EXEMPLAR E–ON GAZ

P R O I E C TNR. 6/ APRILIE 2012

privind instalatia de utilizare gaze naturale a imobilului din:

BENEFICIAR: POP SEBASTIAN LOCALITATEA: SIGHISOARA

STRADA: HORIA TECULESCU, NR. 151

TITULAR INVESTITIE: POP SEBASTIAN LOCALITATEA: SIGHISOARA

STRADA: HORIA TECULESCU, NR. 151

Instalator autorizat pentru proiectare:(Nume si prenume, nr. autorizatie, gr., domiciliu)

Stampila societatii autorizatepentru proiectare

Instalator autorizat pentru executie:(Nume si prenume, nr. autorizatie, gr., domiciliu)

Stampila societatii autorizatepentru executie

OPIS

CU CONTINUTUL DOSARULUI PRELIMINARAL INSTALATIEI DE UTILIZARE

CONFORM ART. 2.5 si 2.7 DIN N.T.P.E.E / 2008

a. Pagina de titlu Pag. 0b. Cuprins Pag. 1c. Acord acces Pag. 2d. Memoriu tehnico – justificativ OL Pag. 3e. Memoriu tehnico – justificativ PE Pag. 14f. Breviar de calcul Pag. 16

g.Plan de situatie, Plan imobil, Schema izometricaDetalii: montaj rasuflatori, reiser, piese pentru sudura prin electrofuziune PE 100 sdr11

Pag. 17

MEMORIU TEHNICO – JUSTIFICATIVprivind executia instalatiei de utilizare

Dosarul s-a intocmit in baza Acordului de Acces Nr. 206100436 din 31.01.2012 eliberat de E-ON Gaz Distributie SA Centrul Operational Medias constand in rezervarea de capacitate pentru alimentarea cu gaze naturale a urmatoarelor aparate de utilizare:

RECEPTORI CARE SE PASTREAZA

TOTAL 1 0,0000 m3/h

RECEPTORI CARE SE DEZAFECTEAZA

TOTAL 2 0,0000 m3/h

RECEPTORI NOU SOLICITATI2 x Masini de gatit 0,6700 m3/h 1,3400 m3/h 1 x Centrale termice 3,0000 m3/h 3,0000 m3/h

TOTAL 3 4,3400 m3/h

TOTAL DEBIT (1+3) 4,3400 m3/h

Trasee si conditii tehnice de amplasare a conductelor

Traseele instalatiilor interioare vor fi rectilinii, urmarind pe cat posibil stalpi, grinzi, pereti.La alegerea traseelor, conditiile de siguranta au prioritate fata de orice alte conditii.Conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent in spatii uscate, ventilate, luminate si circulate cu acces

permanent inclusive in subsolurile care indeplinesc aceste conditii si se monteaza:- pe elemnte rezistente ale constructiei , pereti, stalpi, grinzi, plafoane;- pe stalpi metalici sau de beton, montati in special in acest scop sau in scopul sustinerii conductelor de gaze naturale

impreuna cu conducte pentru alte instalatii.Se admite montarea conductelor mascate in canale vizitabile si ventilate, numai in cazul constructiilor cu grad

deosebit de finisare.Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate langa pereti, se admite montarea conductelor in

canale amenajate in pardoseala:* acoperite cu capace perforate si usor demontabile;* uscate si bine aerisite;* pe trasee cat mai scurte;* cu panta, dupa caz, pt. asigurarea scurgerii spre puncte de colectare a eventualelor infiltratii de apa;* cu dimensiuni care sa permita controlul si repararea conductei.Este interzisa trecerea conductelor prin cosuri si canale de ventilatie, puturi si camere pentru ascensoare, incaperi

neventilate si spatii inchise, incaperi cu mediu coroziv sau degajare de noxe, incaperi cu umiditate pronuntata, incaperi in care se pastreaza materiale inflamabile, camara pentru alimente, subsoluri tehnice si canale termice, ghene sau nise comune mai multor nivele in care sunt montate conducte pentru alte instalatii inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora, in podul cladirilor, veceuri (cu exceptia celor prevazute cu aparate de utilizare), locuri greu accesibile.

Se va evita de regula trecerea conductelor prin camere de dormit neprevazute cu instalatii de gaze naturale.Cand trecerea conductelor prin incaperi cu umiditate pronuntata este inevitabila, se va utiliza teava zincata sau

protejata cu lacuri anticorozive si tub de protectie..Nu este admisa:* trecerea conductelor unui apartament prin alt apartament cu exceptia conductelor existente;* trecerea conductelor comune prin apartamente.

Fac exceptie de la art. 8.28., alin. (1), litera a) din NTPEE/2008 conductele instalatiilor de utilizare existente. Inlociurea instalatiilor de utilizare la care se face referire in alin. (1), in cazul in care nu se modifica elemente de natura tehnica ( debit instalat, presiune, masurare a consumului de gaze etc.), se poate realiza pe acelasi traseu. Se admite montarea conductelor instalatiilor de utilizare in slituri amenajate in perete sau in pardoseala cu indeplinirea urmatoarelor conditii:- sunt acoperite cu capace perforate si usor demontabile;- sunt uscate si aerisite;- au trasee cat mai scurte;- sunt prevazute cu panta, in cazul montarii in pardoseala, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltratii de apa spre

puncte de colectare;- au dimensiuni care sa permita controlul si repararea conductei. Este interzisa:- montarea conductelor pentru alte instalatii in canalele pentru conducte de gaze naturale;- intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalatii sau comunicarea cu acestea. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face:- protejata in tub de protectie;- fara imbinari in tubul de protectie. Tuburile de protectie pentru instalatiile interioare se fixeaza rigid si etans de elementele de constructie si depasesc fata finita a acestora cu:- 10 mm la pereti si plafoane;- 50 mm la pardoseli. Capetele tubului de protectie se etanseaza pe conducta instalatiei de utilizare. Conductele instalatiilor de utilizare se amplaseaza astfel incat sa fie protejate impotriva degradarii prin:- lovire directa sau trepidatii;- contactul cu lichide corosive;- contactul indelungat cu apa;- radiatie sau conductie termica. Distantele minime intre conductele de gaze naturale si elementele celorlalte instalatii se incadreaza in prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare. Capetele conductelor instalatiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate consumatoare de combustibili gazosi se inchid obligatoriu cu dopuri din fonta sau otel, etanse, chiar daca conductele respective sunt prevazute cu robinete. Este interzisa utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi: legarea la pamant a altor instalatii; realizarea prizelor de protectie electrica; sustinerea cablurilor si/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune si curent; agatarea sau rezemarea unor obiecte. In cladirile de locuit cu mai mult de 3 niveluri, coloanele instalatiilor de utilizare se monteaza, de regula, in casa scarilor. Se admite montarea coloanelor instalatiilor de utilizare si in exteriorul cladirilor sau prin balcoane deschise, cu respectarea urmatoarelor conditii: asigurarea accesului in vederea intretinerii instalatiilor de utilizare; protejarea coloanelor cu masti ventilate ( perforate ) si demontabile.

Alegerea si montarea aparatelor de combustibili gazosi se face cu respectarea instructiunilor producatorului si reglementarilor in vogoare. Arzatoarele cu panou radiant cu flacara deschisa sunt admise numai in spatii ventilate corespunzator, cu asigurarea urmatoarelor conditii:- evitarea producerii incendiilor prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiatiilor termice;- incadrearea concentratiei de noxe in limitele admise de reglementarile in vigoare. In cladirile civile si de locuit nu se admite montarea arzatoarelor cu panou radiant cu flacara deschisa. La instalatiile cu arzatoare automate sau comandate de la distanta care nu sunt supravegheate permanent, se prevad dispozitive automate de control, reglare si semnalizare, care sa inchida automat alimentarea cu gaze naturale la: stingerea accidentala a flacarii; lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice. Aparatele consumatoare de combustibili gazosi se racordeaza rigid la instalatiile interioare, exceptand aparatele cu debit nominal sub 3 m3/h, precum si arzatoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea si racorduri flexibile la instalatia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.44. din NTPEE/2008. Nu se admite cuplarea a doua sau mai multe racorduri flexibile. Conectarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi direct la conducta de distributie, fara regulator de presiune, este interzisa.

Robinete de inchidere se prevad: inaintea fiecarui contor; pe fiecare ramificatie importanta; pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc.; la baza fiecarei coloane, daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de securitate si estetica corespunzatoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maxim 24 puncte de consum; inaintea fiecarui aparat consumator de combustibili gazosi. Numarul robinetelor de inchidere care se monteaza inaintea fiecarui aparat consumator de combustibili gazosi sunt stabilite astfel:- in cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi racordate rigid, care nu au robinet de manevra propriu, doua

robinete montate pe conducta;- in cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi racordate prin racord flexibil, care nu au robinet de manevra

propriu, doua robinete montate pe conducta inaintea racordului flexibil;- in cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi care au racord rigid si robinet de manevra propriu, un robinet;- in cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazosi care au racord flexibil si robinet manevra propriu, un robinet.

