Curs 6 Medicină legală

Leziunile şi moartea produse prin arme de foc

Raportul dintre orificiul de intrare şi orificiul de ieşire

1. orificiul de intrare = orificiul de ieşire-proiectil cu viteză mare,helicoidală accentuată,străbătând ţesuturi de consistenţă ↓

2. orificiul de intrare > orificiul de ieşire-proiectilul intră oblic,dar iese perpendicular

-antrenează la intrare corpi străini

-în trageri de la distanţă mică prin acţiunea gazelor

3. orificiul de intrare < orificiul de ieşire-proiectilul intră perpendicular,iese oblic

-proiectilul antrenează în canal corpi osoşi

Leziuni determinate de factorii suplimentari ai împuşcării

1. acţiunea flăcării-este evidentă pt.pulberea neagră

-distanţa de acţiune a flăcării = 20-50 cm

-după unii autori este egală cu lungimea ţevii

-determină arsuri de îmbrăcăminte,fire de păr,epiderm (tragere pe zonă descoperită)

2. acţiunea gazelor-trageri de la distanţă mică,aprox.10 cm

-gazele sunt produse de explozia pulberii

-conţin o cantitate ↑ de O2 (40-50%)

-acţiunea mecanică:

-produc rupturi radiare care pleacă de pe marginile orificiului de intrare

-tragere cu ţeava lipită->crater în părţile moi cu vârful îndreptat spre gura ţevii

-acţiunea chimică:

-cantitate ↑ de CO->se combină cu Hb

-CO + Hb->HbCO->inel de contuzie roşu viu

-culoarea sângelui este roşie vie în prima porţiune a canalului

-acţiunea termică->arsuri

3. acţiunea fumului -manşon de fum->vizibil dacă tragerea se face pe zone descoperite

1

-negricios->pulbere neagră

-cenuşiu-gălbui,verzui->pulbere coloidală

-distanţă mică de tragere (< 5-7 cm)->manşon perfect vizibil sub formă de cerc cu diametru de 3-8 cm,cu o zonă internă intens colorată şi cu o zonă externă mai palidă

-distanţă mai mare de tragere (7-15 cm)->manşon puţin vizibil,cu marginile estompate

4. acţiunea pulberii-zonă de tatuaj ce rezultă din pătrunderea granulelor de pulbere nearsă sau parţial arsă în piele (tragere pe zonă descoperită) sau îmbrăcăminte (tragere pe zone acoperite de haine)->particule,inele

-puncte apropiate de culoare negricioasă sau gălbuie,verzuie,cenuşie

-distanţa de acţiune a pulberii:

-40-50 cm->arme cu ţeavă scurtă

-1-1.5 m->arme cu ţeavă lungă

-tatuajul nu apare în trageri cu ţeava lipită->particule de pulbere în prima porţiune a canalului

Leziuni produse de arme de vânătoare

-diferite de leziunile produse de cartuşele cu gloanţe

-caracteristicile armelor de vânătoare:

-cartuşe cu alice

-ţeavă lisă

-distanţa la care acţionează este mult mai redusă

-energia cinetică este mai redusă

-dispersia alicelor se face sub formă de con cu vârful orientat spre gura ţevii

-aspectul leziunilor depinde de distanţa de tragere:

-distanţa < 0.5 m->alicele zboară grupat->orificiu unic,cu marginile neregulate,mare,crateriform

-distanţa > 0.5 m->începe zona de dispersie a alicelor->orificiu central,înconjurat de orificii satelite

-distanţa > 2.5-3 m->lipseşte orificiul central,apar orificii multiple

-distanţa > 5 m->dispersia pe o suprafaţă cu diametrul de 15-20 cm,cu distanţe de 1 cm între orificii

-distanţa > 10 m->dispersia pe o suprafaţă de 20-40 cm,cu distanţa dintre orificii de 2 cm

-usu.plăgile sunt plăgi oarbe,rar există orificiu de ieşire

Forma judiciară a morţii produse de armele de foc

1. accident->locul I->esp.accidente de vânătoare,accidente la militarii în termen2. sinucidere->locul II3. omucidere->locul III

2

Expertiza medico-legală

-prezintă anumite particularităţi în cazul unui deces prin împuşcare:

1. stabilirea diagnosticului de împuşcare->usu.nu ridică probleme2. stabilirea cauzei morţii şi a raportului de cauzalitate între leziune şi deces-cele mai frecvente cauze de deces:

-leziuni grave de creier,cord,plămân

-hemoragii interne şi externe masive->leziunile organelor parenchimatoase,vase de sânge

