INTRODUCERE

      Una dintre functiile cele mai importante ale medicinei familiei este fireste asistenta

medicala a familiei . Omul se naste, se dezvolta, traieste, se imbolnavaste , se vindeca sau

moare intr-o familie , starea sa de sanatate fiind foarte mult influentata de factorii familiali .

      Cunoasterea relatiilor familiale, a influentelor fizice si psihice deseori reciproce ale

membrilor unei familii, observarea medilui familial unde pacientul este ingrijit sau unde se afla

nepregatit, neaparat in fata bolii, ofera medicului de familie o mai buna intelegere a

posibilitatilor si imposibilitatilor de prevenire diagnostic si terapie.

      Este important ca medicul de familie sa-si formeze o imagine reala atat asupra

problemelor medicale ale unei familii, cit si asupra problemelor psihologice, sociale si

economice care ar putea influenta starea de sanatate a familiei. In anumite situatii problemele

familiale pot influenta sau chiar determina aparitia anumitor boli, iar medicul de familie trebuie

sa fie pregatit sa le identifice la timp si sa incerce de multe ori cu delicatete sa le influenteze

in sensul depasirii lor .

Domeniul medicinii de familie.

      Una dintre cele mai specifice calităţi a asistenţei medicale de Medicina Familiei este

continuitatea.

      "Medicina de Familie este secţia clinică fără pereţi din care pacientul nu se externează

niciodată" - Dr. Tudoran T.

      Relaţia medic-pacient în procesul medicinii de familie este iniţiată, stabilită, dezvoltată şi

menţinută pentru ambele sexe, toate vârstele, în cursul timpului şi independent de tipul

problemei. Aceasta ar putea defini domeniul Medicinii de Familie:

Utilizarea conceptului de sanatate a familiei porneste de la faptul ca o persoana, in

dezvoltarea sa somatica, psihica si sociala, este puternic influentata de mediul familial.

Sanatatea familiei reprezinta mai mult decat suma sanatatii membrilor componenti, ci exprima

inter-relatiile care se stabilesc in cadrul acestui grup social.

      Există perioade în care asistenţa medicală a pacientului rămâne strict în grija medicului

de familie:

perioada dezvoltării psihosomatice a copilului

medicina omului sănătos

perioada cuprinsă între sănătate şi boală

perioada de trecere de la starea de boală la sănătate

naşterea şi moartea ca evenimente ale vieţii

ciclul vieţii familiei.

      Medicina de Familie, ca specialitate, nu duce la îngustarea domeniului ci la delimitarea lui.

Ea nu trebuie recunoscută doar intraprofesional ci trebuie să-şi găsească recunoaşterea şi în

rândul beneficiarilor serviciilor ei.

I. STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI

Definitia familiei

Clasificarea familiilor

Ciclul vietii familiei

Functiile familiei

1. Definiţia familiei

Modele de definire:

      a) Doi sau mai mulşi indivizi care locuiesc în aceeaşi gospodărie, care pot stabili unele

legături afective comune şi care sunt legaţi prin îndeplinirea unor sarcini sociale în comun

(Baranowski şi Nader, 1985); 

      b) Grup special ţinut laolaltă de legături afective semnificative, mai degrabă, decât o

entitate legală, economică, biologică sau genetică (Leavitt, 1982); 

c. Două sau mai multe persoane cuprinse într-un grup în care persoanele:

au legături de sânge, căsătorie, adopţie sau consimţământ mutual;

interacţionează unul cu altul în cadrul unui statut familial al unor poziţii şi roluri

desemnate sau asumate;

creează şi menţin o subcultură comună (Stevenson, 1977); 

      d) Un sistem semiînchis de actori care ocupă poziţii interrelate definite de societatea din

al cărui sistem face parte familia, ca unică pentru sistemul respectiv cu privire la conţinutul

rolurilor şi ideile legăturilor de rudenie (Robgers, 1973); 

      e) Un grup de doi sau mai multe persoane legate prin sânge, căsătorie sau adopţie şi

locuiesc împreună (Biroul de recensământ SUA 1975); 

Definiţia OMS:  

      "Familia reprezintă o persoană sau un grup de persoane care trăiesc împreună şi au

legături de sânge, prin căsătorie sau adopţiune." 

2. Clasificarea familiilor 

      L a baza clasificării stau numărul persoanelor, relaţiile dintre membrii familiei, funcţiile

fiecăruia precum şi relaţiile cu comunitatea. 

I. FAMILII TRADIŢIONALE:

a. Familia nucleară  = soţ, soţie şi urmaşi locuind într-o gospodărie comună.

b. Diada nucleară = soţ şi soţie, singuri, fără copii sau copiii nu locuiesc împreună

cu ei.

c) Familia lărgită = perechea + rude 

pe verticală = soţ, soţie, copii + părinţii unuia dintre soţi sau ai ambilor;

pe orizontală = copii + fraţi sau surorile unuia dintre soţi;

lărgită atât pe verticală cât şi pe orizontală 

d) Familia cu un singur părinte (decapitată)  

e) Reţeaua de rudenii - gospodării nucleare sau membrii necăsătoriţi care locuiesc 

                  aproape şi au un schimb permanent de bunuri şi servicii;

f) Familia poligamă (în cult islamic).

II. FAMILII NETRADIŢIONALE: (experimentale, uniuni)

Caracteristici:

structură cvasifamilială sau persoane vârstnice neînrudite, împărţind un

aranjament comun, gospodărie comună şi cheltuieli împărţite;

relaţie de familie afiliată în care membrii mai vârstnici neînrudiţi au fost integrate

în familii mai tinere;

afilierea nerezidenţială prin care poate fi menţinută relaţia dintre ruda mai

vârstnică şi alţi membri ai familiei extinse;

familia binucleară;

familia reconstituită sau familia vitregă;

familia consensuală (concubinaj), coabitare heterosexuală cu un mariaj "de facto"

dar fără forme legale;

uniunea homosexuală de pereche sau mai mulţi membrii într-o singură

gospodărie.

Teorii ale dezvoltării familiei.

      Teoriile dezvoltării familiei se ocupă de aspectele generale ale vieţii de familie. Ele

consideră că, în experienţa vieţii familiei ca proces diacronic există faze şi modele succesive,

distincte şi diferite. Ideea de ciclu al vieţii familiei presupune că există o doză mare de

interdependenţă între membrii familiei. Ca urmare a acestei interdependenţe, familiile se

schimbă de fiecare dată când li se adaugă noi membrii sau când unii o părăsesc. Aceste

schimbări, numite puncte critice, de tranziţie vor mai avea ca rezultat schimbări în statutul şi

rolurile membrilor familiei. O familie sănătoasă îndeplineşte roluri corespunzătoare, implicite

şi explicite, potrivit vârstei, competenţei şi nevoilor membrilor în ciclul vieţii familiei.

      Au fost mai multe încercări de etapizare a ciclului vieţii familiei, unele cu caracter mai

general, acoperind toate tipurile de familie, dar cele mai multe au avut în vedere naşterea

copiilor.

      Prezumţiile legate de cadrul de dezvoltare al familiei pot fi rezumate după cum urmează: 

a. Familiile se dezvoltă şi se schimbă în mod similar şi consecvent.

b. Oamenii iniţiază acţiuni pe măsură ce se maturizează şi interacţionează cu alţii ca şi

pe măsura presiunilor din mediu.

c. Familia şi membrii familiei trebuie să îndeplinească anumite sarcini legate de timp,

stabilite de ei sau sarcini determinate de cultură şi societate.

d. Familiile tind să aibă un început şi un sfârşit.

e. În perioadele de tranziţie de la o etapă la alta întreaga familie suferă un dezechilibru,

o provocare.

Asupra constituirii familiei conjugale acţionează mai mulţi factori: 

instinctuali (reproducere)

afectivi (dragostea)

sociali

tradiţionali-culturali

morali

juridici

etnici. 

