MD2-TemaEXCEL

Medicină Dentară – Tema Excel

Suport pentru lucrări de laborator pentru studenţi la disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică

2008

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

„CAROL DAVILA”

FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA

Disciplina de Informatică Medicală şi Biostatistică

conferenţiar universitar doctor Elena Podoleanu

asistent universitar Ionuț Adrian Chiriac

PENTRU LUCRARILE PRACTICE

Pentru uzul studenților

Bucureşti 2008



2008

2

CUPRINS

I. NOŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND PROGRAMUL DE CALCUL TABELAR MICROSOFT EXCEL...... 3

1. GENERALITĂŢI PRIVIND PROGRAMUL MICROSOFT EXCEL .............................................................................. 3

1.1. Caracteristicile de bază ale programului Microsoft Excel .................................................................... 3

1.2. Domenii de utilizare Excel ..................................................................................................................... 4

1.3. Documentele Excel ................................................................................................................................. 4

1.4. Informaţiile conţinute în foile de calcul ................................................................................................. 4

2. LANSAREA ÎN EXECUŢIE A PROGRAMULUI EXCEL ........................................................................................... 5

3. FEREASTRA APLICAŢIEI EXCEL ....................................................................................................................... 5

4. OPERAŢII CU REGISTRE DE CALCUL ................................................................................................................. 7

5. INTRODUCEREA DATELOR ............................................................................................................................... 8

5.1. Introducerea datelor tip text .................................................................................................................. 8

5.2. Introducerea datelor tip număr: ............................................................................................................ 8

5.3. Introducerea datei calendaristice şi a orei: ........................................................................................... 8

6. MODIFICAREA CONŢINUTULUI UNEI CELULE ................................................................................................... 9

7. SELECTAREA, COPIEREA ŞI MUTAREA CELULELOR .......................................................................................... 9

7.1. Selectarea mai multor celule într-un domeniu (figura 3) ....................................................................... 9

7.2. Copierea datelor: ................................................................................................................................. 11

7.3. Mutarea datelor ................................................................................................................................... 11

II. REPREZENTAREA GRAFICĂ A DATELOR ......................................................................................... 12

III. REALIZAREA ŞI REPREZENTAREA GRAFICĂ A BIORITMULUI INDIVIDUAL ...................... 13

1. REALIZAREA FOII DE CALCUL ....................................................................................................................... 13

2. REALIZAREA GRAFICULUI PORNIND DE LA FOAIA DE CALCUL A BIORITMULUI: ............................................. 14

3. MODIFICAREA GRAFICULUI:.......................................................................................................................... 19

IV. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 20



2008

3

I. NOŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND PROGRAMUL DE CALCUL

TABELAR MICROSOFT EXCEL

1. Generalităţi privind programul Microsoft Excel

Excel este cel mai răspândit si mai eficient sistem de calcul tabelar. Este inclus alături de

programele Word, PowerPoint şi Acces în pachetul de programe al firmei Microsoft

destinat biroticii şi numit Microsoft Office, ce poate fi rulat pe un computer personal cu

sistem de operare Windows.

Pentru computerele ce au ca sistem de operare Linux, pachetul de utilitare KDE pune la

dispoziţie K-Sheet pentru calculul tabelar şi K-Chart pentru realizarea diagramelor.

1.1. Caracteristicile de bază ale programului Microsoft Excel

Permite păstrarea datelor sub formă de tabele, organizate într-o forma simplu de

proiectat si utilizat;

Permite prelucrarea facilă a datelor, efectuând calcule cu ajutorul unor formule

uşor de însuşit şi utilizat;

Este capabil să efectueze operaţii de căutări, introduceri, eliminări, ordonări de

informaţii - operaţii ce sunt specifice programelor de creare şi întreţinere a bazelor de

date;

Poate efectua raportarea rezultatelor sub forme sugestive şi diverse, cum ar fi:

diagrame, harţi, obiecte grafice;