-rar şoc traumatic şi complicaţii septice (peritonite în caz de împuşcături în abdomen)

3. stabilirea direcţiei de tragere-identificarea orificiului de intrare şi de ieşire

-identificarea direcţiei canalului

4. stabilirea distanţei de tragere-împuşcare cu ţeava lipită (descărcare absolută):

-inel de imprimare

-factori suplimentari ai împuşcării în prima parte a canalului

-împuşcare în limitele zonei de acţiune a factorilor suplimentari ai împuşcării (descărcare relativă)

-arsuri produse de flacără

-manşon de fum

-zona de tatuaj

-HbCO la nivelul inelului de contuzie şi în prima porţiune a canalului

-împuşcare în afara limitelor zonei de acţiune a factorilor suplimentari ai împuşcării (descărcare de departe)

-pt.identificarea particulelor de pulbere se poate recurge la examene de laborator biocriminalistic:

-reacţia cu difenilamină->culoare albastră

-reacţia cu brucină->culoare roşie

-în caz de tragere pe zone acoperite de haine,se recoltează îmbrăcămintea din jurul orificiului de intrare

-pt.a elucida distanţa de tragere se poate recurge la tragerea experimentală

5. stabilirea numărului şi succesiunilor împuşcăturilor-usu.numărul împuşcăturilor este dat de numărul orificiilor de intrare

-dacă proiectilul se fragmentează înainte de a pătrunde în corp->mai multe orificii de intrare şi 1 singur proiectil

-proiectilul poate străbate mai multe segmente anatomice->număr ↑ de orificii de intrare

-succesiunea împuşcăturilor se apreciază din intensitatea reacţiilor vitale (infiltratul hemoragic)

-există tehnici de analiză cantitativă (tehnici de morfometrie)

3

6. precizarea calibrului armei-dacă glontele traversează un os lat->fractură orificială cu diametrul apropiat de diametrul glontelui

-la nivelul tegumentului diametrul leziunilor este mai mic decât diametrul glontelui (datorită retracţiei tisulare)

7. identificarea armei-se urmăresc urmele tragerii pe ţeavă

-examinarea urmelor ghinturilor pe proiectil

8. stabilirea formei judiciare de deces-în caz de sinucidere:

-localizarea leziunilor->regiunea temporală / regiunea precordială

-ţeava lipită sau tragere de la distanţă mică

-pe mâna victimei există factori suplimentari ai împuşcării (particule de pulbere)

-pe armă există amprentele digitale ale victimei

-arma la locul faptei

Asfixiile mecanice

-asfixia = stare patologică determinată de lipsa O2 la nivelul ţesuturilor şi celulelor

-termenul corect d.p.d.v.medical = anoxie

-clasificarea anoxiei d.p.d.v.fiziopatologic:

-anoxie de aport

-anoxie de transport

-anoxie de utilizare

-d.p.d.v.medico-legal anoxiile pot fi:

-anoxii neviolente (de cauză patologică)

-anoxii violente (de cauză traumatică)

-anoxiile de cauză violentă = asfixii mecanice

-mecanisme de producere a asfixiilor mecanice:

1. compresiune-a gâtului:

-spânzurare

-strangulare (sugrumare)

-a toracelui,a abdomenului->compresiune toraco-abdominală

4

2. ocluzie-a orificiilor respiratorii->sufocare

-a căilor respiratorii:

-cu corpi străini solizi

-cu lichide->înec (submersie)

-modificările anatomopatologice pot fi:

-modificări generale

-modificări caracteristice (specifice) fiecărui tip de asfixie

-modificări generale:

1. examenul extern al cadavrului-cianoză->extremitatea cefalică,unghii,periunghial

-intensitatea depinde de durata asfixiei

-lividităţi cadaverice extinse,confluente,culoare intens violacee

-asfixie de durată îndelungată (lentă)->pe suprafeţele de lividitate apar mici puncte hemoragice

-sufuziuni sanguine subconjunctivale

-usu.pupile midriatice

2. examenul intern al cadavrului-sânge fluid,de culoare închisă,slabă tendinţă la coagulare

-stază viscerală generalizată,organe uşor mărite în volum,tentă violacee;pe secţiune se scurge o mare cantitate de sânge venos

-pete asfixice Tardieux->peteşii brune,hemoragice,la nivelul seroaselor (pleură,peritoneu,pericard)

-la nivelul cordului:

-cavităţile inimii drepte uşor dilatate,pline cu sânge,tentă violacee pe secţiune a miocardului consecutivă stazei

