1) Rcirea cadavrului este determinat de oprirea circulaiei i aproceselor metabolice, urmat de pierderea cldurii in mediul inconjurtor.Aceasta se intampl in condiiile in care temperatura mediului inconjurtoreste mai mic decat temperatura corpului. De fapt, odat cu incetareatermoreglrii, cadavrul devine un corp inert din punct de vedere termic cetinde s ajung la temperatura mediului in care se gsete.Cand temperatura mediului inconjurtor este de 150C 200C, rcireacadavrului se face cu 10C/or in primele 4 ore, iar apoi cu 20C/or. Chiardac gradientul de temperatur intre cadavru i mediul inconjurtor sereduce in timp, rcirea este mai rapid dup primele ore deoarece, cutimpul, inceteaz procesele metabolice ce se desfoar i cu producere decldur.Rcirea se face mai rapid la nivelul zonelor descoperite i mai lent lanivelul plicilor. Dup 10 - 12 ore de la moarte, temperatura intrarectaleste de 200C, ceea ce reprezint un semn sigur de moarte. Pierdereacldurii (prin iradiere, conducie, convecie) se face de la suprafaa corpuluispre interior.Importan medico-legal - rcirea cadavrului constituie pentrumedicina legal un semn al morii reale i duce la stabilirea datei morii(valoare relativ).2) Deshidratarea cadavrului este consecina incetrii circulaieisangvine i consecutiv evaporrii apei. Deshidratarea se caracterizeazprin apariia pergamentrilor - piele cartonat, intrit, uneori cu discretdepresionare.Deshidratarea cadavrului incepe:a) in zonele cu epiderm subire: buze, varful degetelor, scrot;pielea se usuc, se intrete, devine galbuie, apoi brun-maronie,pergamentoas;b) in zonele lezate (excoriaii ale stratului cornos al pielii):- leziuni traumatice cu caracter vital (excoriaii, plgi superficiale,an de spanzurare);- leziuni tegumentare produse postmortem (de exemplu latransportul cadavrului).Pentru diferenierea pergamentrii leziunilor produse in timpul vieiide cele postmortem se practic o incizie cu bisturiul: prezena unui infiltratesanguin ce nu dispare prin splare sau dup fixare cu formol demonstreazcaracterul vital al leziunii examinate.c) la nivelul ochilor se observ :- pierderea luciului sclerelor, dup cateva ore, la cadavrele cu ochiideschii- opacifierea corneei; in unghiul extern al ochiului, atunci cand fantapalpebral rmane intredeschis, apar zone triunghiulare sau ovalare,albicioase numite petele Liarche.- inmuierea globilor oculari urmare a scderii tensiunii intraoculare.Deshidratarea cadavrului duce la scderea masei acestuia cu cca.10 grame/kg. corp pe zi in condiii de temperatur i umiditate normale(20oC, 15% umiditate).Importan medico-legal - semn de moarte real, dar cu valoaremai sczut in aprecierea datei instalrii decesului.Lividitile cadaverice (petele cadaverice) sunt consecina incetriicirculaiei i migrrii pasive a sangelui in zonele declive i necomprimate, invirtutea legii gravitaionale. In stadiile avansate se produce extravazareaplasmei incrcate cu pigment hematic in esuturile adiacente vaselorsanguine.Lividitile cadaverice au aspectul unor zone violacei cu apariie ievoluie in mai multe faze:a) Hipostaza: apare dup 2 - 16 ore postmortem i se caracterizeazprin apariia de pete imprecis delimitate, roii-violacei, la inceput mici, apoiconfluente in zone declive, necompresate. La digitopresiune, aceste petedispar, iar apoi reapar rapid. La modificarea poziiei cadavrului, petele roiidispar din poziia iniial pentru a reapare in noile zone declive.b) Difuziunea - apare dup 15 - 24 de ore dup moarte; in aceststadiu, petele violacei sunt extinse, confluente, apar i pe prile lateraleale cadavrului. Nu dispar la digitopresiune, ci plesc doar i nu dispar lamodificarea poziiei cadavrului, dar apar altele i in noile zone declive.c) Imbibiia - apare dup mai mult de 18 - 24 de ore i coincide cuinceputul putrefaciei; in aceast faz hemoliza este complet, petele suntextinse, intens colorate, nu dispar la digitopresiune sau la modificareapoziiei cadavrului i nici nu se formeaz in noile zone