PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

Domeniul psihologiei experimentaleExperimentul- manipulare deliberata a unui esantion din realitate pe care dorim sa-l studiem cu scopul de a intelege mai bine modul cum se produce, din ce cauza si ce efecte;Metoda experimentala- cadrul logic, formal de utilizare a experimentului implicand utilizarea unor instrumente de lucru, reguli de conduita, proceduri, strategii, planuri de experimente;Psihologia experimentala- ramura a psihologiei, strans legata de metoda experimentala, de aceea aceasta se defineste chiar prin metoda experimentala;

Domeniul psihologiei experimentaleDomeniul il constituie manifestarile vietii psihice abordate in maniera experimentala.

Obiectul psihologiei experimentale- problemele vietii reale identificate, asupra carora cercetatorul avanseaza ipoteze ce urmeaza a fi testate prin experimente controlate si replicabile in vederea avansarii unor predictii verificabile;

Metoda observatieiCe este observatia?A observa inseamna a cunoaste, a examina un obiect, un proces, a face constatari si remarci in legatura cu ce privim. De asemenea observarea contribuie la obtinerea de informatii necesare pentru solutionarea problemelor decizionale.Metoda observatiei- metoda de cercetare exploratorie sau descriptiva, utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte, fenomene in cazul in care cercetatorul nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei.

Caracteristicile definitorii ale observatiei precizia observaiei care se poate ntinde de la forme foarte riguroase, structurate pn la forme difuze, nestructurate; focalizarea, concentrarea observaiei de la o manifestare foarte ngust, strict a comportamentului pn la manifestri globale; nivelul de contientizare a prezenei observatorului de ctre subiectul (subiecii) observat, care poate prezenta urmtoarele variante: observator prezent i neimplicat, observator prezent i implicat, observator ascuns i neimplicat, observator ascuns i implicat; durata observaiei, care poate varia de la o observaie spontan pn la observaia pe durate mari de timp; nivelul de informare oferit subiectului observat, care poate varia ntre dezvluire complet pn la absena oricrei informri.

Informatii exploratorii sau descriptive oferite de observatie:Comportamentul non verbal al persoanelor- pozitia corpului, expresia faciala, privirea, reactiile fizice si fiziologice ale individului fata de diferiti stimuli;

2. Comportamentul verbal- modul in care de derulleaza o conversatie intre doi interlocutori, cuvintele si expresiile utilizate, gradul de participare si durata implicarii in conversatie a interlocutoruli;

3. Actiunile intreprinse de subiecti- urmarire unei anumite emisiuni a unui canal de televiziune, modul concret de realizare a unui preparat culinar, citirea/necitirea pretului afisat al produsului dintr-o anumita categorie sau a informatiilor de pe medicamente, ambalajele produselor cumparate etc

4. Relatiile spatiale- distantele dintre persoanele ce stau intr-o incapere sau asteapta la rand, distanta fata de raionul cu produse expuse la care se afla clientii intr-un magazin, distantele la care se aseaza in sala de cinema sau teatru participantii la spectacol etc

5. Fenomene situati- intensitatea fluxului de calatori care apeleaza la o anumita linie de transport in comun, in metrou sau situatii inedite in avion etc

6. Derularea in timp a unor fenomene- transele orare carora le corespunde cea mai mare audienta a unui anumit post de radio, TV; timpul petrecut de clienti intr-un centru comercial etc

7. Obiecte fizice- disponibilitate unei marci in spatiul de vanzare al unui magazin, numerele de inmatriculare ale autoturismelor din parcarea unui hipermagazin situat in afara orasului- in vederea identificarii localitatilor de provenieinta a cumparatorilor;

8. Continutul unor mesaje- analiza comunicatelor de presa, studiul mesajelor transmise prin intermediul campaniilor politice, publicitare etc

Conditii necesare aplicarii metodei observatiei1. Caracterul observabil- informatiile cautate trebuie sa poata fi obtinute prin intermediul observarii. Alte informatii pot fi obtinute indirect pe baza unui comportament ce poate fi observat. Dar exista informatii care nu pot fi obtinute prin observare- pentru a caror identificare se vor utiliza alte metode de cercetare, cantitative si calitative;2. Caracterul repetitiv- aspectele urmarite trebuie sa se desfasoare cu o anumita periodicitate, sa fie predictibile intr-o anumita masura.Nerepetabilitatea- sporeste considerabil costul observarii si relevanta informatiilor se diminueaza drastic; 3. Durata relativ scurta- comportamentul sau fenomenul studiat poate fi observat daca se desfasoara intr-un interval de timp relativ scurt; observarea unui fenomen pe timp de saptamani, luni poate fi costisitoare si astfel se vor folosi alte metode: interviul, sondajul etc