Este compatibil cu celelalte programe utilitare de prelucrare a documentelor, a

bazelor de date şi astfel creează posibilitatea de aplicare a unor tehnici de lucru mai

avansate, cum ar fi:

utilizarea tehnicii OLE - Object Linking and Embedding- pentru

crearea şi manipularea obiectelor din diverse alte aplicaţii

posibilitatea introducerii în Excel a unor fişiere create de alte sisteme de

gestiune baze de date (SGBD) prin operaţii de importare, precum şi a creării

de fişiere tip baze de date în formatul specific altor SGBD, prin operaţii de

exportare (de exemplu, se poate realiza exportul datelor in dBase, FoxPro,

Microsoft Acces sau Oracle).

posibilitatea introducerii de module de program Visual Basic în

aplicaţiile Excel;

posibilitatea creării de macro-comenzi într-un limbaj specific, care să

conţină anumite succesiuni de operaţii (facilitate introdusă începând cu

versiunea 4.0 a programului Excel).

Excel a cunoscut mai multe versiuni, îmbunătăţite succesiv, dintre care menţionăm:

Excel din pachetul MS Office ’97, Excel 2000, Excel XP sau Excel 2003, Excel 2007.



2008

4

1.2. Domenii de utilizare Excel

Dintre domeniile în care programul Excel are o utilizare frecventă se pot enumera:

-birotica;

-realizarea profesionala a documentelor;

-gestiunea bazelor de date;

-aplicaţii în domeniul financiar, contabil şi management;

-servicii de prognoză, analiză statistică;

-proiectare inginerească;

-aplicaţii complexe.

1.3. Documentele Excel

Documentele Excel se folosesc pentru memorarea si prelucrarea datelor.

Un document Excel este memorat într-un fişier care are extensia .XLS. Alte tipuri de

fişiere folosite de către sistemul Excel au extensiile: .XLT-şabloane, .XLA - macro-uri

auxiliare, .XLB - bare de instrumente definite de utilizator, .XLG formate pentru diagrame

definite de utilizator.

Pentru a numi un document Excel, cuvântul englez "workbook" a fost tradus în mai

multe variante: mapă de lucru, dosar, registru. Vom folosi în continuare denumirea de

registru de calcul. Acesta poate conţine mai multe foi de lucru (în engleză, worksheet), care

au forma unor tabele.

Un registru de calcul conţine implicit 3 foi de lucru, dar pot fi adăugate mai multe astfel

de foi. Numele foilor apare în partea de jos a ecranului; iniţial, acestea sunt Sheet1, ....,

Sheet3 dar se pot adăuga până la 255 foi de calcul. În mod obişnuit, foile dintr-o mapă au

caracteristici comune şi nume sugestive.

Şabloanele Excel se utilizează similar cu cele Word, dar au ca obiectiv principal

realizarea unor calcule specifice (în acest sens, se oferă câteva şabloane predefinite dedicate

sferei afacerilor pentru firmele mici).

1.4. Informaţiile conţinute în foile de calcul

Într-o foaie de calcul informaţiile sunt prezentate în cadrul unei interfeţe grafice formate

din linii (sau rânduri) şi coloane. Pentru identificare au fost ataşate nişte etichete: în partea

stângă pentru numerotarea liniilor şi în partea superioară a documentului pentru coloane

(notate cu litere de la A la Z apoi combinaţii de câte 2 litere AA, AB.....IV). Există 65536 de

linii şi 256 de coloane. La intersecţia dintre o coloană şi o linie se găseşte o celulă , ce

reprezintă unitatea fundamentală pentru introducerea şi stocarea datelor. Celula poate fi

referită folosind litera coloanei şi cifra liniei la intersecţia cărora se află (de exemplu A3, B1).

Într-o celulă se pot introduce următoarele tipuri de informaţii:

text – pentru a defini capete de tabel, etichete, note, texte explicative,

valori:

onumere,

odate calendaristice şi ore,

ovalori logice.



2008

5

formule de calcul cu ajutorul cărora este calculată o nouă valoare în funcţie de

informaţiile din alte celule.

