Metode de observare statistică

Evoluţia activităţii statistice a determinat conturarea mai

multor metode de observare, care de regulă se folosesc combinat

sub îndrumarea şi controlul INS.

Existenţa mai multor metode de observare statistică

prezentând particularităţi de conţinut şi metodologie face posibilă

clasificarea lor în funcţie de mai multe criterii.

Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de

cuprindere al numărului de unităţi în procesul de observare. În

funcţie de acesta întâlnim observări totale şi observări parţiale.

Observarea totală presupune înregistrarea după criterii unitare a

datelor - potrivit programului de observare de la toate unităţile

colectivităţii şi, având în vedere posibilităţile de obţinere a

informaţiei, observările totale sunt: recensământul şi rapoartele

statistice.

Observările parţiale presupun ca datele să se obţină numai

de la o parte a unităţilor colectivităţii, parte care poate să fie

reprezentativă sau nu în raport cu întreaga colectivitate, exemple

de observări parţiale putând fi: sondajele statistice, anchetele,

observarea părţii principale, monografia statistică, dat fiind

numărul mare de agenţi economici la care se manifestă

fenomenul cercetat.

Un alt criteriu de clasificare are în vedere modul în care este

caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se întâlnesc

observări statice şi observări dinamice. Observările statice sunt

folosite pentru a culege date cu privire la volumul şi structura

unei colectivităţi statice delimitate ca volum şi circumscrise în

aceleaşi condiţii de timp, adică la un moment dat. Observările

dinamice au ca obiect înregistrarea unui proces ce evoluează în

timp. În acest caz trebuie să se stabilească timpul la care se

referă datele şi periodicitatea cu care se face înregistrarea. În

cadrul observărilor statice se includ recensămintele şi, în general,

orice inventariere statistică indiferent de colectivitatea la care se

referă, iar celelalte observări statistice totale sau parţiale, care

înregistrează fenomenele în continua lor transformare sunt

observări cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generală în

gospodării - AIG - necesară caracterizării statistice a calităţii vieţii,

reprezintă o observare dinamică ca de altfel şi rapoartele

statistice transmise de agenţii economici.

După modul de organizare observările statistice pot fi ob-

servări cu caracter permanent, deci în mod sistematic intră date

statistice în sistemul informaţional şi observări speciale, care vin

să completeze pe cele permanente, organizându-se de fiecare

dată când este necesar. În general, observările cu caracter

permanent reprezintă principala "materie primă" a procesului de

cercetare prin sistemul informaţional statistic, în timp ce

observările speciale sunt organizate de către instituţia statisticii

oficiale pentru lărgirea cadrului de interpretare şi analiză al

fenomenelor complexe existente în societate, dar au un rol în

continuă creştere în economia de piaţă.

După timpul de efectuare se pot întâlni observări curente,

periodice şi unice.

De reţinut că în practica statistică aceste criterii se pot

întrepătrunde. Alegerea celei mai potrivite metode de observare

2

trebuie să se facă în raport cu natura specifică a fenomenelor

studiate, cu sursele de informaţie de care dispunem şi pot fi

utilizate în funcţie de mijloacele de prelucrare a informaţiei

deţinute, precum şi de cantitatea de informaţie existentă în

băncile de date statistice.

Principalele metode de observare statistică sunt:

- recensământul

- rapoartele statistice

- sondajul statistic

- ancheta statistică

-observarea părţii principale

-monografia

Recensământul este cea mai veche metodă de observare

statistică. Ea a apărut încă din antichitate, când avea caracter

demografic şi în general, reprezintă fotografierea fenomenelor la

un moment dat. Deci, trebuie să alegem un moment critic faţă de

care ne raportăm atunci când culegem datele. Recensămintele

populaţiei prezintă modelul general pentru observările de acest

tip, ele fiind operaţii de mare amploare cu durata de pregătire de

1-2 ani. La organizarea unui recensământ se ţine seama de

experienţa naţională şi internaţională în acest domeniu

concretizate în special în nomenclatoarele care vor fi utilizate la

prelucrarea datelor (Nomenclatorul unităţilor administrativ-

teritoriale din România, Nomenclatorul instituţiilor de învăţământ

etc.) şi la prezentarea structurală a informaţiei care să permită

alinierea statisticii naţionale la teoria şi practica existentă în ţările

avansate.

