1

Medicina Calamitatilor

1.Noiune de calamitate. Clasificarea calamitilorCalamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace medic. din afara focarului accidentat.Clasificarea calamitatilor# Dupa origine(Mescov):1)C. Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren.2)C. Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor.3)C.Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii), epizootii.# Dupa OMS:1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur 4)Accidente: transport, miniere5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon, poluarea med. ambiant.# Dupa amploare:1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)3)C.majore-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250)# Dupa amploarea raspindirii consecintelor:1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unit. economica3. Cu car. Municipal4. Cu car.raional5. Cu car. Regional (ex.explozia de la Cernobl)6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid) Cataclisme Partic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate dup loc i timp a multor dezastre; # apariia simultan ntr-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane i sanitare; # odat declanduse unele dezastre pot duce n lan la declanarea altor dezastre.2. Situaie excepional. Determinarea i criteriile situaiei excepionaleSituatie exceptionala, n aspect med- situatie aparuta n urma dezastrelor, in care apare o disproportie brusc ntre solicit. de acord.a as. med. si posib. reale ale sist. sanitar local, ded.de dezastru din raionul accidentat.Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti.-Nr. de bolnavi de o maladie contagioas deoseb de periculoas este de 35-40 pers. si m. mult-Nr. de bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscuta este de 25-30 pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta 15-20 pers.-Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatori in perioada precedenta.-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele permise in aceste zone.Acesti indicatori sunt temporari i instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia general i medicala concret creata in focar.3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelorPartic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate dup loc i timp a multor dezastre; # apariia simultan ntr-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane i sanitare; # odat declanduse unele dezastre pot duce n lan la declanarea altor dezastre.Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si dimensiunile focarului. 2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene. 5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.

4. Caracteristica medico/tactica a inundatiilor Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului 30 km/ora, T / 30 min, L -6-12 kmZona II (zona scurgerii rapide) viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T 50-60 min, L -15-20 kmZona III (zona scurgerii medii) viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L -30-50kmZona IV (Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L pina la 36-70kmVolumul si strutura pierderilor umane vor oscila in functie de: - densitatea popul in zona de inundatie; - instiitarea la timp a popul; - distanta localitatii populate de la loocul initierii unundatiei; - distanta localitatilor inundate de la institutiile medicale; - inaltimea si timpul trecerii valului inundat; - t apei si mediului ambiant; - timpul inundatiei; - nivelul de instruire prealabila a popul; - nivelul de pregatire a protectiei civile si SAMU.5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor:-15% din totalul dezastrelor naturale sunt cutremure.-Anual-3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane si materiale. -Anual mor cca 30-40 mii de pers.-Se masoara dupa sc.Richter (0-12). -Anual se int.: 2-3 cutrem de 8; 70-7 ; 100-6 ; 1000-5 , 100mii 3-4 .1) Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de: -Relieful regiunii date; -Forta (magnitudinea) cutremurului.Dupa magnitutidine se mpart n: -Slabe-3-5; -Medii-5-7 ; -Puternice 7-8 ; -Catastrofale (8,1 s.m.mult)Dup adncime: 50%); 4. o greutate specifica majora revine traumelor combinate si asociate (>60%);5. din toate pierderile sanitare circa 20% au necesitate in asistenta medicala de urgenta 7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor:1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare)2.F.termici (temp. inalte, scazute; ef de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic)3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc)4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc)5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor)6.F. psiho-emotionali-stres-Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste uniform de la epicentru spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in mod indirect direct, propulsind prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta provoaca leziuni. Actiunea U.d.S aspuro org- in kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem. timpanice)-la 0,6-0,9 kg/cm2 lez. grave (lez. org. interne, lez. articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si -lez. extrem de rave, incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi superficiale si profundeComplicatii:-Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc, de toxemie)-Lez. secundare precoce (supuratia leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc)-Tirzii (contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne). In intox cu Co2-dereglari psihice.8. Pierderile sanitare n caz de catastrofe i clasificarea lorPierderi generale- toate pierderile pop. ce apar in urma catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale). Se impart in: -P.definitive (nerecuperabile)-decedati + pierduti fara veste. -P.sanitare(recuperabile)P.Sanitare- oameni ce in urma leziunilor, imbolnavirilor