7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 1/9

26.03.2015

Tema: Expertiza medicala a vitalitatii

Expertiza medicala a vitalitatii este o apreciere datorata si gradului a incapacitatii de munca

a unei persoane ca urmare a unei maladii sau traume suportate precum si depistarea cauzelorcapacitatii de munca si stabilirea gradului de invaliditate.

Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa avand drept scop realizarea

 problemelor de integrare medicala si sociala, care au o influenta asupra sanatatii unei

 persoane si dispune de un ansamblu de particularitati cum ar fi:

- Importanta medico-sociala a epertizei medicale a vitalitatii

- !rincipiile de baza a epertizii medicale a vitalitatii

- "etodologiile de apreciere a gradului de incapacitate de munca

Importanta epertizei medicale a vitalitatii rezulta din dependenta calitatii asistentei

medicale si de spri#inul social acordat unei persoane din motive de sanatate.

$pertiza medicala a vitalitatii permite evitarea situatiilor conflictuale dintre persoana

epertizata si medicala.

Expertiza medicala a vitalitatii are 3 principii de baza:

- Caracter statal, confirmat prin faptul ca dreptul de a efectua epertiza medicala a

vitalitatii la institutiile de stat si private licentiate in acest drept

- Caracter profilactic, confirmat prin sarcinile epertizei medicale a vitalitatii de

restabilire cat mai rapida a capacitatilor de munca a persoanelor bolnave si

 preintampinarea invaliditatii prin aplicarea metodelor calitative de diagnostic si

tratament

- Colegialitate, confirmat prin participarea simultana a mai multor medici specialisti

 precum si a organelor administrative in efectuarea epertizei medicale a vitalitatii si in

aprecierea incapacitatii de munca si gradului de infermitate

Expertiza medicala a vitalitatii desfasoara urmatoarele activitati:

- %ctivitatea independenta datorita adoptarii deciziei de apreciere a incapacitatii de

munca a unei persoane in baza respectarii

- %ctivitatea medico-sociala prin rezolvarea in stransa coordonare si colaborare a

 problemelor actuale in cadrul epertizei medicale a vitalitatii dintre personalul medical

si lucratorii din sfera sociala- %ctivitatea cu functii de decizii cantitative, calitative si indivizibile

Intregul complex de expertiza medicala a vitalitatii are 2 componente:

- &a nivelul serviciului de asistenta medicala obiectivul este boala sau trauma

- &a nivelul epertizii medicale a vitalitatii, obiectivul  este consecintele bolii sau

trauma, numite dizabilitati

Sarcinile de baza a expertizii medicale a vitalitatii:

- $valuarea gradului capacitatii de munca a lucratorilor stiinitific argumentata in caz de

 boala, trauma sau defecte anatomice

- 'eterminarea incapacitatii de munca, gradului si duratei ei, cu eliberarea de la serviciuin legatura cu prezenta, indicatiile medicale sociale

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 2/9

- (tabilirea caracterului cu incapacitatea de munca:

• Temporara sau permanenta

• Totala sau partiala

- 'eterminarea cauzelor incapacitatii de munca temporare sau permanente pentru

aprecierea corecta a marimii a#utorului material

- %nga#area rationala in campul muncii a persoanelor bolnave sau traumate care nu auindicatii pentru anumite grupe de invaliditate, dar dupa starea sanatatii nu-si pot

indeplini obligatiunile profesionale anterioare

- Indrumarea invalizilor la reanga#area in campul muncii, folosind rezervele capacitatii

de munca ramase

- $valuarea si analiza nivelului structurii si cauzelor morbiditatii populatiei cu pierderea

capacitatii de munca temporara sau permanenta

- %sigurarea reabilitatii medico-sociale si profesionale a invalizilor si bolnavilor care nu

au grupe de invaliditate

- (tabilirea formelor de asistenta sociala in caz de incapacitate de munca permanenta

Expertiza medicala a vitalitatii este:

- O functie statala confirmata prin legislatia in vigoare

-  Baza legislativa a epertizei medicale este determinata de totalitatea legilor si actelor

normative care reglementeaza modalitatea de efectuare a epertizei medicale a

vitalitatii

Esenta expertizei medicale a vitalitatii este determinata de urmatoarele criterii:

- )nitatea de observatie

- *apacitatea de munca

- Incapacitatea de munca

- Invaliditatea

Incapacitatea de munca reprezinta o imposibiliate a unei persoane de a-si continua

activitatea de munca ca urmare a contraindicatiilor medicale si sociale, survenite in cadrul

 bolii, traumei sau alte situatii.