3

Recensămintele reprezintă observări cu caracter periodic;

periodicitatea recunoscută pe plan naţional şi internaţional fiind

de 5-10 ani. La alcătuirea programului observării trebuie să se

ţină seama de scopul recensământului. În acelaşi timp, pentru a

putea surprinde mutaţiile de structură, trebuie să asigurăm

comparabilitatea datelor pe plan naţional şi internaţional. În acest

scop, se elaborează un număr mare de nomenclatoare folosind

într-o mare măsură recomandările statisticii ONU. Pentru a

asigura operativitatea culegerii datelor se folosesc recenzori şi de

altă specialitate decât cea statistică, ceea ce înseamnă că ei

trebuie recrutaţi şi instruiţi astfel încât să se aplice norme unitare

pe întreg teritoriul. Teritoriul se împarte în circumscripţii şi

sectoare de recensământ, care trebuie să permită combinarea

prelucrării centralizate cu cea descentralizată. Pentru buna

reuşită a recensământului se organizează un recensământ de

probă cu care ocazie se verifică dacă normele pe un recenzor sunt

bine stabilite şi în timpul preconizat se poate obţine întreaga

cantitate de informaţie.

Prin analogie se pot folosi recensăminte şi în alte domenii, ca

de exemplu:

- recensământul populaţiei de vârstă şcolară;

- recensământul animalelor;

- recensământul reţelei comerciale;

- inventarierea statistică a stocului de mărfuri

Rapoartele statistice sunt specifice sistemelor

informaţionale în cadrul cărora sunt cuprinse, cu obligaţii

permanente de informare, agenţii economici publici şi privaţi. Ele

se realizează în concordanţă cu prevederile legii statisticii statului

4

de drept. Acestea cuprind principalii indicatori cu caracter

economic, social, cultural, juridic, de sănătate şi învăţământ.

Unitatea odată inclusă în sistemul informaţional este obligată de

lege să transmită integral informaţia cerută prin formularele

tipizate specifice fiecărei activităţi, la termenele fixate.

În consecinţă trebuie să existe un nomenclator de rapoarte

statistice în care sunt trecute toate formularele obligatorii,

simbolurile acestora, beneficiarii de informaţii, numărul de

exemplare şi conţinutul indicatorilor.

Valorificarea rezultatelor obţinute prin această metodă de

observare se face în scopul informării populaţiei, a guvernului şi a

organismelor internaţionale la care ţara noastră este afiliată. Este

evident faptul că opinia publică într-o economie de piaţă este din

ce în ce mai mult interesată în legătură cu mersul activităţii

economice, a problemelor de investiţii de capital, probleme

privind piaţa muncii, probleme de management şi marketing

modern, care nu pot fi rezolvate decât printr-o statistică corectă

şi operativă.

Rapoartele statistice sunt observări pentru toate unităţile

cuprinse în sistemul informaţional statistic, cu caracter permanent

şi surprind în acelaşi timp atât problemele statice, cât şi cele

dinamice, numărul rapoartelor statistice şi al indicatorilor la care

se referă fiind mai mare pentru unităţile economice şi sociale din

sectorul public. Totuşi informarea opiniei publice asupra

economiei naţionale trebuie să cuprindă întregul sistem de relaţii

economice din ţară. Pentru unele aspecte privind activitatea din

sectorul privat al economiei, se folosesc şi surse complementare,

în principal statistica fiscală care va ocupa un loc din ce în ce mai

important în furnizarea datelor statistice sub formă de raportări

statistice periodice şi statistica vamală.

5

Din categoria surselor complementare fac parte

documentele referitoare la rezultatele financiare şi cele

referitoare la patrimoniu: bilanţurile contabile, execuţia bugetului

de stat şi de asigurări sociale, balanţa de plăţi, autorizaţiile de

funcţionare, declaraţiile fiscale, documentele de gestiune şi

administrative, cele privind taxa pe valoarea adăugată, situaţia

monetară, registrele agricole, registrele de evidenţă a populaţiei,

evidenţa şomerilor, registrul (repertoarul) agenţilor de turism

(realizat de Oficiul de Autorizare şi Control din cadrul Autorităţii

Naţionale pentru Turism) etc.