declive.Importan medico-legal- cel mai precoce i sigur semn de moarte real;- permit stabilirea datei morii (timpul scurs de la instalarea morii);- indicator al poziiei cadavrului pan la momentul examinriimedico-legale (eventuala modificare a poziiei);- pot da indicaii privind cauza morii, in funcie de culoare iintensitate.Astfel se descriu:lividiti roii-carmin in cazul morii prin intoxicaie cu monoxid decarbon, acid cianhidric/cianuri, hipotermie;- lividiti vinete, cianotice in asfixii mecanice;- lividiti cafenii in intoxicaii cu hemolitice, methemoglobinizante;- lividiti absente sau de intensitate minim in caexii, colaps,hemoragii.Diagnosticul diferenial al lividitilor cadaverice se face cu o leziuneposttraumatic asemntoare morphologic - echimoza. La necropsie sesecionez cu bisturiul zona cercetat: in cazul echimozei (leziune cucaracter vital) apare infiltraie sanguin ce nu dispare la splare sau fixarecu formol, iar examenul microscopic pune in eviden prezena fibrinei; incazul lividitii infiltratul dispare la presiune i splare i nu se evideniazfibrin la examenul microscopicRigiditatea cadaveric este modificarea cadavericreprezentat de contractura muscular cu inepenirea (blocarea)articulaiilor. Apare dup o prim perioad de relaxare a musculaturii (1-2ore postmortem) fiind consecina: creterii acidului lactic muscular,anaerobiozei cu coagularea consecutiv a proteinelor musculare, scderiiATP-ului muscular (hipoxia prelungit duce la blocarea sintezei ATP dinADP) i scderii cantitii de ap prin deshidratare.Prin interesarea musculaturii netede apar: mioz, piele de gin,modificri la nivelul vezicii urinare, veziculelor seminale, miometrului,miocardului etc.Fazele rigiditii sunt:a) faza de instalare: de la 2 la 12 ore post mortem, ordinea deinstalare fiind cranio-caudal iar in cazul membrelor dinspre caudal spredistal (legea lui Nysten). Rigiditatea invins in aceast faz se reface; aparela 2-3 ore la musculatura feei i gatului, la 6-12 ore la membrelesuperioare i trunchi, fiind predominant la flexori i la articulaiile mici;b) faza de stare: intre 12-24 ore dup instalarea morii; in aceststadiu rigiditatea invins mecanic nu se reinstaleaz;c) faza de rezoluie: dup 24-48 ore rigiditatea dispare in ordineainstalrii, fiind complet in 3-7 zile postmortem.In decursul timpului s-au incercat o serie de explicaii pentru ajustifica ordinea de instalare a rigiditii cadaverice. Astfel, in 1950 Shapiroa emis ipoteza c fenomenul s-ar instala mai intai la articulaiile acionatede muchi mici pentru c, de fapt, ar evolua in timp la fel pentru toimuchii manifestandu-se astfel mai repede la muchii mai mici, pe care iicuprinde mai repede, decat la cei mari. Dup Kobayashi M. explicaiaordinii de instalare a rigiditii cadaverice poate fi dat de structura diferit.a muchilor, in funcie de histochimia enzimatic a acestora. Din acestpunct de vedere exist mai multe tipuri de fibre musculare (in funcie decantitatea de ATP) iar proporia lor in structura muchilor difer de la oregiune la alta. La nivelul fibrelor musculare in care cantitatea de ATPscade mai rapid post mortem, instalarea rigiditii se face in timp mai scurti dureaz mai puin, aceste fibre crescand in proporie in structuramuchilor in sens cranio-caudal.Instalarea, caracterele i evoluia rigiditii cadaverice pot fiinfluenate de diveri factori :- rigiditatea rapid apare in cazul toxicelor convulsivante (stricnin,cianuri), intoxicaiilor cu pesticide, bolilor convulsivante. Este descrisrigiditatea de decerebrare (rigiditatea cataleptic sau spasmul cadaveric)care imprim cadavrului poziia avut in momentul morii; apare indecapitare, zdrobirea capului, leziuni medulare, bulbare sau diencefalice,fulgeraie, dureri atroce.- rigiditatea tarziu instalat poate apare in intoxicaii cu ciuperci,fosfor, in anemii. Rigiditile nu apar sau au rezoluie rapid in stri septice.