Conditii tehnice pentru functionarea in siguranta a instalatiilor interioare de utilizare a gazelor naturale

Utilizarea gazelor naturale este admisa numai in incaperi in care nu exista pericol de: incendiu, prin aprinderea materialelor si elementelor combustibile; explozie a materialelor si substantelor combustibile / inflamabile aflate in interior; intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere. Conditii tehnice pentru functionarea in siguranta a instalatiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:- volumul interior minim al incaperilor: - 18.0 m3 pentru orice tip de incapere, cu exceptia bucatariilor si bailor; - 7.5 m3 pentru bai si bucatarii.- asigurarea aerului necesar arderii;- ventilare naturala sau mecanica;- evacuarea totala a gazelor de ardere in atmosfera;- suprafete vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, usi cu geamuri sau goluri, sau suprafete asimilate acestora: panouri care conform specificatiei tehnice date de producatori cedeaza la presiuni de cel putin 1180 Pa (0.0118 bar). Toate incaperile in care se monteaza aparate consumatoare de combustibili gazosi se prevad, spre exterior sau spre balcoane / terase vitrate, cu suprafete vitrate, definite conform art. 8.2., lit. e), cu suprafata minima totala de:- 0,03 m2 pentru fiecare m3 de volum net de incapere, in cazul constructiilor din beton armat;- 0,05 m2 pentru fiecare m3 de volum net de incapere, in cazul constructiilor din zidarie. Pentru cazul in care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de constructie speciala (securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel putin 2% metan (CH4) in aer, care actioneaza asupra robinetului de inchidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi. In cazul utilizarii detectoarelor, suprafata vitrata poate fi redusa la 0,02 m2 pe m3 de volum net de incapere. Volumul net reprezinta volumul total al incaperii, din care se scade volumul elementelor de instalatii sau de constructii existente in incapere, in care nu se pot acumula gaze. In bai nu sunt admise: - aparate consumatoare de combustibili gazosi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum; - aparate consumatoare de combustibili gazosi pentru incalzire centrala sau locala, prevazute cu arzator atmosferic si rupere de tiraj, chiar daca au termostat de cos. Fac exceptie de la prevederile art. 8.2., lit. a) si art. 8.4. din NTPEE / 2008, aparatele consumatoare de combustibili gazosi la care prin tubulatura etansa se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii si evacuarea sub presiune a gazelor de ardere (cu camera de ardere etansa si tiraj fortat). Debitul total al aparatelor cu flacara libera care se pot instala intr-o incapere trebuie sa satisfaca conditia: 15 m3 volum interior de incapere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.

Asigurarea aerului necesar combustiei si evacuarea gazelor arse

Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazosi racordate la cos sau cu flacara libera se asigura aerul necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere, complet si fara riscuri, astfel incat in atmosfera incaperii sa nu se depaseasca concentratia de noxe admisa de normele de protectia muncii.

Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul intre volumul interior al incaperii Vi , in m 3 si debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazosi Qn, in m3/h, astfel:- pentru cazul Vi/Qn = 30, se considera ca prin neetanseitatile existente se asigura aerul necesar pentru ardere;- pentru cazul Vi/Qn < 30, se prevad prize de acces aer direct din exteriorul constructiei. Exceptie fac bucatariile din locuintele cu incalzire centrala, in care nu exista alte aparate consumatoare de combustibili gazosi, la care se admite accesul aerului dintr-o incapere vecina prin realizarea unui gol spre aceasta incapere, cu conditia satisfacerii raportului Vi/Qn = 30, in care Vi este volumul bucatariei plus volumul incaperii respective; daca si in incaperea vecina, spre care este prevazut golul, sunt instalate aparate consumatoare de combustibili gazosi, raportul dintre suma volumelor celor doua incaperi ( Svi=Vi1+Vi2) si suma debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazosi din aceste incaperi ( SQn=Qn1+Qn2 ) trebuie sa fie Svi / SQn = 30. In cazul in care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanseitati ( cazul tamplariilor prevazute cu garnituri de cauciuc etc. ), indiferent de volumul incaperilor, se realizeaza prize de aer direct din exteriorul constructiei. Suprafata golului pentru accesul aerului de ardere intr-o incapere in care se utilizeaza gazele naturale se determina cu relatia: S = 0.0025 x Qi, in m2, unde Qi reprezinta debitul instalat in incaperea respectiva, in m3/h, iar coeficientul 0.0025 este dat in m2/ m3/h. Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioara a incaperii si fara dispozitive de inchidere sau reglaj; este interzisa obturarea golului de acces al aerului de ardere. La cazanele de incalzire si / sau preparare apa calda, accesul aerului se face conform reglementarilor specifice. In cazul in care accesul aerului de ardere se asigura prin canale, scetiunile canalelor de aer se calculeaza luand in considerare rezistentele aeraulice ale acestora. La incaperile, independent de volumul lor, in care se instaleaza aparate cu flacara libera, se prevad canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate si executate in conformitate cu standardele si prescriptiile tehnice in vigoare. Pentru bucatariile din constructiile existente, construite fara canale de ventilare sau a caror canale de ventilatie au fost desfiintate, in care sunt instalate aparate cu flacara lubera, se admite practicarea in peretele exterior sau in tocul ferestrei, la partea superioara a incaperii, a unui gol ( grila de ventilare ), pentru evacuarea gazelor de ardere. Canalele se racordeaza la partea superioara a incaperilor, cat mai aproape de plafon si nu se prevad cu dispozitive de inchidere sau reglaj. Evacuarea gazelor de ardere din bucatarii si oficii se face prin tiraj natural sau mecanic, utilizandu-se canale individuale; canale colectoare; hote cu evacuarea gazelor de ardere in exterior. Evacuarea gazelor de ardere din hale de productie se face, in functie de debitul rezultat si de conditiile locale, prin ventilare naturala organizata sau ventilare mecanica. Alegerea tipului de ventilare si dimensionarea instalatiei se fac in functie de cantitatea de gaze de ardere, astfel incat sa nu se depaseasca concentratiile admise prin normele de protectie a muncii si normele de protectie a mediului. Este interzisa racordarea la SD a cladirilor care nu au asigurate masurile de ventilare prevazute la art. 8.15. si 8.16. din NTPEE / 2008. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi la acelasi canal de fum se face : la inaltimi diferite; sectiunea canalului de fum sa poata prelua debitele de gaze arse insumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi la cosuri de fum prin burlane din tabla metalica, rigide sau flexibile, se admite in conditiile prevazute la art. 8.20. si Anexa 25,fig.13. din NTPEE / 2008. Este interzisa: - trecerea burlanelor dintr-o incapere in alta, cu exceptia burlanelor etanse, imbinate prin sudura; - montarea dispozitivelor de inchidere sau obturare a sectiunii de iesire a gazelor de ardere de la aparatele de consum individual (sobe, masini de gatit, cazane de incalzire si/sau preparare apa calda, radiatoare etc.); - evacuarea gazelor de ardere in podurile caselor; - evacuarea gazelor de ardere direct prin peretii exteriori ai cladirilor, cu exceptia aparatelor consumatoare de combustibili gazosi prevazute din fabricatie cu astfel de evacuare; - racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pacura, carbune etc.), cu exceptia aparatelor consumatoare de combustibili gazosi care au fost construite pentri alimentare mixta (gaze naturale – combustibil lichid / solid).

Burlanele de evacuare a gazelor arse se monteaza asigurandu-se rezistenta macanica a intregii tubulaturi si etansarea intre tronsoanele care alcatuiesc burlanul. Tronsoanele se introduc unul in altul in sensul curgerii gazelor. Pentru etansarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operatii. Racordarea burlanului de fum se realizeaza cu asigurarea etanseitatii. In spatii cu pericol de explozie sau incendiu, nu se folosesc burlane din tabla.

Cosurile de fum executate din zidarie de caramida se captusesc la interior cu tuburi din aluminiu sau otel inoxidabil.

Probe de presiune, receptia si punerea in functiune

Masurarea cantitatilor de gaze consumate se va face cu un contor volumetric de 3 mc/h, montat in interiorul cladirii (casa scarii, coridoare, holuri, marchize) conform prevederilor din NTPEE / 2008 sau in exterior (pe pereti exteriori, pe garduri stabile din beton, zidarie sau metal) conform prvederilor din NTPEE / 2008.

Montarea contoarelor se face in pozitie verticala la 3-5 cm fata de perete si cadranul la inaltimea de 1.5-2.0 m pe placi sau cadre metalice de sustinere.

Inainte de punerea in functiune, instalatia de utilizare se va supune la incercari de:* rezistenta – la presiunea de 1 bar si durata de 1 ora;* etanseitate – la presiunea de 0.2 bar si durata de 24 ore.Timpul de egalizare a temperaturii va fi de 30 de min.Incercarile se fac cu aer. Conditiile de incercare si metodele de lucru vor respecta cap. 12 din NTPEE / 2008.

Imbinarile intre instalatia de utilizare si receptor, care nu au fost incercate cu aer, se vor verifica cu produs spumant la presiunea gazelor din conducta.

Incercarile se vor efectua de catre constructor prin instalatorul autorizat, in prezenta delegatului furnizorului si a beneficiarului.

Daca se considera necesar se convoaca si proiectantul.Receptia tehnica si punerea in functiune se face de catre furnizor la cererea instalatorului autorizat al

executantului.Punerea in functiune se face pe baza procesului-verbal de receptie tehnica, dupa incheierea abonamentului sau

contractului de furnizare a gazelor naturale.La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare se va urmari comportarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare,

verificandu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii, atat cu toate arzatoarele si aparatele consumatoare in functiune cat si cu un singur arzator (cel cu debitul cel mai mic din Instalatie).