-Kernbach descrie o fragmentare a fibrelor miocardice vizibilă la examenul microscopic,consecinţa unor contracţii miocardice puternice în fazele terminale

-la nivel pulmonar:

-sub pleură->peteşii la nivelul scizurilor

-edem pulmonar hemoragic

-focare de emfizem acut

-macroscopic : aspectul unor mici placarde sub pleura viscerală,palide şi uşor depresibile

-microscopic : dilatare a alveolelor terminale cu rupturi ale spetelor alveolare->spaţii aeriene largi intercomunicante

5

-la nivelul creierului:

-modificări de stază

-redus edem cerebral

-peteşii la nivelul leptomeningelui

-mici pete hemoragice în substanţa albă->evoluţie îndelungată a asfixiei

-la nivelul tubului digestiv:

-mucoasa cianotică

-mici focare hemoragice punctiforme sub mucoasă

-la nivelul ficatului,rinichiului,splinei->modificări de stază

-mecanisme tanatogeneratoare:

1. anoxia acută2. tulburări circulatorii cerebrale->compresia vaselor gâtului3. reflexe inhibitorii->stimularea zonelor reflexogene (zona sinocarotidiană),stimularea nervului vag şi a nervului laringeu->moarte prin inhibiţie

-în compresiunea gâtului->la deces contribuie toate cele 3 mecanisme

-în obstrucţia căilor respiratorii şi a orificiilor respiratorii decesul este dat esp.de anoxia acută

Spânzurarea

= compresiunea gâtului de către un laţ acţionat prin greutatea propriului corp

-clasificare în funcţie de:

1. poziţia nodului la nivelul gâtului-spânzurare tipică->nod în regiunea cervicală posterioară

-spânzurare atipică->altă poziţie a nodului

2. modul de suspendare a corpului în laţ-spânzurare completă->corpul complet suspendat în laţ,fără sprijin cu solul

-spânzurare incompletă->corpul ia contact cu solul cu picioarele,cu genunchii,în poziţie şezândă,în poziţie culcată

-laţurile prezintă aspecte variate:

1. după consistenţă-dure->sârmă,lanţ

-semidure->frânghie,sfoară,cablu electric,curea

-moi->eşarfă,fular,cravată

-particularităţi->împletituri,rugozităţi->se imprimă la nivelul şanţului de spânzurare

2. după lăţime->înguste / late3. după număr->unice / multiple,cu una sau mai multe ture circulare4. după modul de realizare a nodului-laţ cu nod fix->nu îşi modifică diametrul prin tracţiune

6

-laţ cu nod culant->diametrul se micşorează prin tracţiune

-clinic->autoexperienţele lui Nicolae Minovici

-tulburări de vedere

-halucinaţii auditive,vizuale

-senzaţie de greutate în picioare

-senzaţii dureroase

-ideaţie rapidă

-spânzurare lentă,progresivă->excitaţie sexuală

-cunoştinţa se pierde în 15 secunde;urmează o perioadă de linişte (20-30 secunde),apoi convulsii tonico-clonice,inconstant prolabarea limbii între arcadele dentare

-♂->erecţie,ejaculare

-relaxare sfincteriană->emisie de urină şi materii fecale

-moartea se produce în 4-5 minute

-mecanisme tanatogeneratoare->cele 3 mecanisme de bază + al 4-lea mecanism în anumite condiţii

1. anoxia-împingerea bazei limbii înapoi şi în sus cu obstrucţia faringelui prin pătrunderea laţului între faringe şi osul hioid (spânzurările tipice,complete)

2. tulburări circulatorii cerebrale->compresiunea oaselor gâtului-jugularele se închid la compresiuni de 2 kg,carotidele la 3-3.5 kg iar arterele vertebrale la 16-17 kg

-pierderea stării de conştienţă împiedică autosalvarea->spânzurare la persoane cu traheostomie cu fixarea laţului deasupra canulei

3. compresiunea sinusurilor carotidiene,nervului vag,nervului laringeu superior->inhbiţia centrilor vitali-deces foarte rapid prin stop cardio-respirator

4. luxaţia coloanei cervicale cu lezare bulbară->căderea victimei din laţ de la o anumită înălţime (execuţie->spânzurare cu trapă)

-anatomopatologic:

1. examenul extern-leziunea caracteristică = şanţul de spânzurare

-reprezintă amprenta lăsată de laţ la nivelul gâtului victimei

-zonă denivelată,pergamentată,brun-gălbuie,asemănătoare unui şanţ

-raportat la cartilajul tiroid,în spânzurarea completă,şanţul are poziţie superioară (1/3 superioară a gâtului)