      Ideal ar fi ca aceşti factori să nu acţioneze foarte puternic asupra constituirii familiei şi nici

unul din ei în mod exagerat sau preponderent, dar trebuie ţinut cont de ei datorită funcţiilor

familiei ca şi comunitate socială pe care va trebui să îndeplinească şi pentru a evita dificultăţi

şi conflicte în timpul evoluţiei ciclului vieţii de familie.

      Din punct de vedere istoric, norme morale şi juridice au reglementat constituirea şi

protecţia familiei ca: interzicerea incestului, căsătoria exogamă, monogamia, obligativitatea

de protecţie a minorilor. În concluzie, familia este un nucleu social elementar întemeiat prin

căsătorie care uneşte pe soţi şi pe descendenţi prin raporturi strânse de ordin biologic,

economic şi spiritual.

      În România, familia nu a constituit un obiect de studiu foarte important din punct de

vedere social şi mai ales medical. Reorientarea aşezării familiei în centrul preocupărilor

multor domenii şi instituţii, medicina se repliază şi ea într-o abordare a Medicinii Familiei şi

Sănătăţii Familiei.

      Utilizarea conceptului de "Sănătate a Familiei" porneşte de la faptul că o persoană în

dezvoltarea sa somatică, psihică şi socială este puternic influenţată de mediul familial.

Sănătatea familiei înseamnă mai mult decât suma sănătăţii individuale a membrilor săi; ea

exprimă interrelaţiile ce se stabilesc în cadrul acestui grup social.

      Legat de tipurile de familie şi clasificarea lor precum şi cele de structură, în România

predomină cu o mare majoritate de peste 90% familia nucleară iar mărimea medie a familiei

este de 3 membrii - conform recensământului din 1977 - faţă de 5 membrii în 1930. Familiile

cu număr mai mare de membrii sunt mai frecvente în mediul rural faţă de cel urban iar

raportul de văduve/văduvi în 1977 a fost 4/1.

      OMS, conform unei statistici din 1965, apreciază: 28% cupluri căsătorite cu copii, 35%

cupluri fără copii sau nu au copii în îngrijire, 24% familii formate dintr-o singură persoană, 8%

părinţi singuri, dependenţi sau independenţi de copii, 5% alte categorii. 

      O altă analiză legată de structura pe persoane şi relaţia lor de căsătoriţi, prezentată de

OMS: 45% cupluri căsătorite, 32% căsătoriţi fără copii sau fără copii în îngrijire, 10%

persoane singure, 9% părinţi singuri, dependenţi sau nu de copii, 4% altele.

      Analiza mărimii familiei pe număr de membrii, conform datelor OMS din 1985: 6% din

familii sunt formate din 6 sau mai multe persoane, 17% din 5 persoane, 17% din 3 persoane,

33% din 2 persoane, 24% dintr-o persoană. 

      Din punct de vedere al etapelor de dezvoltare a unei familii precum şi extincţia ei, s-a

constatat o evoluţie secvenţională similară. Aceasta a dus la încercarea de prezentare a

diferitelor modele de cicluri de viaţă a familiei în funcţie de :

evenimentele demografice ale familiei

etapele vieţii femeii

modelul Stevenson (1977)

modelul Duvall, cel mai complex model, în funcţie de rolul şi funcţia părinţilor,

analizând atât evenimentul cât şi poziţiile în familie. 

Momentul constituirii familiei o reprezintă căsătoria iar extincţia sau dizolvarea ei, decesul

unuia dintre soţi. Durata medie a ciclului vieţii de familie se situează în jurul a 42 de ani. Dacă

se încearcă o superpozare a modelelor, se constată o suprapunere a lor.

3. Modele de cicluri ale vieţii familiei.

I. MODELUL STEVENSON (1977)

      Familia: - începătoare 

- în faza de cristalizare 

- în faza de integrare 

- în faza de actualizare 

II. În funcţie de ETAPELE VIEŢII FEMEII

1) Vârsta la căsătorie    22 ani

2) Vârsta naşterii primului copil  23 ani

3) Vârsta naşterii ultimului copil  29 ani

4) Vârsta căsătoriei primului copil  45 ani

5) Vârsta la naşterea primului nepot  46 ani

6) Vârsta la căsătoria primului nepot  68 ani

7) Vârsta la naşterea primului strănepot 69 ani

8) Vârsta la deces    75 ani

III. După   ROLUL ŞI FUNCŢIA PĂRINŢILOR

a. Viaţa sexuală

b. Viaţa maritală-conjugală

c. Viaţa părintească

d. Viaţa de părinte adult

IV. În funcţie de PRINCIPALELE EVENIMENTE DEMOGRAFICE

(anexa1)

4. Funcţiile de bază ale familiei

a. Funcţii fizice (biologice şi economice):

reproducere

furnizare de hrană

îmbrăcăminte şi adăpost, apărare de pericole

îngrijirea sănătăţii

b. Funcţii afective:

satisfacerea nevoilor afective între soţi, între părinţi şi copii, între membrii

diferitelor generaţii;

bucuria traiului împreună, companie plăcută, încurajare;

c. Funcţii sociale:  

asigurarea grupării sociale

întărirea stimei de sine

sprijinirea creativităţii şi a iniţiativei

dezvoltarea şi susţinerea personalităţii membrilor ei

transmiţător al culturii de la o generaţie la alta

pregătirea membrilor pentru locurile în ierarhia socială

imprimarea controlului şi a sentimentului de dreptate (reguli, drepturi, obligaţii şi

responsabilităţi caracteristice societăţii umane).

Sarcinile de dezvoltare ale individului şi familiei

Familia

Asigurarea diverselor facilităţi pentru diferite nevoi ale familiei.

Împărţirea responsabilităţii traiului familiei.

Menţinerea unei relaţii maritale vitale.

Menţinerea unei comunicări deschise constructive între generaţii.

Menţinerea contactului şi comunicării cu rudele.

Lărgirea orizontului social al tuturor membrilor familiei.

Menţinerea unor standarde morale şi etice sănătoase.

Fraţii

Dezvoltarea unei structuri frăţeşti afective.

Socializarea (învăţarea rolului legat de gen).

Angajarea în stabilirea rolului unul faţă de altul.

Furnizarea de informaţii fraţilor mai tineri privind conţinutul sarcinilor la adolescenţă.

Modelarea rolului comportamentelor heterosexuale între cei de vârsta lor.

Acordarea de sprijin şi înţelegere fraţilor adolescenţi.

Fraţii adolescenţi servesc de mediatori în familie şi între fraţii mai mici şi comunitatea mare.

Şcolari (6-12 ani)

Însuşirea deprinderilor fizice pentru activităţi fizice preţuite.

Formarea de deprinderi sănătoase faţă de propriul corp şi dezvoltarea lui.

Dezvoltarea unei personalităţi sociale cu colegii.

Învăţarea de roluri sociale potrivite.

Formarea de deprinderi intelectuale fundamentale (de ex. cititul).

Dezvoltarea conceptelor necesare vieţii de zi cu zi.

Formarea unui control moral interior şi a unui sistem de valori.

Dobândirea independenţei personale faţă de părinţi şi alţi adulţi.

Formarea de atitudini sociale faţă de grupurile şi instituţiile sociale.

Adolescenţii (13-20 ani)

Dobândirea de relaţii noi şi mai mature cu colegii de ambele sexe.

Însuşirea rolului social masculin sau feminin.

Acceptarea propriului corp şi folosirea lui.

Pregătirea pentru căsătorie şi viaţa de familie.

Pregătirea pentru o profesie sau o carieră.

Dobândirea unei identităţi şi însuşirea unei ideologii.

A dori şi a obţine un comportament social responsabil.

Adulţii (30-50 ani)

Obiectiv de a fi responsabili faţă de propria creştere şi dezvoltare, ca şi faţă de proiectele

organizatorice şi de a ajuta generaţiile tinere şi vârstnice, fără a le controla.

Dezvoltarea forţei socio-economice.

Evaluarea relaţiei dintre ocupaţia/cariera persoanei şi sistemul de valori.

