erori posibile

Eroarea de punere la punct. Inainte de a incepe determinarea, observatorul

?'me la punet oeularul pe suprafata retieulului. Apoi deplaseaza ~tregul aparat in

'"'POrt cu ochiul examinat ~a ca M'N' sa aiba imagimea pe reticul fletll...-" ....Consecintele birefringentei. Prisrna Wollaston poate da irizapijenante care se

~.itii introduciind filtre colorate complementare ro~u ~i verde pe cele doua jumiitllli

':e campului reticulului. Partea comuna a imaginilor apare alba. Existli riscul unei

?'xeri 1a punet defectuoasaIn relalia pentru putere (fabricantul considera) n = 1,333

:"dicele de refracpe allacrimilor).

s

e

20

Fnnctionare

Daca nu existli prismele H ~i V pe reticul se prinde imaginea M''N''Q''R'' a

imaginii M'N'Q'R' a mirei prin oomee. M"N" (sau Q"R") este proportional cu raza

~ I

inl

Car

pris

con

_(i'~'

Fig.IT.18 Aspectul mirelor

Fig. n.1 7 Mira

I se concentreaza in planul focal al lentilei L2•

coincident cu reticulul. Fasciculul de lumina

care trece prin orificiul 4 traverseazii 0 prisma

acromatica V cu muchia verticala. in centrul

lentilei L1 este a~ezat un test ro~u care nu este viizut de observator dar este viizut de

pacient_...;~. ...

Pe fata plana a condensorului este realizatii 0 mira sub forma unui cere decupat

intr-un strat metalic opac ~i de asemenea doua semnc + ~i doua semne ( - ) ~ezate ca

in figura.

Imaginea mirei prih reflexie pc

suprafata anterioarii. a comeei' este observatli

de sistemul format de lentilele L] §iL2 reticul

~i ocular. La ic§irea din L2 fasciculul este

diafrllgmat de diafragma D cu patru giiuri

circulare (fig.II.17). Suma ai'iilor orificiilor I

~i 2 este egala cu aria orificiului 3 sau 4.

Fasciculul care trece prin 3 traverseaza 0

prisma acromatica H cu muchia orizontala ~i

21

comeei in planul meridian principal corespunzator. Dooli aparatul nu este pus la punct

in planul reticulului, apar 4 pseudoimagini ale mirei corespunzator celor 4 orificii..

Cand aparatul este pus la punct rezultli 0 singurli imagine. Dacli se considerli ~i, ,

prismele rezultli imagini ale mirei ea in fig.n.IS deealajele flind. Th'dH pe orirontalli

~i D· dv pe vertica\li. Modifieand dv ~i dH se schimbliamplitiudinile deviapilor.

~;N;Q;R; provine de la fasciculele diafragmate de deschidere (3) ~i M;N;Q;R;

provin din fasciculele diafragmate de deschiderea (4). M''N''Q''R'' este formatli de

secliunile faseieulelor eare trec prin deschiderile I ~i 2. Daeapune~ la punct nu este

corectli, imagiqea M:J"'Q"R" este dubU\. Modifieand distantele dv'~; C4. se poate face

;a coincidli N; cu M" ~i Q" eu R; (fig. II.19).

b

"\Fig.IL19 Aspectul mirelor in caz de astigmatism '

Rezultli eli N"N," ~i Q"Q",=Q"R" propot1ionale cu razele comeei ~i

?roporponale cu dv ~i dh ~i cu unghiurile de rotalie ale tamburilor care acponeazli

:remalierele ce poartli prismele.

Dooa planul de simetrie al aparatului nu coincide cu un !Jleridian principal are

;spectul din fig.n:19.b. Liniile ++ ~i -- nu sunt aliniate. Rotind~p~tul injurul axei

optice se realizeazli alinierea ca in figurli ~i apoi rotind butoanele care deplaseazli

crismele se realizeazli figure II.19.a.

Cliutarea unui singur meridian ~i reglaj dublu in aceastli pozitie soot suficiente

:-entrU a determina: astigmatismul. Gradatiile pentru razli sunt regulate pentru eli mira

e

, a

'.