Sondajul statistic face parte din metodele de observare

special organizate şi cu caracter parţial. Are ca scop să

înlocuiască o observare totală de mare amploare sau care practic

este imposibilă. De exemplu, dacă vrem să studiem, calitatea

produselor, durata medie de funcţionare a bunurilor, să zicem a

televizoarelor etc. nu este raţional să se facă o observare totală.

De asemenea, dacă vrem să studiem calitatea vieţii recurgem la

un sondaj pe bază de buget de familie în care sunt înregistrate

veniturile pe surse şi cheltuielile pe destinaţii. În acest caz

evidenţiem pentru fiecare gen de cheltuială, cantităţile în

expresie fizică şi preţurile. Pe baza informaţiilor oferite de ancheta

integrată în gospodării putem stabili un indice al costului vieţii în

care avem în vedere mărfurile şi serviciile care intră în consumul

curent al populaţiei.

Ancheta statistică este o metodă de observare parţială cu

deosebirea că numai cu totul întâmplător poate să îndeplinească

condiţia de reprezentativitate. Ea se bazează pe completarea

benevolă a chestionarelor, ceea ce înseamnă că pe baza

6

rezultatelor ei putem aprecia unele tendinţe generale fără să

putem face o estimare riguroasă a parametrilor colectivităţii

totale. De exemplu, cererea de bunuri de consum se poate studia

fie prin sondaje statistice reprezentative, deci prin metoda

selectivă, fie prin anchete statistice. În primul caz eşantionul se

stabileşte prin aplicarea unei scheme probabilistice alegând

unităţile care vor forma eşantionul astfel încât să reprezinte toate

straturile populaţiei într-o proporţie corespunzătoare. Putem folosi

pentru studiul cererii de mărfuri şi o anchetă statistică efectuată

la pavilioanele de mostre. În acest caz sunt rugaţi vizitatorii să

completeze chestionarele. În cel de-al doilea caz evident că datele

sunt numai orientative deoarece se constată că structura celor

care completează chestionarele prezintă abateri semnificative de

la structura populaţiei totale.

Ancheta statistica se poate organiza şi pentru cunoaşterea

părerii consumatorilor referitor la un anumit produs lansat pe

piaţă sau produse expuse în perimetrul unităţilor comerciale sau

al expoziţiilor, părerea cumpărătorilor privind activitatea unităţilor

comerciale (orarul de funcţionare, aprovizionare, locul de

cumpărare, calitatea serviciilor), determinarea motivelor care

influenţează cererea etc. Culegerea datelor se face prin

chestionare sau prin autoînregistrare, iar unitatea de observare

este persoana sau cumpărătorul.

Frecvent cele două metode de observare se folosesc în

cercetările cu caracter sociologic şi în sondajele de opinie publică.

În toate ţările cu economie de piaţă există instituţii

specializate în sondaje, ca şi o metodologie extrem de bogată cu

privire la organizarea anchetelor statistice, întocmirea

chestionarelor, efectuarea interviurilor, calculul indicatorilor şi

7

estimarea erorilor. În aceste economii se folosesc frecvent

estimările obţinute prin aceste metode parţiale, nu numai pentru

domeniul social, ci şi pentru domeniul economic.

Observarea părţii principale se foloseşte atunci când se

studiază o colectivitate care prezintă variaţii calitative

substanţiale de la o grupă la alta, astfel încât unele grupe au o

influenţă hotărâtoare la formarea indicatorilor pe întreaga

colectivitate, iar altele au o influenţă nesemnificativă. În

consecinţă în cadrul unei colectivităţi pot fi preponderente

anumite grupe şi în acest caz este suficient să se supună

observării numai partea principală a colectivităţii şi, cu anumite

rezerve; să se caracterizeze întregul ansamblu.