au pierdut capcitatea de munca mai mult de 24h si au fost inregistrate in inst. curative (asist. de urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical calific.Clasificarea pierderilor sanitarea. factorul etiopatogeneticleziuni mecanice, leziuni termice, leziuni prin iradiere, leziuni chimice, leziuni biologice, leziuni reactive (psihoze)Fiecare dintre aceste clase conin un anumit numr de grupuri de leziuni omogeneClasa I un numr mare de grupuri n funcie de localizarea lezrii i profunzimea ei.Clasa II 2 grupuri combustiile/degerturileClasa III boala actinic acut/boala actinic cronicClasa IV lez prin subst toxice neuroparalitice; -lez prin subst cu aciune toxic general; -lez prin subst toxice asfixiante; - lez prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicanteClasa V prin forme bacteriene/ prin toxine bacterieneClasa VI stri reactive de scurt durat/stri reactive prolongateFiecare din aceste grupuri conine forme nozologice concrete (diagnostic diferit)b. clasif dup numrul i modalitatea de aciune a factorilor lezani care au influenat n organismului uman:leziuni combinate aprute n urma aciunilor asupra organului a 2 sau mai muli factori lezanileziuni asociate - atac 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor lezantleziuni multiple leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia i aceluiai factor lezant.d. Dup gravitate:leziuni extrem de grave: rniii cu leziuni incompatibile cu viaa, care se afl n stare de agonie. Lor li se acord ajutorul medical simptomaticleziuni grave: rnii ce au leziuni ce poart pericol pentru via de regul sunt fr contiin cu diagnostic complex, complicat i necesit tratament staionar ndelungat. Ei au nevoie de ajutor medical de urgenleziuni de gravitate medie rniii i bolnavii care nu au pericol pentru via, dar deseori au necesitate de tratament staionar ndelungatleziuni uoare rniii i bolnavii care pot s se autodeserveasc i s se deplaseze desinestttor. Ei deasemenea au nevoie de tratament staionar9.Volumul i structura pierderilor sanitare posibile n caz de cutremur de pmnta) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-905%.Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln.P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone:1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare 96-98% din cele generale; p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare.4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%.b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoional, patologic)In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez. termice 15-20% din p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati.Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara.Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma.12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare.Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi.Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr. absolut a pierderilor sanitare in urma dezastrelor. Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta : 1.Tipul de catastrofa; 2.Durata de a fact. Lezanti; 3.Densitatea pop. din focar; 4.Caracterul constructiilor; 5.Gradul de pregatire si protectie a pop.; 6.Gradul de pregatire a serv. asist med de urgenta.; 7.Anotimpul; 8.Parte a zilei; 9.Alti factor13. Noiuni de leziuni combinate, asociate i multiple, aprute n urma catastrofelorclasif dup numrul i modalitatea de aciune a factorilor lezani care au influenat n organismului uman:leziuni combinate aprute n urma aciunilor asupra organului a 2 sau mai muli factori lezani leziuni asociate - atac 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor lezantleziuni multiple leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia i aceluiai factor lezant.14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except.R.M - complex de masuri, organizate i executate n scopul dobndirii informaiei cu caracter social, economic i medico-sanitar din zona afectat de dezastru. Aceasta va sta la baza determinrii situaiei medico-sanitare real create n focar i luarea hotrrii viznd organizarea asig med n proc de lichidare a consec medico-sanitare ale dezastrelor.Tipuri: Rec. sanitaro-tactica; R. sanitaro-epidemiologica, Cercetare radiologic, Cercetare chimic, R.Psihologo-psihiatric.1. Rec. Medico-tactica: Scopul de baza- dobindirea datelor d/e conditiile si posibilitatile zonei afectate de dezastru care vor influena asigurarea medical i n special organizarea msurilor de tratament i evacuare a lezailor.Misiunile de baza:-Determinarea dimensiunilor si suprafetei focarului; volumului i structurii pierderilor generale umane-Studierea conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii starii cailor de acces i de evacuare (drumuri)-Precizarea terenurilor satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea format. medicale sosite in focar.-Determinarea surselor de apa potabila-Depistarea instit. curativo-profilactice din focar i celor limitrofe-Depist. instit. de aproviz. medicala din focar i celor limitrofe (farmacii, depozite farmaceutice)2. R. sanitaro-epidemiologica: Scopul: dobindirea datelor despre starea sanit-epidem a focarului catastrofei.Misiunile:-stud. starii sanatatii pop. , in special a morbiditatii contagioase in zona afectata i epizootiilor-Stud. starii sanitaro-igienice a localitatilor din focarul calamitatii.-Determin. starii sanitaro-igienice a surselor de aprovizionare cu apa . Cantitatea si calitatea apei si marcarea izvoarelor.