Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

Capitolul I

Aspecte ale violenţei împotriva persoanelor în vârstă

O formă aparte de violenţă în cadrul familiei o constituie cea îndreptată contra

vârstnicilor, constând în neglijarea, abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii ori rude

apropiate."Ideea că cineva va escroca sau va jefui o persoană în etate este tulburătoare; dar aceea că un membru al

familiei îşi va maltrata fizic un părinte în vârstă este de neconceput".

Intr-o lume in care violenţa este un fenomen social care tinde din nefericire, sa devină

banal, persoanele vârstnice fiind o categorie a populaţiei vulnerabilă, nu puteau sa nu devină victime, una dintre ţintele cele mai usoare ale abuzului. Numărul de maltratări ale persoanelor vârstnice este aproape la fel de mare ca şi cel al maltratărilor copiilor, dar nu toate cazurile ajung la cunoştinţa publicului sau a autorităţilor. Abuzul sau violenţa contra bătrânilor este, adeseori, parte componentă a unui model cultural perpetuat de la o generaţie la alta.Cel mai adesea, abuzul contra copiilor sau împotriva soţiei, manifestat, mai cu seamă, în familiile defavorizate din punct de vedere economic, poate conduce şi la abuz contra vârstnicilor. Acest abuz se situează, de fapt, în prelungirea celorlalte forme de abuz (intra)familial.De asemenea sociogeneza abuzului si violenţei contra persoanelor vârstnice ia în considerare, alaturi de evoluţia in general a fenomenului şi accentuarea binecunoscutului conflict dintre generaţii.

Dimensiunea fenomenului este într-o creştere subestimată, chiar ignorata şi este explicată de mutatii proprii societatii contemporane precum: creşterea numerică a persoanelor vârstnice (imbatranirea demografică - “feminizarea îmbatranirii”,creşterea numărului de femei în grupul de persoane vârstnice si “îmbatranirea bătrânilor”, creşterea accentuată a numărului de persoane foarte în vârsta), mutatiile in structura si relatiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea, restrangerea condiţiilor de locuit, inegalitatea sociala, migrarea rural-urban.Adesea, abuzul contra persoanelor vârstnice,este generat de catre o rudă( membru al familiei)care locuieste împreuna cu o persoana varstnică sau de către persoane care nu au calitatea de rude, dar care fac parte din anturajul vârstnicului sau care vin intamplator in contact cu acesta.La aceste doua categorii se adauga şi categoria instituţiilor care nu ţin cont de condiţia de persoană umană defavorizată a persoanei varstnice.

1

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

I.1 Categorii de abuz asupra persoanelor vârstnice

Exista urmatoarele categorii de abuz asupra persoanelor vârstnice:atacul(violenţa fizică), alimenţia insuficientă (privarea de hrană), administrarea necorespunzatoare a medicamentelor(neadministrarea celor prescrise), abuzul emoţional, psihic si verbal, abuzul sexual,abuzul financiar, izolarea voluntară(sau ţinerea vârstnicului in captivitate), neacordarea ajutorului in activităţile zilnice de îngrijire. Autorii Constantin Bogdan si Şerban Stoianovici(1997) consideră că urmatoarea structura de tipuri de abuz corespunde cel mai bine realitatii, inclusiv celei din tara noastra, din pacate ignorată. Astfel ca există:

abuzul moral- caracterizat prin nerespectarea demnitaţii persoaneivârstnice,marginalizare si excludere socială,ignorarea drepturilor si libertăţilor sale,discriminare pe motiv de vârsta; de altfel abuzul moral se regăseste in toate celelalte tipuri de abuzuri.

neglijenţa(abuz disimulat)ca abuz in familie, la domiciliu dar si în cadrul institutionalizat(cămin de batrâni sau cămin-spital)- este un abuz disimulat, greu evidenţiabil si de aceea ignorat in dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra existentei vârstnicului.Abuzul prin neglijentă poate fi: involuntar (vârstnicul poate fi lăsat singur,izolat,uitat fara ajutor);intenţionat (vârstnicul este privat, cu intenţie, de alimentaţie, hidratare, îngrijire, igiena corporală si spaţiu de locuit;

abuzul comportamental (psihologic)-este un tip de abuz frecvent întalnit, el măcinand lent rezistenţa( si asa slabă) a vârstnicului, îl intimidează, determinandu-l să se lase dominat în interesul abuzatorului.Abuzul psihologic este ca o distrugere lentă fără urme.