Datele culese prin metoda observării părţii principale nu au

caracter reprezentativ, dar pot da o informaţie orientativă asupra

tendinţelor ce se manifestă la nivelul întregului.

Monografia este o observare parţială care se realizează la o

unitate complexă sau pentru o problemă care interesează. De

exemplu, se poate întocmi monografia unui oraş, municipiu,

întreprindere. Este evident faptul că în procesul de

descentralizare şi de privatizare specific ţării noastre se

realizează monografii statistice la nivelul diferitelor întreprinderi

în care sunt precizate date cu privire la:

- mărimea şi starea fizică a capitalului fix;

- gradul de eficienţă a investiţiilor şi de recuperare a

acestora;

- sistemul de normare şi de calcul a costurilor;

- gradul de rentabilitate;

8

- mărimea şi structura forţei de muncă şi calificarea

acesteia.

Rezultă că o monografie statistică înseamnă o caracterizare

completă a unităţilor complexe studiate. Ea se realizează de către

o echipă mixtă de specialişti care participă la toate trei etapele:

observarea datelor, prelucrarea lor, analiza şi interpretarea

rezultatelor. Prin analogie se pot elabora monografii pe probleme.

Astfel, pentru etapa actuală interesează o monografie a

productivităţii muncii, o monografie privind starea fizică a

fondurilor fixe, nivelul lor de tehnicitate şi gradul de

competitivitate al produselor, o monografie privind consumurile

de materii prime şi energetice şi procesele de valorificare a

acestora şi altele.

Aplicarea concretă a tuturor metodelor de observare

statistică implică folosirea mod corespunzătoare a procedeele de

culegere statistică a datelor care respectă în cea mai mare

măsură principiul autenticităţii şi anume: măsurarea directă,

interogarea, autoînregistrarea, prelucrarea din alţi purtători de

informaţii.

9

Prelucrarea primară şi prezentarea

datelor statistice

Studiu de caz

Pentru un eşantion de 40 de salariaţi s-au înregistrat valorile

caracteristicilor: sex, vechime în muncă (ani împliniţi) - xi şi

salariul net lunar - yi , după cum sunt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1

10

Nr. crt Sexul Vechimea în muncă (ani împliniţi) - xi

Salariul mediu lunar în anul

2005 (lei) - yi

0 1 2 31. F 15 8102. F 18 8403. F 23 8504. M 21 7605. M 20 7406. M 21 6907. M 24 5908. F 25 7309. M 9 700

10. F 17 128011. F 14 119012. F 29 59013. M 15 73014. M 17 67015. M 18 79016. F 29 83017. F 19 93018. M 17 108019. F 21 61020. F 22 63021. M 12 67022. F 15 60023. F 19 93024. F 2 83025. M 21 60026. M 13 64027. M 23 61028. F 27 63029. M 14 85030. F 15 56031. F 16 73032. F 17 59033. M 15 72034. M 5 76035. F 12 67036. M 2 78037. F 22 81038. F 25 740

11

39. M 26 85040. M 16 690

Se va analiza:

1. Gruparea unităţilor după caracteristicile numerice pe intervale egale de variaţie, când se cunoaşte numărul de grupe r=6

2. Gruparea după caracteristicile numerice pe intervale neegale de variaţie.

3. Gruparea unităţilor după o caracteristică calitativă (sex)

4. Gruparea combinată pentru 2 caracteristici numerice şi pentru o caracteristică numerică şi una nenumerică

5. Reprezentarea grafică a repartiţiilor de frecvenţe obţinute la punctele precedente .

1. Gruparea unităţilor după caracteristicile numerice pe intervale egale de variaţie , cînd se cunoaşte numărul de grupe r=6

AX= Xmax - Xmin = 30- 2=28

r= 6 grupe

KX = Ax

r = 28/6 = 4,66 ani 5 ani

12

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica vechime în muncă

Grupe de salariaţi după vechimea în muncă

(ani împliniţi)

Numărul de salariaţi

0-5 25-10 2

10-15 515-20 1520-25 1025-30 6Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.AY= Ymax - Ymin = 1280--560=720

r= 6 grupe

KY = Ay

r = 720/6 = 120 lei

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica salariul netGrupe de salariaţi după salariul

net lunar (lei )

Numărul de salariaţi

560-680 14680-800 13800-920 8

920-1040 21040-1160 11160-1280 2

Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.