Ajutarea persoanelor tinere să se integreze mai bine.

Întărirea/restabilirea intimităţii cu partenerul sau persoanele apropiate.

Formarea de prietenii adânci.

Ajutarea vârstnicilor în ultimii ani ai vieţii.

Asumarea de poziţii responsabile în activităţile profesionale, sociale şi ale comunităţii.

Menţinerea şi îmbunătăţirea căminului.

Folosirea timpului liber în mod creativ şi plăcut.

Acomodarea la schimbări biologice şi/sau personale.

II. Factorii care influenteaza starea de sanatate a familiei

Definitia sanatatii familiei

Functiile si sarcinile familiei legate de sanatate

Indicatorii starii de sanatate afamiliei

Factorii care influenteaza sanatatea familiei

      Parcurgerea de către familiile a tuturor etapelor menţionate în ciclurile vieţii familiei poartă

numele de dezvoltare normativă.

      Nu toate familiile vor parcurge lin şi normal aceste etape. Tot ce nu se suprapune pe

situaţia dezvoltării normative, se numesc situaţii paranormative şi pot include: avortul

spontan, separarea şi divorţul, îmbolnăvirea gravă a unui membru de familie, infirmitatea,

moartea, schimbări în starea socio-economică a familiei. Aceste situaţii modifică substanţial

evoluţia ciclului familiei şi sarcinile de dezvoltare care-I stau în faţă.

      În conceptul asistenţei primare de sănătate, medicul de familie şi asistenta medicală

comunitară trebuie să cunoască şi aceste aspecte pentru a putea interveni competent în

situaţiile de criză, determinate de evoluţia paranormativă a familiei.

DEFINIŢIA SĂNĂTĂŢII FAMILIEI

“Sănătatea familiei este abilitatea ei continuă de a menţine o structură a sistemului

familiei care să faciliteze îndeplinirea funcţiilor definite în interacţiune cu sistemele

sociale, politice, economice şi sanitare”.

Din perspectiva cadrului de dezvoltare, sănătatea familiei poate fi definită ca: “Deţinerea

capacităţilor şi resurselor pentru a îndeplini normele de dezvoltare a fiecărei etape din

ciclul vieţii familiei”.

      O familie sănătoasă poate fi numită şi evaluată după abilitatea sa de a îndeplini

autoîngrijirea esenţială sau capacitatea de îngrijiri independente, să apeleze cât mai puţin la

sisteme, organizaţii sau instituţii care pot prelua din sarcinile familiei. Cu cît o familie îşi poate

păstra integritatea structurală şi funcţională şi este mai puţin dependentă, cu atât este mai

sănătoasă.

      Pentru studiul familiei şi măsurarea sănătăţii ei, OMS recomandă cel puţin patru indicatori:

demografici

medicali

sociologici

economici.

Funcţiile şi sarcinile familiei legate de sănătate

a. Asigurarea de hrană, adăpost, îmbrăcăminte adecvată.

b. Menţinerea unui mediu fizic casnic ce sprijină sănătatea.

c. Menţinerea unui mediu casnic psiho-social care sprijină sănătatea.

d. Asigurarea de resurse pentru păstrarea igienei personale.

e. Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale.

f. Educaţia pentru sănătate.

g. Promovarea sănătăţii (alimentaţie, exerciţii fizice).

h. Luare de decizii legate de sănătate şi boală.

i. Recunoaşterea tulburărilor de dezvoltare.

j. Recunoaşterea tulburărilor stării de sănătate.

k. Solicitarea îngrijirii sănătăţii.

l. Solicitarea îngrijirii îmbolnăvirii.

m. Solicitarea îngrijirii danturii.

n. Primul ajutor.

o. Urmărirea medicaţiei prescrise şi neprescrise.

p. Îngrijirea bolii acute sau cronice.

q. Îngrijirea pentru recuperare.

r. Implicarea în sănătatea comunităţii (spiritul bun, umanitar).

s. Programe naţionale.

Indicatorii sănătăţii familiei

      Utilizarea conceptului de Sănătate a Familiei porneşte de la faptul că o persoană în

dezvoltarea sa somatică, psihică şi socială este puternic influenţată, şi uneori pentru

totdeauna, de mediul familial. Chiar dacă persoana respectivă nu aplică în mod tradiţional

cultura familiei din care îţi are originea, ea face permanent referinţă, chiar negând, la familia

genitorilor săi.

      Pentru a putea aprecia sănătatea familiei în toată complexitatea ei ca înfiinţare, evoluţie,

satisfacerea funcţiilor şi dezvoltarea, pot fi puse la dispoziţie diferite metode analizând

structura, relaţiile, funcţiile li diferiţi indicatori.

a) INDICATORII DEMOGRAFICI

- se referă la structura familiei şi evenimente care intervin în aceasta:

Structura familiei:  

număr de persoane care compun familia (mărimea)

vârsta

nivelul de instruire

ocupaţia şi tot ce derivă din ea (nivel cultural, material).

Aceste descrieri se fac, în general, în raport cu capul familiei.

Mărimea medie a familiei: este reprezentată de numărul membrilor

familiei. Acest indicator este interesant de studiat diacronic pe parcursul secolelor, deceniilor

şi oferă date interesante cu importanţă chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale

şi de sănătate. Ca urmare a scăderii natalităţii în ţările dezvoltate, fenomen înregistrat în

ultimii ani şi în România, numărul copiilor pe familie a scăzut, a crescut numărul familiilor fără

copii, al celibatului şi al familiilor formate dintr-o singură persoană. Ce este important însă că

indicatorii structurali şi de mărime impun noi tendinţe de asistenţă medicală şi socială a

familiei. La numărul mare de familii cu persoane singure sau fără copii, sistemele sociale sunt

obligate să preia sarcini care altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai familiei.

Tipuri de familie . Importanţa acestui indicator în asociere cu cele de mai

sus este că determină consecinţe pe plan medical:

deplasarea centrului de greutate a solicitărilor medicale din domeniul materno- infantil

spre persoanele vârstnice;

restructurarea sistemului de asistenţă medicală cu accent pe serviciile sociale

destinate categoriilor dezavantajate şi la risc;

necesitatea colaborării serviciilor de sănătate, mai acut ca oricând, cu organizaţii şi

instituţii care au preocupări în noile probleme apărute.

Indicatori demografici dinamici:  

divorţialitatea

nupţialitatea

mortalitatea generală şi specifică

sporul natural

      Deşi par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce şi la consecinţe pe plan

medical dar, şi dezvoltarea asistenţei medicale poate influenţa, la rândul ei, aceşti indicatori

(ex. mortalitatea specifică).

b)   INDICATORI SOCIALI :

= domeniu de preocupare a profesioniştilor din asistenţă socială şi sociologie, instituţii cu care

domeniul sănătăţii şi mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie să aibă o foarte strânsă

colaborare şi acţiuni în parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de

familie este o problemă prioritar socială şi secundar medicală. 

c) INDICATORII ECONOMICI: nu constituie în mod direct preocuparea profesioniştilor din

sănătate dar, nu este indiferent nivelul economic faţă de fenomenul sănătate – boală: 

costul bolii pentru familie

nivelul de dezvoltare economică a ţării

venitul mediu pe membrii de familie

nivelul de dezvoltare, urbanizare şi industrializare

familia şi membrii săi contribuabili solidari la sistemul de sănătate.

d) INDICATORI MEDICALI:

Prevalenţa factorilor de risc în familie

Prevalenţa bolilor în familie

Agregarea bolilor în familie

FACTORII DE RISC specifici familiei şi problemele de sănătate induse de ei

ETAPA FACTORII DE RISC PROBLEME DE SĂNĂTATE

Cuplul şi

familia

aşteptând

copiii,

părinţi

tineri

- lipsa de cunştinţe privind

planificarea familială 

- căsătoria adolescenţilor 

- lipsa de cunoştinţe privind 

rolurile conjugale şi sexuale şi 

- dispareunie

- căsătorie nereuşită 

- sarcină la vârsta

adolescenţei 

- naşteri de copii prematuri 

(I – III)

acomodările 

- lipsa îngrijirilor prenatale 

- alimentaţia necorespunzătoare 

- sub- şi supragreutatea 

- obiceiuri alimentare nesănătoase 

- fumat, alcool, droguri, cafea 

- primipară sub 16 ani sau peste 

35 de ani 

- antecedente de HTA 

- infecţii în timpul sarcinii ca: 

rubeolă, sifilis, gonoree 

- factori genetici 

- factori economici 

- pericole legate de locuinţă

sau cu greutate mică 

- traumatisme la naştere 

- malformaţii congenitale

- accidente 

- moartea subită a sugarulu

Familia cu

copii

şcolari

(IV)

- locuinţă periculoasă 

- cămin nestimulant 

- folosirea incorectă a resurselor 

pentru copii 

- mediu sărăcăcios 

- maltratarea, neglijarea copiilor 

- tulburări de comprtament 

- probleme de văz şi limbaj 

- boli transmisibile 

- probleme şcolare 

- carii dentare 

- retardare mintală 

- model de viaţă de utilizare a 

instituţiilor sociale, copii mulţi 

apropiaşi de vârstă 

- stima de sine redusă 

- copil – „ţap ispăşitor” 

- infecţii, accidente, spitalizări 

- părinţi imaturi, dependenţi, 

incapabili pentru responsabilităţi 

- pedeapsa fizică pentru ascultare 

- substanţe toxice neprotejate în 

casă 

- sub- şi supraalimentaţia

- boli maligne 

- boli psihice 

- accidente casnice 

- sub- şi suprapondere

ETAPA FACTORII DE RISC PROBLEME DE SĂNĂTATE

Familia cu

adolescenţi

(V)

- origine rasială şi etnică a familiei 

- stiluri de viaţă şi comportament

- inabilitatea soluţionării 

problemelor 

- factori socio-economici care 

contribuie la relaţia cu colegii 

- familia preţuieşte agresivitatea şi 

competiţia 

- valorile familiei inflexibile 

- atitudini riscante 

- conflicte între părinţi şi copii 

- morţi violente şi

traumatisme 

- alcoolism, folosirea de 

droguri 

- sarcină nedorită 

- boli cu transmisie sexuală 

- boli psihice

- presiuni de a împlini speranţele 

familiei

Familia cu

adulţi de

vârstă

mijlocie

(VI – VII)

- HTA, diabet, obezitate 

- fumat, sedentarism 

- alimentaţie bogată în colesterol 

- modele ale personalităţii legate 

de stres 

- predispoziţie genetică, sex, rasă 

- folosirea contraceptivelor orale 

- specificul zonei geografice 

- obiceiuri alimentare 

- alcool, scandal 

- poluanţi naturali 

- clasa socială, locuinţă 

- depresie, gingivite

- boli cardiovasculare 

- coronaropatii 

- AVC

- cancer 

- accidente 

- omucideri, sinucideri 

- boli mintale 

- paradontopatii, edentaţie

Familia

cu adulţi

vârstnici

(VIII)

- vârsta, pensionarea 

- interacţiunea medicamentelor 

- depresia, tulburări metabolice 

- boli endocrine şi cronice 

- pierderea partenerului 

- venitul redus 

- alimentaţia necorespunzătoare 

- sedentarism 

- mediile, stilurile de viaţă trecute 

- confuzie mintală 

- scăderea acuităţii vizuale

- tulburări de auz

- HTA, depresie

- boli acute infecţioase

(gripă, pneumonie) 

- leziuni ca: arsuri, căderi

- moarte fără demnitate

- lipsa pregătirii pentru moarte

Utilizarea dezvoltării familiei pentru medicul de familie

Teoria dezvoltării familiei ajută Medicul de Familie:

a. Să se ocupe de familie pe tot parcursul ciclurilor vieţii ei.

b. Să-i privească pe membrii familiei în interacţiunea unuia cu altul.

c. Să observe felul în care membrii familiei şi unitatea familiei se influenţează reciproc.

d. Să recunoască prin ce situaţie care ar putea determina o criză, trece o familie la un

moment dat.

e. Să identifice perioadele de creştere şi dezvoltare atât pentru membrii familiei în mod

individual cât şi pentru familia întreagă.

f. Să recunoască asemănările şi deosebirile în ciclurile vieţii familiilor.

g. Să respecte felul în care cultura şi familiile se influenţează reciproc.

h. Să prevadă prin ce trece o familie în oricare moment din ciclurile vieţii familiei.

                                          (Duvall şi Miller, 1985)

III. Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului

Mecanisme

Situatii patologice

Mecanisme:

I. Ereditatea

Riscul mostenirii de catre copii a unor tare geneticemanifeste/latente la

parintii lor (risc crescut daca cei 2 parinti au o incarcatura ereditara proprie

sau familiala diagnosticate – cunoscute);

Lipsa sfatului genetic in situatii suspecte

Riscul mostenirii de catre parinti a tarelor genetice de la proprii ascendenti (-

→ risc crescut de a dezvolta aceleasi boli genetice ca si proprii parinti +

posibilitatea ca aceste boli sa se manifeste tardiv, in a 2-a jumatate a vietii)

Dezvoltarea copilului

Exista relatii evidente intre (dis)functionarea familiei si dezvoltarea

insuficienta a copilului (depresie, apatie, perturbari afective, boli infecto-

contagioase, suicid) prin:

relatii afective reduse intre soti

relatii reduse afective intre:

parinti si copii

bunici – copii

frati naturali/vitregi

conceptii gresite ale parintilor despre valoarea sanatatii si caracteristicile

starii de bine/bolii – suferintei.

III. Zestrea patologica familiala mostenita de copii: ereditate, obiceiuri dizarmonice

de viata, mostenirea unor profesii sau vocatii:

Varsta parintilor

Stilul de viata familiala:

alimentatia (program, calitate – cantitate)

timpul liber (posibilitati de loisir)

conditii de igiena

timpul afectat profesiei/familiei/instruirii si educatiei

impartirea responsabilitatilor

tipuri de dependenta: alcoolism, stupefiante, tabagism

climatul familial:

situatia economica: spatiul locativ (suprafata locuibila, dotari utilitare si de confort,

nr. de persoane); venit mediu pe membru de familie/an; distributia bugetului –

subzistenta, servicii medicale, alocatii pentru instruire, cultura, recreatie -; accesul

la informatii

situatia socio-culturala:

nivelul de educatie si instruire

climatul familial (relatii parinti – copii, tipuri de familie: mono-parentala, bi-

parentala, reconstituite, nucleara, extinsa; ocupatiile profesionale ale parintilor;

personalitati accentuate in familie

membri ai familiei aflati in conflict cu legile sociale

apartententa religioasa: restrictii alimentare, sociale, medicale, culturale sau de

instruire, ritualuri periculoase etc;

IV. Familia – sursa de boli cronice si contagioase

V. Drame familiale cu rasunet asupra celorlalti membri ai familiei: vaduvie, divort,

singuratate, celibat, batranete.