-Depistarea instit. de profil sanitaro-igienice si antiepidemice a personalului acestora, cu scop de folosire dupa destinatie.3.R.sanitaro-chimic: Scop det.gr.de pericol n rezultatul avariilor cu contaminare chimic, determinrii zonelor gr de contaminare, ident toxicului i prognozei consecinelor.4.R.sanitaro-radiologic: Scop det.limitelor zonelor i gr de contaminare i trasarea msurilor urgente de protecie a pers aflate n focar ct i a salvatorilor5.R.Psihologo-psihiatric: scop prognozarea consecinelor sociale i medico-psihologice a dezastrului. n acest scop se obine informaia ce ine de sn.psih.a pers aflate n zon, ct i a salvatorilor i se determin volumul activ.pt acordarea asist psihiatrice, necesarului n fore i mijloace de acest profil.Principiile de baza R.M.in focar:-Continuitatea recunoasterii-efect. recuunoasterii med. la timp, depistarea subst. nocive-Autenticitatea rec. med (date reale), verificarea datelor cu alte surse- transmiterea datelor obinute spre instit.med-sanitare ce au necesitate de ele-pe msura obinerii informaiei de luat msuri corespunztoare n lim posibilitilor (Marcarea hotarelor epidemice, izolarea b/v contagioi .a.)n diverse dezastre, Rec.medico-sanitar se organizeaz i se execut: n volum deplin(ex.cutremur de pmnt), parial(ex.calam.cu car.tehnogen) sau nu se va executa (catastrofe transp aerian, maritim, acte de terorism)Modalitati de dobindire a a datelor de R.M.-Stud. monografiilor medico-geografice a raioanelor corespunzatoare-Dobindirea info. de la Statele Majore ale Protectiei Civile i SE, ce actionneaza permanent, a organelor de conducere raion., republic.-Dobind. datelor de la personalul medical al instit med-sanit din zonele afectate de dezastru, ct i de popul-observarea permanenta asupra mediului ambiant, asupra intreprinderilor si obiectivelor economice cu risc de declanare a dezstrelor-studierea consecintelor medico-sanit a catastrofelor in teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora.Organizarea R.M. n focar sunt indreptate echipe de recun.-ale PC ( in componenta poate fi: un mrdic epidemiolog, felcer labornat, sofer sanitar. Dotati cu echipament p/u puarea probelor medicale: alimente, sol, aer, apa)-detasament de I ajutor med. al PC. Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas perimetrist 1, sofer 1.-detasament mobil antiepidemic. Componenta: laboratoare (sectia epidemiologica), laborator bacteriol, laborator sanitaro-epidemic, laborator Ro. se iau 13 probe in 24 h.15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de indeplinire a lorP.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice, accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa.Misiunile PC: -Protectia popul. si a bunului material in conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in conditii de sit. except. si la lichidarea consecintelor lor.; -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a fortelor protectiei civile.Modaliti de ndeplinire a misiunilor:-Organizarea forelor necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a bunului material in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si pregatirea speciala-Crearea si mentinerea in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii, organelor controlului si supravegherea situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene, antiincendiare pe terit. RM.-Acumularea fondului necesar de constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului.-Acumul. si pastrarea in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment., medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome de aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except.-Aproviz. cu apa, prod. alimentare si materie prima, a furajelor, anim. domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a mediului ambiant de depoluare cu aceste substante.- Pregtirea din timp a popul pt evacuare, iar n caz de apariie a pericolului nemijlocit evacuarea popul i a bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea org. de conducere si a popul RM despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire completa a fortelor si mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral sinistratilor.-Efect. controlului asupra executarii masurilor pe profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except. si sa reduca proportiile acestora.-Antrenarea unitat. economice in acetiunile de prevenire si lichidare a situat exception.-Asig. securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor.-Organizarea si efect instruirii lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la procedeele de aparare si actiuni in sit. except16. Structura organizatoric a PC a RMInclude: - organe de conducere in Guvernul RM prim-ministru e Presedintele Comisie SE a RM; Serviciul PC si SE sef serviciului vice presedintele Comisiei pt SE; Conducatorii administratiei publice locale conducatorii sefii Comisiilor pt SE; conducatorii ministerelor, directorii departamentelor, sefii unitatilor economice presedintii Cimisiei pt SE. - organe de administrare comisia pt SE a RM; SM al Fortelor PC; Serviciul de salvare-deblocare; Inspectoratul de Stat al PC; Directia PC in municipii, orase, Sectia PC in sectoare, raioane, Inspectori in sate; Comisiile pt SE ale ministerelor si departamentelor specialisti titulari, persoane responsabile pt PC (la unitati economice)- fore i mijloace de lichidare a urmrilor calamitilor Unitatile si subunitatile militare ale PC; Formatiunile militarizate; Formatiunile de salvatori si pompieri; Formatiuni specializate ale ministerelor si departamentelor; Formatiunile nemilitarizate ale obiectelor economiei nationale- reeaua de observare i control de laborator Centrele si institutiile sanitaro-igienice si antiepidemice ale MS a RM; Statiile hidrometio ale serviciului Departamentului Protectiei Mediului inconjurator; Laboratoarele veterinare, agrochimice, de protectie a plantelor ale ministerului agriculturii si alimentatiei; Laboratorul ministerului serviciilor comunale si exploatarii fondului de locuinte; Institutiile principale, orasanesti si sectorale, laboratoarele centrale specializate. Centrele de indicatie a substantelor radioactive, toxice- sistem de instruire Instruirea ]n scolile de cultura generala de la 8 ani; Instruirea in institutiile de invatamint mediu de specialitate; Instruirea in institutiile de invatammint superior; Instruirea la unitatile economice; Instruirea la locul de trai; Instruirea primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor in domeniul PC. 17. Noiune de medicin a calamitilor. Misiunile SAMUSEM.