2.Gruparea salariaţilor după caracteristicile numerice, pe grupe neegale :

13

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica vechime în muncă Grupe de salariaţi după vechimea

în muncă (ani împliniţi)

Numărul de salariaţi

0-10 410-20 2020-30 16Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica salariul net

Grupe de salariaţi după salariul net lunar

(lei )

Numărul de salariaţi

560-800 27800-1050 10

1050-1280 3Total 40

Limita inferioară este inclusă în interval.

Tabelul cu centralizarea salariaţilor după vechime în muncă

Nr. crt

Vechimea în muncă (ani împliniţi) xi

Numărul de salariaţini

1. 2 22. 5 13. 9 14. 12 25. 13 16. 14 27. 15 58. 16 29. 17 410. 18 211. 19 212. 20 113. 21 414. 22 2

14

15. 23 216. 24 117. 25 218. 26 119. 27 120. 29 121. 30 1

TOTAL 40

Tabelul cu centralizarea salariaţilor după salariul mediu net lunar

Nr. crt.

Salariul mediu net lunar

(lei ) yi

Numărul de salariaţini

1. 560 12. 590 33. 600 24. 610 25. 630 26. 640 17. 670 38. 690 29. 700 110. 720 111. 730 312. 740 213. 760 214. 780 115. 790 116. 810 217. 830 218. 840 119. 850 320. 930 221. 1080 122. 1190 124. 1280 1

Total 40

15

3. Gruparea unităţilor după caracteristica calitativă .

Tabelul cu gruparea salariaţilor după caracteristica sex Grupe de salariaţi după sex Numărul de salariaţi

Feminin 21Masculin 19

Total 40

4. Gruparea combinată pentru 2 caracteristici numerice şi pentru o caracteristică numerică şi una nenumerică

a) centralizarea personalului salariat feminin după vechimea în muncă

Nr. crt.

Vechimea în muncă (ani împliniţi)

Numărul de persoane salariate feminin

0 1 21. 2 12. 12 13. 14 14. 15 35. 16 16. 17 27. 18 18. 19 29. 21 1

10. 22 211. 23 112. 25 213. 27 114. 29 115. 30 1x TOTAL 21

b) centralizarea personalului salariat masculin după vechimea în muncă

16

Nr. crt.

Vechimea în muncă (ani împliniţi)

Numărul de persoane salariate masculin

0 1 21. 2 12. 5 13. 9 14. 12 15. 13 16. 14 17. 15 28. 16 19. 17 2

10. 18 111. 20 112. 21 313. 23 114. 24 115. 26 1x TOTAL 19

c) centralizarea personalului salariat feminin după salariul mediu net lunar

Nr. crt.

Salariul mediu net lunar(lei)

Numărul de persoane salariate feminin

0 1 21. 560 12. 590 23. 600 14. 610 15. 630 26. 670 17. 730 28. 740 19. 810 2

10. 830 211. 840 1

17

12. 850 113 930 214 1190 115 1280 1x TOTAL 21

d) centralizarea personalului salariat masculin după salariul mediu net lunar

Nr. crt.

Salariul mediu net lunar(lei)

Numărul de persoane salariate masculin

0 1 21. 590 12. 600 13. 610 14. 640 15. 670 26. 690 27. 700 18. 720 19. 730 1

10. 740 111. 760 212. 780 213 790 114 850 215 1080 1x TOTAL 19

Centralizarea pe grupe

a) centralizarea personalului salariat feminin după vechimea în muncă

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex feminin după caracteristica vechime în muncă

18

Grupe de femei după vechimea în muncă

(ani împliniţi)

Numărul personalului salariat feminin

0-5 15-10 -10-15 -15-20 1120-25 425-30 5Total 21

Limita inferioară este inclusă în interval.b) centralizarea personalului salariat masculin după vechimea în muncă

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex masculin după caracteristica vechime în muncă