- temperatura crescut grbete instalarea i rezoluia rigiditilor,cea sczut incetinete instalarea i prelungete durata rigiditii;- rigiditatea este influenat de mediu (cald, umed, rece) i devolumul de mas muscular a cadavrului (dezvoltat, slab).Importan medico-legal: semn de moarte real, indic timpulscurs de la deces, pstreaz poziia cadavrului dup deces i uneori poateoferii indicii asupra cauzei medicale a morii.5) Autoliza este o modificare cadaveric distructiv, precoce, ceare loc sub aciunea enzimelor proprii (hidrolaze lizozomale) i in absenaflorei microbiene. Mecanism de producere: urmare a hipoxiei prelungiteapar modificri structurale ale membranei lizozomale care devinepermeabil eliberand enzimele litice in interiorul celulei.Principalele modificri macroscopice:- la nivelul suprarenalelor - medulara devine o magm brunnegricioas,contrastand cucorticala de culoare galben;- ficatul, rinichii, miocardul capt o consisten moale, devin maipalide, pe seciuneau aspectul de intumescen tulbure;- splina se inmoaie , are aspect noroios pe suprafaa de seciune(diagnostic diferenial cusplina septic);- mucoasa esofagian apare intumescent, cu pliuri estompate;- stomac - pliurile devin terse, pe mucoasa peretelui posterior aparpete brun-roietice;sub aciunea acidului clorhidric pot apare mici perforaii pe peretele gastricposterior (diagnostic diferenial cu perforaia intravital);- intima vaselor mari i mucoasa cilor respiratorii superioare aparde culoare viiniemurdar;Examenul microscopic relev modificri asemntoare celor dedistrofie granular (vacuolar) vizibil in hepatocite, celulele tubilor renali,fibrele miocardice. In sange, dup 2-3h postmortem, hemoglobinadifuzeaz in plasm iar dup 10-20h conturul hematiilor devine ters.Hemoliza complet apare ca o mas omogen eozinofil cu fin detritus deculoare cafenie la suprafaSTABILIREA MOMENTULUI MORIITanatocronologia apreciaz data morii i perioada de timp scursintre producerea leziunilor i instalarea decesului.In ceea ce privete stabilirea momentului morii sunt de amintit:- incadrarea intr-un anumit interval este cu atat mai restrans cu catexaminarea cadavrului se face mai rapid;- importana deosebit in cazurile de omucidere.Categorii de criterii pentru aprecierea datei morii:1) Studiul morfologiei cadaverice :criteriul cel mai vechi i cel mai valoros;semnele morii reale devin manifeste in 3-6 h, dezvoltare complet in 12-24h;cele mai importante sunt lividitatea i rigiditatea.Astfel, in funcie de timpul scurs de la instalarea morii se constat:1-3 ore: - incepe rcirea cadavrului (cu 1 3oC);- apar lividitile cadaverice ce dispar la digitopresiune;- rigiditate cadaveric la muchii feei i la articulaiiletemporomandibulare;3-6 ore: - incepe deshidratarea, aspect opalescent al corneei, apariiapergamentrii pe scrot;- lividiti extinse, dar dispar la digitopresiune;- rigiditate cadaveric la cap i gat, incipient la membrelesuperioare (se reface la invingere mecanic);- autoliza - incepe in mucoasa gastric, rinichi, suprarenale.6-12 ore: - lividiti extinse, plesc la digitopresiune;- rigiditatea cuprinde membrele superioare i se reface lainvingere mecanic.12-24 ore: - lividitile nu dispar la digitopresiune;- rigiditatea se generalizeaz, nu se reface dup manoperemecanice.24-72 ore: - lividitile nu dispar la digitopresiune;- rigiditatea este pe cale de rezoluie (complet dup 48 - 72ore);- apare putrefacia: pat verde iliac dreapt, circulaiepostum (dup 36h).>72 ore: - evoluia putrefaciei este dependent de factorii de mediu ide factori individuali:- putrefacia incepe la 24 ore;- mumificarea incepe la 30 de zile i este complet dup maimult de 2 luni;- adipoceara incepe la 30 de zile i este complet dup mai multde 6 luni.2) Studiul modificrilor oculare :foarte utilizate - indicii destul de importante;apariia petei Liarche (6-8 h);persistena reflexului pupilar (4h la atropin, 8h la pilocarpin).3) Studierea unor procese fiziologice :- aspectul coninutului gastric :ofer date orientative: stomac gol = deces >6-8hdin momentul consumului ultimei mese (ancheta trebuie sreconstituie date referitoare la ultima mas, ora, in ce a constat) timpul destaionare in stomac a diferitelor alimente depinde de viteza lor de digestiei eliminare; se pot obine date extrem de precise. Astfel, se consider claptele se diger in 2 ore, oule in 3 ore, cartofii in 4 ore, varza in 5,friptura in 6, sardelele in 7. Exist i factori individuali care modific acetitimpi, precum i factori situaionali: ulcerul gastric, traumatismul craniocerebral.