-spânzurare incompletă (esp.în poziţie culcată)->şanţ în regiunea mijlocie şi inferioară a gâtului

-direcţia usu.oblică ascendentă spre nod

-excepţie poziţia culcată->direcţie orizontală

7

-laţ cu nod culant->şanţ complet,în zona nodului există impresiunea nodului

-laţ cu nod fix->şanţ întrerupt sau mult superficializat în zona nodului

-adâncimea este inegală:

-mai profund în zona opusă nodului

-mai superficial,chiar întrerupt în zona nodului

-profunzimea depinde de tipul laţului:

-laţ îngust,dur->şanţ profund

-laţ lat,moale->şanţ superficial

-întreruperi ale şanţului prin interpunerea unor obiecte moi (eşarfă)

-caracter vital->infiltrate sanguine la nivelul şanţului şi ţesutului celular subcutanat,în tecile musculare,în masa musculară esp.sternocleidomastoidian,glanda tiroidă,glanda submaxilară

-alte modificări:

-lividităţi cadaverice în 1/2 inferioară a corpului->spânzurare în poziţie verticală

-hemoragii subconjunctivale->stază cefalică

-inconstant prolabarea limbii între arcadele dentare

-leziuni traumatice->echimoze,escoriaţii pe părţile proeminente datorită lovirii de corpuri dure învecinate în cursul convulsiei

-modificări generale de asfixie

2. examenul intern-ruperi ale cartilajelor laringiene esp.cartilajul tiroid

-fracturi ale coarnelor osului hioid

-luxaţii ale coloanei cervicale

-la nivelul carotidei:

-leziuni ale intimei->rupturi transversale

-infiltrate sanguine în adventice în zona corespunzătoare compresiunilor laterale

-forme judiciare:

1. suicid->cel mai frecvent;frecvenţă mai mare la ♂2. accident->alpinişti,copii,spânzurare gradată în scop de masturbare->spânzurări sexopatice autoerotice3. omor->foarte rar-persoane în imposibilitate de a se apăra->copii mici,paralitici

4. încercări de disimulare a unui omor->în caz de strangulare cu laţul sau cu mâna-şanţul de spânzurare nu are caracter vital

8

Strangularea

1. strangularea cu laţul = compresiunea gâtului cu ajutorul unui laţ care se strânge progresiv-există 2 forme:

-strangulare completă->laţul comprimă complet gâtul,fiind fixat usu.prin nod

-strangulare incompletă->laţul comprimă regiunea cervicală anterioară şi laterală

-laţul este fixat în regiunea posterioară cu mâna,degetele->există 1 punct de sprijin şi 1 punct de compresiune

-tanatogeneză->cele 3 mecanisme de bază

-anatomopatologic->examenul extern al cadavrului:

-şanţ de strangulare orizontal,complet (strangulare completă),întrerupt în părţile laterale,lipsă partea posterioară (strangulare incompletă) + escoriaţii,echimoze datorită compresiunii cu degetele în partea posterioară

-şanţul este usu.situat în regiunea mijlocie a gâtului,apoi în cea inferioară şi foarte rar în regiunea superioară

-adâncimea şanţului:

-egală (strangulare completă)

-mai mare în zona cervicală anterioară (strangulare incompletă)

-modificări generale de asfixie

-caracterul vital este dat de infiltrate sanguine în zona şanţului,în zona adiacentă

-leziuni traumatice de lovire,de apărare

-forma juridică:

-omucidere (aproape în exclusivitate)

-sinucidere rară->fixarea laţului strâns prin nod înainte de a-şi pierde cunoştinţa

-disimulare->şanţ cu caracter vital / fără caracter vital

-diagnostic diferenţial cu şanţul de spânzurare:

-spânzurare->direcţia oblică ascendentă spre nod

-strangulare->direcţia orizontală

-spânzurare->profunzime inegală (mai profund în zona opusă nodului)

-strangulare->profunzime aprox.egală

-spânzurare->şanţ situat usu.superior

-strangulare->şanţ situat usu.mijlociu sau inferior

9

2. strangularea cu mâna (sugrumarea)->compresiunea gâtului cu mâna agresorului

-mecanisme de producere->cele 3 mecanisme de bază

-anatomopatologic:

-în regiunea gâtului (cervical anterior şi lateral)->echimoze ovalare şi escoriaţii semilunare produse de degete