De retinut!Nu orice tip de informatie poate fi obtinuta cu ajutorul observarii. Informatii despre motivatii, asteptari, intentii sau preferinte nu pot fi culese apeland la metoda observatiei.Informatiile obtinute prin observare pot fi utilizate in mod distinct sau pot fi corelate cu informatiile generate de alte metode.

Avantajele observarii1. Furnizeaza informatii despre comportamentul efectiv. 2. Absenta problemelor legate de primirea raspunsurilor- aplicarea metodei nu solicita acceptarea subiectilor in ceea ce priveste participarea la o discutie si oferirea de raspunsuri la intrebari.3. Evitarea anumitor erori sistematice datorate moderatorului/ operatorului de interviu- se inlatura erorile sistematice specificie altor metode de cercetare, datorate abilitatilor necorespunzatore ale moderatorului de interviu.4. Rapiditatea culegerii datelor- anumite tipuri de informatii pot fi obtinute intr-un timp mai scurt prin observare, decat prin adresarea de intrebari subiectilor vizati.5. Obtinerea de infornatii ce nu pot fi verbalizate cu usurinta- cercetari realizate cu copii de 1-2 ani in lagatura cu preferinta jucariilor. Acestia nu le pot verbaliza dar se pot observa.

Limitele aplicarii metodei1. Anumite tipuri de informatii nu pot fi obtinute. De exemplu motivatia ce sta la baza atitudinii unui comportament, intentiile subiectilor, preferintele subiectilor nu pot fi identificate prin intermediul observatiei.2. Costul si durata de multe ori ridicate. In situatiile in care comportamentul nu e destul de frecvent, costul si durata cercetarii vor spori in mod nefavorabil.3. Predictibilitatea scazuta a unor comportamente.

4. Focalizarea asupra comportamentului public. Metoda observatiei este utilizata prioritar pentru studierea comportamentelor subiectilor in mediul public, nu privat. Aspectele intime ale vietii individului nu fac obiectul observarii ca metoda de cercetare.

Criterii de diferentiere a tipurilor de observare1. Mediul de desfasurare a cercetarii; -observarea in mediul natural/simulat2. Gradul de disimulare; - observarea disimulata/nedisimulata3. Gradul de structurare; - observarea structurata/nestructurata4. Apelarea la factorul uman si la echipamente; -observarea personala/pe baza de echipamente5. Coordonata temporala; - observarea directe/indirecta

1. Mediul de desfasurare al cercetariiObsrevarea in mediul natural presupune studierea unui comportament, fenomen sau situatie acolo unde se manifesta in mod efectiv, real. Avantaje- acuratetea reflectarii comportamentului, fenomenului sau situatiei studiate. Dezavantaje- costul ridicat datorita faptului ca cercetatorul trebuie sa astepte producerea fenomenului.Observarea in mediul simulat- desfasurarea activitatii intr-un mediu artificial, special creat. Avantaje- grad sporit de control exercitat de cercetator asupra factorilor ce influentaza comportamentul, cost si durata mai scazute, colectare de informatii mai rapida; Dezavantaje- fenomenul si comportamentul studiat pot fi diferite de cel ce are loc in conditii reale, subiectii sunt constienti ca are loc o cercetare;

Mediul natural

2. Gradul de disimulare a cercetariiObservarea disimulata- subiectii cercetati nu sunt constienti ca sunt observati; exemple: studiul cu camera ascunsa a comportamentului subiectului intr-un magazin, pe strada, la film, la teatru, la locul de munca;Un tip special il reprezinta cumparatorul misterios- observatorul este deghizat fie in pasager pentru a studia comportamentul personalului de insotire si al calatorilor in avion, in tren, pe vapor de cruaziera etc avantaje- permite studiul reactiei reale a subiectilor;Observatia nedisimulata- subiectii cercetati stiu ca sunt observati;Avantajele maxime sunt obtinute cand observarea se realizeaza cu cooperarea subiectilor observati;Dezavantaje- eroarea datorata persoanei investigate care stie ca este investigat (mascarea si cenzurarea comportamentului real) comportamentul si eroarea sistematica datorita prezentei observatorului;