La fiecare arzator se va verifica modul in care se face evacuarea gazelor de ardere, atat la functionarea separata cat si la functionarea simultana a tuturor aparatelor, in cazul in care racordam la acelasi cos de fum mai multe aparate consumatoare de gaze.

In cazul functionarii defectuoase a evacuarii gazelor, punerea in functiune se va sista, iar robinetele din instalatie se vor sigila.

Aparatele consumatoare de gaze racordate la cos se vor pune in functiune numai dupa ce beneficiarul va prezenta o dovada cu data recenta (nu mai veche de 30 zile) de verificarea si curatirea cosurilor de fum.

La punerea in functiune se va incheia un proces-verbal conform anexei 5, semnat de delegatul intreprinderii distribuitoare de gaze, instalatorul autorizat si beneficiar, acesta se va anexa la dosarul definitiv.

Este obligatoriu ca la punerea in functiune sa se predea beneficiarului instructiunile privind modul de utilizare a gazului (anexa 8) si explicatiile necesare in legatura cu utilizarea corecta a instalatiei. Dupa primirea instructiunilor si executarea instructajului, beneficiarul semneaza procesul verbal de punere in functiune a instalatiei.

Fisa Tehnica de Securitate si Sanatate in Munca

Toate lucrarile de executie si exploatare a sistemelor de distributie gaze naturale se vor executa cu respectarea prevederilor din:- Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006- Hg nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a LSSM nr. 319/2006- HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile- Ordinul MMSSF nr. 242/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifica a coordonatorilor in

materie de securitate si sanatate in munca- Hotararea 601/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitatii si sanatatii in

munca- HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca- HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

- HG nr. 1146 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca

- HG nr. 1876/22.1.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii

- HG nr. 493/12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile provocate de zgomot

- HG nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

- HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

- HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

- HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile - Instructiuni de Protectia Muncii Specifice Activitatii de Distributie a Gazelor Naturale- Instructiuni-cadru de securitate si sanatate in munca pentru lucrul in spatii inchise – INCDPM Bucuresti- Instructiuni-cadru de securitate si sanatate in munca pentru activitatea de manipulare, transport si depozitarea manuala

a maselor – INCDPM Bucuresti- Instructiuni cadru de securitate si sanatate in munca pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei – INCDPM

Bucuresti- Instructiuni-cadru de securitate si sanatate in munca pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si

azotului – INCDPM Bucuresti- Instructiuni-cadru de securitate si sanatate in munca pentru activitati desfasurate in cadrul santierelor de constructii

civile si industriale – INCDPM Bucuresti- HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a

conditiilor pentru introducerea lor pe piata- HG nr. 119/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale- HG nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor- Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale/2008

In toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respecta Prevederile legale referitoare la prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, precum si cele legate de protectia consumatorilor.

La executarea lucrarilor se va folosi numai personal autorizat, cu instruire profesionala corespunzatoare, cu aptitudini, experienta si capacitate fizica si neuropsihica normala. Obligatiile si raspunderile pentru protectia, siguranta si igiena muncii revin:- conducatorilor locurilor de munca;- personalului de exploatare;- consumatorilor. Conducatorii locurilor de munca sau, dupa caz, delegatii imputerniciti ai acestora, au obligatia sa asigure, in principal:- instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatia in vigoare, intocmirea si semnarea cu personalul

instruit a documentelor doveditoare;- dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru corespunzator sarcinilor;- acordarea alimentatiei de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale- verificarea starii utilajelor, agregatelor, aparatelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea celor care

prezinta defectiuni;- masurile organizatorice de protectie, securitate si sanatate in munca, specifice lucrarilor de gaze naturale, printer care:

formarea si componenta echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor afectati de lucrarile in sistemele de alimentare cu gaze naturale, inchiderea si deschiderea alimentarii cu gaze naturale, lucrari asupra conductelor aflate sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.

- formarea si componenta echipelor de lucru;- anuntarea consumatorilor inainte de inchiderea / deschiderea gazelor;- inchiderea si deschiderea gazelor in SD;- manipularea buteliilor sub presiune etc.

Personalul de executie are urmatoarele obligatii:- sa participe la toate instructajele in conformitate cu legislatia in vigoare

- sa poarte echipamentul de lucru si de protectie la locul de munca si sa il intretina in stare de curatenie- sa nu utilizeze scule, aparate si echipamente defecte- sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat la cunostinta in cadrul instruirilor, precum si orice alte

masuri becesare pentru evitarea accidentelor Pentru desfasurarea in conditii de deplina securitate si sanatate pentru personalul de executie se vor respecta masurile obligatorii prevazute in NTPEE / 2008, Art.15.7. Manevrele necesare exploatarii in conditii de siguranta a instalatiilor de gaze naturale se efectueaza numai de personalul instruit in acest scop. La desfasurarea activitati in unitati ale operatorilor economici cu norme specifice de securitate si sanatate in munca se respecta si prevederile din normele respective.

Consumatorii casnici au obligatia sa foloseasca instalatiile de gaze naturale potrivit cu Instructiunile de utilizare a gazelor naturale, primite la punerea in functiune a acestora.

Fisa tehnica privind situatiile de urgenta

In ceea ce priveste situatiile de urgenta, trebuie respectate prevederile urmatoarelor acte normative:- OUGR nr. 21/15.04.2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata de Legea

nr.15/28.02.2005- Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor- Legea nr. 481/08.11.2004 privind protectia civila, cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 212/24.05.2006- Ordinul MAI nr.163/28.02.2007 de aprobare a Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor- HGR nr. 537/06.06.2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a

incendiilor- OMAI nr. 712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in donemiul situatiilor

de urgenta (in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si in donemiul protectiei civile), modificat si completat prin OMAI nr. 786/02.09.2005

- HGR nr. 762/16.07.2008 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgent- HGR nr.1739/06.12.2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau

autorizarii privind securitatea la incendiu- OMAI nr.80/06.05.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la

incendiu si protectia civila- OMI nr.108/01.08.2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de

incarcari electrostatic – D.G.P.S.I. – 004- OMAI nr.130/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu- OMIRA nr.210/21.05.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de

incendiu- OMIRA nr.607/09.09.2008 privind aprobarea Metodologiei de certificare a conformitatii in vederea introducerii pe

piata a mijloacelor tehnice pentru apararea impotriva incendiilor- HGR nr.622/21.04.2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii,

republicata- HGR nr.766/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului Indicativ: I 20-200- Legea nr.50/29.07.1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata- OMLPAT 27/N/1999 Normativul de siguranta la foc a constructiilor – Indicativ P 118-99

Obligatiile proiectantilor de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii in domeniul situatiilor de urgenta

A. Conform Legii nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor, actualizata cu modificarile si completarile aduse de Rectificarea nr. 307/12.07.2006.

ART. 23 Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii sunt obligati:a) sa elaboreze scenario de securitate la incendiu pentru categoriile de constructii, instalatii si amenajari stabilite

pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta sis a evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;

b) sa cuprinda in documentatiile pe care le intocmesc masurile de aparare impotriva incendiilor, specific naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate;

c) sa prevada in documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor specifice, mijloacele tehnice pentru apararea impotriva incendiilor si echipamentele de protective specific;

d) sa include in proiecte sis a predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare a mijloacelor de aparare impotriva incendiilor pe care le-au prevazut in documentatii, precum si regulile necesare de verificare si intretinere in exploatare a acestora, intocmite de producatori;

e) sa asigure asistenta tehnica necesara realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in documentatii, pana la punerea in functiune.

B. Conform Legii nr. 481/08.11.2004 privind protecta civila, actualizata cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 212/24.05.2006.

ART. 30 (1) Proiectantii de investitii au urmatoarele obligatii:a) sa prevada in documentatiile tehnice ale investitiilor masurile specifice, echipamentele si dotarile necesare,

conform normativelor in vigoare;b) sa obtina toate avizele, autorizatiile si acordurile privind protectia civila, conform legii, sis a urmareasca realizarea

masurilor stabilite in cuprinsul acestora; c) sa evalueze riscul seismic al zonei in care se executa lucrarile sis a intocmeasca proiectul constructiei sau

instalatiei conform gradului de risc seismic evaluat (2) In toate fazele de proiectare, constructiile si amenajarile, echipamentele, utilajele si instalatiile tehnologice pentru autorizare in domeniul protectiei civile se supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, in conditiile prevazute de reglementarile specific. (3) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (2) revine persoanelor care concur la proiectarea constructiilor, echipamentelor sau instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege. (4) Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor se elaboreaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Parte I. (5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Obligatiile executantilor lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii in domeniul situatiilor de urgent

A. Conform Legii nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor, actualizata cu modificarile si completarile aduse de Rectificarea nr. 307/12.07.2006

ART. 24 Executantii lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii sunt obligati:a) sa realizeze integral si la timp masurile de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in proiecte, cu respectarea

prevederilor legale aplicabile acestora;b) sa asigure luarea masurilor de aparare impotriva incendiilor pe timpul executarii lucrarilor, precum si la

organizarile de santier;c) sa asigure functionarea mijloacelor de aparare impotriva incendiilor prevazute in documentatiile de executie la

parametrii proiectati, inainte de punerea in functiune. ART. 19 Administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, are urmatoarele obligatii principale:

a) sa stabileasca, prin dispozitii scrise, responsabilitatile si modul de organizare pentru apararea impotriva incendiilor in unitatea sa, sa le actualizeze ori de cate ori apar modificari sis a le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricaror personae interesate;

b) sa asigure identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa sis a asigure corelarea masurilor de aparare impotriva incendiilor cu natura si nivelul riscurilor;

c) sa solicite sis a obtina avizele si autorizatiile de securitate la incendiu, prevazute de lege, sis a asigure respectarea conditiilor care au stat la baza eliberarii acestora; in cazul anularii avizelor ori a autorizatiilor, sa dispuna imediat sistarea lucrarilor de constructii sau oprirea functionarii ori utilizarii constructiilor sau amenajarilor respective;

d) sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau proprietarului, dupa caz, orice defectiune tehnica ori alta situatie care constituie pericol de incendiu.