-prezenţa infiltratului sanguin în părţile moi ale gâtului

-fracturi de os hioid şi rupturi de cartilaj tiroidian

-semne de violenţă pe corp

-modificări generale de asfixie pronunţate

-formă judiciară->omor în exclusivitate

Asfixia prin compresiune toraco-abdominală

-se realizează prin împiedicarea mecanică a mişcărilor respiratorii->compresiune cu greutate de aprox.40-60 kg-tanatogeneză:

-mecanism anoxic->blocarea mişcărilor respiratorii

-evoluţie îndelungată a fenomenelor de anoxie->deces în 20-30 min.doar prin comprimarea toracelui

-anatomopatologic:

-leziuni traumatice de compresiune:

-fracturi costale în 2 linii

-infiltrate sanguine în părţile moi toracice

-compresiuni puternice->lezări ale organelor parenchimatoase->rupturi de ficat,splină

-modificări de asfixie pronunţate datorită evoluţiei îndelungate

-formă judiciară:

-omucidere->poate asocia alte forme de omor

-accident->accident de muncă,accident rutier

Sufocarea

= asfixia prin împiedicarea pătrunderii aerului în căile respiratorii prin obstruarea orificiilor respiratorii (nas, gură)-se poate realiza cu mâna sau cu obiecte moi (pernă)

-tanatogeneză->mecanism anoxic cu evoluţie îndelungată->deces în 5-10 minute

-anatomopatologic:

-sufocare cu mâna:

10

-leziuni periorale şi perinazale->echimoze,escoriaţii produse prin compresiunea cu degetele

-infiltrate sanguine la nivelul buzelor sau endobucal datorită compresiunii pe arcadele dentare

-leziunile pot lipsi la persoanele edentate

-sufocare cu obiecte moi->aceste leziuni pot lipsi

-modificări generale de anoxie pronunţate

-semne de violenţă->luptă victimă – agresor

-formă judiciară:

-omucidere (aproape în exclusivitate)->se poate asocia cu strangularea / compresiunea toraco-abdominală

-rar accident:

-epileptici->crize majore

-ebrietate avansată,comă alcoolică

Asfixia căilor respiratorii cu corpi străini

-formă judiciară->accident:

-esp.la copii mici->boabe de porumb,de fasole

-ebrietate avansată

-boli neurologice (afectarea reflexului de deglutiţie)->asfixie prin bolul alimentar

-corpul străin obliterează:

-laringele

-traheea

-bifurcaţia bronşiilor

-anatomopatologie:

-corpi străini la diferite nivele în arborele respirator

-prezenţa modificărilor generale de anoxie

-tanatogeneză:

-mecanism anoxic

-mecanism neuro-reflex inhibitor cu punctul de plecare la nivelul mucoasei laringiene,traheale, bronşice

Înecul sau submersia

= asfixia produsă prin înlocuirea aerului respirator cu lichid : apă,benzină,ulei,petrol

-este suficient ca orificiile respiratorii (nas,gură) să fie situate în mediu lichid

-tanatogeneză:

11

-pe primul plan stă mecanismul anoxic

-secundar:

-pătrunderea apei în circulaţie cu hemoliză,hemodiluţie şi hipervolemie->înec în apă dulce

-apa din patul vascular trece în alveole şi produce anoxie->înec în apă sărată

-reflexe inhibitorii cu punct de plecare la nivelul mucoasei căilor respiratorii

-spasm glotic persistent->pătrunderea lichidului în căile respiratorii

-decesul se produce în 5-6 minute

-evoluţie:

1. faza preasfixică-durata : 30 sec.-1 min.-apnee în parte voluntară şi în parte reflexă

2. dispnee inspiratorie-durata aprox.1 min.

-consecinţa hipercapniei din faza preasfixică

-se inspiră şi se înghite lichid

3. dispnee expiratorie-durata : 1-2 min.-reflex de apărare la pătrunderea lichidului în căile respiratorii

4. faza convulsivă5. pauză respiratorie6. respiraţii terminale ample->pătrunde cantitatea cea mai mare de lichid în căile respiratorii

-starea de conştienţă se pierde în aprox.1 minut,victima coboară şi se ridică la suprafaţa apei de câteva ori, apoi coboară la fundul apei cu faţa în jos,poziţie în care rămâne până la debutul putrefacţiei-anatomopatologic:

1. modificări datorate acţiunii apei->apar la orice cadavru care stă în apă indiferent de cauza morţii-se datoresc modificărilor tegumentare ce apar datorită scufundării în apă

-apar modificări secvenţiale în timp->se calculează timpul de stat în apă

-la contactul cu apa rece->”piele de gâscă” (contracţia muşchilor piloerectori)