- gradul de plenitudine al vezicii urinare: in condiii obinuite vezicaurinar se umple pe parcursul nopii.4) Metode de tanatochimie :- determinarea modificrilor pe care le sufer diferite substane insange, LCR, alte umori i in unele organe dup moarte;- metode valoroase in primele 15h, valoare relativ 15-30h iar peste30h nu pot fi luate in considerare.5) Metode moderne de tanatoenzimologie6) Alte criterii :- modificri de pH : pH-ul crete dup deces devenind apoi alcalin(amine de putrefacie, amoniac);- glicogenul hepatic: in mod normal dispare la 10h de la instalareamorii;- analizarea aspectului microscopic al plgilor (al fragmentelorrecoltate din buzele plgilor): marginaia leucocitelor esteevident la 30 de minute de la producerea leziunii, hematiilese decoloreaz in primele 2-3 zile; dup 3 zile apar histiocitelecu pigment sangvin, hemosiderina apare la 6 zile.RAPORTUL DE CAUZALITATEIntotdeauna este necesar stabilirea pe baze tiinifice a raportuluide cauzalitate intre un traumatism i mecanismul de producere a morii.Exist dou tipuri principale de cauzalitate:CAUZALITATEA PRIMAR (DIRECT) care poate fi:A) necondiionat (imediat): traumatismul duce la complexulmorfofuncional generator al morii, fr existena unor verigi intermediare(exemplu: zdrobirea craniului, decapitri).Cauze tanatogeneratoare primare necondiionate sunt:- zdrobirea, distrugerea organelor vitale;- asfixiile mecanice;- traumatismul cranio-cerebral cu leziuni meningo-cerebrale;- ocul traumatic;- ocul postcombustional;- leziuni vasculare cu hemoragie: anemie acut traumatic(localizat, generalizat), scderea rapid a TA (tensiune arterial),compresia organelor vitale prin extravazat sangvin; ocul hemoragic.B) condiionat (mediat): traumatismul duce la complexulmorfofuncional generator al morii, dar se interpun factori condiionali:- exogeni (factori de mediu, tratamente);- endogeni (stri fiziologice premorbide).Aceti factori condiionali sunt:a. adjuvani (nu intrerup legtura de cauzalitate). Exemplu:traumatism cranio-cerebral cu fracturi de calot i baz, cu leziunimeningocerebrale, la un individ cu intoxicaie alcoolic sau aterosclerozcerebral, elemente care agraveaz leziunile cerebrale. In acest caz, existraport de cauzalitate direct condiionat, prin legtura direct traumatismdeces,intoxicaia alcoolic sau ateroscleroza cerebral favorizandfriabilitatea vascular.b. determinani (intrerup legtura de cauzalitate). Exemplu:traumatism cranian minor cauzand ruperea unui anevrism cerebralpreexistent i nediagnosticat, avand ca rezultat hemoragiesubarahnoidian difuz urmat de decesul victimei. In acest caz, boalapreexistent (anevrismul cerebral) determin leziunea (hemoragiasubarahnoidian) ce produce moartea, legtura se rupe.CAUZALITATEA SECUNDAR (INDIRECT) - intotdeaunacondiionat: traumatismul determin complexul morfofuncional care nugenereaz moartea dar, in evoluie intervin complicaii gravetanatogeneratoare (exemplu: lovitur de cuit in abdomen cu perforareaunei anse intestinale i peritonit secundar care duce la moarte sautraumatism cranian cu apariia consecutiv a comei, urmat debronhopneumonie i deces).Cauze secundare tanatogeneratoare sunt:1. Complicaiile infecioase (septico-toxice) demonstrandu-se:poarta de intrare determinat de traumatism, tabloul strii toxico-septice(sindrom toxico-septic post-traumatic).2. Insuficiena renal acut posttraumatic.3. Boli i sindroame in legtur direct de cauzalitate cutraumatismul (boala posttraumatic), demonstrandu-se: existenatraumatismului cu leziunile