B. Conform Legii nr. 481/08.11.2004 privind protectiacivila, actualizata cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 212/24.05.2006

ART. 30 (1) Constructorii de investitii ua urmatoarele obligatii:a) sa respecte masurile specific prevazute in documentatiile tehnice ale investitiilor sis a asigure echipamentele si

dotarile necesare, conform normativelor in vigoare, pe toata durata de executie a investitiilor;b) sa respecte prevederile inscrise in avizele, autorizatiile si acordurile privind protectia civila, obtinute conform

legii, sis a realizeze masurile stabilite in cuprinsul acestora;c) sa execute constructia sau instalatia conform evaluarii gradului de risc seismic al zonei in care se executa lucrarile.

(2) In toate fazele de executie, constructiile si amenajarile, echipamentele, utilajele si instalatiile tehnologice pentru autorizare in domeniul protectiei civile se supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, in conditiile prevazute de reglementarile specific. (3) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (2) revine persoanelor care concur realizarea constructiilor, a echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege. (4) Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor se elaboreaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Apararea impotriva incendiilor In toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale se respecta prevederile din legislatia in vigoare privind:- apararea impotriva incendiilor;- instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;- echiparea si dotarea constructiilor si instalatiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale cu mijloace tehnice de

aparare impotriva incendiilor. Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor se amplaseaza la loc vizibil si usor accesibil si se verifica la termenele prevazute in instructiunile date de furnizor. Obligatiile si raspunderile pentru apararea impotriva incendiilor se stabilesc in conformitate cu legislatia in vigoare si revin conducatorilor locurilor de munca si personalului de executie conform NTPEE / 2008, Art.17.4.; 17.5. Executarea lucrarilor cu foc deschis, in spatii cu pericol de incendiu, este admisa numai dupa luarea masurilor necesare de aparare impotriva incendiilor si numai dupa obtinerea permisului de lucru cu foc. Aceste lucrari se executa numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipament de lucru, protectie si interventie adecvat. In cazul producerii unui incendiu in instalatiile de gaze naturale, personalul present inchide in primul rand robinetul de incendiu si apoi procedeaza la stingerea incendiului, concomitant cu anuntarea serviciilor pentru situatii de urgenta. In cazul in care nu este posibila oprirea alimentarii cu gaze naturale, si pentru a preveni crearea de acumulari de gaze naturale urmate de explozii, pana la sosirea serviciilor pentru situatii de urgenta, se procedeaza numai la racirea zonelor invecinate fara stingerea flacarii de gaz. In cazul sesizarii intr-un spatiu inchis a mirosului caracteristic substantelor odorizante din gazele naturale, personalul present va proceda imediat la:- ventilarea rapida a spatiului respective, prin deschiderea ferestrelor care conduc direct spre exteriorul cladirii ( nu spre

holuri, case ale scarilor, curti de lumina etc.);- intreruperea alimentarii cu gaze naturale prin inchiderea robinetului de incendiu;- anuntarea operatorului SD;- interzicerea fumatului si folosirii unor surse de generare a scanteilor;- decuplarea instalatiei electrice;- anuntarea celorlalti consumatori racordati la instalatia de utilizare ( cazul consumatorilor alimentati prin bransament

comun ).

Fisa Tehnica pentru protectia mediului si a apelor

In toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respecta prevederile legale specifice protectiei mediului si a apelor:- Ordin 860/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului

de mediu

- Ordin 1037/2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu

- OUG 195/2005 privind protectia mediului - Ordin 2/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament- HG 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental- OUG 243/2000 privind protectia atmosferei- OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industrial reciclabile- OUG 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgent a Guvernului nr.78/2000 privind regimul

deseurilor- OUG 78/2000 privind regimul deseurilor- HG 856/2002 privind evident gestiunii deseurilor- HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei- HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje- HG 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si

protectia mediului- HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumito proiecte publice si private asupra mediului

Beneficiarul lucrarilor realizeaza studii de impact pentru lucrarile de infrastructura rutiera, care pot avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor. In evaluarea impactului asupra mediului se iau in considerare cel putin urmatoarele:- lucrarile din perioada executiei conductei;- amplasarea si termenul de functionare a conductei;- eventualele pierderi de gaze naturale.

Studiu geotehnic, seismicitate, categorie de importanta a lucrarilor

La alcatuirea geologica a zonei participa depozitele sedimentare badiene, pannoniene si cuaternare. In zona amplasamentului constructiei proiectate, formatiunea geologica de baza este alcatuita predominant din conglomerate, marna si argile marnoase cenusii de sedimentatie marina, foarte compacte, asezate pe roci stancoase ce apartin pannonianului. Aceasta formatiune de baza este acoperita de aluviuni fluviale grosiere aproape in intreaga arie depresionara. Pe versanti predomina un complex argilos de varsta pleistocena. Adancimea de inghet, conform STAS 6054-85, este de – 0.8 ml. Seismicitatea amplasamentului conform P100-91 se incadreaza in zona seismica “E”, avand Ks = 0.12 si perioada de colt Tc = 0.7. Obiectivul se incadreaza in clasa de importanta D si grad II de rezistenta la foc.

Masuri de siguranta

Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze naturale, in toate cazurile, se asigura ventilatia naturala a subsolului cladirilor prin orificii de ventilare effectuate pe conturul exterior al acestora, intre incaperile din subsol, precum si prin legarea subsolului cladirilor la canale de ventilatie naturala, special destinate acestui scop, in afara ventilatiilor naturale prevazute pentru anexele apartamentelor sau cladirilor. Pentru evacuarea infiltratiilor si scaparilor de gaze care se pot acumula in casa scarilor cladirilor etajate, fara suprafete vitrate, se prevede la partea superioara a acestora, in acoperisul cladirii, un orificiu cu diametrul de 150 – 200 mm, prevazut cu un tub racordat la un deflector.La toate cladirile amplasate in localitati in care exista retele de gaze naturale, indifferent daca cladirile sunt sau nu alimentate cu gaze naturale, pentru evitarea patrunderii in cladiri a eventualelor scapari de gaze, se prevad masuri de etansare la trecerile instalatiilor de orice utilitate (incalzire, apa, canalizare, cabluri electrice, telefonice, televiziune etc.) prin pereti subterani si prin planseele subsolurilor cladirilor.In incaperile in care exista risc de intoxicari, incendii sau explozii cauzate de scaparile accidentale de gaze naturale accumulate , se prevad detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare optica sau alarmare acustica la atingerea concentratiilor periculoase si cu comanda inchiderii automate a admisiei gazelor naturale in instalatii.

Caracteristicile si calitatile materialelor

Caracteristicile si calitatile materialelor folosite in proiectarea, executarea si exploatarea sistemului de alimentare cu gaze naturale vor fi conforme cu normele si prescriptiile tehnice prevazute in NTPEE / 2008: SR ISO 4437 ; SR EN 1555-2 ; SR EN 1555-3 ; SR EN 10208-1 ; SR EN 13774.

Detector automat de gaze naturale

Este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze naturale in fiecare incapere in care existea aparate de utilizare racordate la instalatia de utilizare la care suprafetele de vitrare sunt partial sau in totalitate constituite din geamuri cu grosime mai mare de 4mm sau geamuri cu constructie speciala ( securizat, termopan, etc. ).

- detectoarele automate de gaze naturale nu se vor pozitiona deasupra aparatelor de utilizare, indiferent de tipul acestora.- distanta pe orizontala dintre detector si oricare dintre aparatele de utilizare gaze naturale existente in incapere nu va depasi 4m.- distanta minima pe orizontala intre detectorul automat de gaze naturale si ferestre, usi, orificii de evacuare a gazelor arse, va fi de 1m.

Electrovalva

Electrovalva ( Ev ) se va monta in instalatia de utilizare inainte sau dupa contor, in apropierea acestuia, in cazul in care distanta dintre contor si intrarea instalatiei de utilizare in cladire sau apartament este mai mica de 5m. Daca distanta este mai mare de 5m electrovalva se va monta inainte de intrarea instalatiei de utilizare in cladire.

- diametrul ( Ø ) electrovalvei trebuie sa fie egala cu diametrul instalatiei de utilizare pe care se monteaza.- pe o conducta de racord a instalatiei de utilizare se monteaza o singura electrovalva indiferent de numarul de detectoare automate gaze naturale care urmeaza a fi montate in cladirea alimentata prin acel racord si care vor comanda, toate, acea electrovalva.