Observaţie: Celula activă este celula care este marcată printr-un chenar. Informaţiile

introduse de la tastatură vor apare în această celulă. După introducerea datelor, celula va fi

părăsită prin apăsarea tastei <Enter>, altfel existând posibilitatea ca următoarele comenzi să

nu poată fi aplicate.

2. Lansarea în execuţie a programului Excel

Pentru lansarea programului Excel se poate utiliza una din următoarele metode:

1. Din meniul Start se alege opţiunea Programs şi din lista ce se deschide se selectează

Microsoft Excel.

2. Din meniul Start se alege New Office Document şi apoi, de pe pagina General, se

selectează pictograma Blank Workbook (registru de calcul necompletat). Se execută un clic

pe butonul OK.

3. Se execută un clic pe pictograma Excel din bara de scurtături Microsoft Office (Microsoft

Office Shortcut Bar).

4. Se execută un clic pe pictograma scurtăturii către programul Excel de pe Desktop

(presupunând că aceasta a fost creată în prealabil).

3. Fereastra aplicaţiei Excel

Consecutiv executării uneia dintre aceste operaţiuni se va deschide fereastra aplicaţiei,

organizată în mare parte în mod similar cu celelalte ferestre ale aplicaţiilor Microsoft Office.



2008

6

Figura 1 - Elementele ferestrei Excel

Astfel, ca elemente standard, în Figura 1 se pot observa următoarele:

Bara de titlu - ce conţine titlul documentului şi butoanele de închidere,

minimizare şi restaurare ale ferestrei aplicaţiei;

Bara de meniuri - ce conţine listele derulante cu opţiunile disponibile;

Bara de instrumente - cu butoane pentru execuţia directă a unor comenzi mai

frecvent utilizate (fără a mai intra în meniuri şi submeniuri);

Caseta de nume – indică numele celulei curente sau a domeniului de celule

selectat.

Bara pentru formule – afişează conţinutul celulei curente şi permite

modificarea acestuia caracter cu caracter sau pentru introducerea formulelor de

calcul;

Foaia de calcul – alcătuită din rânduri şi coloane unde se vor introduce tabele

grafice si se va lucra efectiv .

Etichete de coloană – identifică fiecare coloană de celule printr-o denumire

unică; prin apăsarea unui buton etichetă coloană, se va selecta coloana identificată de

acesta

Etichete de rând – identifică fiecare rând de celule printr-o denumire unică;

prin apăsarea unui buton etichetă rând, se va selecta rândul identificat de acesta

Etichetele foilor de calcul – identifică fiecare foaie de calcul conţinută de

registrul de calcul deschis. Un registru de calcul conţine implicit 3 foi de lucru, dar

pot fi adăugate mai multe astfel de foi.

Celula - intersecţia dintre un rând şi o coloană reprezintă unitatea fundamentală

pentru introducerea si editarea informaţiilor într-un element din tabel;



2008

7

4. Operaţii cu registre de calcul

Principalele operaţii cu registre de calcul în Excel se realizează prin intermediul

opţiunilor meniului File ( figura 2) şi sunt următoarele: deschiderea unui registru nou se face

cu opţiunea File - New (de fapt, la intrarea într-o sesiune de lucru Excel se deschide implicit

un registru nou, numit Book1);

deschiderea unui registru existente (introdus anterior într-un fişier pe disc) File -

Open;

salvarea unui registru (depunerea conţinutului într-un fişier, pe disc; altfel,

documentul din memoria internă a calculatorului se va pierde la ieşirea din Excel);

cu caracteristici noi File - Save As (de exemplu, se pot schimba

numele şi localizarea fişierului);

cu aceleaşi caracteristici File - Save;

închiderea unui registru File - Close;

tipărirea la imprimantă File - Print (pentru vizualizarea prealabilă a informaţiei

care urmează a fi tiparită se utilizează comanda File - Print Preview)

Se observă ca aceste comenzi sunt analoage cu cele din majoritatea produselor soft

folosite uzual, inclusiv Microsoft Word.