 Aprecierea incapacitatii de munca este un act #uridic, ce permite lucratorului:

- 'reptul de a garanta serviciu

- 'reptul de a primi asiguarare

- 'reptul de a beneficia surselor medicale incapacitatii de munca si de sustinere.

Incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala.

Incapacitatea de munca totala se apreciaza in cazul cand persoana nu poate si nici nu

trebuie sa indeplineasca oricare volum de lucru ca urmare a maladiei sau traumei suportate.

Incapacitatea de munca partiala se califica in cazul cand persoana bolnava sau traumata

fara a intrerupe tratamentul si fara dificultati pentru sanatate poate indeplini un volum de

lucru mai mic sau in conditii de munca mai favorabile.

Incapacitatea de munca poate fi: temporara si permanenta.

Incapacitatea de munca temporara este o stare a organismului uman conditionat de o boala

sau trauma in urma caruia au aparut dereglari functionale si anatomice a organismului care facimposibila eecutarea actiunilor de munca in conditii obisnuite pe parcursul unei perioade de

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 3/9

timp neindelungate si poarta un caracter reversibil datorita disparitiei dereglarilor functionale

ca urmare a tratamentului.

(tabilirea incapacitatii de munca temporara este o functie a medicului curant indreptata spre

inlaturarea factorului de risc care a provocat maladia sau trauma, restabilirea dereglariifunctionale sau morfologice, prin efectuarea unui tratament clalitativ pe durata incapacitatii de

munca.

Incpacitatea de munca temporara se stabileste pe perioada tratamentului prescris in caz de

 prognoza favorabila a decurgerii maladiei sau traumei in caz nefavorabil. !ersoanele sunt

trimise la epertizele medicale a vitalitatii permanente.

Unitatea de observatie este capacitatea de munca a persoanei.

Capacitatea de munca este o categorie sociala si #uridica care regleaza posibilitatea unei

 persoane de a efectua un volum de lucru independent de dezvoltarea fizica si spirituala independenta de starea de sanatate, de cunostintele si eperientele acumulate, de pregatirea

 profesionala, de capacitatatile morale si intelectuale.

(e cunosc capacitati de munca generala si profesionala.

Capacitatea de munca generala este posibilitatea persoanei de a indeplini un volum de lucru

calificat in conditii obisnuite de munca.

Capacitatea de munca profesionala este posibilitatea unei persoane de a indeplini un volum

de lucru conform functiei detinute, profesiei.

*apacitatea de munca generala si profesionala poate fi totala si partiala.

Capacitatea de munca totala se considera in cazul cand persoana poate indeplini tot volumul

de lucru in conditii obisnuite. *apacitatea de munca partiala, generala sau profesionala este

apreciata in cazul cand persoana nu poate indeplini tot volumul de lucru sau necesita conditii

speciale de lucru.

Criteriile medicale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt:

- *ompleitatea diagnozei clinice stabilite

- +radul scimbarii morfologice

- ivelele dereglarilor fiziologice- *aracterul si graviditatea decurgerii bolii

- !rezenta starilor de decompensare si gradul lor 

- *omplicatiile bolii

Criteriile sociale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt:

- rganizarea procesului de munca

- /itmul de lucru

- *aracteristica predominarii activitatii de munca fizica sau orala

- !rezenta factorilor nocivi

- (arcina ce revine sistemelor sau organelor activitatii

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 4/9

Cauzele incapacitatii de munca:

- oala

- rauma

- (arcina

- %vortul

- *arantina- Ingri#irea unuia din membrii familiei bolnavi

- ratamentul balneo-sanitorial ca metoda de reabilitare pentru cei care au suferit infarct

miocardic sau insult cerebral

- !rotezarea unei membre superioare sau inferioare

- 'e ermetizarea

eridicitatea concluziei epertizii medicale a vitalitatii trebuie sa reese din aprecierea corecta

a criteriilor medicale si sociale de catre medicul curant.