Situatii patologice

1. social:

primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei

mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal

tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri

divergente, devitalizate, pasive)

pauperitatea

confort deficitar material in sanul familiei

intruziunea unor persoane straine in familie

diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala,

de educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena)

2. psihologice:

conflicte, stari tensionale, indiferenta

lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei

comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa

legaturi extra-conjugale

abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si

sotul inocent)

decesul unui membru al familiei

nereusita/esecul

conflicte intre generatii

atitudinea dominatoare-autocratica a unuia din soti

3. Modele imprimate:

alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante

de comportament alimentar)

uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante)

mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori,

bibliotecari-anticari, industria chimica, personal medical etc.

igiena vietii:

ritmul activitate-odihna

evitarea concediilor de odihna sau medicale

neplanificarea activitatilor

atitudinea fata de propria sanatate si gradul de adresabilitate/accesibilitate la

serviciile medicale

4. Conditii somato-psihice

boli fizice/psihice ale unui membru al familiei

deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie

nasterea unui copil cu handicap

IV. BOLI CU AGREGARE FAMILIALA

Medicului de familie ii revine sarcina de a aduna informatii privind starea de sanatate a

familiei. Aceasta se poate realiza in urmatoarele situatii:

inscrierea pe lista de asigurati

casatoria : la examinarea medicala in vederea eliberarii certificatului medical

pentru casatorie

examenul medical la angajare

luarea in evidenta si supravegherea gravidei

consultatii curente

vizite la domiciliu

anchete epidemiologice

control medical periodic

cercetari populationale

In situatiile enumerate medicul de familie poate depista factorii de risc medical sau social pe

care o familie ii poate avea:

factorii genetici

locuinta necorespunzatoare

alimentatia necorespunzatoare

obiceiuri necorespunzatoare

relatii necorespunzatoare

stresuri familiale

Medicul de familie este cel care aduna date despre ereditate . In acest sens pot fi evidentiate

boli cu agregare familiala.

Tot in acest moment putem depista si factori de risc externi, care pot fi intretinuti de familie,

De exemplu:

consum excesiv de sare

glucide

                        lipide

fumatul "in familie"

consumul de alcool "in familie"

sedentarismul

agresivitatea

abandonul, etc

Ne revine sarcina sa alcatuim O RISCOGRAM A FAMILIEI si sa incercam, educand pacientii

sa combatem acesti factiori de risc.

Familia reprezinta si un ecosisitem microbiologic si in cazul bolilor infecto-contagioase,

medicul de familie este cel care depisteaza si initiaza masuri profilactice pentru aceste boli.

Implicatii medico-legale ale testelor genetice

Testele genetice permit studiul caracterelor genetice (harta genetica) a unui individ

a) Exista mai multe tipuri de teste destinate unor situatii variate:

unele sunt utilizate de la inceput pentru a aprecia riscul unei persoane de a transmite

descendentilor o anumita boala ereditara;

alte teste servesc pentru a determina predispozitia unui individ de a dezvolta o boala

particulara, in scopul initierii unui tratament preventiv la subiectii su risc

se utilizeaza si teste in cadrul diagnosticului antenatal pentru a determina daca

copilul care se va naste prezinta o boala ereditara grava (ex. O miopatie) sau anomalie

cromozomiala grava (o trisomie 21), de maniera a propune parintilor o eventuala intrerupere

voluntara a sarcinii;

unele teste sunt utilizate in cadrul diagnosticului pre-implantatoriu, unde se

cerceteaza la embrionii conceputi in eprubeta caracteristicile unor boli ereditare, in scopul de

a implanta numai embrionii indemni de o serie de boli redutabile (hemofilie, mucoviscidoza)

b) Probleme ridicate de subiect

Examenul caracteristicilor unei persoane poate avea importante consecinte asupra

derularii vietii sale ulterioare: descoperirea unei predispozitii pentru o boala particulara risca

sa modifice stilul de viata de pana in acel moment sau sa induca o angoasa majora pentru o

boala care,posibil, nici nu se va produce vreodata (cancer, boala cardio-vasculara);

Riscuri:

Riscul de a utiliza unele teste de catre companiile de asigurari sau de catre angajatori

– facilitarea unor practici discriminatorii in viata sociala

Transmiterea acestor informatii la o alta persoana: exista un risc intre pastrarea

secretului medical si ne-asistarea unei persoane in pericol in cazul in care subiectul refuza de

a aduce la cunostinta familiei riscul particular relevat prin examenul genetic pe care l-a

efectuat;

Dezvoltarea cercetarii vizand identificarea genelor care ar fi responsabile de unele

comportamente (homosexualitate, alcoolism, agresivitate); exista riscul ca societatea sa se

debaraseze de responsabilitatea sociala si politica de control a acestor anomalii;

Riscul deviatiilor in practica eugenica: O practica necontrolata a diagnosticului

preimplantator risca a determia o triere a embrionilor in in scopul de a avea “un copil ca la

carte” sau de a obtine o normalizare a speciei umane numai prin reimplantarea

embrionilor “normali”, adica nepurtatori de boli sau defecte genetice. Dezvoltarea

diagnosticului prenatal poate duce la multiplicarea avorturilor terapeutice abuzive, adica

facute pentru o boala benigna.

V. Patologia familiei

a. Infertilitatea conjugala

b. Contestarea relatiilor de filiatie

c. Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat

d. Violenta familiala

a. Infertilitatea conjugala

Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala normala (3

raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive.

Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de:

6 luni (50% sanse)

1 an (90% sanse)

2 ani (10% sanse)

Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril.

c Clasificare:

i. Infertilitatea de cauza feminina

ii. Infertilitatea de cauza masculina

i. Infertilitatea de cauza feminina:

I primara – absenta sarcinii in antecedente

I secundara – exista in antecedente cel putin o sarcina

I involuntara – act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale

I voluntara – prin mijloace contraceptive

I fiziologica – in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele

infertile lunare

Cauze:

factori vulvo-vaginali: malformatii, stenoze, tumori, reflux spermatic exagerat, pH

vaginal f. acid, vaginism, dispareunie

factori cervicali: malformatii, tumori, atrezii, stenoze, rupturi, modificari ale glerei,

incompatibilitate imunologica;

factori uterini: malformatii, hipoplazii, tulburari de statica, tumori, stenoze, sinechii

factori SNC: tumorali, functionali

factori tubari: inf.gonococice, TBC, endometrioza, sdr. Aderential, spasm

factori ovarieni: distrofii sclero-chistice, endometrioza, tumori, iradieri

ii. Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara

a. anomalii ale spermatogenezei:

infectii congenitale

epididimite

orhite: urliana, TBC, gonococica

varicocel, tumori, iradieri

medicamente: sulfamide, narcotice

tabagism

alcoolism

boli carentiale

expunerea latemperaturi excesive

b. la nivelul cailor ejaculatorii: epididimite, absenta congenitala a canalelor deferente

b. Contestarea relatiilor de filiatie

Codul Familiei reglementeaza relatiile de filiatie, adica legatura de descendenta intre copil si

parintii sai. Daca maternitatea rezulta din actul nasterii (desi principiul “mater est quem

gestatio demonstrant” este atacat astazi de posibilitatea donarii de ovule), paternitatea se

bazeaza pe prezumtia legala stabilita de art. 53 CF care stipuleaza :”copilul nascut in timpul

casatoriei are ca tata pe sotul mamei”. Identic se procedeaza si in cazul divortului, daca se

stabileste conceptia copilului in timpul casniciei si nasterea sa inainte de a doua casatorie a

mamei (300 zile de la conceptia copilului) .

Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al

conceptiunii. Daca aceasta perioada este cuprinsa in timpul casatoriei, presupune conceptia

copilului in casatorie, deoarece este durata cea mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei

sarcini viabile. Deci, copilul nascut <300 zile de la desfacerea casatoriei sau > 180 zile de la

realizarea ei este socotit conceput in timpul casatoriei.

Filiatia fata de mama: se poate cere stabilirea ei in urmatoarele situatii:

lipsa certificatului de nastere

furtul/schimbul de copii

nou-nascuti/sugari/copii abandonati

pruncucidere

Filiatia fata de tatal din casatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de paternitate

conform principiului “pater is est quem nuptiae demonstrant”.

Daca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie, sterilitate etc, si

contesta prezumtia de paternitate care se bazeaza pe obligatia de fidelitate din partea sotiei,

se considera ca un copil este, juridic, descendentul unui barbat, iar biologic, al altui barbat.

Pot apare conflicte de paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a doua casatorie

(caz de dubla paternitate) , cand cei doi barbati, ca soti succesivi ai unei aceleiasi femei, cad

sub influenta prezumtiei de paternitate.

Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara sau

testamentara sau prin actiune in justitie facuta de mama in numele copilului (copilul este

reclamant).