Se manifestă sub forma lipsei de răbdare in a-l asculta pe bătrân, intolerantă fată de note- le negative proprii procesului de îmbatranire, lipsa comunicării, injuriile,

violenţele verbale, teroarea psihologică;

abuzul fizic(violenţa)-devine din ce in ce mai frecvent şi apare sub forme variate, de la îmbranciri, loviri, bătăi, până la crime.Este frecvent in sânul familiei, abuzatorii fiind rudele:copiii,gineriii,nurorile, urmati de celelalte rude mai îndepartate si persoane din afara familiei;

abuzul sexual-este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor de sex feminin vârstnice, supuse violului de către barbati tineri sau adulti cu tulburari de comportament sexual, complexati, perversi, in asociere cu infractiunea de tâlharie;

abuzul financiar- denumit si deturnarea bunurilor persoanelor vârstnice, întrucat vârst-nicii sunt consideraţi ţinte usoare pentru infractori, in raport cu posibilităţile reduse de a se apăra, atat fizic cât şi privind posibilităţile de a sesiza intenţiile ascunse ale abuzato-rului, falsificarea unor acte, reţinerea pensiei sub pretextul efectuarii cumpărăturilor etc;

2

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

abuzul de institutionalizare- adica internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice sau cămin-spital, împotriva voinţei vârstnicului şi chiar când are condiţii de a ramane in familie, la domiciliul său.

abuzul medical- constă în privarea de îngrijiri, refuzul de a da medicamente, ignorarea durerii, excesul de utilizare a neurolepticelor si hipnoticelor pentru “a se asigura liniştea” in institutie.Ex.cazurile infirmierelor criminale din Austria si Germania si al medicului din SUA care euthanasia bătrânii.

I.2 Factori de risc

Abuzul asupra bătrânilor este o problemă complexă care are mulţi factori contributivi, de risc.Factorii de risc includ:

- violenţa domestică întreţinută de-a lungul timpului până la bătrâneţe: abuzul de către soţ sau soţie reprezintă o proporţie substanţială a acestor cazuri;

- problemele personale ale maltratatorilor: cei care maltratează persoanele învârstă (mai ales copiii ajunşi la vârsta adultă) sunt de obicei dependenţi financiar sau în alte moduri de persoanele vârstnice de care abuzează; aceasta se datorează deseori unor probleme personale cum ar fi bolile psihice sau alte trăsături de personalitate disfuncţionale; riscul pare să fie mai crescut dacă maltratatorul locuieşte în aceeaşi casă cu persoană vârstnică;

- izolarea socială: maltratatorii care locuiesc cu persoana vârstnică au ocazia de a abuza mai frecvent de aceasta şi deseori încearcă să-şi izoleze victima de alte persoane, pentru a preveni dezvăluirea abuzului.

Semnele şi simptomele abuzului asupra bătrânilor variază în limite foarte largi, în funcţie de tipul abuzului.Ele pot include:

- vânătăi, ochi învineţiţi, cucuie, zgârieturi, urme de legare, tăieturi, înţepături sau răni netratate, în stadii de vindecare diferite;- oase fracturate, inclusiv oasele calotei craniene (cap spart);- întinderi, dizlocări sau traumatismeinterne;- ochelari sparţi sau semne de imobilizare forţată;- probe de laborator care arată semne de supradozare sau de subdozare a medicamentelor;- declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost abuzată fizic;- schimbarea bruscă a comportamentului unei persoane învârstă;- refuzul unui îngrijitor de a primi vizitatori care să rămână singuri cu persoana în vârstă.

3

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

Abuzul psihic sau emoţionale posibil dacă persoana în vârstă:

- pare agitată sau supărată;- afişează comportamente neobişnuite, cum ar fi suptul, tendinţa de a muşca sau de a se legăna;- este retrasă sau necomunicativă, neresponsivă;- declară că a fost maltratată verbal sau emoţional.

Semnele de neglijare includ:

- deshidratarea, malnutriţia;- probleme de sănătate netratate;- o igienă personală defectuasă, condiţii de trai neigienice sau periculoase;- declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost maltratată.