Figura 2 - Opţiunile meniului File



2008

8

5. Introducerea datelor

5.1. Introducerea datelor tip text

Acest tip de date include:

caracterele alfabetice;

numere;

simboluri.

Într-o celulă se pot introduce maxim 255 caractere. În cazul în care textul este prea lung

şi depăşeşte lungimea celulei active, partea în exces va fi afişată în celula adiacentă din partea

dreaptă. Dacă aceasta nu este liberă, va fi afişat doar textul care încape în celula activă.

Pentru a afişa textul în întregime trebuie redimensionată celula. Această operaţiune se poate

face cu una dintre metodele următoare:

se poziţionează cursorul mouse.ului pe marginea dreaptă a etichetei coloanei.

Când cursorul capătă forma se trage de acest cursor până când celula ajunge la

dimensiunile dorite

Când cursorul capătă forma , se aplică un dublu clic cu butonul stâng al

mouse-ului , iar coloana va avea dimensiunea textului de lungime maximă din

coloană.

Observaţie: Dacă un număr trebuie introdus ca text (de exemplu, un cod poştal sau un

număr de telefon), înaintea datelor trebuie introdus un apostrof (‘).

Într-o celulă, textul este aliniat implicit la stânga.

5.2. Introducerea datelor tip număr:

Numerele sunt valori ce conţin caracterele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 – + / . e E.

Pentru a introduce un număr, se selectează celula dorită, se scrie numărul şi se apasă

<Enter>. Dacă în celulă se introduce un număr prea lung, Excel va încerca să îl afişeze

exponenţial, iar dacă nu poate, va afişa #######. În acest caz, pentru a putea vizualiza

numărul este necesară redimensionarea celulei prin una din metodele prezentate mai sus.

Dacă trebuie introdusă o fracţie, se va scrie numărul întreg, urmat de un spaţiu, apoi fracţia

respectivă. Dacă trebuie introdusă numai partea fracţionară, se scrie 0, spaţiu şi fracţia. Dacă

nu se procedează în acest fel, este posibil ca Excel să interpreteze fracţia ca fiind format tip

dată calendaristică şi apar erori în calcul.

Într-o celulă, numerele sunt aliniate la dreapta.

5.3. Introducerea datei calendaristice şi a orei:

Valorile tip dată calendaristică şi oră pot fi scrise sub diferite formate, de exemplu, ora se

poate scrie în format hh:mm:ss sau h:mm AM/PM, etc, data se poate scrie în format american

sau european. La introducerea datei calendaristice trebuie să se ţină cont de sistemul de

introducere al datelor selectat pentru calculatorul respectiv. Dacă acesta nu a fost modificat,

se va folosi cel implicit (american).



2008

9

Importanţa deosebită a formatului datei calendaristice şi orei rezidă în faptul ca Excel le

înregistrează sub formă de numere, numite numere seriale. Astfel, fiecărei date şi ore îi este

ataşat un număr, numai formatul de afişare fiind de tip dată sau oră. Folosind această

codificare, o dată reprezintă numărul de zile care despart data de 1.01.1900 de data

specificată; ora reprezintă o fracţiune zecimală din 24 ore.

Numerele seriale au proprietatea că permit calcularea zilelor scurse între două date

specificate sau a duratelor dintre două momente de timp. Numerele seriale ataşate datelor

sunt numere întregi, cele ataşate orelor sunt numere subunitare. Pe această proprietate se

bazează şi calcularea bioritmului prezentat ca exerciţiu la sfârşitul acestei lucrări practice.

Observaţie: În mod implicit, datele şi orele se aliniază în partea dreaptă a celulei. În cazul

în care o dată nu este introdusă corect, ea este transformată în text şi aliniată prin urmare la

stânga. Astfel, se poate verifica foarte uşor dacă datele sau orele au fost introduse corect.