In situatiile de concubinaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de catre

prezumtivul tata sau prin cercetare in justitie, care incearca a exclude un barbat incriminat de

la o paternitate (certitudine) sau de a afirma paternitatea ca fiind posibila (posibilitate, nu

certitudine),

Metodele de cercetare folosite sunt:

masurarea duratei sarcinii

capacitatea de procreere a barbatului (azoospermie, necrospermie, oligospermie)

cercetarea dermatoglifelor

cercetarea grupelor sanguine si serice

amprenta genetica

c)Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat

In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de

viata de pana atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii

sistemului familial, care nu este pregatit de a face fata actului natalitatii. Efectele asupra

copiilor vor evolua de la indiferenta catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice.

Dezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie

de amanunte referitoare la membrii familiei analizate:

referitor la parinti:

experiente traumatizante in propria copilarie

casatorie timpurie

crescuti in familii monoparentale

boli psihice

imaturitate psiho-afectiva

alcoolism in familiile de origine

referitor la copii:

prematuritate

handicap psiho-somatic

copil nedorit

copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc.

Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman)

Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri.

In ultimile decenii s-au semnalat o suma de studii referitoare la acest subiect, depistarea

sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din cele mai complicate actiuni.

Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul

cazurilor existente in realitate, situatie datorata:

frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite “obisnuinta” in familiile sau

cazurile respective)

lacunelor legislative

lipsei instrumentelor de depistare si raportare

neglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali

Nu orice pedeapsa corporala intruneste elementele constitutive ale sindromului respectiv.

Acesta implica:

1. existenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate (osoase, cutanate, organice);

2. conturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturat

3. o atitudine parentala/tutorala semnificativa.

Agresorii sunt reprezentati de parinti/unul din parinti, o ruda apropiata aflata in anturajul

copilului, baby-sitter, tutore, pedagog.

Un triplu aspect: medical, social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii.

i. Aspectul medical este rezumat de tabloul clinic al sdr. Tardieu-Silverman

Leziuni somatice:

Stare generala influentata, malnutritie, retard staturo-ponderal, lipsa de igiena

Leziuni traumatice cutanate: echimoze, urme de lovituri, arsuri, alopecie

parcelara

Fracturi recente/vechi (sechele), consolidate vicios, situate la craniu, membre,

oasele fetei

Hematoame subdurale

Contuzii viscerale diverse

Aceste leziuni somatice diverse au 2 caracteristici: ele sunt de vechime variabila si nici o

explicatie logica nu poate fi gasita pentru producerea acestora, cu exceptia unei agresiuni.

Leziuni psihice, rar izolate dar foarte suspectabile daca ele acompaniaza

leziunile somatice:

Apatie, dezinteres,tristete

Frica fata de adulti, cu accese de panica

Iritabilitate, cu agitatie si plans

Retard al achizitiilor psihosomatice

ii. Aspectul social arata un comportament anormal al copilului maltratat: enurezis,

tulburari de comportament, de alimentatie, de somn

In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate si indelungate,

cu u statut social propriu: un copil din afara casatoriei prezente, etc.

Parintii insisi au o serie de caracteristici care explica tulburarile de comportament, pe fondul

imaturitatii. Prezinta adesea:

etilism (unul sau ambii)

arieratie mintala/dezvoltare mintala limitata

dezechilibre psihice cu trecere la acte agresive

un fond pervers sexual sau comportamental

psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive

La aceste situatii adaugam pauperizarea, insecuritatea profesionala, familia numeroasa,

conditiile improprii de locuit.

Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele sociale inalte, chiar

daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de evidentiat.

iii. Aspectul juridic se refera atat la interventia de urgenta in astfel de situatii pentru

tratarea leziunilor si complicatiilor produse de violenta cat si la terapia sociala a

cazului.

Spitalizarea este un gest de salvgardare, ea reprezentand adesea punctul de plecare pentru

stabilirea diagnosticului.

d) Violenta familiala

Forme de manifestare

i. Violenta fizica

corporala:

cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea

unei invaliditati permanente sau care au pus in pericol iminent

integritatea/functionalitate organismului

de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei

(hematoame, escoriatii, arsuri)

de gravitate minora

de atentionare (“alarma”)

sexuala:

viol/tentativa de viol

abuzarea fizica sexuala a minorilor

abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare

sau discernamant.

ii. Violenta psiho-afectiva

agresiune psihica acuta:

violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene;

crize de gelozie

persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor, venituri, activitatea

zilnica

agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent

maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter).

iii) Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul

impiedicarea – sub amentintare – a exercitarii profesiei, accesului la scolarizare,

educatie, cultura, recreatie

impiedicarea la servicii de ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru

medicamente, recuperare etc.)

Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei familiale

I. Conjugopatii genetice (aparute in momentul incheierii casatoriei)

circumstante ale casatoriei

relatiile afective

intruziunea persoanelor din exterior in familie

nivelul socio-economic si cultural-educational al familiei constituite

varsta la casatorie

influente egative ale familiei de origine asupra cuplului (mentinerea stricta a

distributiei traditionale a rol-statusurilor: prejudecati, ierarhizare familiala)

locuinta proprie

discordante religioase si/sau de cultura, educatie

II. Conjugopatii dobandite

alcoolism uni-bi-conjugal

boli psihice/dezechilibre psiho-emotionale de cauza exogena

disfunctii in relatiile conjugale (sexuale)

pauperizarea

somajul/pierderea statutului economic si social

gestiunea proasta a fondurilor familiei

neconcordante intre asteptari/idealuri si realitate (lipsa de adaptabilitate la real)

exercitarea deficitara a rol-statusului in familie

esecul educational/scolar al copiilor

boli organice aparute intre timp

lipsa de comunicare intre membrii familiei (instrainare, gelozie, incordare, relatii

glaciale, nivel scazut de intelegere a starilor celorlalti membri ai familiei)]

Anexa1 1-1

1. STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI

Cuplu Casatorie Familie

Cuplu: Structura bipolara de tip biopsihosocial, bazata pe interdeterminism mutual.

Cuplurile tind sa oscileze:

fie catre stabilitate, coeziune, progres

fie catre instabilitate, disensiune eventual dizolvare

   In primul caz exista sanse de transformare a cuplului intr-o CASATORIE .

   Din punct de vedere JURIDIC casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat

si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei familii.

   Din perspectiva PSIHOLOGICA a defini casatoria inseamna a vorbi despre o relatie

psihologica intre doi oameni constienti.

Ca atare, casatoria este calea unor prefaceri psihologice ale personalitatii.

Casatoria nu poate sterge cu desavarsire particularitatiile individuale, astfel ca starile sotilor

sa fie absolut identice. De obicei unul dintre soti isi gaseste locul in casatorie mai repede

decat celalalt.

      Din perspectiva SOCIOLOGICA, casatoria reprezinta unirea a doua neamuri intre care, in

mod obisnuit, nu exista legaturi de cosanguinitare.

Aceasta unire poate fi:

endogamica : partenerul este ales din acelasi grup, comunitate, rasa, religie, sau

exogamica: partenerul vine din afara grupului

Din perspecitiva ISTORICA, casatoria poate avea doua forme:

poligamia

monogamia

Familia = reprezinta in orice societate,o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin

doi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie si/ sau paterne, realizand, mai mult sau mai putin,

latura biologica si/ sau cea psihosociala.

Anexa 1-2

Tipologii ale familiei

Familia - DE ORIGINE = familia in care te nasti si cresti.

- DE PROCREARE = conjugala = aceea constituita din propia casatorie.