Abandonul include părăsirea unei persoane vârstnice într-un spital, azil, într-un magazin

comercial sau în orice alt spaţiu public.

4

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

Semnele exploatării financiare includ:

- schimbările subite ale unui cont bancar sau a practicilor bancare, cum ar fi retrageri inexplicabile de sume mari de bani;- nume adiţionale pe cardul bancar al unei persoane vârstnice;- schimbări bruşte în testament sau în alte documente financiare;- dispariţia de fonduri sau de bunuri valoroase;- taxe neplătite sau îngrijire sub standard, în ciuda disponibilităţii fondurilor;- dovada falsificării semnăturii unei persoane învârstă;- apariţia subită a unor rude necunoscute;- plata pentru servicii care nu sunt necesare;- declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost exploatată financiar.

Prevenirea violenţei in familie si a abuzurilor in general, este o responsabilitate atat a serviciilor comunitare cât si a membrilor comunitaţii, întrucat ““familia este prima si cea mai importanta şcoala a relţtiilor interpersonale “, dupa cum afirma P.Osterrieth, aceste aspecte fiind reglementate prin conţinutul Legii nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenţei in familie, respectiv prin Legea nr.272 / 2007 unde se prevede responsabilitatea Serviciului public de asistenţa socială pentru depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părintii săi, precum şi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor si combaterea violenţei în familie.

Alaturi de Serviciul public de asistentă socială, un rol important în combaterea fenomenului violenţei in familie îl au :

poliţia – rol important în stoparea mecanismelor sociale de perpetuare a violenţei. Poliţiştii pot facilita intervenţia timpurie in producerea violenţei şi pot sesiza situaţiile cu risc mare de producere a violenţei;

profesorii – sunt o bună sursă în furnizarea de informaţii familiilor care se confruntă cu probleme de violenţa in familie;

preotul – poate acorda ajutor familiilor din comunitate şi poate disemina informaţii cu privire la producerea şi consecinţele violenţei, cu deosebire asupra vârstnicilor sau a femeilor însarcinate;

medicii si asistentele medicale comunitare – în timpul consultaţiilor la cabinet si al vizitelor la domiciliu pot identifica diversele probleme cu care se confruntă familiile şi copiii acestora;

Astfel membrii comunitaţii pot sprijini initiaţivele diverşilor profesionişti si pot informa, serviciile de asistentă socială, asupra existenţei factorilor de risc in producerea violenţei . Toate aceste fenomene de respingere si violeţe fată de varstnic trebuie cunoscute si combatute.

5

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

Familia in care exista vârstnici poate avea comportamente variate, mergand de la cooperare, hiperprotectie, culpabilitate, angoasă, pană la abandon si uneori pâna la respingere.

În sensul celor de mai sus voi prezenta un studiu de caz :

CAZUL nr.1 - caz de abuz financiar si psihologic

Nume: H.S

Sex: F

Varsta: 88ani

Domiciliul: Bucureşti, Sector 1

Componenta familiei: văduvă, are o fiica adoptată stabilită in Polonia T.M in varsta de 53ani cu care pastrează legatura telefonic.

Date profesionale: pensionară

Condiţii materiale si de locuit: d-na H.S. locuieşte intr-o casă la curte proprietate personală , locuinta este compusa din 5 camere si se află in Sector 1, Bucureşti. Imobilul este dotat cu bunuri de folosintă indelungată, mobilat clasic si are acces la toate utilitatile(gaze, apă, canalizare,electricitate)

Venitul d-nei H.S.se compune din pensia de asigurări sociale in valoare de 880 lei .

Date medicale:d-na H.S a suportat în urma cu un an un accident la mâna dreaptă având nevoie de o tijă metalică.Dna H.S se deplasează cu greutate din cauza vârstei si a problemelor de coloană.

Aspecte particulare ale cazului:o echipa alcatuită din asistent social, medic generalist si psiholog ne-am deplasat la domiciliul d-nei H.S.ca urmare a unei sesizări scrise primită din partea vecinilor, care ne relatau faptul că o persoană de sex masculin împreuna cu mama acestuia i-a luat casa dnei H.S în schimbul îngrijirii de care dna H.S ar fi trebuit să beneficieze.