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ urmtoarele complexe de msuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. medObiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar.Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -SimulareMisiunile SAMUSE:-Organiz activ i conduc cu forele i mijl serv, antrenate n lichidarea urmrilor calam-Acordare la timp a AMU lezailor, evacuarea medical i trat RB, -Asig strii sanitaro-epidemice satisf a popul n raioanele catastrofale. Prevenirea apariiei i rspndirii bolilor infecioase n mas n rndurile populaiei-Mic maximal posibil a nr nentemeiat de decedai n focare, pe cile de evacuare i la etapele medicale-Efect expertizei med-legale a decedailor i exam medic a lezailor pt stabilizarea gr de gravitate a traumelor, maladiilor i prognozarea capacit de munc a acestoraModaliti de ndeplinire:# crearea, nzestrarea, pregtirea i meninerea forelor i mijloacelor SAMUSE permanent gata pt aciuni n SE# introd n pract ocrot sn a bazelor teoretice metodologice i organizatorice moderne de asig med a popul n SE# crearea rezervelor de mater medic, pstrarea, mprosptarea i evidena lor# pregtirea profesional a cadrelor medic, pt lichidarea urmrilor calamitilor# efect recun.med., ndeosebi recunoaterea san-epidem n focare de dezastru# colaborarea cu serv med ale altor ministere i depart cu organe de conducere public local, cu organele servic PC i SE cu serv respective din alte state .a.# Conduc cu forele i mijl SAMUSE n per de pregtire i n per de lichidare a urmrilor med-sanitare a calamitilor18. Principiile de organizare i de lucru ale SAMUSE1. caracter vestat i prioritar al acestui serviciu2. princip.teritorial3. mobilit nalt a forma serv. i universalitatea profesional de folosirea a serv n diverse SE4. triajul medical msura de baz de organiz. a asist.med de urg.popul n SE5. acord aj.med.la timp, consecutiv i cu eficacitatea nalt6. princ.de interaciune prevede coordon ac comune n acord asist med cu serv med ale altor ministere i departamente i se nfptuiete prin: ntocmire din timp a planurilor de aciuni i interaciuni; includerea n compon comisiilor pt SE a reprez altor ministere i departamente7. princ conducerii unice8. ealonarea asist med i manevrarea cu forele i mijl serviciului9. respectarea raionalitii de creare a forelor i mijl serv n funcie de posib apariiei SE i posib statului10. cointeresarea material, prot social i juridic a pers med .a.specialiti participani la organiz i acordarea ajut med de urg lezailor n SE11. princip de asig a 2 grade de pregtire a serv: grad nalt i grad de pregtire permanent a forelor i mijl serv12. pregt popul i a pers cu un risc profesional mrit, care ine de comportament adecvat, aciunile n SE i de acordare a primului ajutor n diverse calam.19.Structura organizatorica a Serv. asist. med. de urgenta in S.E.Brigazile de asist. med. se organizeaza la etapele ed. de felcer si moasa, iar la oficiile si centrele medic, de familie se constituie brigazi p/u acordarea 1 ajutor medical-posibilitatea de a acorda ajut. med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru. Conform deciziei organelor de conducere teritoriala a SAMUS in baza institutiei medico-sanitare, municipale, sectorale si raionale se organizeaza detasamente medicale mobile alcatuite din 10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj. med, 3-5 p/u ajut. premedical). P/u acordarea ajut. med. calificat in spitalele municipale, orasanesti, sectorale, raionale-brigazi de asistenta calificata chirurgicala si terapeutica mobile cu capacitatea de acordare a ajut. chirurgical cu capacitatea de 12 raniti, toxico-terapeutic-25ran. / 24 h. Brigazile specializate de pregatire permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta treime; SC traumatologic; SCNr3 de copii; S. boli infectioase; centrul mamei si copilului, SU.Sarcinile brigazii:1.Acordare 1 ajut. 2.Coordonarea activit. med. in instit. med-sanit.3.Organizarea colaborarii intre diverse serv in interesele asistentei med a populatiei si evacuarea lezatilor din focar.20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (clim/relief) n muni pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor i aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. n caz n care I-ul aj. (din rndurile celor gravi) ntrzie 1h 30%; 3h 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate nalt i intervenia ct mai rapid a acestora n focar9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiii pot aciona n complex consecine grave.21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul calamitatilor.Esenta:efectuarea la timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea ajutor. med. i trat lezailor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a RB din focar, cu imbinarea evacuarii med i asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie.Principii:-acordarea ajut. med i trat RB la timp-asigurarea consecutivitii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la compus)-respectarea succesivitatii in acord ajut. medical i trat RB (se asigur prin ndepl documentelor i prin cunoaterea patol n diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pn la un optim minimum-evacuarea obligatorie a RB din focar-evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit medicale-Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RBIn situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul lucrarilor organizate de salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-faza de reabilitare (presupune acordarea dif. tipuri de ajut. med., tratament si reabilitare med.)