6. Modificarea conţinutului unei celule

Pentru realizarea acestei operaţii se poate proceda în felul următor:

1)se activează celula ce conţine datele ce trebuiesc modificate;

2)se apasă tasta F2 sau se aplică un clic în linia de formule din dreptul

locului în care trebuiesc efectuate modificările;

3)se fac modificările de ştergere sau inserare necesare:

i.pentru mutarea locului de inserţie se folosesc tastele săgeţi;

ii.pentru ştergere se pot folosi:

1.tasta Backspace – ce şterge caracterul din stânga

cursorului;

2.tasta Delete – ce şterge caracterul din dreapta cursorului.

4)La final se apasă tasta <Enter>.

7. Selectarea, copierea şi mutarea celulelor

Când o celulă este activă, cursorul poate lua 3 forme:

- formă de cruce lată, dacă este poziţionat în interiorul celulei . Când cursorul ia

această formă, celula poate fi selectată;

- formă de cruce subţire, atunci când cursorul este poziţionat în colţul din dreapta jos al

celulei. Cu acest cursor se realizează operaţia de mutare a celulelor.

- formă de săgeată, atunci când cursorul este plasat pe conturul celulei. Cu acest

cursor se realizează operaţia de mutare a celulelor.

7.1. Selectarea mai multor celule într-un domeniu (figura 3)

Această operaţie poate fi realizată astfel:

7.1.1. Cu mouse-ul, prin parcurgerea următoarelor etape:



2008

10

a) Pentru selectarea unor celule alăturate:

-se aplică un clic pe celula din colţul din stânga-sus al domeniului;

-cu butonul stâng apăsat, se trage de mouse spre colţul din dreapta-jos al

domeniului;

-ca urmare a selecţiei, celulele vor apărea în video-invers, cu excepţia primei

celule selectate;

-se eliberează butonul mouse-ului.

Figura 3 – Selectarea domeniului de celule D2 I30

b) pentru selectarea unui rând sau a unei coloane de celule se va aplica un clic pe rândul

sau pe coloana ce se doreşte a fi selectată;

c) pentru selectarea unor celule ce nu sunt alăturate se ţine apăsată tasta <Ctrl> în timp

ce se aplică un clic de mouse pentru fiecare celulă ce se doreşte a fi selectată.

7.1.2. Cu tastatura:

Pentru selectarea unui domeniu de celule folosind tastele se procedează în felul următor:

-se activează celula din colţul stâng al domeniului;

-celulele următoare se vor selecta folosind combinaţia dintre tastele: <Shift> şi ,

<Shift> şi ; <Shift> şi ; <Shift> şi ; <Shift> şi .

-La fel ca în cazul de mai sus (7.1.1.), toate celulele domeniului selectat vor

apărea în video-invers, cu excepţia primei celule selectate (cea din colţul stânga-sus al

domeniului).



2008

11

7.2. Copierea datelor:

Prin copiere, datele originale rămân la locul lor şi numai o copie a acestora este plasată în

locul ales de utilizator.

Pentru a realiza această operaţiune trebuiesc parcurse următoarele etape:

-se selectează celula sau domeniul de celule ce vor fi copiate;

-se lansează comanda “Copy” prin selectarea ei din meniul Edit sau prin

apăsarea butonului din bara de instrumente;

-se selectează prima celulă din zona în care se va plasa copia;

-se lansează comanda “Paste” prin selectarea ei din meniul Edit sau prin

apăsarea butonului din bara de instrumente.

Observaţie: pentru a copia date în celule alăturate se poate proceda astfel:

-se selectează celula ce urmează a fi copiată;

-se poziţionează cursorul în colţul din dreapta jos al celulei;

-când cursorul ia forma unei cruci subţiri , se apasă butonul stâng al mouse-

ului şi se trage mouse-ul peste celulele în care se vor copia datele.

7.3. Mutarea datelor

Prin operaţiunea de mutare, datele sunt preluate din poziţia iniţială şi sunt plasate în noua

locaţie.

Pentru mutarea datelor se vor efectua următorii paşi:

-se selectează celula sau domeniul de celule ce trebuie mutate, folosind una din

metodele de selecţie prezentate mai sus;

-se lansează comanda “Cut” prin selectarea ei din meniul Edit sau se prin

apăsarea butonului din bara de instrumente.