Expertiza incapacitatii temporare de munca se efectueaza in 2 etape:

- "edicul curant care are dreptul de a elabora concediul de boala pe 3 si inca pe 3 zile- *omisia medicala consultativa in componenta medicului curant, seful sectiei sau unul

din mena#eri institutiei medicale, are dreptul de a prelungi durata incapacitatii de

munca pana la luni neintrerupt sau 5 luni intrerupte pe parcursul unui an cu trimitere

mai apoi la consiliul epertizii medicale a vitalitatii

Expertiza medicala a vitalitatii se efectueaza in 2 nivele:

- "edicii curanti

- %dministratia institutiei medicale, care are obligatiunea de a organiza si controla

calitatea epertizei de vitalitate

Expertiza medicala a incapacitatii permanente de munca:

Incapacitatea de munca permanenta sau invaliditatea se determina dupa efectuarea unui

sir de masuri de diagnosticare, tratament, supravegere si reabilitare medicala la determinarea

invaliditatii, se ia in considiratie compleul de factori:

- *linici

- (ociali

- !rofesionali

- 4abituali cum ar fi:

• *aracterul bolii si consecintele ei

• !rezenta si gradul deficientei functionale• $fectuarea tratamentului si masurilor de reabilitare

• !rognosticul bolii

• !rognosticul activitatii profesionale

• !osibilitatea reabilitarii sociale

•  ecesitatea acordarii asistentei sociale, varsta, seul

otivele de indreptare a consiliului:

- !rezenta semnelor de invaliditate

- $pirarea termenului de invaliditate

- /eepertiza inainte de termen

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 5/9

- ecesitatea de prelungire a concediului medical in cauza de epirare a limitelor

 posibile

- !rezenta indicatiilor de deplasare

!ocumentele necesare pentru indreptare:- isa de indreptare

- $trasul

- *ertificatul de concediu medical buletinul de boala7

- uletinul de identitate

Cauzele de incadrare in invaliditate:

- Invaliditate de boala obisnuita ca urmare a maladiei sau traumei suportate

- Invaliditatea de boala profesionala

- Invaliditatea de accidente de munca

- Invaliditatea din copilarie

- Invaliditatea din armata- Invaliditatea din sindromul *ernobil

*riteriul de baza a determinarii invaliditatii serveste gradul de reducere diminuarea

deplasarii, diminuarea autocontrolului la comportament, diminuarea sau lipsa la

autodeservire7.

"radele infirmitatii:

- )soara cu reducerea vitalitatii pana la 258

- "oderata cu reducerea vitalitatii 25-508

- !ronuntata cu reducerea vitalitatii 50-958

- %ccentuata cu reducerea vitalitatii peste 958

In baza gradului de infermitate si cauzelor de incadrare personala se cunosc 3 grade de

invaliditate:

• "radul I- persoanele ce nu pot indeplini nici un volum de lucru si nu se pot

deservi, au necesitatea de ingri#iri suplimentare

• "radul II- persoanele ce nu pot indeplini nici un volum de lucru, dar se pot

autodeservi

• "radul III# persoanele care nu-si pot indeplini lucrul precedent, necesita un lucrude anga#are mai mic si remunirarea lucrului mai mica

$eexpertiza medicala a vitalitatii:

• "radul I- se face odata in 3 ani

• "radul II si III# se face in fiecare an

Tema: $eabilitarea sociala si profesioanala

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 6/9

$eabilitarea este un comple de masuri medicale, profesionale, sociale, pedagogice si

 #uridice, care au scopuri de-a restabili, recupera, reabilita functiile dereglate ale organismului

si a incapacitatii de munca a bolnavilor si invalizilor.