22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat rniilor i bolnavilor la etapele medicale i dependenta lor de situaia de lupt i medical. Tip de ajutor medical lista de msuri curativ profilactice efectuate pe cmpul de lupt sau la o etap medical concret. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat; 5.aj.med.specializat.Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de msuri curativ-profilactice efectuate RB n cadrul unui tip de ajutor medical, n funcie de situaia de lupt i medical real creat. Volumul ajutorului medical se stabilete de ctre eful serviciului medical superior, n caz de necesitate de urgen volumul ajutorului medical poate fi modificat i de ctre eful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin cnd se ndeplinete toate msurile medicale conform indicaiilor medicale msuri de urgen i msuri care pot fi amnate-redus se ndeplinete doar msurile de urgenn cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin se ndeplinesc msuri de urgen i cele care pot fi amnate n I i al II rnd, n volum redus se ndeplinesc msure de urgen i msurile care pot fi amnate n I rnd.VAM se stabilete n funcie de situaia de lupt (pericolul de ncercuire, retrageea trupelor etc.) i n funcie de situaia medical (numr imbuntor de RB aprui ntr-o perioad scurt de timp, numrul mic de cadre medicale). ntr-o anumit perioad, zi de lupt VAM poate fi modificat n funcie de situaia de lupt i cea medical. n cazul n care nr de RB sosii la etapa dat nu este mare i situaia de lupt este favorabil, ajutorul medical se va acorda n vol deplin (i msurile de urgen i cele ce pot fi amnate). n cazurile n care inamicul amenin cu ieirea lui la etap medical respectiv se vor acorda doar msurile de urgen a I-lui aj med sau a aj med calificat. n cazul n care nr de RB sosii la et dat este mult prea mare i care nu poate fi acoperit i cu msurile de urgen i cu cele ce pot fi amnate, volumul aj med va fi redus pn la msurile de urgen a aj med respectiv (prin neefectuarea msurilor ce pot fi amnate)23. Scopurile i coninutul primului ajutor lezailor n SEPrimul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pucai, oferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieii rniilor si prevenirea complicaiilor grave. Timp optimal primele 20-30minDotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medical de campanie; trusa medical pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.Masurile primului ajutor prevd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaiile cu substane toxice;- respiraie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv n pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara pariala, cind este cazul.24 .Scopurile, coninutul i organizarea primului ajutor medical n SEPrimul ajutor medical se acord la punctul medical al brigzii, batalionului, ncadrate cu medici cu studii superioare generaliti. Scopul de baz a I ajutor medical constituie nlturarea, atenuarea consecinelor leziunilor care prezint pericol pentru via, prevenirea complicaiilor posibile i pregtirea acestora ctre evacuarea de mai departe. Timpul optimal primele 5-6h dup rnire.Toate msurile efectuate se mpart n 2 grupe: msuri de urgen (neefectuarea poate conduce la deces) i msuri de urgen care pot fi temporar amnate (fr consecine grave)Msurile de urgen a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitiv, -nlturarea asfixiei (curarea cav buc i cilor respir super de corpi strini, scoaterea i fixarea limbii prolapsate, ventilare artificial a plmnilor, inhalare de O2, toracocenteza n caz de pneumotorax cu supap, traheostomie), -msuri antioc (hemotransfuzie i substituieni, blocaj novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice .a.)-imobilizarea de transport n caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncia vezicii urinare n caz de retenie a urinei, -nlturarea membrelor zdrobite ce se ine doar printr-un lambou de esuturi, -administrarea repetat de antidoi, substane anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare sanitar parial, dezactivare, degazarea plgilor n caz de contact cu substane toxice, dezinfecia echipamentului, -Splturi gastrice, n caz de ptrundere n stomac a subst toxice, -administrarea serului antitoxic n caz de intoxicaii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice n caz de utilizare a armelor biologice.Msuri care pot fi amnate25. Ajutor medical calificat. Scopurile, coninutul i organizarea ajutorului medical calificat n SEAjutorul medical calificat se acord de ctre medicii chirurgi, terapeui n instutuiile medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are drept scop nlturarea consecinelor RB ce poart pericol pt via; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat n timpul maxim de 8-12h. Se mparte n 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical- msuri de urgen ( neefectuare deces)- msuri ce pot fi amnate doar ca excepie. (neefectuare agravare/deces)- msuri ce pot fi amnate fr consec graveAjutorul medical calificat terapeutic- msuri de urgen (neefectuare deces)- msuri ce pot fi amnate fr consecine26. Organizarea ajutorului medical specializat n caz de catastrofe Ajutorul medical specializat forma superioar n acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existen are nevoie de cteva condiii: 1.Prezena specialitilor; 2. prezena dotrii; 3.prezena locului pregtit.Scop: restabilirea funciilor organelor i sistemelor; a pregti RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezailor prin subst tox de lupt este de primele 2 ore dup sosirea acestora la etapa dat.27. Noiune de etap medical. Etapele medicale prespitaliceti i spitalicetiEtapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB, nregistrare, de a face triajul medical, de a acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces).2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca toate etapele med din focar. Acestor formaiuni medicale le revin indeplinirea urmtoarelor misiuni: primirea rniilor si bolnavilor, executarea tratrii sanitare ori speciale (dup necesitate), acordarea primului ajutor medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregtirea rniilor si bolnavilor ctre evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar, ndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a rnitului).2. Spitaliceasca cele din afara focarului. Acestor formaiuni medicale le revin ndeplinirea urmtoarelor misiuni: primirea rniilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara (speciala) dup necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor medicale.