Montarea ansamblului detector automat gaze naturale si electrovalva

- montarea se va realiza de catre o firma autorizata A.N.R.E., in baza proiectului avizat de E.G.D.- executantul va respecta instructiunile producatorului cu privire la instalarea si alimentarea ansamblului detector automat gaze naturale si electrovalva.- toate detectoarele montate intr-o cladire vor comanda electrovalva montat pe racordul prin care se realizeaza alimentarea cu gaze naturale a instalatiei de utilizare interioare din acea cladire.- executantul are obligatia de a solicita la E.G.D. receptia si punerea in functiune a instalatiei de utilizare la terminarea lucrarilor.

Receptia tehnica si punerea in functiune a instalatiei de utilizare

La receptia instalatiei de utilizare pentru ansamblul detector gaze naturale/electrovalva, consumatorul are obligatia de a pune la dispozitia delegatului E.G.D., copii dupa cel putin unul din urmatoarele documente:

a) – documentul prin care sa rezulte ca echipamentul are marcajul european de conformitate CEb) – declaratie de conformitate data de producator pentru folosirea in instalatia de utilizare gaze naturalec) – agrement/certificat tehnic emis de catre un organism abilitat.

Intocmit, Ing. Andrei Voicu

MEMORIU TEHNIC

cu privire la instalatia de utilizare pozata subteran,

realizata din material tubular din PE 100 SDR 11.

Trasee si conditii tehnice de amplasare a conductelor

Pozarea instalatiei de utilizare din polietilena se va face subteran, in sant de pozare, iar la traversarea cailor de acces se va monta in tub de protectie.

Este interzisa montarea conductelor de gaze naturale indiferent de modul de pozare, in urmatoarele cazuri:- terenuri susceptibile la tasari, alunecari, erodari;- sub constructii de orice categorie;- tunele si galerii;- canale de orice categorie avand comunicatie directa cu cladiri;- la nivel inferior fundatiei cladirilor invecinate, la distante sub 2 m;- sub linii de tramvai sau cale ferata, paralel cu acestea la o distanta mai mica decat cea prevazuta in

articolul 3.12.La intrarea/iesirea instalatiei de utilizare din PE in/din pamant se vor monta reisere cu rasuflatoare incorporata, cu

diametrul egal cu cel al tevii de PE.Modul de realizare a instalatiei este prezentat in planul orizontalsi in schema izometrica, iar pentru lucrarile

speciale (sant de pozare, fir trasor, tub de productie, reisere, cuple de electrofuziune, rasuflatori) s-au anexat detalii de executie.

Dimensionarea instalatiei de utilizare se va face utilizand tabelul nr. 6.2 din Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, astfel incat pierderea maxima de presiune (pe tronsonul cel mai dezavantajat al instalatiei de utilizare) sa nu depaseasca 5 mbar. Diametrul minim admis este de 32 mm.

Adancimea minima de montaj a instalatiei de utilizare subterana din PE va fi de 0.9 m. Tubul de protectie din otel va fi protejat cu izolatie anticoroziva care trebuie sa respecte conditiile minimale

prevazute de STANDARD 7335/3.In cazul dat, se recomanda izolatie pe baza de de bitum tip „foarte intarita”. La capetele tubului de protectie se vor

monta rasuflatori din teava de otel cu diametrul de 2”, cu calota prevazuta cu opritor.Distanta intre generatoarea superioara a tevii pe care se monteaza rasuflatoarea si fata interioara a calotei va fi de

150 mm.Tubul de protectie sa va executa din materiale noi.Instalatia de utilizare subterana din PE proiectata are traseul astfel ales incat sa respecte distantele fata de instalatii,

constructii, obstacole, prevazute in tabelul nr. 1 din Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Intersectia traseelor conductelor de gaze naturale cu traseele altor instalatii subterane sau aeriene se face cu avizul unitatilor detinatoare si se realizeaza de regula astfel:

- perpendicular pe axul instalatiei sau lucrarii traversate;- la cel putin 200 mm deasupra celorlalte instalatii;

pentru distante mai mici de 200 mm, la traversarea utilitatilor se prevad tuburi de protectie adecvate.In cazuri exceptionale, se admit traversari sub alt unghi, dar nu mai mici de 60o.Alte instalatii subterane, care se realizeaza ulterior conductei de gaze naturale si care intersecteaza traseul acesteia,

se monteaza cel putin la distanta minima admisa conform tabelului 1, cu avizul operatorului de distributie a gazelor naturale.

La capatul reiserelor se vor monta robinete de sectionare cu sfera, in pozitie verticala. Reiserele vor fi de tipul fara anod de protectie, atestate/reglementate tehnic.

Latimea minima a santului de pozare va fi, conform articolului 10.4 din Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, egala cu diametrul tevii de PE + 0.2 m.

Saparea santului se va face cu putin timp inainte de montarea conductelor.Fundul santului se executa fara denivelari , se curata de pietre, iar peretii trebuie sa fie fara asperitati.

Fundul santului se umple cu un strat de nisip de 10-15 cm, cu granulatia de 0.3...0.8 mm.Teava de polietilena se aseaza in sant si se acopera cu un strat de nisip de minimum 10 cm. Pozarea conductei se

realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate.Dupa stratul de nisip acoperirea conductei din polietilena se efectueaza in straturi subtiri, cu pamant maruntit, prin

compactare dupa fiecare strat.Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se realizeaza intr-o perioada mai racoroasa a zilei,

avansand intr-o singura directie, pe cat posibil in urcare.In dreptul rasuflatoarelor peste teava de PE care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10-

15 cm, se adauga un strat de piatra marunta, gros de 15 cm, peste care se aseaza calota rasuflatorii.Imbinarea tevii din polietilena cu reiserele se va facecu mufe de electrofuziune. Pentru aceasta se vor utiliza

aparate de sudura care sunt agrementate tehnic in Romania de catre organismele abilitate. Acfeste aparatevor fi supuse reviziilor tehnice in conformitate cu cartile tehnice ale fiecaruia. Reviziile tehnice se vor face de catre unitatile de service ale furnizorului de aparatesi la intervale de timp precizate de producator. Imbinarile se vor realiza numai de sudori autorizati.

Controlul calitatii sudurilor pentru conducte de PE se va face vizual si dupa caz, prin metode nedistructive. Controlul vizual al calitatii sudurilor are la baza prevederile prescriptiei tehnice CR 21.

Tevile sau fitingurile din PE nu se vor deforma la cald in vederea montarii.Deasupra tevii de PE, pe toata lungimea traseului, la o inaltime de 25 cm de generatoarea superioara a acesteia,

este obligatorie montarea unei benzi sau grile de avertizare din PE, de culoare galbena, cu o latime minima de 15 cm si inscriptionata „GAZ METAN”.

Teava de PE va fi insotita pe intreg traseul de un conductor de cupru cu izolatie corespunzatoare unei tensiuni de strapungere de 5 kV, de sectiune minim 0.8 mm2, montat de-a lungul conductei si prin care se pot transmite semnale electrice, cu ajutorul carora se poate determina cu precizie amplasarea conductei si integritatea acesteia.Fiecare imbinare a firului trasor se executa conform tehnologiei eleborata sau aprobata de operatorul de distributie licentiat.

Conductele din polietilena pot fi insotite pe traseu in scopul identificarii si de alte sisteme de semnalizare/detectie atestate/agrementate tehnic.

Probe de presiune, receptia si punerea in functiune

Efectuarea verificarilor si probelor se va face dupa racirea, la nivelul temperaturii exterioare, a ultimei suduri efectuate.

Verificarile de rezistenta si etanseitate se efectueaza de executant pe parcursul lucrarilor, iar probele de rezistenta si etanseitate se fac in prezenta delegatului operatorului licentiat in distributie, la terminarea lucrarilor in vederea receptiei. Acestea se efectueaza cu aer comprimat la urmatoarele presiuni:

- verificarea si proba de rezistenta ... 2 bar......................durata 24 ore,- verificarea si proba de etanseitate... 1 bar....................................1 ora.Aparatele de utilizare la efectuarea probelor si verificarilor vor respecta prevederile articolului 12.8. din Normele

tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.Verificarile si probele de rezistenta si etanseitate se efectueaza dupa egalizarea temperaturii aerului din conducta

cu temperatura mediului ambiant.Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii este in functie de volumul conductei, in cazul dat 20 minute.In timpul verificarilor si probelor nu se admit pierderi de presiune.Conditii de efectuare a probelor si rezultatelor acestora se consemneaza in procesul verbal de receptie tehnica,

conform modelului din anexele 1;2 si 3 din Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Receptia tehnica si punerea in functiune se face de operatorul licentiat al sistemului de distributie, prin specialisti delegati la cererea instalatorului autorizat al executantului.

Prelucrarea materialelor din polietilena se executa numai in ateliere aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.

In toate situatiile care necesita interventii la conductele din polietilena in functiune, se iau masuri de protectie a personalului operator ompotriva accidentelor cauzate de aparitia sarcinilor electrostatice. Dupa deschiderea santul;ui, inainte de accesul la conductele defecte, se iau masuri de legare la pamant a conductei si a tuturor sculelor si aparatelor de sudare si masuri de echipare a personalului operator cu echipament specific.

Legarea la pamant a conductelor din PE se efectueaza prin infasurarea acestora cu banda textila imbibata in solutie de apa si sapun, legata la tarusi metalici introdusi in pamant in zona de desfasurare a lucrarilor de reparatii.

Pe toata durata interventiei asupra conductelor din polietilena, personalul operator utilizeaza manusi de protectie din cauciuc.