Datorita faptului că dl. S.A. si mama acestuia nu au mai respectat prevedererile prevazute în contractul de vanzare-cumpărare, aceasta a hotărât să deschidă proces împotriva lor pentru recuperarea imobilului vândut cu clauza de habitatie viageră.

Evaluarea situatiei d-nei H.C.: din discutiile avute cu batrâna s-au confirmat relatările vecinilor,

6

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

d-na H.S recunoscand că într-adevăr Dl. S.A si mama dânsului au agresat-o verbal, dânsa chemându-i în instantă pentru recuperarea imobilului.În prezent dna H.C se află în proces cu aceştia, cazul fiind mediatizat si tv.

Planul de intervenţie:

- s-au acordat Servicii sociale de îngrijire la domiciliu, cuprinzând atat sevicii de baza cât şi servicii de suport, constând în plata facturilor, efectuarea de cumpărături, legătura cu medicul de familie, prestate de către un îngrijitor la domiciliu;

- s-au acordat servicii de asistenţa medicală oferite de un medic generalist/asistentă medicală;

- s-au acordat servicii de consiliere psihologică oferite de către un psiholog.

Opinia: d-na H.S. este foarte multumită de serviciile oferite de catre instituţie şi a semnat cu multa incredere contractul care se încheie între beneficiar şi prestatorul de servicii sociale (în prezent in sectorul 1, servicile sociale de ingrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice sunt gratuite, indiferent de venitul vârstnicului, ca urmare a unei conventii încheiate de consiliul local cu D.G.A.S.P.C.-ul)

Capitolul II

Cauze principale ale violenţei împotriva vârstnicilor

Dincolo de cauzele economice, ca atare, în violenţa contra vârstnicilor intervin şi se

conjugă o serie de factori, dintre care unii constituie o parte integrantă a unei mentalităţi larg

răspândite în majoritatea societăţilor contemporane, conform căreia bătrânii nu mai au nici-o

valoare sociala, reprezentând o "povară" pentru familie şi societate, alţii vizează caracteristicile

personale ale acestei categorii demografice, iar alţii se referă la violenţa "socializată", preluată

de la un grup generaţional la altul.

7

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

II.1 Abuzul contra bătrânilor ca efect al unor mentalităţi generalizate în majoritatea

societăţilor contemporane

Maltratarea vârstnicilor reprezintă, de fapt, un produs semnificativ al atitudinilor

sociale negative, larg generalizate în societăţile contemporane, manifestate faţă de acest grup

de vârstă. “În societăţile contemporane, definite de disoluţia familiei extinse, de reducerea mortalităţii şi creşterea

speranţei de viaţă, bătrâneţea înseamnă, cel mai adesea, neputinţă, incapacitate, boală, conservatorism, lipsă de

discernământ, iritabilitate şi dependenţă faţă de alţii, vârstnicii fiind consideraţi, în marea lor majoritate, ca o povară pentru

societate. Trecerea de la cunoscuta formulare a lui Cicero, <Seniores priores> (Bătrânii au întâietate) la aprecierea celor

mai mulţi contemporani conform cărora <Bătrânii sunt de prisos pentru că reprezintă o povară pentru societate>, reflectă

nu numai o schimbare de mentalitate, dar, mai cu seamă, schimbările care au avut ioc la nivelul familiei şi al societăţii şi,

implicit în statusul vârstnicului”.

Pe de altă parte, procesul de instituţionalizare a bătrânilor privaţi de resurse, prin crearea

de aziluri, case de bătrâni sau pensiuni pentru "veterani",a contribuit, în mare măsură, la

segregarea vârstnicilor de restul societăţii şi la vehicularea unei imagini publice din optica căreia

bătrânii sunt priviţi ca persoane neputincioase, bolnăvicioase, lipsite de ajutor şi ale căror

probleme impun măsuri medicale şi sociale distincte.

O asemenea mentalitate a fost alimentată, între altele, de accentul pus de protestantismul

religios pe valorile individualismului şi automântuirii, care au determinat conceperea bătrâneţii

ca o formă cronică de dependenţă şi pierdere a autocontrolului moral. "In timp ce medicina a accentuat

ideea decăderii fizice, religia a pus accentul pe decăderea morală a vârstnicilor".