-la 3-6 ore->albirea pielii palmo-plantare

-la 3-5 zile->”mâna de spălătoreasă” (tegumente albe,încreţite)

-la 1-2 săptămâni->detaşarea pielii sub formă de lambouri

-la 3-4 săptămâni->detaşarea pielii la nivelul membrelor superioare şi membrelor inferioare,împreună cu fanerele->”mănuşa morţii”

2. modificări caracteristice înecului-„ciuperca înecatului”->spumă albă,densă în jurul gurii şi nasului,cu aspect de ciupercă,ce apare la scoaterea cadavrului din apă şi dispare prin uscare în câteva ore-lividităţi pe faţă,piept,membrele superioare->plutirea cadavrului cu regiunea lombară la suprafaţa apei prin acumularea gazelor de putrefacţie în regiunea abdominală

12

-aspectul plămânilor:

-macroscopic:

-plămâni destinşi,globuloşi,umplu cavităţile pleurale

-plămânul stâng acoperă cordul

-şanţuri pe suprafaţa externă datorate impresiunilor costale

-la palpare->elasticitatea pierdută,amprentă digitală prezentă

-pe secţiune -> aspect uscat

-microscopic:

-alveole destinse,septe lărgite cu vase dilatate datorită pătrunderii apei în patul vascular, alternând cu zone cu rupturi de septe alveolare->emfizem hidro-aeric

-petele lui Paltauf = peteşii hemoragice la nivelul pleurei viscerale,la nivelul scizurilor

-dimensiuni mici,cu tentă albăstruie şi margini slab delimitate

-sânge lichid,cu fluiditate ↑

-tubul digestiv->cantitate mare de apă în stomac,prima porţiune a intestinului subţire

-modificările de putrefacţie încep la nivelul capului->”cap de negru”

3. alte modificări-modificări de anoxie pronunţate

-pot apare leziuni traumatice

-unele cu caracter vital->produse prin lovire de corpuri dure la căderea în apă

-altele fără caracter vital->lovire şi târâre în apa curgătoare

-leziuni prin acţiunea faunei acvatice,fără caracter vital (peşti carnivori)

-formă judiciară:

-accident

-rar omucidere

-sinucidere:

-legarea mâinilor şi picioarelor

-legarea de greutăţi de picioare

-încercări de disimulare a unui omor prin aruncarea victimei în apă

13

Leziunile şi moartea prin agenţi fizici

Temperaturile înalte

-asupra organismului pot avea:

-o acţiune generală => hipertermie

-o acţiune locală => arsuri

Hipertermia

= totalitatea manifestărilor patologice consecutive expunerii întregului organism la temperaturi ridicate

-↑ temperaturii în mediul ambiant produce:

-în prima etapă organismul se adaptează:

-intensificarea termolizei prin vasodilataţie cutanată şi hipersecreţie sudorală

-reducerea termogenezei prin ↓ proceselor metabolice

-în a 2-a etapă mecanismele de adaptare sunt depăşite->acumulare treptată de căldură->sdr. hipertermic

-în practică apare ca accident->condiţii industriale la persoanele ce lucrează în spaţii supraîncălzite şi umede

-accidentele sunt favorizate de :

-umiditatea ↑ a aerului

-atmosferă închisă lipsită de curenţi de aer

-îmbrăcăminte caldă

-starea de oboseală

-boli organice

-alcool

-clinic:

-facies vultuos

-manifestări digestive : greţuri,vărsături

-iritabilitate

-↓ atenţiei

-↓ TA

-lipotimii

-treptat apar semnele de deshidratare

-în forma gravă->şoc caloric->poate evolua spre comă şi deces

14

-usu.dacă temperatura corpului > 42°C->comă->deces

-anatomopatologic:

-decesul prin hipertermie determină manifestări necaracteristice:

-stază generalizată

-rigiditate cadaverică precoce

-răcirea tardivă a cadavrului

-focare hemoragice : meningo-cerebrale,pulmonare,suprarenaliene

Arsurile

-sunt determinate de acţiunea locală a temperaturii ↑

-produse de :

-flacără

-gaze incandescente

-vapori supraîncălziţi

-corpuri solide supraîncălzite / incandescente

-lichide fierbinţi

-metale topite

-după intensitatea lor şi aspectele morfologice există 4 grade de arsură:

1. gradul I->eritem local + tumefiere şi durere locală-dispar în aprox.2 zile fără urmă

-pot deveni mortale când interesează 2/3 din suprafaţa corporală

-pe cadavre,arsurile de gr.I dispar->nu se recunosc pe cadavru

2. gradul II->flictene-conţinut lichidian sero-citrin bogat în proteine,leucocite,fibrină