Intocmit, Ing. Andrei Voicu

FISA TEHNOLOGICA de sapaturi pentru

condcute din polietilena

Pozarea subterana a conductelor de distributie a gazelor naturale din polietilena impune executarea unor lucrari de terasamente, constand in saparea si respectiv umplerea santurilor in care se vor monta conductele, lucrari pentru a caror realizare este necesara parcurgerea urmatoarei succesiuni de operatii:

1. Identificarea traseului, stabilirea prin sondaje a coincidentei dintre proiect si realitatea din teren in ceea ce priveste existenta sau absenta unor retele edilitare, constructii sau obstacole pe traseul proiectat.

2. Trasarea (jalonarea ) traseului3. Amenajarea terenului (desfacerea imbracamintilor pavajelor, aranjarea materialelor dislocate, etc)4. Saparea propiu zisa a santului, cu luarea masurilor pentru depozitarea provizorie a pamantului rezultat din

sapaturi sau transportul acestuia in depozitul de pamant.5. Finisarea si netezirea santului6. Controlul calitativ al executiei santului7. Umplerea ( acoperirea ) santului8. Refacerea pavajului ( aducerea la starea initiala )

I dentificarea traseului

Inaintea inceperii executiei, in scopul desfasurarii lucrului in conditii de eficienta si asigurarii calitatii cerute de normele si normativele in vigoare trebuie facuta o confruntare a amplasamentului prevazut in proiectul de executie pentru viitorul traseu al conductei de distributie gaze naturale cu situatia din teren, cunoasterea naturii si a reliefului terenului precum si modalitati de pozare a conductei. In acest scop este necesara operatia de " predare a amplasamentului" viitoarei conducte de distributie gaze naturale, operatic care se face de catre proiectant la solicitarea beneficiarului, in prezenta constructorului si a delegatilor detinatorilor de retele edilitare.

In cadrul" predarii amplasamentului" proiectantul indica traseul conductei de distributie gaze naturale cu precizarea urmatoarelor:

- modul de pozare al conductei (in exclusivitate subteran in cazul conductelor din polietilena);- distante fata de repere fixe (imobile, copaci, stalpi, etc);- pozitia vanelor de sectionare proiectate, ingropate direct in pamant si actionate de la suprafata;- pozitia caminelor de vizitare identificate ca apartinand altor detinatori de retele edilitare subterane, cu indicarea

distantelor ce trebuie respectate fata de acestea.Proiectantul va mai indica modul de formare a tronsoanelor si pozitia gropilor de imbinare (pozitie) a

tronsoanelor, arata modul de solutionare a intersectiilor cu alte retele subterane ( montare tuburi de protectie etc) si de traversare a cailor de comunicatii importante, etc. Tot cu aceasta ocazie beneficiarul convoaca toti detinatorii de retele edilitare subterane, care vor preciza si indica exact traseele existente ale retelelor pe care le exploateaza, care vor confirma sau infirma traseele indicate pe plansele inaintate de proiectant pentru avize. De asemenea vor fi stabilite in teren conditiile de coexistenta a conductei de gaz cu celelalte retele edilitare existente (vor fi solutionate paralelismele intre conducta de gaz si celelalte retele, intersectiile cu acestea, etc). In final toate observatiile si completarile aduse fata de datele initiale cuprinse in proiectul de executie vor fi consemnate in procesul verbal de predare a amplasamentului conductei de distributie gaze naturale, document ce se va anexa si va ramane definitiv in Cartea Constructiei din arhiva E-ON Gaz Distributie.

Procesul verbal de predare a amplasamentului conductei de gaz va fi semnat de proiectant, constructor, beneficiar si toti ceilalti detinatori de retele edilitare participant! la aceasta operatie.

Trasarea (jalonarea) traseului

Axul santului, respectiv pozitia de montare a conductei se traseaza conform proiectului de executie si functie de reperele existente in teren (trotuare, cladiri, limite de proprietate, stalpi, etc).

Materializarea pe teren a traseului conductei se realizeaza prin tarusi - martori sau jaloane, care se amplaseaza pe axul conductei, in punctele caracteristice, respectiv : la coturi, la tangentele de intrare si de iesire din curbe, in punctele de schimbare a diametrului conductei, in punctele de kilometri intregi de traseu precum si pe portiunile de aliniament din 50 in 50 m.

Dupa stabilirea axei se marcheaza latimea sapaturii conform datelor din project, functie de diametrul conductei (vezi punctul 3) si apoi, pentru fiecare tarus de ax se amplaseaza cate doi tarusi martori, perpendicular! pe axa traseului, la o distanta care sa asigure protejarea lor ( a tarusilor) impotriva degradarii in timpul executiei sapaturilor, al depozitarii pamantului, transportului si manipularii tevilor, precum si al executarii operatiilor de montaj.

Amenajarea terenului. Latimea desfacerii imbracamintii din pavaj. Latimea santurilor

Potrivit art. 10.4. alin.(1) din NTPEE-2008 se stabileste latimea minima a sapaturii santului.Facem in continuare precizarea ca aceste latimi ale santurilor sunt valabile in cazul sapaturilor efectuate in

terenuri asa-zis tari. Pentru terenuri nisipoase, de umplutura, etc., latimea santului se specifica in mod expres in memoriu tehnic-justificativ de catre proiectant.

Latimea desfacerii pavajelor s-a stabilit in conformitate cu art. 10.5. din NTPEE-2008 astfel incat s-a eliminat posibilitatea accidentarii persoanelor care lucreaza in sant, rezultand urmatoarelor dimensiuni ( a se urmari si detalii de executie sant):

Tabelul 1Latimea desfacerii pavajului ( cm )

Natura pavaju -lui

Diametrul conductei

Dn 32-63

Dn 90

Dn 110

Dn 125 Dn 140 Dn 160 Dn 200 Dn 250 Dn 315 Dn 355 Dn 400 Dn 500

Beton 55 55 55 55 55 55 55 65 75 75 75 85asfalt 65 65 65 65 65 65 65 75 85 85 85 85Pavele sau piatra

70 70 70 70 70 70 70 80 90 90 90 100

Analizand datele din tabelul 1 se constata usor ca s-a respectat regula stabilita in art. 10.5. din NTPEE-2008, dupa

care pavajele de piatra cubica ( pavele), bolovani, calupuri, etc. se desfac pe cate 15 cm de o parte si de alta a santului, iar imbracamintile de asfalt se desfac pe cate 5 cm de o parte si de alta de la marginile patului de beton ( care la randul lui - in cazul in care are rol de fundatie a drumului - se desface pe cate 7,5 cm de o parte si de alta a marginilor santului).

In cazul imbracamintii din pavaj ( piatra cubica, pavele, bolovani, calupuri) materialul provenit din desfacerea pavajului se va depozita in stive (gramezi ordonat aranjate) incepand de la minim 0,5 m de marginea santului, pe trotuar, fara a stanjeni circulatia pietonilor.

In cazul terenurilor cu zone verzi sau nepavate, dupa sapare, marginea santului de pe partea cu pamantul rezultat din sapatura se curata pana la suprafata pamantului sanatos pe o latime de minim 0,5 m pentru a preveni caderea in sant a pamantului sapat si a permite totodata instalarea macaralei trepied si desfasurarea fara riscuri a lucrului. Tot in acest scop proiectantul indica pastrarea unei distante de circa 1,5 m intre locul de asezare a tevilor si marginea santului.

Saparea propriu-zisa a transeii santului. Amplasarea conductelor

Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor ( conform art. 6.17. din NTPEE-2008 ) va fide: - 0,9 m pentru conducte, iar la capatul conductei de bransament adancimea minima de montaj poate fi de

0,5 m;Se permite reducerea adancimii de pozare ingropata a conductelor in cazuri speciale, cu aprobarea prealabila a

proiectantului si cu conditia montarii conductei din PE protejata in tevi de otel, tuburi din beton sau tuburi si placi de protectie din beton, care sa preia toate eforturile datorate circulatiei rutiere sau altorfactori.

In cazul intersectiei cu alte canalizatii subterane, micsorarea adancimii de pozare este permisa numai cu luarea masurilor suplimentare: tub de protectie sau tub de protectie si placa de protectie din beton armat care sa preia toate eforturile datorate circulatiei cu vehicole.

Pentru fiecare tub de protectie ce se monteaza pe conducta, pe o lungime ce depaseste cu min. 0,5 m de o parte si de cealalta lungimea viitorului tub de protectie, adancimea santului va fi mai mare cu jumatate din diferenta diametrelor exterioare ale tubului protector si ale conductei ( pentru o asezare continue si uniforma a conductei ).Avand in vedere adancimea relativ mica (sub 1,5 m ) la care se sapa, precum si faptul ca aceste lucrari se executa in teren " tare", in project nu s-a prevazut sprijinirea malurilor santului. Totusi de la caz la caz, in anumite zone, pe unele portiuni, in functie de natura terenului (teren slab coeziv, alunecator, umpluturi nisipoase, etc) pe masura ce se inainteaza in adancime cu sapaturile, executantul va face consolidarea peretilor santului cu scanduri groase de 50 mm si grinzi corespunzatoare.

Adancimea de pozare poate fi mai mare de 0,9 m in situatiile in care conductele de gaze naturale subtraverseaza drumuri comunale, judetene si nationale sau subtraverseaza cursuri de apa, precum si in alte situatii speciale. In aceste cazuri adancimile de pozare ale conductei sunt prevazute in detaliile de pe plansele de executie din project si vor fi respectate intocmai de catre constructor..