28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de focarele de pierderi sanitare n mas-suprafata terenului sa asigure instalarea corect i comoda a tuturor seciilor functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de transport de evacuare si surs de apa potabil-terenul sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea sanitar epidemica sa fie satisfacatoare.29. Schema principala de instalare a etapei med. in caz de catastrofe.30. Triajul medical. Definiia, tipurile, scopurile i semnif TM a lezailor n SETriajul medical parte component de baz a msurilor de tratament i evacuare n campanie i reprezint repartizarea RB pe grupe n raport cu necesitiele omogene de tratament, profilaxie i evacuare. Release from Medtorrents.comn dependen de funia ndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri: triajul din cadrul formaiunii i triajul medical de evacuare i transport.TM se face n baza diagnosticului stabilit i prognosticului posibil; poart un caracter concret i se face ncontinuu.n efectuarea TM, la orice et.med, treb.de inut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare.31. Organizarea TM al lezailor n conformitate cu semnele de triajn efectuarea TM, la orice et.med, treb.de inut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de tratament, semnul de evacuare.Dup niv de pericol, toi RB se mpart n 3 grupe:1.RB ce au neces n tratare sanitar (parial/complet), dezactivare, degazare, dezinfecie a echipamentului2.B/v infecioi trimii n izolator (pt izolare temporar)3.Restul RB se trimit spre secia de primire i triaj.Dup semnul de tratament:1.RB ce au neces n msuri de urgen a aj med, neefect crora va provoca deces2.RB aj.crora va fi amnat3.RB n stare de agonieDup semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuai la instit med din afara focarului2.RB ce vor rmne la etapa dat: netransportabil, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB ce vor fi trimii la locul de trai pt supraveghere i trat de ambulator.32. Grupele de RB repartizai n urma TM la etapele prespitaliceti1. RB ce au neces n msuri de urg dup indicaii vitale2. RB crora aj med va fi amnat(1.i2. n cadrul formaiunii)3. restul RB4. RB ce vor fi evacuai din focar la instit med din afara focarului5. RB ce vor iei din focar de sinestttor sau cu ajut altor pers33. Grupele de RB repartizai n urma TM la etapele spitaliceti1. RB n stare de agonie2. RB ce au neces de msuri de urgen3. RB crora aj.med. va fi amnat4. RB ce vor fi trimii la locul de trai pt suprav i trat ambulator.34. Esena, scopurile i organizarea evacurii medicale a lezailor n caz de catastrofeEvacuarea medicala-complex de msuri ce in de cutare, scoatere de sub drmturi i transportarea acestora pn la etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament i reabilitare medical. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea situaiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu indicaiile medicale) rniilor si bolnavilor de care ei necesita.Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar.Caile pe care se efectueaz evacuarea rniilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcie de evacuare.Evacuarea medicala se organizeaz sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc.Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprob de ctre preedintele comisiei, iar msurile incluse n plan st obligatorii pt toi executanii.n RM exist o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului i infrastructurii drumurilor, alte ministere i departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med i mater med n focar.Se interzice evacuarea RB din focar n cazul n care nu a fost acordat aj med.35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si speciale in SE. Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de urgenta creata conform Tabelei temporare de aprovizionare-de la interp. farmaceutice-din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul republican sau local-prin folosirea unor mijl. medico-veterinare de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate la aprovizionarea curenta a inst. medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire. Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin hotarirea comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor. Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale.36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSEP/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poli, safeuri-Mentinerea depozit. in curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare.-Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii normelor de pastrare a mat. M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta p/u format. med. se pastreaza separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul materialului: toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale de pastrare: care necesita t speciala, ce tre ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala); -Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de pastrare.Mater med se pstr n ambalaje pt fiecare forma medic. Pe fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum medicam, masa fr dop i net, timp de pregtire, data analizei, numele de familie ale mpachetatorului, data mpachetrii.Mater.inflamabile se pstr aparte conform regulilor speciale.Obiectele din gum/cauciuc se pstr la o temp de 0-20oC, s fie ferite de curent de aer i de razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pn la punerea n rezerv nesczut treb s fie examinat n aciune. Instrumentarul chirurgical treb s fie conservat.Respons pt crearea rezervelor nesczute de mater pt instit i forma medic o poart directorii acestor instit med.Controlul sistematic asupra acumulrii, pstrrii i mprospotrii mater e/e efect de ctre medicul ef-adjunct al spit n probl medic.Respons pt mprosptare la timp a mater medic n rezerva nescz o poart eful farmaciei spitalului, iar n acele spit unde nu sunt farmacii respons o poart asist super a Sp.Normele de aproviz i pstrare n rezervele sczute i determ de ctre org de conduc ale ocrot sn regionale ce in cont de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar i conform tabelei temporare de aproviz.Pt primirea mater medic este necesar de a prez urmt docum: buletin de identit, procura, bon de livrare.37. Misiunile farm. centrale, orasanesti n SE. Documente neces. p/u primirea mat. med.1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. i forma medic in S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in SE.3.Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat. med. p/u instit. med, p/u lucru in SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea si improspatarea mat. med.6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul asupra folosirii rationale si economice a mat. medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in caz de catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale11. Organizarea prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor farmaceutice corespunzatoare.38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii.N CAZ DE CUTREMUR DE PMNT-ferii-v de cderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, polielor,-fii ct mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plsai-v lng peretele intern, n deschiztura uilor;-imediat ce vor nceta zguduiturile - prsii cldirea;-nu v folosii ascensorul;-aflndu-v in strad trecei la mijlocul ei, pe pia, ct mai departe de cldiri i edificii,stlpi cu linii de tensiune;H CAZ DE INUNDAII-anunai din timp personalul acestei case;-transferai la etajele de sus sau n poduri bunurile materiale;-deconectai apa, electricitatea, gazul;-luai cu sine lucruri de prima necesitate i plecai la punctul de adunare;-dac v aflai n strad, deplasai-v pe un loc mai ridicat;-ferii-v de transformatoare i fire electrice.N CAZ DE INCENDIU:-ferii-v de temperatur nalt, fum i gaze, de prbuirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic i al aparatelor, de cderea copacilor,-este periculos de ntrat in zona cu fum dac vizibilitatea e mai mic de 10m;-la salvarea victimelor, nainte de a ntr n ncperea ncendiat, acoperiti-v pe cap cu o prelat muama, palton sau trenci umezite n prealabil.-ua n ncperea cu fum deschidei-o atent, pentru a evita izbucnirea flcrilor n urma aerisirii abundente:-n ncperea cu fum deplsai-v pe brnci sau tr;-pentru protejarea de oxidul de carbon respirai printr-o estur umeda.39. Noiune i principiile de baz al prot.popul.n SE n timp de paceProt. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ, economico-financiar, social si de management, ce au drept scop excluderea, diminuarea la maxim a act. fact. lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il au: -presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice locale, - conductorul ntreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte. Principiile:1. Conducerea continua a activitatii de protect. a pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a conducatorilor obiectelor economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de protectie a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4. Planificarea si executarea masurilor de protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului, municipiului si obiectului economic national.40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace Aceste msuri s/t organiz i efect de ctre conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acord asisten consultativ inclusiv i material.1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul operatiei dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la timop a pop. d/e pericolul de aparitie a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3. Adapostirea pop. in adaposturi de protectie, utilizarea mijloacelor de protectie individualaAdposturi mijl de prot colectiv. Dup gr de prot pot fi: ad.standart i improvizat.Ad.standart st construite i la stadiul de proiectare treb s corespund urmt cerine: - prot.sigur a pop.; -s permit reedina popul.n mod autonom, nu mai puin de 72h; - s fie construite la o distan de siguran de sist de apeducte i canalizare cu pres nalt; -treb.s dispun de intrare i ieire cu acelai gr de protecie n acelai timp s dispun de ieire de rezerv.4. Respecatreea de catre pop. a regimului de protectie pe teren. Contaminatdeterm regimului antichimic / antiradiaional / antibacterian. Pentru respectarea acestor regimuri se util.: mijl de prot colectiv, mijl de prot individual(echipam de prot i mti antigaz), mijl de prot medical (antidot, radioprotector, subst antibact i unele regimuri speciale: observare/carantin)5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolreprez msuri i activ orientate spre scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguran. Sunt constituite comisii de evacuare, ce elab plan de evacuare, care include: - liste nominale ale evacuatorilor; -direcia; -asig siguranei; - asig medical. n locuri unde se evac popul s/t constit comisii de primire i repartizare a popul.6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE41. Masurile speciale (medicale) de protectie a pop. in SE in timp de paces/t organiz i efect de conduct de la toate nivelele de comun cu organele PC si MinSn. Scop:profilaxie, acord I-ul aj., n caz de contaminare cu subst tox, radioact, bact, traume i arsuri In acest scop sunt utilizate preparatele medicam.: radioprotectoarele, antidotii, analgetici, prep. antibacteriene si mijloacele de tratare sanitara partiala-P/u profilaxia contam. cu s. radioactive-cistamina din trusa individuala p/u pop. in care sunt 2 tuburi a cite 6 compartimente. Se utilizeaza inainte de a intra in zona contaminata-In caz de patrundere a s. rad. in tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu-P/u jugularea reactiei primare in caz de aparitie a b. actinice- aeron, iodid de caliu, etaperazina etc-In caz de contaminare a minilor, corpului dezgolit decontaminare, dezactivare- spalarea miinilor si a partilor dezgolite cu sapun si scuturarea hainelor.