22

este fixa (contrara a ceea ce se face la Javal) §i se miisoara M"N" deci M'N' (sau L!

R"Q" ~i R'Q') cu ajutorul distantelor d, (sau dH) care Ie sunt propoJ1ionale) M'N'este in .

proportionala cu raza corneei.

Topogometre -',

Topogometrele sunt instrumente destinate sa mAsoare razele de curbura ale

corneei in zonele perlferice ·ale ei. S-a realizat un topogometru ata§fuld la kerato­

metrul Bausch and Lomb sau Topcon in partea sa anterioara un. dispozitiv cu 0 pnm

luminoasa care trebuie sa fie fixam de padent. AceasM pnm se deplaseazli radIal §i

cIrcular fata de axa optica a aparatuiui astfel incat sa vIna in fata keratometrului.' .diverse zone ale 'comeei. Se masoara razele corespunziltoare fieciirei pozipi de fixare

~i se inregistreazii valorile realizfutdu-se in final 0 hartii.

11.7. Keratometrul (oftalmometrul) Zeiss - OptoD

N

+

Fig.II.20. Schema keratometrului Zeiss-Opton.

Sistemul optic cuprinde doua colimatoare care realIzeazli imaginHe mirelor M

~i N in M'N' ~ezate exact in planele focale ale suprafete( anterioara a corneei

consideratli oglinda. MN' este in planuJ focal obiect alobiectivului (1,).

Presupunem ca se dau la 0 parte prismele reflectante ~I cii se ~azli lentila

divergentii L intr-o pozipe Lo~ incat LI10 =L,l, + 1,12 + 12L (fig.IL20). Lentila L

face in planul siiu focal imaginile M L ~i N'L Dacillentiia negativa se descentreaza in

23

L se translateaza ~i M'L ~i N'L cu acee~i cantitate ~i imaginea pe reticul se deplaseazii

~. In N",. Daca LoL = M LN'el2 N'L ajunge In F'L ~i N" in a ~i ON" = N''N'', (fig.n.21).

. .~ .", .

",I... "F14 . .' . " .:. ~,"1,... ..:...... :.... le . _:---:-- ...:_=: ':""- ~ ~~::..::-.:;-__ _--=:,._.---.==- =- - - L..:.-- . -- __.-----

!i Fig. IT.21 Schema opticil. desf"~uratii

rl Dacii se considerii schema' efectiva, se observa cil. D divizeaza f(iSciculul emergent

e din L, In dou~'~i D''1"eooe~te fasciculullntr-ooul singur. In planul.reticulului rezultii

doua imagini N" confundate $i douil. imagini M" confundate dacii L este In Ln.Dad. se descentreaza cele douii Ientile negative In sens invers, imaginile se

dedubleazii $i se poate aduee 0 imagine M'" peste 0 imagine N"2. Este evident atunci

ca deplasarea lui M" (sau N" ) este egala cu M"N"/2 ~i este proporponala. cu

deseentrarea lui L $i L" proporponala eu M"N" deei eu M'N' $i eu raza eorneei. Cele

4 mire nu soot aliniatc dacii MN nu este Intr-un plan principal al suprafe\ei corneci

astigmata (fig.n.22).

+" ;.

....... - __.-Aparatul nn Aparatul estc Aparatul este regJateste roglat roglat ..pozijie .. pozi~",imlrimc

Fig.IT.22. Aspectul mirelor In caz de astigmatism

Se rote$le aparatulln jurul axei sale optica pana se alinrlazii cele 4 imagini ale

=-elor ~i se cite~te orientarea pe 0 scam gradatii. Deplasand lentilele divergente L ~i

L' se realizeaza coincidenta celor doua imagini ale mirei ~i se cite~te pe scara gradatii

raza comeei ~i puterea In secliooea respectiva. Se rote~te aparatulln jurul axei optiee

eu 90° in eelaIalt meridian $i se cite$te raza $i puterea.

Diafragma de deschidere a aparatului de observare este ~ezatii In focarul

imagine allui L" deei eentrul P al pupilei de intrare este la infinit pe axa. Rezultii ca

dla

IL

Lin

M

eei