Santurile se vor sapa cu scurt timp inainte de pozarea conductelor de distributie gaze naturale, intrucat orice sant deschis pentru mai multe zile inseamna riscuri de surpare, de inundare prin ploi, riscuri de accidente si impune manopera de reconditionare inainte de asezarea conductei.

In functie de natura terenului si de locul de sapare, lucrarile se pot executa manual, semimecanizat sau mecanizat. De asemenea, in functie de informatiile detinute referitor la prezenta sau absenta unor utilitati edilitare subterane ( prevazute in avizele celorlalti detinatori de retele subterane ), lucrarile de sapaturi nu vor incepe si nu se vor efectua decat sub indrumarea asistentei tehnice de specialitate acordate de ceilalti detinatori ce exploateaza aceste retele.

De asemenea, in cazul in care traseele acestor utilitati sunt informative, inainte de inceperea sapaturilor se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice, telefonice, a canalelor de termoficare, pentru evitarea deteriorarii acestora si a accidentelor.

Pamantul rezultat din sapatura se va arunca numai pe latura opusa aceleia pe care s-au asezat tevile si care este necesar sa ramana complet libera pentru desfasurarea lucrului de montare a conductelor.

In cazul in care conducta se instaleaza pe strazi, sub trotuare sau in partea carosabila, pamantui rezultat din sapatura trebuie sprijinit pe partea lasata libera pentru circulatie cu panouri de inventar.

Finisarea si netezirea santului

La terminarea sapaturilor, fundul santului va fi fara denivelari, iar peretii santului fara asperitati, pentru a nu deteriora conductele la coborarea tronsoanelor in sant, precum si pentru a asigura o asezare corespunzatoare a conductei pe fundul santului.

Pentru o asezare continua, corespunzatoare, fara tensiuni mecanice a conductei pe fundul santului, inainte de plasarea in sant acesta se curata de pietris si bulgari, asezandu-se pe fundul acestuia un strat de nisip de cel putin 10-15 cm.

Controlul calitativ al executiei santului

Controlul calitativ al executiei santului consta din urmatoarele verificari pe care trebuie sa le execute constructorul si rezultatele se vor consemna de catre acesta in procesul verbal de lucrari ascunse :

- verificarea dimensiunilor santului ( adancime si latime ) si a gropilor pentru vanele de sectionare cu cele din proiect.

- verificarea eliminarii tuturor obstacolelor de pe fundul santului;- verificarea planeitatii fundului santului, operatiune ce se realizeaza cu rigle de lemn de 5 - 6 m lungime si teuri

de nivel, prin vizarea cu ochiul liber sau cu aparat de nivel;- verificarea respectarii distantelor obligatorii fata de alte constructii si canalizari exterioare existente;- verificarea consolidarii santului;

Umplerea (acoperirea ) santului

Umplerea santurilor se va face cu pamantui rezultat din sapatura, in cazul in care conducta este pozata in zone verzi si cu balast in cazul in care conducta se pozeaza in carosabil. Avand in vedere ca lucrarile se vor executa cu preponderenta in timpul verii, se impune ca santurile sa nu se astupe vara in timpul amiezii cand conducta este incalzita de razele soarelui.

Inainte de pozarea conductei, pe fundul santului se aseaza un strat de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm.Dupa ce se aseaza conducta in sant, se umple santul cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip, compactat

manual, depaseste cu 10 cm generatoarea superioara a conductei.Materialul rezultat din sapatura, cu care se umple santul, va fi introdus treptat, in straturi de maximum 30 cm si va

fi compactat manual.Pentru protejarea conductelor in timpul unor eventuale lucrari edilitare se va monta deasupra conductei, pe intreaga

lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei o banda de avertizare de culoare galbena din PE cu inscriptia GAZ METAN, avand o latime minima de 15 cm. Dupa depunerea si compactarea primului strat de umplutura se aseaza banda de avertizare si se continua umplerea santului.

Umplerea santului se va efectua pe zone de 20 - 30 m, avansand intr-o singura directie. Se poate lucra simultan pe 3 zone consecutive, executandu-se in acelasi timp :

- umplerea cu material de umplutura pana la 50 cm deasupra conductei - pe zona 1;- umplerea cu material de umplutura pana la 20 cm deasupra conductei - pe zona 2;- umplerea cu nisip - pe zona 3;Umplerea se poate executa si pe portiuni mai mari de 30 m in cazul in care nu exista variatii de temperatura

a mediului ambiant cu mai mult de 5° C intr-o perioada de 8 ore inainte de umplere.Dupa verificarea imbinarilor dintre tronsoane se va trece la astuparea gropilor pentru sudurile de pozitie, refacerea

pavajelor, etc.

R efacerea pavajelor

Se va realiza numai dupa ce s-a obtinut asigurarea ca umpluturile cu pamant au fost bin facute si compactate. Se realizeaza in doua etape :

- in prima etapa pe toata suprafata desfacuta initial;- in etapa a doua pe suprafata pavajului lasat dupa tasarea completa a pamantului.Executantul este obligat sa repare pe contul sau orice defectiune ivita in timp de un an dela a doua refacereapavajului.In cazul conductelor montate in teren deschis (zona verde ) se reface suprafata solului la starea initiala.In toate cazurile pamantul de sapatura ramas se evacueaza.

Masuri de protectia muncii si PSI

Cu toate ca masurile de protectia muncii si PSI sunt cuprinse in Fisa tehnologica de protectia muncii si PSI anexata, vom insista in cele ce urmeaza asupra urmatoarelor aspecte :

- inalta disciplina si exigenta, cunoasterea tuturor caracteristicilor utilajelor si a modului lor de functionare, reglementarea precisa a atributiilor de serviciu, cunoasterea si respectarea regulilor generale si specifice de tehnica securitatii muncii si PSI;

- santurile de pe drumurile publice trebuie astfel executate si pamantul excavat si amenajat astfel incat sa nu impiedice circulatia vehiculelor si a pietonilor. Este interzis a se ocupa mai mult de 1/3 din latimea trotuarului si a depozita materiale pe rigole si pe gurile de scurgere a apelor;

- pe toata durata lucrarilor se vor utiliza semnalizatoare de zi si de noapte, iar daca este cazul, o persoana va dirija circulatia. Cand sapaturile nu se pot efectua in conditii normale se va solicita organelor competente oprirea partiala sau totala a circulatiei;

- in timpul sapaturilor, cand natura terenului impune acest lucru, se vor consolida peretii santurilor. Consolidarea se va face si cand adancimea santului depaseste 1,2 m sau cand marginea santului se afla la o distanta < 1 m de sina de tramvai.

- la conductele in functiune, in timpul efectuarii sapaturilor, este interzisa aprinderea focului si fumatul pe locul de sapat si pe o raza de 50 m in jurul sau, iar iluminatul se va face cu lampi de mina antiexploziva. La sapaturi se vor utiliza scule care sa nu produca scantei, iar daca se sapa cu unelte pneumatice, compresorul se va instala la 50 m de locul sapaturilor.

Intocmit, Ing. Andrei Voicu

FISA TEHNOLOGICAde sudare prin electrofuziune

Pocedeul de sudare

Sudarea prin electrofuziune consta in incalzire unei spire metalice incorporate pe suprafata interioara a fitingului, avand ca effect topirea stratului superficial de polietilena su realizarea sudurii.

Echipamentul de sudare este compus din:aparatul de suduraaccesorii pentru curatirea teviidispositive pentru prindere si pozitionareSudarea prin electrofuziune este determinate de urmatorii parametrii de sudare:tensiune/intensitatetimp de sudaretimp de racierOperatiile effectuate la sudarea prin electrofuziune sunt:A.Pregatirea sudurii:- curatirea tevii in zona ce urmeaza a intra in contact cu mufa sau saua electrosudabila. Adancimea de razuire va fi de 0.1 mm pentru tevi cu diametrul exterior d.e.< 63mm, respectiv 0.2 mm pentru tevi cud.e.> 63 mm;- verificarea lungimii de fixare a tevilor in manson;- alinierea tevilor si a mufei in dispozitivul aparatului de sudare;B.Sudarea propriuzisa:- alimentarea cu energie electrica si sudarea propriu-zisa.C.Verificarea calitatii sudurii

Cerintele generale

Imbinarile prin electrofuziune se realizeaza numai intre material de aceeasi natura. Sudura prin electrofuziune se va executa numai de catre sudori autorizati si atestati, conform normelor in vigoare.

Locul de munca trebuie protejat impotriva efectelor nefavorabile ale intemperiilor (ploaie, vant, zapada) prin acoperire cu corturi, etc.

Sudura prin electrofuziune poate fi executata la temperature ale mediului ambient cuprinse intre 5° si 45°.Locul de sudare se va proteja impotriva razelor solare prin prelate, etc. pentru a se obtine un profil de temperature

uniform in jurul tevilor care se sudeaza.

Mufe (cuple) si piese de record (sei) electrosudabile

Mufele electrosudabile sunt in general utilizate pentru imbinarea tronsoanelor de conducta si se monteaza usor pe extremitatile acestora datorita faptului ca au diametrul interior astfel dimensionat incat sa asigure un joc suficient al capetelor de teava.