-In caz ..s. toxice- antidoti ce neutralizeaza tox. in organism-In ... fosfororganice( clorofos, diclofos, zoman, gaze neuro-paralitice)- atropina, afina, sapole din trusa individuala-In...cianide- antidoti- amilnitina, propilnitrita, promosmon, tiosulfat de natriu.-In ...arseniu- unitiolul-in ... a partilor descoperite si a echipamentului-decontaminare c ajutorul pechetului antichi,mic individual-in...s bacteriene- antibiotice de spectru larg de actiune-In caz de taume- pachetul de pansam. individual Continutul trusei individuale p/u pop:-Sub. de calmare a durerii (promedol 2%)-Antidot contra subst fosforoorganice (safolen, afina, atropina)-Rem antibacteriene - sulfadimetoxina (deregl TGI)-rem.antibacteriene - doxiciclina p/u tra. gasto-intestin si plagi, combustii-Radioprotective cistamina-Radioprotective nr 2-iodidul de caliu-Antivomitiv (traume cranio-cerebrale): etapirizina, dimetcarb

42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (clim/relief) n muni pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor i aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. n caz n care I-ul aj. (din rndurile celor gravi) ntrzie 1h 30%; 3h 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate nalt i intervenia ct mai rapid a acestora n focar9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiii pot aciona n complex consecine grave.43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare cu s. radioactive:N CAZ DE CUTREMUR DE PMNT-ferii-v de cderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, polielor,-fii ct mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plsai-v lng peretele intern, n deschiztura uilor;-imediat ce vor nceta zguduiturile - prsii cldirea;-nu v folosii ascensorul;-aflndu-v in strad trecei la mijlocul ei, pe pia, ct mai departe de cldiri i edificii,stlpi cu linii de tensiune;N CAZ DE ALUNECARI DE TEREN; - ieii din cldire pe loc drept;- anunai despre fenomen vecinii i ajutai copiilor, bolnavilor i btrnilor s prseasc cldirea;- n caz de necesitate chemai asistena medical de urgen, poliia, sau pompierii.- efectuai msurile pentru asigurarea securitii oamenilor, valorilor materialeN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA-mbrcai mtile antigaz (masca din vat-tifon) i plecai n edificiul de protecie;-dac adpostul este departe i nu avei masc-antigaz, rmnei acas, conectai radioul pentru recepionarea comunicatelor organelor proteciei civile;-nchidei ferestrele, uile acoperii-le cu eseturi dense, ncleiai crpturile din ramele ferestrelor;-la indicaia organelor proteciei civile pregtii-v pentru posibila evacuare;-la indicaia instituiilor curative ntrebuinai tablete de caliu iodat;-plecnd din cas deconectai aparatele electrice, luai cu sine documentele, banii, lucrurile necesare, mbrcai masca-antigaz sau masca umezit din vata-tifon, o prelat sau trenciul;-la sosirea n raionul nepereculos trecei controlul radioactiv i prelucrarea sanitar;44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor lla organizarea ajut. medical R/BPt a organiza mai corect lucrrile de salvare i de acordare a aj.med.este necesar de a cunoaste caracteristica zonei de inundatii. 4 zone (ncepnd de la baraj):1.Z1.- In.catastrofal (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a apei30 min.)2.Z2.- de scurgere rapid (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m; timp de scurgere 50-60min)3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-lipseste/timp de scurgere-2-3h)4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipsete; timp de scurgere =>7-8 h)

45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor.M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ urmtoarele complexe de msuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. medObiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar.Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare48. Coninutul primului ajutor acordat lezailor n SEPrimul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pucai, oferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieii rniilor si prevenirea complicaiilor grave. Timp optimal primele 20-30minDotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medical de campanie; trusa medical pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.Masurile primului ajutor prevd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaiile cu substane toxice;- respiraie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv n pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara pariala, cind este cazul.49. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezailor in situatii exceptionaleAjutor premedical (2-3h) se acorda la punctele sau raioanele de adunare a RB de catre felcer sau moasa. Se efect cu scop de a lichidare si micsorare a consecintelor leziunilor ce poarta pericol p/u viata si prevenirea complicat. grave, cit si p/u corijarea nejunsurilor 1-aj.Continut: completarea 1 ajutor, inlat. asfixiei, admin analgeticelor, ventilatia artificiala a plaminilor, inhalare O2, controlul garoului aplicat anterior, corijarea imobiliz. fracturilor cu aplicarea atelelor, admin repetat a antidotilor, antibiotice de spectru larg, antivomitive, Incalzirea RB in caz de hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala, Profilaxia nespecific n caz de folosire de ctre inamic a armei bacteriologice.50. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit. creata in focarPrimul ajutor medical se acord la punctul medical al brigzii, batalionului, ncadrate cu medici cu studii superioare generaliti. Scopul de baz a I ajutor medical constituie nlturarea, atenuarea consecinelor leziunilor care prezint pericol pentru via, prevenirea complicaiilor posibile i pregtirea acestora ctre evacuarea de mai departe. Timpul optimal primele 5-6h dup rnire.Toate msurile efectuate se mpart n 2 grupe: msuri de urgen (neefectuarea poate conduce la deces) i msuri de urgen care pot fi temporar amnate (fr consecine grave)