Dupa gradul de cuprindere a grupului familial :

      familia - NUCLEARA = sot, sotie, copii acestora

    - EXTINSA = care mai cuprinde si alte rude

Dupa modul de exercitare a autoritatii:

            Familia - PATRIARHALA

MATRIARHALA

EGALITARA

Anexa 1-3

Functiile familiei:

sexuala

reproducere

ingrijire

protectie

educativa socializatoare

      Exista trei tipuri de familii: - inalt educogene

satisfacator educogene

slab educogene

Socializarea = transmitere - asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor sau modelelor de

comportare in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane

- economica

Anexa 1 - 4

Ciclul vietii familiei analizat in funcţie de PRINCIPALELE EVENIMENTE DEMOGRAFICE

Etapa Evenimentul

1. Formarea Căsătoria

2. Extensia Naşterea primului copil

3. Extensia completă Naşterea ultimului copil

4. Contracţia Căsătoria primului copil

5. Contracţia completă ("cuib părăsit") Căsătoria ultimului copil şi părăsirea părinţilor

6. Dizolvarea Moartea unuia dintre soţi

anexa 1-4-1

Etapele ciclului vieţii familiei după   DUVALL

STADIUL CICLULUI

FAMILIEI

POZIŢII ÎN FAMILIE SARCINI DE DEZVOLTARE

I. Cuplu căsătorit fără copii

(familia începătoare)

Soţ

Soţie

Stabilirea unei satisfacţii

mutuale a căsătoriei,

planificare familială; noile relaţii

de rudenie

II. Naşterea copiilor (în

perioada de reproducere)

- copilul cel mai mare până la

30 luni;

Soţ - tată

Soţie - mamă

Stabilizarea unităţii familiei;

ajustarea la condiţie de părinţi

cu copii; stabilirea unui cămin

corespunzător pentru ambii

părinţi şi copii; facilitarea

nevoilor de dezvoltare ale

mamei, tatălui şi sugarului;

reconcilierea situaţiilor

familiare;

III. Familia cu copii

preşcolari - până la

6 ani

Soţie - mamă

Soţ - tată

Fiică - soră

Îngrijirea şi socializarea

copiilor; păstrarea stabilităţii

mariajului; adaptarea la

privaţiunile materiale şi

inegalităţilor afective pentru

unul din copii;

Fiu - frate

IV. Familia cu copii şcolari 

- între 6 - 13 ani

Soţie - mamă

Soţ - tată

Fiică - soră

Fiu - frate

Socializarea copiilor - şcoală;

Promovarea rezultatelor

şcolare bune;

Menţinerea relaţiei maritale

satisfăcătoare;

Ajustarea la noile relaţii în

funcţie de comunitatea şcolară;

STADIUL CICLULUI

FAMILIEI

POZIŢII ÎN FAMILIE SARCINI DE DEZVOLTARE

V. Familia cu copii tineri

(adolescenţi 13-20 ani)

Soţie - mamă

Soţ - tată

Fiică - soră

Fiu - frate

Echilibrarea libertăţilor tinerilor

autoemancipaţi cu

responsabilităţile; Menţi- nerea

unei comunicări deschise părinte

– copil; stabilirea intereselor

pentru formarea carierei şi

educarea lor ca viitori părinţi;

menţi- nerea relaţiei maritale

stabile

VI. Familia în faza de

lansare a copiilor;

Căsătoria primului copil;

Soţie – mamă – soacră –

bunică;

Soţ – tată – socru – bunic;

Fiică – soră – cumnată –

mătuşă;

Fiu – frate – cumnat – unchi;

Ajutor în muncă, serviciul militar,

facultate, căsătorie cu ritualurile

ei; lansarea copiilor ca tineri

adulţi; recomandarea la mariaj;

ajutarea părinţilor vârstnici;

menţinerea unui suport material

al familiei; menţinerea stabilităţii

căsătoriei; relaţia cu noile rudenii;

sprijin material la întemeierea

noului cămin al copilului căsătorit

(în România); riscul inegalităţii

faţă de ceilalţi copii;

VII. Familia la vârsta

mijlocie, părinţii din nou

singuri

Idem VI –

minus copii

Reaşezarea, reconstrucţia relaţiei

conjugale; între-

Ţinerea şi ajutarea părinţilor

vârstnici; menţinerea legăturii cu

generaţiile mai tinere şi mai

vârstnice; asigurarea unui mediu

sănătos; practicarea de activităţi

recreative;

VIII. Familia vârstnică (etapa

îmbătrânirii şi morţii;

extincţia)

Soţie-mamă-bunică-străbunică;

Văduvă;

Acomodare la pensionare, venit

redus, la problemele de sănătate,

la moartea partenerului;

Soţ – tată – bunic – străbunic;

Văduv;

menţinerea unor aranjamente de

trai satisfăcătoare; adaptarea la

bătrâneţe; grija pentru viitorul

bunurilor şi averii.

Anexa 1-5

Restructurari ale familiei contemporane

1. Celibatul

2. Cuplul fara descendenti

3. Concubinajul

4. Familia monoparentala: un parinte si copii acestuia

Apare in urma: - divortului

abandonului

decesului

adoptiei

cresterii copilului in afara casatoriei

5. Casatoria deschisa

6. Familia reconstituita = partenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele

anterioare

7. Familia reorganizata = cel putin un partener nu are copii din mariajele anterioare

8. Uniuni homosexuale

9. Grupul comunitar sexual

Anexa II - 1FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA DE SANATATE A FAMILIEI

Sanatatea familiei depinde de:

sanatatea biologica a membrilor ei

starea psihica a membrilor ei

statusul socio-economic

nivelul cultural al membrilor ei

Pentru aprecierea starii de sanatate a unei familii, medicul de familie trebuie sa analizeze mai

multi factori :

membrii familiei:

numarul de membri

structura pe grupe de varste

starea de sanatate

antecedentele personale / colaterale

probleme deosebite in familie

arborele genealogic

relatiile dintre membrii familiei

habitatul

alimentatia

activitatea profesianala

nivelul economic

nivelul cultural

odihna + timpul liber

relatiile sociale

Anexa II-2-: Factori care influenteaza starea de sanatate a unei familii

Factori interni Membrii familiei Numar de membri

Stuctura pe varste

Starea de sanatate

Antecedente personale colaterale

Arbore genealogic

Predispozitie ereditara,

Existenta deficientelor genetice (ex

eliminarea sodiului,

toleranta scazuta la factorii de mediu

Factori externi Relatii intre membri Relatii intre soti

Comunicarea intre membri

Iubirea Increderea

Intrajutorarea

Preferinte

Certuri

Scandaluri

Tensiuni psihice

Neincredere

Neajutorare

Abandon

Locuinta Amplasarea

Numar de camere

Incalzire Iluminat

Sursa de apa

Dotari igienico-sanitare

Aglomeratie

Poluare sonora, chimica

Igrasie

Dotari igieno- sanitare

necorespunzatoare

Alimentatia Adecvarea varstei si activitatii

Surse de aprovizionare

Compozitia Obiceiuri

Riscuri

Consum excesiv de sare

Aport caloric crescut

Aport lipidic crescut

Mese neregulate

Alimente afumate, conservate,

inadecvat pastrate

Activitatea

profesionala

Profesia membrilor

Timpul de lucru

Satisfactii profesionale

Noxe

Suprasolicitare

Activitati profesionale suplimentare

Navetisti zilnic, saptamanal

Lucru in ture de noapte

Nivelul economic Venitul familiei

Modul de folosire a veniturilor

Satisfacerea nevoilor membrilor familiei

Consum de alcool

Fumat

Sedentarismul

Munca excesiva

Consumul de droguri

Imbolnavirea unui membru al familiei

Divortul

Probleme cu legile

Decesul unui membru al familiei

Separarea cuplului

Decesul partenerului

Nivelul cultural Nivelul de educatie

Preocupari cultural-educative

Titluri si functii culturale

Odihna si timpul liber Posibilitatile de odihna si de

refacere

Petrecerea timpului liber

Concediile,Odihna de sfarsit de

saptamamaCalatorii si excursii

Relatii sociale Cu vecinii si rudele

Aprecierea numarului de prieteni

Apartenenta la diferite societati si

asociatii

Relatiile cu Biserica

Anexa III-1Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului

Mecanisme

Ereditatea

Dezvoltarea copilului

Zestrea patologica familiala mostenita de copii: ereditate, obiceiuri dizarmonice

de viata, mostenirea unor profesii sau vocatii:

Varsta parintilor

Stilul de viata familiala:

alimentatia (program, calitate – cantitate)

timpul liber (posibilitati de loisir)

conditii de igiena

timpul afectat profesiei/familiei/instruirii si educatiei

impartirea responsabilitatilor

tipuri de dependenta: alcoolism, stupefiante, tabagism

climatul familial:

Familia – sursa de boli cronice si contagioase

Drame familiale cu rasunet asupra celorlalti membri ai familiei: vaduvie, divort,

singuratate, celibat, batranete.