Similar cu perioada copilăriei sau a adolescenţei, bătrâneţea, în sensul ei peiorativ, este,

de fapt, o "creaţie" a epocii moderne, care a pus un accent mai mare pe valorile tineretului, decât

ale vârstnicilor. Astfel, pierderea statusului de persoană activă şi "dezangajarea" vârstnicului, la

fel ca şi ideea de dependenţă a acestei perioade de viaţă, sunt atât rezultatul devalorizării

vârstelor înaintate, cât şi al unor schimbări sociale, implicit instituţionale, care au adus în centrul

preocupărilor societăţii copiii şi tinerii.

Acestor schimbări li s-a adăugat înlocuirea experienţei bătrânilor, ca izvor tradiţional de

cunoaştere sau înţelepciune, cu procesul instructiv-educativ din cadrul şcolii, şi separarea

căminelor generaţiilor tinere, după căsătorie, de acelea ale părinţilor. Ca urmare a acestei

8

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

segregări, subculturile generaţionale ale tinerilor şi vârstnicilor au devenit parte integrantă a unui

stil de viaţă caracteristic, definit de norme, valori, atitudini şi evaluări diferite între ele, de multe

ori, conflictuale între ele".

II.2 Motivaţiile principale ale agresorilor vârstnicilor

În majoritatea cazurilor, cel care maltratează este un fiu sau o fiică, care are o serie de

probleme financiare, dificultăţi cu propria parteneră sau propriul partener, consumă alcool şi este

obligat(ă), atât din punct de vedere moral, cat şi legal, sa-si intreţina parintele sau părinţii.

Majoritatea victimelor (circa 70%) sunt femei, iar peste jumătate din agresori sunt barbati.

Informaţiile rezultate din mai multe studii au arătat că o parte însemnată dintre cei care

îşi maltratează parintii au fost, ei însisi, victime ale violenţelor exercitate de acestia. Maltratarea

varstnicului este, deci, o consecinţă a sindromului copilului bătut, cu precădere în familiile în care

violenţa reprezintă o forma de reacţie normativa la diferite probleme frustrante si conflictuale.

Adeseori, cuplurile care au în îngrijire bătrâni trebuie să se ocupe, în paralel şi de proprii lor

copii, situatie de natură a complica problemele lor de existenţa, dificultătile financiare si cele

emoţionale, mai ales atunci când parinţii au o stare de sănătate deficitară.

Unii sociologi occidentali, printre care Susan Sontag consideră că diminuarea importanţei

vârstei a treia şi apariţia unui veritabil "cult al tinereţii" este şi un rezultat al "teamei de

îmbătrânire" corelata cu schimbările în aspiraţiile şi mentalităţile populaţiei din societatea de

consum, care acordă o importanţă exagerată produselor comerciale ce au ca scop principal

întinerirea şi înfrumuseţarea.În acest sens, tinereţea devine, tot mai frecvent, un produs

"marketizat", o marfă oferită acelor cumpărători care vor să evite efectele ignobile ale bătrâneţii

şi să pară mai tineri.

Ca o consecinţa a acestei stări, cresc trebuinţele şi solicitările persoanelor vârstnice,

care prin comportamentul lor revendicativ şi stresant contribuie la precipitarea actelor de

violenţa comise împotriva lor. Asemenea acte apar, cu prioritate, în acele familii în care părinţii

sunt complet dependenţi de proprii lor copii, unde nu există nici o posibilitate de a angaja

persoane care să se ocupe special de îngrijirea celor vârstnici şi unde este deosebit de dificil de

a face faţă dificultăţilor vieţii. Suzanne Steinmetz, una dintre cele mai bune cunoscătoare a

9

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

acestor realităţi, sublinia, în acest sens, următoarele: "Persoana care maltratează furnizează ajutor financiar

şi alte resurse necesare pentru supravieţuirea victimei. Astfel victima este nevoită să recunoască dependenţa ei faţă de

susţinător. Aceşti părinţi bătuţi, ale căror agresiuni exercitate asupra lor acoperă o parte mai mare de abuzuri decât cele

exercitate în timpul copilăriei, refuză, adeseori, să aducă aceste abuzuri la cunoştinţa celorlalţi, de teama bârfelor, a lipsei

unui refugiu alternativ şi ruşinei ori stigmei de a fi admis să fie trataţi ca un copil. în paralel cu maltratarea propriei soţii,

aceşti vârstnici maltrataţi preferă, unei situaţii necunoscute, una cunoscută (familiară), chiar dacă ea include maltratarea

fizică" .