Grupe de bărbaţi după vechimea în muncă

(ani împliniţi)

Numărul personalului salariat masculin

0-5 15-10 210-15 315-20 620-25 625-30 1Total 19

Limita inferioară este inclusă în interval.

c) centralizarea personalului salariat feminin după salariul mediu net lunar

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex feminin după caracteristica salariul mediu net lunar

Grupe de femei după salariul mediu net lunar

Numărul personalului salariat feminin

560-680 8680-800 3800-920 6

920-1040 2

19

1040-1160 -1160-1280 2

Total 21

Limita inferioară este inclusă în interval.

d) centralizarea personalului salariat masculin după salariul mediu net lunar

Tabelul cu gruparea salariaţilor - sex masculin după caracteristica salariul mediu net lunar Grupe de bărbaţi după salariul

mediu net lunarNumărul personalului salariat

masculin560-680 6680-800 10800-920 2

920-1040 -1040-1160 11160-1280 -

Total 19

Limita inferioară este inclusă în interval.

Gruparea salariaţilor după două caracteristici

a) gruparea salariaţilor după sex şi vechime în muncă

Grupe de

salariaţi după sex

Subgrupe după vechimea în muncăTotal

0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30

Feminin 1 - - 11 4 5 21Masculi

n1 2 3 6 6 1 19

Total 2 2 3 17 10 6 40Limita inferioară este inclusă în interval pentru vechime în muncă

20

b) gruparea salariaţilor după sex şi salariul mediu net lunar

Grupe de

salariaţi după sex

Subgrupe după salariul mediu net lunarTotal

560-680

680-800

800-920

920-1040

1040-1160

1160-1280

Feminin 8 3 6 2 - 2 21Masculi

n6 10 2 - 1 - 19

Total 14 13 8 2 1 2 40Limita inferioară este inclusă în interval pentru salariul lunar net

c) gruparea salariaţilor după vechimea în muncă şi salariul mediu net lunar

Grupe de

salariaţi după

vechimea în

muncă (ani

împliniţi)

Subgrupe de salariaţi după salariul mediu net lunar

Total560-680

680-800

800-920

920-1040

1040-1160

1160-1280

0-5 - 1 1 - - - 25-10 - 2 - - - - 210-15 2 1 1 - - - 415-20 4 5 2 2 1 2 1620-25 5 3 2 - - - 1025-30 2 2 2 - - - 6Total 13 14 8 2 1 2 40

Limita inferioară este inclusă în interval pentru vechimea în muncă, limita superioară este inclusă în interval pentru salariul mediu net lunar

21

5. Reprezentarea grafică a repartiţiilor de frecvenţe obţinute .

Distribuţia salariaţilor pe sexe.

21

19

40

0 10 20 30 40

Feminin

Masculin

Total

Distribuţia salariaţilor după vechimea în muncă

0

2

4

6

8

10

12

14

16

0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30

ani

Nu

mar

ul d

e sa

lari

ati

22

Distribuţia salariaţilor după salariul mediu net lunar

Distribuţia salariaţilor după sex şi vechimea în muncă

0 2 4 6 8 10 12

0-5

5-10

10-15

15-20

20-25

25-30ani

Masculin

Feminin

23

Distribuţia salariaţilor după sex şi salariul mediu net lunar

Distribuţia salariaţilor de sex feminin după vechimea în muncă

24

Distribuţia salariaţilor de sex masculin după vechimea în muncă

1

2

3

6 6

1

0

1

2

3

4

5

6

0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30

Distribuţia salariaţilor de sex feminin după salariul mediu net lunar

25

Distribuţia salariaţilor de sex masculin după salariul mediu net lunar

26

BIBLIOGRAFIE

1. Biji, E.M. Lilea, E. Roşca, R. E. Vătui, Statistică, Editura

Universităţii Suceava, 2000

2. Biji, E. M., Wagner, P. Lilea, Statistică, Editura Didactică şi

Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999

3. Mihai Korka , Liviu Stelian Begu , Elisabeta Roşca, Erika T.,

Aplicaţii statistice în economie , Editura “Bucovina viitoare” ,

Suceava 2002

27

28