-conţinut ↑ de proteine->Rivalta (+) = element de reacţie vitală

-vindecare în aprox.1-2 săptămâni,fără cicatrici

-uneori uşoară hiperpigmentaţie locală care va dispărea

-mortale dacă afectează 1/2 din suprafaţă

-pe cadavru pot ridica probleme de diagnostic diferenţial cu flictene de putrefacţie->Rivalta (-)

3. gradul III->necroze tegumentare-evoluează cu ulceraţii şi escare

-vindecare foarte lentă cu apariţia de cicatrici,adeseori cheloide

15

-pot deveni mortale când interesează 1/3 din suprafaţa corporală

4. gradul IV->carbonizare-arsură profundă,distrugere de ţesuturi moi până la calcinarea oaselor

-ţesuturile carbonizate sunt dure,cu fisuri adânci cu infiltrate sanguinolente marginale

-prin coagularea proteinelor musculare->retracţia musculaturii membrelor->”poziţie de boxeur”

-carbonizarea prin distrucţie tisulară şi deshidratare masivă determină ↓ greutăţii ţesuturilor afectate->↓ greutatea corporală

-temperaturi foarte ↑ şi care acţionează timp îndelungat->distrucţia totală a corpului

-dinţii şi oasele sunt ultimele care se distrug

-incinerarea totală a unui adult->6 kg cenuşă

-manifestările generale ale arsurilor depind de:

-extinderea şi gradul arsurii

-localizare->cele mai grave în zonele cu inervare bogată (mâini,faţă)

-vârsta extremă (copii,vârstnici)

-natura agentului termic

-starea organismului->patologie preexistentă (esp.boli hepatice / renale)

-în cazurile grave decesul se produce prin:

-şoc combustional

-şoc toxic

-complicaţii septice

-şocul combustional->după producerea arsurilor grave evoluţia presupune 3 etape:

1. şoc primar (şoc algic + şoc hipovolemic)-este de tip neurologic,determinat de stimularea supraliminală a receptorilor din pielea lezată cu inhibarea centrilor nervoşi (şoc algic)-experimental şi terapeutic şocul este atenuat prin anestezie

-parcurge o fază compensată,apoi urmează faza decompensată

-durează2-3 ore şi este urmat de un şoc secundar (plasmatic) = şoc hipovolemic->determinat de pierderea masivă de plasmă la nivelul suprafeţelor arse

2. după 5-6 zile de la arsură,datorită absorbţiei unor substanţe denaturate cu efect toxic->sdr.toxic->deces prin fenomene de insuficienţă hepato-renală

3. evoluţia arsurii este agravată de complicaţiile septice (şoc toxico-septic),foarte frecvente şi greu de prevenit->deces toxico-septic

-anatomopatologie->variază în funcţie de faza de evoluţie în care se instalează decesul şi de intensitatea şi localizarea arsurilor

-examenul extern al cadavrului->arsuri de diferite grade (cele de gr.I dispar de pe cadavru)

16

-examenul intern al cadavrului:

-stază viscerală generalizată

-edem cerebral pronunţat

-focare hemoragice meningo-cerebrale,pulmonare

-modificări distrofice->ficat,inimă,rinichi

-ulcere gastro-duodenale de stress (ulcere Curling)

-rinichi->rinichi de şoc în caz de deces prin şoc toxico-septic

-expertiza medico-legală:

1. stabilirea gradului de arsură->leziuni caracteristice2. tipul de agent termic care a produs arsurile-flacăra->arsuri cu mers ascendent,cu arderea părului,depozite de funingine,fum

-lichide fierbinţi->arsuri descendente,fără arderea părului dar uneori căderea firului de păr (uneori linie netă de demarcaţie)

-corpuri incandescente->arsuri limitate,foarte profunde,gravitate mare

3. stabilirea caracterului vital al arsurilor -> arsuri în cursul vieţii sau postmortem-reacţia Rivalta (+) la lichidul de flictenă

-prezenţa reacţiei inflamatorii la nivelul escarelor

-depozite de funingine,fum în căile respiratorii

-prezenţa COHb în sânge->persoana a murit în focarul de incendiu

4. stabilirea cauzei morţii-şoc combustional

-şoc toxic

-şoc septic

5. identificarea cadavrului->carbonizări extinse-amprenta genetică->Bucureşti,Craiova (UMF)-caracter orientativ->fragmente scheletice,dantura,obiecte metalice aparţinând victimei