-Se selectează prima celulă din zona în care vor fi mutate datele;

-Se lansează comanda “Paste” din meniul Edit sau se apasă butonul din bara

de instrumente.

O metodă mai rapidă este următoarea:

-se selectează celula ce trebuie mutată;

-se poziţionează cursorul mouse-ului pe conturul celulei ce trebuie mutată;

-când cursorul mouse-ului ia forma unei săgeţi, se apasă pe butonul stâng al

mouse-ului şi se trage de mouse până în zona în care vor fi mutate datele, apoi se

eliberează butonul.



2008

12

II. REPREZENTAREA GRAFICĂ A DATELOR

Utilizând Excel, datele din tabele pot fi reprezentate sub formă grafică.

Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clară a datelor, într-un mod care

oferă un impact vizual imediat.

Un grafic conţine mai multe obiecte care pot fi selectate şi modificate individual.

O metodă pentru realizarea automată, pas cu pas, a unei diagrame pornind de la datele

din foaia de calcul este folosirea aplicaţiei Chart Wizard /Expert diagrame

Tipuri de grafice:

Tipuri bidimensionale:

Arie – Area;

Bară – Bar;

Coloană – Column;

Linie – Line;

Circulare – Pie;

Inel – Doughnut;

Radar – Radar;

XY (Dispersate) – Scatter;

Cilindru – Cylinder;

Con – Cone;

Piramidă – Piramid.

Tipuri tridimensionale

Bară;

Coloană;

Linie;

Circulare;

Zonă;

Suprafaţă



2008

13

III. REALIZAREA ŞI REPREZENTAREA GRAFICĂ A BIORITMULUI

INDIVIDUAL

1. Realizarea foii de calcul

Prima etapă în realizarea unui grafic (numit uneori şi diagramă) este conceperea foii de

calcul ce va conţine datele care urmează să apară în grafic.

Pentru exemplificare, am ales o foaie de calcul tabelar ce prezintă bioritmul individual:

Figura 4 – Foaia de calcul cu datele necesare realizării bioritmului individual

Bioritmul individual a rezultat în urma studiilor concertate a unor echipe de sociologi,

psihologi, medici şi matematicieni. După o atentă urmărire a evoluţiei caracteristicilor fizice,

emoţionale şi intelectuale ale mai multor subiecţi pe o perioadă de timp specificată, a rezultat

ca evoluţia caracteristicilor mai sus menţionate are loc după un anumit model matematic.

Acest model matematic a fost transformat în funcţii, care generează valori, cu ajutorul unui

program de calcul tabelar (Works, Excel, etc.). Tot cu ajutorul unui program de calcul

tabelar, valorile pot fi transpuse sub formă de grafic, pentru a putea fi mai uşor înţelese şi

interpretate.

Concret, în programul Excel se vor introduce următoarele tipuri de date (figura 4):

- Pe prima coloană (A) – data naşterii – de format Date/Time, introdusă ca

urmare a lansării în execuţie a comenzii Insert, Function. Consecutiv lansării acestei

comenzi, se va deschide o casetă de dialog din care se va selecta categoria

Date&Time şi funcţia Date. După apăsarea butonului de comandă OK se va deschide



2008

14

o altă fereastră în care se vor completa argumentele funcţiei, adică: anul naşterii, luna

naşterii, ziua naşterii. La final se apasă butonul OK.

- Pe a doua coloană (B) – data curentă – se va insera data curentă cu ajutorul

funcţiei Now din categoria Date&Time (se va proceda similar cu introducerea datei

de naştere). Celulele subiacente celulei B2, adică B3, B4........Bx vor avea valori

generate de funcţia B2+1, B3+1, ......Bx-1+1, astfel încât să se completeze datele

calendaristice până la data la care se doreşte întreruperea calculării bioritmului.

Calculele conform funcţiei sunt posibile datorită interpretării datei calendaristice sub

forma de număr serial (după cum a fost precizat în cap. 5.3).