3. Gradul de structurareObservarea structurata- specificarea detaliata a informatiilor ce vor fi obtinute prin observare si a modalitatii de inregistrare; Se apeleaza la un formular de observare si se utilizeaza cand cerintele de date sunt bine cunoscute si pot fi incluse in anumite categorii clar definite; Se aplica in cercetarile concluzive.Aspecte specificate in planul observarii structurate:Cine este observatCe se observaCand se observaUnde se desfasoara observareaCum se observa si cum se inregistreazaObservarea nestructurata- informatiile sunt inregistrate in mod liber de observator, se noteaza elementele de interes in raport cu scopul cercetarii; Observatorul nu dispune de un formular standardizat. De exemplu se poate monitoriza comportamentul cu o camera video, etcSe foloseste problema de cercetat nu a fost formulata cu precizie si se aplica in cercetarea exploratorie;

4. Apelarea la factorul uman si la echipamenteObservarea personala- culegera de informatii numai prin implicarea factorului uman;Se poate desfasura intr-un mediu simulat sau real.Exemple: inregistrarea reactiei oamenilor in diferite situatii: la hipermarket, in metrou, in avion, la muzeu etcObservarea bazata pe echipamente- locul omului este luat de un echipament special;Interpretarera datelor din cele doua tipuri de cercetari se realizeaza de factorul uman.Categorii de echipamente care masoara: intensitatea fluxului de persoane/obiecte; aspecte exterioare ale comportamentului individual sau de grup; emotii individuale; reactii fiziologice; audienta mediileo de comunicare; impactul publicitatilor asupra vanzarilor;Echipamentele sunt: contoare de trafic, camere video, calculatoarele (metoda monitorizarii caldurii emotionale), analizatorul perceptiv- utilizat de IRSOP si echipamentele ce masoara reactiile fiziologice.

5. Coordonata temporalaObservarea directa- studiul manifestarii comportamentului in timpul manifestarii sale;- presupune inregistrarea informatiilor despre comportamentul vizat in mod simultan cu realizarea sa;- pune accentul pe caracteristicile fenomenului/comportamentului investigat decat pe consecintele acestuia;

Observarea indirecta- consta in studiul comportamentului/fenomenului dupa ce acesta s-a manifestat.Accentul e pus pe investigarea aconsecintelor fenomenului/comportamentului respectiv.Avantaje: costuri si durate mult mai mici comparativ cu observarea directa;

Factorii determinani ai observaiei

a) Prezena observatorului. Se cunoate c prezena observatorului introduce o nou variabil n configuraia cercetrii, experimentului pentru c ar conduce la modificarea comportamentului observat. Soluii exist i aplicarea lor ine de nivelul de dotare al laboratorului, dar i de inventivitatea cercettorului. b. Personalitatea observatorului are un rol important n evaluarea, estimarea conduitelor observate, mai ales atunci cnd se fac referiri la trsturi, manifestri de personalitate, atitudinal-caracteriale. nnscut-dobndit: avem oare de a face cu un anumit potenial nnscut sau doar cu abiliti dobndite de observator? gradul de similitudine ntre observator i observat influeneaz acurateea observaiei. Se pare c brbaii se analizeaz mai bine ntre ei dect femeile ntre ele. Acelai lucru este valabil i pentru cei care aparin aceleiai rase sau aceluiai mediu social. Observatorul are tendina de a-l observa i judeca pe cel observat prin prisma propriilor sisteme de referin asupra mediului social sau rasei. nivelul experienei acumulate pare s fie cel mai important factor ce ine de personalitatea observatorului.

Coninutul observariidou mari categorii ale conduitelor supuse observatiei: simptomatica stabil (nlimea, greutatea, lrgimea umerilor, circumferina toracic, circumferina abdominal, lungimea i grosimea minilor i picioarelor, circumferina i diametrele craniene etc.) i simptomatica labil (pantomima, mimica, modificrile vegetative, vorbirea).Particularitile bioconstituionale Cele mai cunoscute tipologii sunt cele ale lui Kretschmer i Sheldon.Tipologia lui Kretschmer prezint tipurile picnic, astenic, atletic i displastic. Biotipologia lui Sheldon este expresia cea mai evoluat i mai rafinat a tipologiilor constituionale. Pornind de la un numr de 17 variabile supuse observaiei (spre ex. nlimea, greutatea, dezvoltarea toracelui i a capului .a.m.d.) i interpretate sub unghi embriologic, savantul american identific, prin laborioase cercetri desfurate n anii '40, trei tipuri morfologice care coreleaz cu tipurile psihologice corespunztoare:ectomorf, mezomorf si endomorf.