respective, faptul c, inainte de traumatism nuexista afeciunea respectiv, existena simptomelor clare din momentulapariiei complicaiilor.Clasificarea agentilor traumatici mecanici si a mecanismelor traumaticeMedicina legal constat efectul factorului traumatic, cauza imecanismul de producere a leziunilor, corelandu-le cu caracteristicileagentului vulnerant incriminat.Clasificarea agenilor traumatici mecanici:1. corpuri contondente dure: cu suprafa mic (16cm2): neregulat: sol, autovehicule regulat, plan: sol, scandur.2. instrumente cu vrf i margini ascuite: ineptoare:o form alungit cu varf ascuito acioneaz prin apsare sau apsare i rsucireconcomitent (ac, andrea, dinii de la furc,urubelnia ascuit, etc.)o produc plgi inepate tietoare:o 1-2 margini liniare subiri in jurul muchiei; numaiprin apsare, in general, nu produc leziuni; pentru aproduce o leziune este necesar i o micare inlungul muchiei ascuite;o lama de ras, brici, cuit fr varf, bisturiu fr varf,instrumentele ineptoare-tietoare ce acioneazdoar cu partea tietoare;o produc plgi tiate ineptoare-tietoare :o varf ascuit i 1-2, posibil mai multe, muchii liniaretietoare;o cuit obinuit, briceag, bisturiu cu varf, pumnal,baionet, i (dou muchii i un varf), stilet, floret(varf i mai multe muchii);o acioneaz iniial cu varful i apoi cu muchiiletietoare;o produc plgi inepate-tiate despictoare (tietoare-despictoare):o grele, au muchie mai mult sau mai puin tioas;o topor, bard, satar, sap;o produc plgi despicate (tiate-despicate)3. proiectilePrincipalele mecanisme de producere a leziunilor traumatice:A. lovire activ: agentul traumatic in micare lovete corpul aflat inpoziie fix sau relativ fix (mecanism de acceleraie);B. lovire pasiv: corpul aflat in micare se lovete de un agenttraumatic aflat in poziie fix sau relativ fix (mecanism dedeceleraie);C. compresiune: dou corpuri dure ce comprim corpul i tind s seapropie (clcarea cu roata, comprimare intre prile joase aleautovehiculului i sol);D. asocierea celor de mai sus.

Echimoza cea mai frecvent leziune traumatic (revrsatsanguin de intindere variat la nivelul tegumentelor i mucoaselor), seproduce prin ruperea vaselor dermo-epidermice ale pielii sau a vaselor dincorionul mucoaselor.Mecanismele de producere sunt lovirea (cu sau de un corp dur) icompresia (mai frecvent cu mana, degetele).Echimozele sunt adevrate mrci traumatice, atest veridicitateatraumatismului, cel mai frecvent reproducand forma agentului traumatic cuposibilitatea identificrii acestora: liniare: bat, vergea; ovalare: compresiune cu pulpa degetului; semilunare: compresiune cu unghia; amprenta cauciucului roii in accidente rutiere; reproducerea formelor de catarame, curele, tocuri depantofi, dini, etc.Alteori, localizarea i forma echimozelor permit stabilireaimprejurrilor de producere a leziunilor (tipul de agresiune): asfixie cu mana sugrumare viol/tentativ de viol.Localizarea echimozelor poate sugera i mecanismul de producere aleziunilor: o echimoz la nivelul proeminenelor in zone expuse posibillovire activ; echimoze la nivelul coatelor, genunchilor posibil lovirepasiv).Echimozele apar de obicei in zona de impact dar pot difuza i ladistan (mai frecvent inzonele bine vascularizate: ale lombelor pe flancuri, ale feselor pe coapse,ale nasului la pleoape, ale fracturii craniene de baz la nivel palpebral).Evoluia in timp (vechimea ) a echimozei se constat prin virareaculorii acesteia ca urmare a procesului de degradare a hemoglobinei dinsangele extravazat:o culoare roie-inchis in primele 1-3 zile;o culoare albastr (zilele 2-3 zile) prin pierderea oxigenului dectre hemoglobin;o culoare cafenie (zilele 3-7); hemoglobina se scindeaz inglobin i hematin care in prezena fierului producehemosiderin (culoare cafenie);o culoare verde (zilele 7-12) urmare a oxidrii bilirubinei inbiliverdin;o culoare galben (de la 12 la 20 de zile) .Examenul microscopic evideniaz:- in primele 10-20 h hematii nemodificate;- dup 24 h hematii