Scopul reabilitarii:

- (anarea bolnavului- %cordarea asistentei pentru restabilirea functiilor dereglate deprinderilor profesionale

si dezvoltarea altor deprinderi

Sarcinile reabilitarii:

- %daptarea pacientului la locul precedent de munca

- % face pe pacient membru activ a sociaetatii

- /eadaptarea pacientului la un loc nou de munca

- % preintampina cresterea si agravarea gradului de incapacitate de munca

- (cimbarea calificarii cu incorporarea pacientului in aceeasi intreprindere sau in alt

loc de munca

%rincipiile organizatorici ale reabilitarii:

- Initierea cat mai precoce a tratamentului de recuperare

- ratamentul continuu a recuperarii

- Individualizarea tratamentului

- *aracterul comple a masurilor de recuperare

- /eintegrarea invalizilor in activitatea sociala utila

Etapele reabilitarii:

- Intraspitaliceasca

- alneo-sanitoreale pentru bolnavii ce au suportat infarct sau insult

- 'e ambulator  

- Industriala si de productie

&spectele reabilitarii:

-  Medical, include masurile calitative si eficiente in plan de diagnoza, de tratament si de

 profilaie pentru combaterea recidivelor maladiilor sau traumelor care se soldeaza cu

incapacitatea de munca, folosind metodele de fizioterapie, mecanoterapie

-  Aspectul psihologic care consta in intensificarea procesului de adaptare psiologica a

 persoanelor traumate sau bolnave la o noua situatie creata la boala sau maladia

respectiva cu tratarea

- &spectul economic prevede celtuirea si efectul economic care poate fi obtinuta inurma aplicarilor diverselor metode, reabilitare medicala

-  Aspectul profesional  include reabilitarea capacitatii de munca, profilaia minimizarii

capacitatii de munca sau a pierderii ei

-  Aspectul social  include aprecierea influentei factorilor sociali asupra dezvoltarii

recurgerii bolii si asupra masurilor de reabilitare

Tema: !ispensarizarea populatiei

!ispensarizarea populatiei este metoda curativ-profilactica de supravegere, de

monitorizare a starii de sanatate a individului din initiativa medicului a persoanelor bolnave,supuse factorilor de risc sau a celor sanatoase.

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 7/9

In cadrul dispensarizarii se aplica un sir de masuri medico#sociale in scopul:

- "entinerii si fortificarii sanatatii

- /evenirii maladiilor 

- ratamentul maladiilor 

- $vadarea maladiilor sau complicatiilor 

Scopul dispensarizarii:

- "entinerea sanatatii, depistarea precoce a maladiei

- /edobandirea sanatatii

- $vitarea complicatiei

- /educerea consecintelor bolii

- (caderea numarului de decese premature

- *resterea numarului de ani potentiali

Efectuarea dispensarizairii populatiei are loc in doua etape:

- Etapa I de pregatire care prevede organizarea de personal medical pentru efectuareacontrolului medical profilactic.

!regatirea si inzestrarea incaperilor pentru efectuarea eamenului medical profilactic,

efectuarea seminarilor de instructa#, stabilirea contingentului de populatie care va fi

supus eamenului medical profilactic, elaborarea sistemului de instiintare despre

eamenul medical profilactic

- Etapa II de lucru' are 3faze:

• (aza I de investigare' eaminarea persoanelor in scopul diagnosticarii maladiilor

in stadiile precoce sau stadiilor de risc

• (aza II asigurarea sanarii profilacticii

•(aza III supraveg)erea conform grupului de dispensarixare

In baza investigarii' persoanele sunt supuse in 3 grupe de eaminare:

- "rupa I sunt persoanele sanatoase a caror parametri fiziologici raman in limitele lor

dupa efectuarea unui test

- "rupa II de dispensarizare sunt:

• !ersoanele practic sanatoase a caror parametri fiziologici depasesc limitele

normelor in cadrul testarii

• !ersoanele ce activeaza in conditiile nocive de munca

• !ersoanele care fumeaza consuma droguri, consuma alcool, au un mod de

activitate sinestatator

- "rupa III sunt persoanele bolnave, se imparte in 2 subgrupe:

• "aladiile din stadii compensatorii

• "aladiile in decompensatie

o %ersoanele din I subgrupa sunt supravegeate de 2 oriani cu supravegerea,

 pastrarea si fortificarea sanatatii

o %ersoanele din a II#a subgrupa sunt eaminati trimestrial cu masuri de

inlaturare a factorilor de risc cu scop de imbunatatire a sanatatii.