Costurile ridicate ale întreţinerii şi îngrijirilor medicale, la care se adaugă cheltuielile

necesitate de creşterea şi educaţia copiilor, determină, cel mai adesea, reacţii extrem de violente

împotriva părinţilor aflaţi în îngrijire. într-un cuplu care trebuie să-şi întreţină părinţii sau socrii,

soţia, cel mai frecvent, resimte acest lucru ca pe o "povară", atât datorită activităţilor

suplimentare pe care trebuie să le presteze, cât şi datorită aprecierii prezenţei vârstnicilor în

cămin ca violare a vieţii intime a cuplului. "Soţia, mai ales, poate fi ostilă părinţilor, întrucât îşi pierde

libertatea pe care se aştepta s-o aibă o dată cu plecarea copiilor din cămin - libertatea de a călători, de a se

reîntoarce, din nou, la şcoală sau a avea un serviciu. Dar în măsura în care părinţii vârstnici o

împiedică să facă toate acestea, ea este nevoită să se reîntoarcă la rolul filial".

II.3 Măsuri ce trebuie întreprinse cu privire la combaterea violenţei asupra vârstnicilor

Lupta împotriva violenţei contra persoanelor vârstnice este îngreunată din cauza a ceea ce unii autori au numit “legea tăcerii”, demers de autoprotecţie instituit atât de abuzator cât si de agresat, evident din motive diferite fiecare pentru a se depăsi acest obstacol in unele ţări (SUA) s-au creat organisme speciale de investigaţie compuse din persoane specializate.

prima masura este, de altfel ca şi pentru alte domenii, educaţia opiniei publice, a populaţiei, privind respectul şi protecţia pe care o datoram semenilor nostri vârstnici, de care vom beneficia cu toţii, copii, tineri, adulti cand vom ajunge la o varstă înaintată;

pe de alta parte educaţia persoanelor vârstnice care trebuie învaţate cum trebuie să-şi ia măsurile de protecţie necesare, cu deosebire în cazurile de abuz sau violentă ;

elaborarea de charte ale drepturilor persoanelor vârstnice / ale persoanelor vârstnice dependente/ ale persoanelor cu afecţiuni incurabile, după modelele existente in ţările civilizate, adaptându-le specificului de la noi si respectarea acestor drepturi;

10

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

iniţierea unei legislatii protective , privind protecţia bunurilor persoanelor vârstnice, urmând modele ale legislaţiei din ţări în care exista aceasta legislaţie, fireste adâptand-o specificului nostru;

sensibilizarea opiniei publice prin mediatizarea studiilor si observaţiilor privind abuzul si violenţa şi stimularea studiilor în aceasta direcţie;

Experienţa arată că mediul cel mai prielnic pentru bătrân rămâne familia, aceasta fiind şi dorinţa vârstnicilor în general, astfel ca întoarcerea la domiciliul avut este un deziderat, mai ales în cazurile în care condiţiile de la domiciliu sunt optime convieţuirii.

“Pentru bătrâni, familia constituie factorul vital fundamental.De aceea resursele familiei trebuie valorificate întotdeauna.Conflictul dintre generaţii există, dar nu este o regulă.”

În concluzie, instituţiile statului, societatea civilă, comunitatea şi fiecare dintre noi trebuie să reflectăm mai mult asupra sintagmei filozofului Seneca, redată in motto: “Nimeni nu este atât de bătrân ca să nu aiba dreptul să mai spere măcar la o zi”.

11

Disciplină:Medicină legalăTemă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilorAutor:Petroaia Adina-Ioana

BIBLIOGRAFIE

Radu Demetrescu,”Drepturile omului de vârsta a treia”, Ed.I.R.D.O.,Bucureşti, 1994

Voinea Maria, Sociologia familiei, Editura Universitătii, Bucureţti, 1993

Hanibal Dumitrascu, Curs“ Dezvoltare Umană”, Ed.Universităţii, Bucureşti, 2008

Mary Marshal, “Asistentă socială pentru bătrâni”,Ed.Alternative, Bucureşti,1993

12