decolorate, balonizate;- dup 2-3 zile apar macrofage cu pigment hematic;- dup 5-6 zile hematii in majoritate degradate; numr mai marede macrofage cu pigment hematic, depozite de hemosiderinDiagnosticul diferenial al echimozelor se face cu lividitilecadaverice prin prezena reaciei vitale la nivelul echimozelor (se incizeazzona respectiv i se spal lividitile dispar, aspect microscopic diferit).In general pentru echimoze nu se acord zile de ingrijiri medicale.Se pot acorda maxim 4-6 zile in caz de echimoze ce insoesc hematoame,mai ales multiple sau hematoame cu echimoze ce perturb activitatea unororgane (ex. ochiul).Excoriaia este soluia de continuitate ce intereseaz epidermuli dermul. Pot fi unice sau multiple i de forme: liniare, semicirculare, saupe o zon tegumentar mai mare, cand se numete placard excoriat.Mecanismul de producere este lovirea activ (loviri tangeniale cucorpuri rugoase, ascuite sau cu muchii) sau lovirea pasiv (frecare de uncorp dur cu suprafa rugoas - cdere). Se produce astfel abraziuneaesuturilor (realizat cu corpuri rugoase mai frecvent) sau plesnirea (inurma loviturilor active). Rolul determinant il are linia de aplicare a forei,care trebuie s fie inclinat, formand cu corpul un unghi ascuit.Excoriaia poate s apar pe piele sau pe mucoase. Cand estesuperficial (localizat doar la nivelul epidermului) apare limforagie iarcand se usuc se formeaz o crust seroas glbuie. Cand e mai profund(intereseaz i papilele dermice) se produce o hemoragie iar in evoluieapare o crust brun-roietic (crust hematic).La nivelul mucoaselor apar pseudomembrane de fibrin iar lacadavru escoriaiile se pergamenteaz.Evoluia excoriaiei:- in primele minute/ore suprafaa este umed,/sangerand, in jurexist eritem i edem;- dup 12 ore apare o crust brun-roie;- din ziua a 3-a, crusta se desprinde incepand de la periferie,aprand o zon alb-rocat;- dup 6-8 zile crusta cade lsand o zon rozacee ce disparetreptat, fr cicatrice.Dup aspect (dispoziie, direcie), form i numr, frecvent se poatepune diagnostic al cauzei i/sau instrumentului care le-a produs: insugrumare apar excoriaii semilunare produse de compresia cu unghiile,dispuse in vecintatea unor echimoze ovalare, rezultat al compresiei cupulpei degetelor (una de o parte a gatului i 3 sau patru de cealalt parte);escoriaiile liniare, semilunare in jurul nasului i gurii sugereazcomprimarea i ocluzia orificiilor buco-nazale cu mana in sufocare; cele dinregiunea vulvo-perineal i de pe faa intern a coapselor sugereaz viol;cele liniare, paralele, grupate in placarde situate pe zonele proeminentepledeaz pentru tarare.Pentru excoriaii se acorda in general 1-2 zile de ingrijiri medicale(4-6 zile in caz de escoriaii mari sau suprainfectate).Plaga este soluia de continuitate care intereseaz toatestraturile pielii i chiar i esuturile profunde. Plgile pot fi: superficiale sauprofunde, penetrante (in caviti) sau nepenetrante, perforante (in visceresau neperforante; transfixiante (strbat un segment anatomic in intregime)existand un orificiu de intrare i unul de ieire.Dup tipul de agent vulnerant se descriu: plgi contuze, tiate,inepate, inepate-tiate, despicate, impucate, mucate; tot soluii decontinuitate sunt marca electric i leziunile chimice i termice descrise lacapitolele respective.Din punct de vedere al evoluiei plgile pot fi: simple (neinfectate,cu vindecarea per primam intentionem) i complicate (infectate, vindecareper secundam).Evoluia plgilor depinde de factori locali (vascularizaia regiunii),factori generali (boli diverse) i de factorul terapeutic (hotrator).Complicaiile plgilor sunt locale (infecia, apariia de cicatrici vicioase) igenerale (hemoragia cu anemia acut, infeciile - tetanos, rabie etc.).1. Plaga contuz apare prin aciunea traumatic a unui corpcontondent ce infrange rezistena i elasticitatea tegumentului.Mecanismul de producere este activ (lovire cu un corp contondent)sau pasiv (lovire de un corp contondent).In regiunile unde tegumentul