Seile electrosudabile sunt utilizate pentru racordarea tevilor de bransament si a ramificatiilor.Seile electrosudabile pot fi sudate sip e conducte de gaze aflate in functiune, presiunea maxima admisa in

conductele de gaze natural SDR 11 aflate in aceasta situatie fiind de 5 bar.

Echipamentul de sudare

Pentru executarea sudurilor prin electrofuziune la conductele din polietilena se foloseste pe langa uneltele si dispozitivele de fixare, curatat si taiat teava si aparatul de executie a sudurii, care trebuie sa fie agrementat.

Generatorul de curent trebuie sa produca current monofazic cu urmatoarele valori: 10A pentru d=20-110mm; 16A pentru d=125-225mm si 22A pentru d=250-315mm. Pentru evitarea pierderilor de tensiune se recomanda utilizarea cablurilor cu o lungime de maxim 40mm, cu sectiunea de 2.5mm.

Pregatirea suduriiPrelucrarea capetelor tevilor:

Extremitatile pieselor si tevilor care se imbina prin electrofuziune cu mufe electrosudabile se pregatesc pentru operatia de sudare pe o lungime L (mm) in functie de diametrul pieselor care se imbina, conform tabelului de mai jos:

Dn 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 160 180 200 225

L 50 55 60 65 75 85 100 105 115 125 140 150 160 170

Pregatirea extremitatilor pieselor ce se sudeaza consta in razuirea stratului oxidant de protectie contra factorilor din mediul exterior aplicat de fabrica producatoare, pe toata suprafata exterioara a tevilor. Aceasta prelucrare se va face pe lungimea indicate in tabelul de mai sus cu ajutorul unui razuitor rotativ sau a unei raclete special pentru tevi din PE.

Adancimea de razuire va fi de 0.1mm pentru tevi cu diametrul exterior d.e.< 63mm, respective 0.2mm pentru tevi cu d.e.> 63mm.

Degresarea suprafetelor exterioare ale capetelor de teava

Degresarea extremitatilor tevilor care se imbina se face frecand suprafetele razuita fin cu tesaturi speciale pentru degresare, fie cu hartii albe absorbante, care nu lasa scame, imbibate cu decapant (alcool izopropilic sau similar). Este foarte important sa nu se atinga cu mana suprafetele degresate, in caz contrar fiind necesara reluarea operatiei de degresare.

Mufele (cuplele), seile racordurilor pentru bransamente precum si alte piese folosite pentru sudarea prin electrofuziune nu se degreseaza, deoarede modul de asamblare a acestora exclude orice posibilitate de alterare sau de murdarire a suprafetelor ce urmeaza sa fie sudate. Pe de alta parte, manipularea fitingurilor pentru sudura prin electrofuziune trebuie facuta cu multa atentie pentru evitarea murdaririi suprafetelor ce vor fi imbinate.

Deasemenea, inainte de efectuarea operatiei de sudare trebuie obtinuta asigurarea ca suprafetele de sudat sunt uscate, fapt pentru care vor fi sterse cu o hartie absorbanta curate si care nu lasa scame, curatindu-se astfel decapantul sau eventual apa de condensare.

Montarea mufelor electrosudabile. Fixarea in dispozitivul de prindere si pozitionare

Prima operatie care se executa pentru montarea mufelor este masurarea lungimii acestora, pentru a marc ape fiecare capat al tevilor de sudat distant egala cu jumatatea din lungimea mufei. Aceasta operatie se executa pentru a fi siguri ca la sudare capetele tevilor se afla exact in central mufei, conditie esentiala pentru obtinerea unei suduri de calitate.

Pe unul din capetele pregatite ale tevilor care se imbina se monteaza mufa electrosudabila astfel ca marginea ei frontal sa fie la acelasi nivel cu marginea capatului conductei, dupa care se fixeaza dispozitivul de prindere si pozitionare astfel incat marginea acestuia sa fie lipita de partea din spate a mufei electrosudabila.

Dupa aceasta se aduce celalalt capat pregatit al celei de-a doua tevi (piesa) care se imbina si se introduce prin capatul liber al dispozitivului de prindere si pozitionare pana cand extremitatea celei de-a doua tevi se lipeste de extremitatea primei tevi.

Se fixeaza sic ea de-a doua teava in dispozitivul de pozitionare. Mufa electrosudabila se impinge in partea opusa dispozitivului de pozitionare pana la nivelul semnului facut cu marker-ul teava.

5.4.Montarea pieselor de record (sailor) pentru bransamentePregatirea suprafetelor exterioare ale conductelor de polietilena pe care urmeaza a fi sudate piesele de record

a bransamentelor se face in mod similar cu cele aratate la punctele 5.1. si 5.2., cu urmatoarele precizari:inainte de inceperea operatiei de prelucrare se curata suprafata conductei cu ajutorul unei carpe uscate, pe toata circumferinta, pe o lungime de 200mm.prelucrarea mecanica a suprafetei conductei se face cu un dispozitiv de razuire rotativ pe o lungime de cel putin 160mm. In acest caz nu este permisa folosirea unui alt tip de razuitor intrucat excesul de razuire ar reduce grosimea peretelui de conducta, fapt ce poate compromite calitatea sudurii.

In zona sudurii ovalitatea conductei trebuie sa fie mai mica de 1.5% din diametrul exterior al conductei. Din acest motiv trebuie atasat un dispozitiv de rotunjire a tevii sau cate un dispozitiv de prindere de fiecare parte a zonei de sudare.

Piesa de record se scoate din ambalaj cu grija, fara a se atinge cu mana suprafetele ce se sudeaza si se fixeaza pe suprafata pregatita pentru sudura a conductei cu ajutorul dispozitivului de stranger cu arcuri al carui surub se strange pana cand placuta indicatoare de culoare rosie este la acelasi nivel cu marginea superioara a opritorului dipozitivului.

Se interzice ridicarea sau manevrarea busonului filetat al piesei de record precum si modificarea pozitiei perforatorului incorporate in piesa de record pe timpul desfasurarii operatiilor de sudare, inaltimea sa fiind reglata in cadrul procesului de fabricatie.

Executarea sudarii propriu-zise

Calitatea sudurii realizate prin electrofuziune este determinate de 3 factori, si anume:- tensiune/intensitate current care determina temperatura de sudare;- timpul de sudare;- timp de racire;Facem precizarea ca acesti factori sunt in permanenta controlati automat de catre aparatul de sudare. Daca

parametrii nu sunt corespunzatori aparatul opreste procesul de sudare. Daca sudarea se deruleaza pana la capat, atunci sudura rezultata este de buna calitate. Cu toate acestea trebuiesc facute urmatoarele precizari:

- timpul de sudare – cumulat in secunde, depinde de rezistenta electrica a cablurilor de conexiune, de tensiunea electrica dinretea si de temperature exterioara

- temperature de sudare – se atinge prin aplicarea energiei electrice de sudare pe parcursul timpului de sudare, este calculate de aparatul de sudare in functiune de informatiile primate prin codul de bare si de conditiile

mediului ambient.Pentru realizarea sudurii, se conecteaza cablurile electrice la piesel de imbinare astfel incat pozitia axiala a

acestora sa nu fie modificata. Racordarea firelor se va face in partea superioara a pieselor de imbinare, iar greutatea cablurilor nu va fi suportata de piesel de imbinare, in acest scop recomandandu-se ca firele electrice sa fie reinvartite in jurul conductei sub forma a 2 – 3 spirale. Dupa aceasta se porneste aparatul de sudat si se introduce cartela magnetic, controlandu-se permanent valorile parametrilor ce concur la realizarea sudurii.

Mai trebuie subliniat faptul ca intre generatorul electric si aparatul de sudura se va pastra o distant de 3m, pentru ca procesul de sudare sa nu fie deranjat de campurile magnetice create de generator.

Incazul intreruperii procesului de sudare (la o pana de current, etc.), atunci:pentru d < 63 mm se poate relua de la inceput procesul de sudare, cu conditia ca ansamblul care se sudeaza sa fie racit complet. Reluarea procesului de sudare se poate efectua o singura data si numai daca rezistenta ohmica se incadreaza in tolerant admisibila.

Pentru d > 63 mm se indeparteaza zona de sudura compromisa si se monteaza o alta mufa electrosudabila Este foarte important ca dispozitivul de prindere si pozitionarea sa nu fie indepartata decat dupa racirea sudurii.

In cazul pieselor de racord a bransamentului timpul minim de racire este de 10 minute incepand cu sfarsitul operatiei de sudare.

Controlul calitatii sudurii

Controlul imbinarilor sudate prin electrofuziune se realizeaza conform instructiunilor furnizorilor aparatelor de sudare si de piese electrosudabile. Un mare avantaj al acestui procedeu de sudare este ca permite controlul visual al realizarii procesului de sudare.

In cazul mufelor electrosudabile avand Dn 32 – 63 mm daca sudura se realizeaza correct, polietilena topita trebuie sa fie vizibila in crestaturile situate de o parte si de alta a mufei.

In cazul pieselor de record sudura s-a realizat correct daca topirea polietilenei se observa in punctele unde se intalnesc cele doua jumatati a acestor piese. In plus, marginea superioara a placutei rosii a dispozitivului de strangere cu arcuri poate sa nu mai fie egalizata cu marginea de sus a opritorului dispozitivului de strangere.

Deasemenea se va verifica vizual alinierea pieselor. Eventualele scurgeri de material constatate conduc la respingerea ca necorespunzatoare a imbinarilor sudate.

Intocmit, Ing. Andrei Voicu