Anexa III-2Situatii patologice

social:

primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei

mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal

tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri

divergente, devitalizate, pasive)

pauperitatea

confort deficitar material in sanul familiei

intruziunea unor persoane straine in familie

diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala, de

educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena)

psihologice:

conflicte, stari tensionale, indiferenta

lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei

comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa

legaturi extra-conjugale

abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si sotul

inocent)

decesul unui membru al familiei

nereusita/esecul

conflicte intre generatii

atitudinea dominatoare-autocratica a unuia din soti

Modele imprimate:

alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante de

comportament alimentar)

uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante)

mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori, bibliotecari-

anticari, industria chimica, personal medical etc.

igiena vietii:

ritmul activitate-odihna

evitarea concediilor de odihna sau medicale

neplanificarea activitatilor

atitudinea fata de propria sanatate si gradul de adresabilitate/accesibilitate la

serviciile medicale

Conditii somato-psihice

boli fizice/psihice ale unui membru al familiei

deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie

nasterea unui copil cu handicap

Anexa IV

Conţinutul asistenţei în promovarea sănătăţii ţi prevenirea îmbolnăvirilor în stadiile de dezvoltare ale familiei

STADIUL CONŢINUTUL ASISTENŢEI

I. Sfătuitor pentru acomodarea la rolul sexual şi marital

Instructor/sfătuitor în planificarea familială

Instructor pentru deprinderile de părinte

Sfatul genetic, facilitator în relaţii interpersonale

II. Îngrijiri prenatale, educaţia pentru alimentaţia prenatală,

Obiceiuri materne prenatale, asistenţa prenatală

Încurajarea alăptării la sân

Coordonator pentru folosirea serviciilor de pediatrie şi sociale, imunizări

III – IV. Urmărirea dezvoltării copilului, urgenţe şi prim-ajutor

Coordonator pentru folosirea serviciilor de pediatrie

Imunizări, educaţia sanogenă

Legătura cu instituţii sociale din comunitate pentru familie şi controlul mediului

Educaţia pentru prevenirea accidentelor casnice

Facilitarea relaţiilor interpersonale

V. Educaţia privind factorii de risc: alcool, fumat, droguri

Educaţia privind factorii sanogenici

Alimentaţie, mişcare

Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi psihice

Facilitarea deprinderilor interpersonale – părinţi şi adolescenţi

Planing familial

Legătura cu organizaţiile comunitare

VI – VII. Educaţia pentru un stil de viaţă sănătos, screeninguri pentru boli specifice vîrstei

(HTA, CIC, TU)

Monitorizarea menopauzei

Supravegherea mediului cu ajutorul organismelor comunităţii

Facilitarea relaţiilor interpersonale între membrii familiei

VIII. Implicare în activităţile de îngrijire a vârstnicului

(probleme bio-psiho-sociale)

Terapia bolilor specifice

Legătura cu organizaţii cu preocupări de îngrijire a vârstnicilor

Îngrijiri paliative ţi terminale

Asistenţa la doliu

anexa V – 1Infertilitatea cuplului

Clasificare:

1. Infertilitatea de cauza feminina

2. Infertilitatea de cauza masculina

Infertilitatea de cauza feminina:

I primara – absenta sarcinii in antecedente

I secundara – exista in antecedente cel putin o sarcina

I involuntara – act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale

I voluntara – prin mijloace contraceptive

I fiziologica – in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele infertile

lunare

Cauze:

factori vulvo-vaginali: malformatii, stenoze, tumori, reflux spermatic exagerat, pH

vaginal f. acid, vaginism, dispareunie

factori cervicali: malformatii, tumori, atrezii, stenoze, rupturi, modificari ale glerei,

incompatibilitate imunologica;

factori uterini: malformatii, hipoplazii, tulburari de statica, tumori, stenoze, sinechii

factori SNC: tumorali, functionali

factori tubari: inf.gonococice, TBC, endometrioza, sdr. Aderential, spasm

factori ovarieni: distrofii sclero-chistice, endometrioza, tumori, iradieri

i. Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara

b. anomalii ale spermatogenezei:

infectii congenitale

epididimite

orhite: urliana, TBC, gonococica

varicocel, tumori, iradieri

medicamente: sulfamide, narcotice

tabagism

alcoolism

boli carentiale

expunerea latemperaturi excesive

b. la nivelul cailor ejaculatorii: epididimite, absenta congenitala a canalelor deferente

BIBLIOGRAFIE

Marin Voiculescu – Medicina generala (sub red.) volum 1, Editura Medicala 1990

M.C. Denoyer – Grands themes sanitaires et sociaux, Ed. MASSON, Paris, 1996

Dubois, V.,Wanrooiy ,B. von, Hibble, A. – Teaching the teachers- hand book for the

Roumanian course for teachers in general practice – Bucharest, april, 1998

Es, J. C. van - Medicul de familie si pacientul sau – Ed. LIBRA, Bucuresti, 1997

Restian, Adrian – Bazele medicinii de familie – vol., Ed. MEDICALA, Bucuresti, 2000

Iolanda Mitrofan, Cristian Ciuperca – Incursiune in psihosociologia si psihosexologia

familiei, Edit Press, Bucuresti 1998.

Pre-test1. Cel mai frecvent tip de familie intalnit in societatea

contemporana este:

a. familia traditionala

b. familia largita

c. familia nucleara

d. familia mono-parentala

2. Familia nucleara este alcatuita din:

a. sot + sotie + copil/copii

b. un parinte + copil/copii

c. bunici + parinti + copii

d. parinti + copii + rude de gradul II

3. Enumerati functiile familiei contemporane:

-

-

-

-

4. Enumerati principalii factori care influenteaza starea de

sanatate a familiei

a.

b.

c.

d.

5. Ce se intelege prin ciclul vietii familiei

6. Sterilitatea cuplului conjugal se defineste prin:

a. lipsa sarcinii la un cuplu dupa minim 6 luni de

coabitare

b. absenta sarcinii dupa minim 1 an de coabitare, in

conditiile aplicarii unor metode contraceptive

naturale

c. absenta sarcinii dupa maxim 2 ani de coabitare

normala, in absenta utilizarii unor metode

contraceptive (naturale sau artificiale)

d. infertilitatea datorata unor boli organice feminine

7. Leziunile corporale la copil care ridica suspiciunea unei

maltratari se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. sunt de data recenta si intereseaza partile moi

b. sunt de vechime variabila si in zone corporale

diverse

c. sunt de vechime variabila si nici o explicatie logica in

producerea lor nu poate fi gasita cu exceptia unei

heteroagresiuni

d. nici una din cele de mai sus

8. Paternitatea unui copil nascut intr-o casnicie se stabileste, de

regula, prin:

a. testament

b. actiune in justitie

c. recunoasterea benevola a copilului de catre

prezumtivul tata

d. prezumtia legala a Codului Familiei, conform

principiului “copilul nascut in timpul casatoriei are ca

tata pe sotul mamei”

9. Infertilitatea feminina fiziologica apare:

a. ca urmare a utilizarii metodelor contraceptive

b. ca urmare a infertilitatii partenerului

c. in timpul menstruatiei

d. in perioada adolescentei

10. Incetarea casatoriei se produce:

a. in urma divortului

b. in urma descoperirii bigamiei la unul din soti

c. datorita lipsei de discernamant a unuia din soti

d. dupa decesul unuia din soti