-forme medico-legale:

1. accidente->casnice / profesionale-frecvente la copii,epileptici,persoane în stare de ebrietate (de la ţigară)

2. sinucideri->foarte rare,aprinderea substanţelor inflamabile aruncate pe corp3. omuciderea-foarte rară

4. disimularea altui omor prin incendierea cadavrului

Temperaturile joase

-pot avea acţiune generală->hipotermie (refrigeraţie)

-pot avea acţiune locală->degerături

17

Refrigeraţia (hipotermia)

= toate modificările patologice survenite datorită expunerii întregului organism la temperaturi ↓

-faţă de acţiunea frigului,organismul se apără prin ↓ pierderii de căldură (vasoconstricţie cutanată) şi prin intensificarea producerii de căldură prin frisoane şi intensificarea proceselor metabolice

-depăşirea acestor mecanisme adaptative->↓ progresivă a temperaturii corpului,care sub anumite limite este incompatibilă cu viaţa

-hipotermia este favorizată de:

-asocierea frigului cu vântul şi umiditatea

-îmbrăcămintea defectuoasă

-starea de ebrietate

-inaniţie

-starea de oboseală

-stări patologice preexistente->hematologice (anemii),boli cardio-vasculare,endocrine

-vârsta extremă

-clinic:

1. faza reactivă (de apărare)-frisoane

-tahicardie

-tahipnee

-↑ moderată a TA

2. temperatura corpului = 30-32°C->faza letargică-bradicardie

-aritmie cardiacă

-bradipnee

-astenie

-adinamie

-somnolenţă

-uneori euforie

3. temperatura corpului = 27=31°C->stare de comă4. temperatura corpului = 20-24°C->deces prin:-fibrilaţie ventriculară

-stop cardiac

-anatomopatologie:

18

1. examenul extern al cadavrului-lividităţi cadaverice roşii-vii

-rigiditate pronunţată->cadavru dur,lemnos

-după dezgheţare rigiditatea dispare rapid,putrefacţie rapidă

2. examenul intern al cadavrului-stază viscerală generalizată

-sânge->tentă roşie-vie;datorită hemolizei rapide după dezgheţare->endocardul,intima vaselor mari, mucoasa căilor respiratorii->culoare vişiniu-murdar

-modificări caracteristice->peteşii hemoragice pe mucoasa gastrică de culoare cafenie,cu diametru de câţiva mm->petele Vâşnevski

-microscopie:

-modificări degenerative neuronale în:

-sistemul nervos central şi ganglionii simpatici

-sistemul excitoconductor al inimii

-fragmentări de fibre miocardice (tahicardie foarte marcată)

-dispariţia glicogenului hepatic

-frecvent postmortal->disjuncţia suturilor craniene prin ↑ în volum a creierului prin congelare

-dg.diferenţial cu fracturile craniene (disjuncţia suturilor):

-infiltrate sanguinolente prezente->fracturi

-infiltrate sanguinolente absente->fenomene postmortem

-formă judiciară:

1. accident->alpinişti,copii2. sinucidere->foarte rară->psihopaţi,alcoolici3. omor->foarte rar->persoane în imposibilitatea de a se apăra

Degerături

-determinate de acţiunea locală a temperaturii ↓

-leziuni de gravitate variabilă

-cele mai expuse sunt extremităţile : degete,nas,pavilionul urechii

-clasificare după gravitate şi morfologie:

1. grad I->eritem cu tentă violacee-iniţial dureros

-apoi insensibil->paralizia filetelor nervoase senzitive

-dispare pe cadavru

2. grad II->flictene cu lichid clar sau uşor hemoragic

19

-spargerea flictenelor->apariţia ţesutului mortificat de culoare cenuşie

3. grad III->leziuni necrotice ale pielii ce evoluează asemănător unor ulceraţii atone4. grad IV->gangrena uscată,apoi gangrena umedă

-microscopia zonei degerate:

-tromboze vasculare esp.pe vene

-modificări de endarterită obliterantă pe arterele mici şi mijlocii

-degenerescenţa tecii de mielină a filetelor nervoase

-modificări distrofice în fibrele musculare scheletice->modificări distrofice biochimice (distrofie hialină)

-în timp apar focare necrotice

-complicaţii:

1. precoce->şoc,infecţie2. tardive-leziuni cutanate->atrofia,ulceraţii atone,hiperkeratoză

-leziuni musculare atrofice

-osteoporoză

-leziuni vasculare:

-endarterita obliterantă

-tromboflebite

-leziuni nervoase->tulburări de sensibilitate şi trofice

20