este intins pe un plan osos (craniu,creast tibial), aspectul este asemntor uneori plgii tiate. In acestecondiii se poate face confuzie cu plgile tiate sau tiate-despicate ceeace impune examenul leziunii cu lupa pentru a evidenia marginileneregulate i punile fine caracteristice plgilor contuze.Plaga plesnit apare in regiunile in care sub piele nu mai existstraturi subiacente sau acestea sunt foarte subiri.Caracterele plgii contuze sunt: profunzime mic, marginineregulate cu existena unor puni tisulare intre ele, dehiscena, fundulanfractuos acoperit cu cheag de sange i fibrin, unghiurile mai obtuze.Uneori in jurul plgii exist escoriaii, echimoze. Cele anfractuase prezintun pericol mare de suprainfectare.Plaga tiat este produs prin obiecte tioase (sticl, brici) ipoate avea diferite forme: liniar (rectilinie, circular), in lambou (prinsecionare oblic, cu detaarea unui fragment tisular-lamboul) i mutilant(plag profund, cu secionarea unui fragment anatomic: nas, ureche).Plgii tiate i se descriu: capul plgii (punctul de atac), coada(punctul terminal), marginile, lungimea i profunzimea ei. La nivelulpunctului de atac unghiul este mai deschis, plaga este mai profund,punctul terminal are unghi mai inchis, mai superficial i uneori seprelungete cu o escoriaie fin (coada de oricel).Caracteristic plgii tiate sunt: margini netede, drepte, regulate,lipsa punilor tisulare, fund neted concav, dehiscena mare, unghiuriascuite. Lungimea plgii tiate depinde de lungimea muchieiinstrumentului tietor i de micarea acestuia; profunzimea depinde degradul de ascuire, fora micrii de apsare, rezistena esuturilor (lanivelul gatului, coapselor, feselor i abdomenului rezistena este maisczut).Prin caracterele ei, plaga tiat poate oferi date despre direcialoviturii i poziia victim-agresor.3. Plaga nepat apare prin compresia i indeprtarea lateral aesuturilor i este produs prin instrumente cu varf ascuit: ac, andrea, cui,dinte de furc, etc.Diametrul orificiului este mai mic decat diametrul instrumentuluivulnerant, datorit retraciei esuturilor (caracteristic vital).Plgile inepate pot fi superficiale i profunde, penetrante saunepenetrante. In caz de calibru mare al instrumentului, se produce odilacerare a esuturilor, plaga avand o form alungit (butonier sau fant)i capetele in unghi ascuit (impun diagnostic diferenial cu plaga inepattiat).La o plag inepat se descriu: o plag cutanat la locul deptrundere, un canal i o plag la locul de ieire (dac este transfixiant).Canalul, unic sau multiplu, are adancime, traiect i dimensiuni dependentede obiect i modul de aciune; plaga la ieire poate fi de dimensiune maimic.4. Plaga nepat-tiat este produs de instrumente cum sunt:cuitul, briceagul, iul, care prima dat au o aciune de inepare cu varful,apoi de tiere cu partea ascuit a tiului.Dac instrumentul are un singur ti, plaga va avea aspect desgeat cu un unghi ascuit (partea cu ti) i un unghi rotunjit saupatrulater (partea fr ti); obiectul tietor-ineptor cu dou tiuriproduce o plag cu aspect de fant sau butonier cu dou unghiuriascuite, iar cel cu mai multe muchii tietoare o plag cu aspect stelat.Leziunea are o form rectilinie, ins uneori la unele capete apare ocodi (in S, atunci cand, dup strpungerea esuturilor, se imprim oalt direcie instrumentului sau cand se scoate cuitul, imprimandu-se omicare de oblicitate). Se descriu o plag cutanat i un canal (prinaciunea de penetrare) care reproduce direcia agentului vulnerant i, deobicei este unic, orb (fr orificiu de ieire).In general, lungimea plgii este egal cu limea lamei instrumentulcand acesta lovete perpendicular i este mai mare cand lovete oblic.Canalul reproduce direcia loviturii, adancimea depinzand deprofunzimea introducerii; uneori este mai mare decat lungimea lamei(lovituri puternice care deprim pielea) dar in aceste situaii, in jurul plgiiapare o echimoz ovalar (imprimarea manerului pe piele).REACIA VITALIn medicina legal, noiunea de reacie cu caracter vital se