Conduita expresiv Include manifestrile dinamice ale corpului: pantomima, mimica, modificrile vegetative i vorbirea.Pantomima se exprim prin atitudinile corporale, mers i gesturi. Atitudinile corporale reunesc ntr-o manier particular (inuta) elemente precum: statura i constituia corporal, forma i poziia capului, poziia trunchiului i a umerilor, amplasarea minilor i picioarelor, direcia i expresia privirii. Mersul poate fi evaluat prin prisma unor indicatori precum viteza, elasticitatea, fermitatea n baza crora se disting urmtoarele tipuri: lent i greoi; lent, nehotrt, timid; rapid, energic, suplu i ferm. Gesturile constituie o surs bogat de informaii privitoare la dinamica activitii, fora, energia, viteza, precizia aciunilor implicate. Mimica particip amplu la conduita expresiv prin prile mobile ale feei, respectiv ochii, sprncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii, la care se adaug elementele proprii fizionomiei: culoarea prului, a feei, a ochilor, conformaia feei, profilul n ansamblu, profilul frunte-nas, profilul nas-gur-brbie, forma maxilarelor, raporturile dintre partea superioar a craniului (frunte, calot cranian) i partea inferioar (maxilare).

Privirea constituie componenta cea mai dinamic, mai expresiv i mai semnificativ pentru comunicarea non-verbal. Gradul de deschidere a ochilor este un indicator relevant asupra atitudinii subiectului fa de situaia cu care este confruntat. Spre exemplu, ochii larg deschii sugereaz naivitate, interes pentru noutate, cutare, nelegerea noutii informaiei; ochii ntredeschii sugereaz o atitudine de neacceptare, de rezisten fa de informaiile primite, suspiciune, tendina de a descifra eventualele gnduri ascunse ale interlocutorului, tendina de a ascunde, de a masca propriile gnduri sau intenii, oboseal, stare de plictiseal.

Modificrile vegetative ofer indicii relevante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reaciilor emoionale. Laboratoarele de psihologie dispun de aparatur specializat pentru valorificarea acestor indicatori; adesea subiecii, n timpul efecturii unei sarcini (motorii, cognitive etc.) sunt cuplai i la poligraf pentru a se prelua pulsul, ritmul respirator, reacia electrodermal.

privirea

Conduita verbal Include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral i, pe de alt parte, aspectele de coninut, structur, proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizeaz elementele de ordin fizic al verbalizrii, respectiv intensitatea, fluena, debitul, intonaia, pronunia. Astfel, intensitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugereaz i caliti cum ar fi hotrrea, fermitatea, autoritatea, calmul, ncrederea n sine.Intonaia prezint cele mai bogate trimiteri la viaa psihic pentru c ea exprim capacitatea de exteriorizare n plan social a unei largi varieti de stri, triri, sentimente. Aspectul semantic vizeaz coninutul, semnificaia conduitei verbale i are n vedere structura vocabularului, cantitatea de informaie, nivelul de abstractizare a termenilor, adecvarea lor la coninutul comunicrii, coerena n judeci i raionamente, plasticitatea i expresivitatea termenilor utilizai.

Conduita verbala

fia de observaie datele paaportale ale subiectului: nume, sex, vrst, nivel de pregtire i alte elemente de identificare specifice utilizate de ctre experimentator; date privitoare la particularitile concrete ale situaiei experimentale: data, ora, ambiana, locul de desfurare, durata observaiei, numrul de observatori, tipul de observaie, tipul de observator, numrul de subieci observai. coninutul observaiei: tipul constituional, tipul temperamental, conduita expresiv (pantomima, mimica, modificrile vegetative), conduita verbal, conduita reflexiv (componente senzorial-perceptive, cognitive, mnezice, atenia, motivaia, atitudinile). Fiecare component trebuie s prezinte un sistem clar de consemnare nscris n fia de observaie. De asemenea, fia de observaie trebuie s conin un spaiu aparte dedicat unor observaii curente, specifice subiectului n cauz, dar i consemnrii, evalurii primare cu caracter sintetic.