o %ersoanele din grupa a III#a de dispensarizare din subgrupa I sunt

supravegeati launtri in scopul prevenirii recidivelor complicatiilor si

imbunatatirii starilor de sanatate

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 8/9

o %ersoanele din grupa a II#a sunt supravegeati zilnic, in fiecare saptamana

sau pentru a trata si imbunatatirii sanatatii

Indicatorii de apreciere a dispensarizarii populatiei:

• %lenitudinea: Persoanele luate in evidenta/ numarul de persoane supuse la

examenul de profilaxic medicala * 100%

•  Numarul de persoane luate in primele 3 luni dupa efectuarea examenului

 profilactic/ numarul de persoane luate la evidenta * 100%

• Eficacitatea dispensarizarii:  Persoane scoase de la evidenta sau trecute intr-o

 grupa de dispensar mai joasa ca reultatul im!unatatit starii de sanatate/ numarul 

de persoane scoase in evidenta * 100%

Termenii de baza a eficacitatii de dispensarizare:

- %meliorarea, agravarea, scimbarea

- &ipsa sau prezenta acutizatiei, recidivelor 

- Indicii de pierdere a incapacitatii de munca

- Iesirea de invaliditate

- ivelul morbiditatii si mortalitatii

Tema: !ezvoltarea fizica a copiilor

!ezvoltarea fizica a copiilor reprezinta totalitatea caracteristicilor morfofunctionale ininterdependenta intre ele care coeista intr-o stransa interrelatie cu mediul ambiant si care stau

la baza dezvoltarii copilului pe perioada cresterii sale.

&egile cresterii si dezvoltarii copilului:

- /itmul dezvoltarii copilului scade cu varsta

- *resterea intensa in perioada embrionara si fetala

- *resterea le ta

/itmul dezvoltarii este neuniform.

actorii de mediu pot scimba momentul de aparitie a pubertatii.

'ezvoltarea fiecarui organ sau tesut sunt in stransa corelatie cu cresterea celorlalte organe sau

tesuturi. *oordonare se face prin sistemul endocrin, umoral sau sistemul nervos central.

!ezvoltarea sexelor are particularitati:

- "aturizarea are loc la fete mai precoce

- orta musculara este mai mare la baieti

- +reutatea la baieti este mai mare decat la fete

Criteriile de dezvoltare morfologica a copilului:

-  Metoda somatoscopica, consta in determinarea:

7/17/2019 Medicina-sociala-5 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/medicina-sociala-5-1-5691407467119 9/9

o 'ezvoltarea tegumentelor cum ar fi vascularizarea, elasticitatea

o (tarea tesutului celular subcutanat

o (tarea sistemului ganglionar 

o (tarea sistemului muscular calitativ si dupa consistenta

o (tarea sistemului osos al craniului, coloanei vertebrale

o !ostura organismului

o 'ezvoltarea dentitiei

-  Metoda antropometrica consta in:

o 'eterminarea corpului

o 'eterminarea taliei

o 'eterminarea greutatii corporale

o 'eterminarea perimetrului cranian

o 'eterminarea perimetrului toracic

-  Metoda fiziometrica prin aplicarea:

o 'inamometriei si masurarea fortei musculare

o (pirometriei cu determinarea capacitatii pulmonare vitale, determinarea pulsului frecventei, tensiunii arteriale

!ezvoltarea copiilor are loc in 2 etape:

-  Etapa intrauterina are 2 faze:

• aza dezvoltarii embrionare primele 2 luni,

• aza dezvoltarii plancetare de la 3- nasterea copilului

-  Etapa extrauterina are urmatoarele perioade:

• !erioada antiprescolara de la nastere- 3 ani:

o "u!perioada nou-nascutului# prima luna de viatao "u!perioada sugarului mic# o luna- $ luni

o "u!perioada sugarului mare# $- 1luni

o &opilului mic# 1- 3 ani

• !erioada prescolara 3- 6 ani:

o 'rupa mica 3- () ani

o 'rupa mijlocie ()- ) ani

o 'rupa mare )- pana pleaca la scoala

• !erioada scolarului:

o &lasa mica# +- +,

o &lasa mijlocie# ,- ,+++o &lasa mare# +- pana la varsta de 1. ani