refer larspunsul organismului la o traum fizic, chimic sau biologic, rspunscare nu apare atunci cand agentul traumatic acioneaz asupra unuicadavru.Astfel apar modificri umorale sau morfologice de rspuns acelulelor i esuturilor in via la diferite tipuri de agresiuni.Reaciile vitale pot fi locale i generale.Reacii vitale locale:1. hemoragia cu infiltraia sangelui in esuturile vecine. Cercetriefectuate la Institutul Naional de Medicin Legal din Bucuresti au aratatimportana punerii in eviden pe cale histochimic a peroxidazelor pentrudiagnosticarea prezenei unui infiltrat hematic dup dispariia hematiei caelement morfologic;2. coagularea fibrinoas a sangelui in plag sau in jurul ei, sangecare nu se spal sub jetul de ap;3. retracia esuturilor (deprtarea marginilor plgii) i tumefaciaedematoas a prilor moi lezate;4. inflamaia (elementele macroscopice sunt: hiperemia, tumefacia,infiltrarea sero-sanguin cu formare de cruste; cele microscopice sunt:marginaia leucocitelor in capilare, leucocitoza local, diapedeza ifagocitoza, liza celular);5. procesele distrofice i necrotice (determinate prin metodehistochimice i histologice);6. modificrile hemoglobinei (apariia in esuturile traumatizate iinfiltrate sangvin a hemosiderinei i hematoidinei, virarea culoriirevrsatelor sangvine posttraumatice);7. modificrile enzimatice cu apariia unei zone de diminuare aactivitii unor enzime in apropierea marginii plgii cu existena unei zonemai la distan in care activitatea enzimatic este accentuat.Reacii vitale generale:1. aspiratele pulmonare; existena acestora in alveole pulmonareeste dovada respiraiei in momentul contactului cu materialul aspirat -materiale diferite, substane, sange, coninut gastric, substan cerebraletc.);2. embolia (transportarea intravascular a unor materii care nu segsesc in mod normal in sange) gras, gazoas, tisular; embolia grasapare in traumatisme puternice, dup fracturi, striviri de esut adipos ipoate fi evideniat prin examenul histopatologic al plmanului, creiruluietc. Embolia tisular apare in condiii asemntoare. Embolia gazoasapare in secionarea marilor vene ale gatului, in avorturile empirice etc.;3. inghiirea unor substane; prezena in stomac a sangelui,esutului cerebral, corpurilor strine, lichidelor de imersie, dar cu rezerve,in funcie de caz;4. modificrile sistemului nervos central, circulatorii, endocrine,umorale, dismetabolice;5. mioglobinuria (apariia mioglobinei in tubii renali i urin, in cazultraumatismelor musculare);6. reacia sistemului limfatic (apariia eritrocitelor i a grsimiloremulsionate i eritrofagia in ganglionii limfatici regionali);7. anemia organelor i esuturilor-precizeaz faptul c moartea sedatoreaz unei hemoragii mari; pot coexista i sufuziuni sanguinesubendocardice;8. in asfixii, in afara leziunilor locale, sufuziunile subseroase imucoase reprezint modificri generale cu caracter vital.Kernbach descrie semnul fibrei elastice, constand in fibre elasticeconjunctive rupte in masa hemoragic de esut traumatizat.Verdereaux arat c raportul dintre leucocite i hematii dintr-oregiune traumatizat vital este mai mare decat intr-o regiune oarecare.Piedelievre descrie testul leucocitozei traumatice, un aflux deleucocite in esutul subcutanat adiacent plgii, produs in cateva ore;absena leucocitozei locale demonstreaz c leziunea a fost produs postmortemsau c moartea a fost rapid.Reaciile vitale se clasific in:1. semne vitale: ofer indicii asupra faptului c victima se afla invia in momentul aciunii agentului lezional (improcarea sangelui inplgile arteriale, ciuperca de spum la inecai);2. reacii vitale: - precoce: infiltratele hemoragice;- semitardive: procesele inflamatorii;- tardive: cicatrizarea.Diagnosticul diferenial al reaciilor vitale se face cu epifenomenelelezionale agonale: regurgitarea coninutului gastric in cile respiratorii (frreacii vitale la acest nivel), ulcerele de stress agonale, leziunile de anoxiei necroz cerebral (autoliz) din comele prelungite.