- Pe coloana a treia (C) – număr de zile trăite – vor fi completate valorile

obţinute ca urmare a calculării diferenţei dintre data calendaristică (numărul serial

corespunzător celulei B2) şi data naşterii (numărul serial corespunzător celulei A2) şi

afişarea părţii întregi a acestei funcţii. Concret, funcţia introdusă în bara de formule

pentru celula C2 este INT(B2-A2). Pentru restul celulelor coloanei C, valoarea va

creşte cu 1 faţă de celula precedentă. Astfel, valoarea lui C3=C2+1,

C4=C3+1.......Cx=Cx-1+1.

- Pe coloana a patra (D) – coeficientul fizic – datele rezultă în urma aplicării unei

formule matematice: modulo de 23 din valoarea celulei C2 (adică numărul de zile

trăite), pentru celula D2, modulo 23 din valoarea C3 pentru D3 şi aşa mai departe.

Formula care trebuie introdusă în bara de formule este =MOD(C2; 23)

- Pe coloana a cincea (E) – coeficientul emotional – se procedează în mod

similar cu coeficientul fizic, cu deosebirea ca se calculează modulo de 28 din valoarea

celulei ce reprezintă numărul de zile trăite. Formula ce se va introduce în bara de

formule este =MOD(C2; 28)

- Pe coloana a şasea (F) – coeficientul intelectual – se procedează în aceeaşi

manieră, formula ce va fi introdusă în bara de formule fiind =MOD(C2; 33).

- Pe coloanele G, H, I, se vor reprezenta datele rezultate în urma aplicării

formulelor =SIN(2*PI()/23*D2) pentru coloana G şi în mod analog pentru coloanele

H şi I. În final vor rezulta coordonatele unor sinusoide ce vor fi utilizate în

reprezentarea grafică a bioritmului.

- Pe coloana J sunt reprezentate zilele datei curente (de exemplu, pentru data de

13.12.2004, ziua curentă este 13). Această coloană este necesară reprezentării

coordonatelor pe axa X a graficului.

2. Realizarea graficului pornind de la foaia de calcul a bioritmului:

Realizarea graficului se face în modul cel mai simplu cu ajutorul asistentului „Chart

Wizard”, în modul următor:

1) Pasul 1 - se selectează celulele ce vor fi reprezentate în grafic în modul

următor:

a.se plasează mouse-ul pe celula G2,

b.se selectează apoi se trage de mouse până când cursorul ajunge în

poziţia I30, selectându-se un domeniu de celule ce va fi folosit în

reprezentarea graficului.

2) Pasul 2 - Se lansează comanda Insert, Chart sau se apasă butonul Chart din

bara de instrumente. Efectul constă în deschiderea ferestrei de dialog a asistentului

„Chart Wizard”.



2008

15

Figura 5 – Fereastra de dialog Chart Wizard, selectarea tipului de grafic

3) Pasul 3 - din fereastra de dialog se va selecta tipul de grafic considerat ca fiind

cel mai reprezentativ pentru situaţia dată (figura 5). De exemplu, se poate selecta un

grafic tip linie deoarece reprezintă bine variaţia sinusoidală.



2008

16

Figura 6 – selectarea sursei de date, tabul Series, cu caseta de text în care se va introduce numele

fiecărei serii.

4) Pasul 4 - este reprezentat de selectarea sursei de date (figura 6):

a.Pentru Data Range – se selectează reprezentarea pe coloane a seriilor

de date, selectându-se radio-butonul Columns

b.În tabelul Series – se vor denumi seriile corespunzător, trecându-se

numele acestora în caseta de text Name. Pentru seria 1 se va trece curba fizică,

pentru seria 2, curba emoţională, iar pentru seria 3, curba intelectuală.



2008

17

Figura 7 – Chart Options/Opţiunile Diagramei

5) Pasul 5 – Opţiunile diagramei (figura 7) – conţine taburi ce permit

personalizarea diagramei. Dintre aceste taburi, cel mai important este tabul Titles, în

care se vor introduce:

a. Titlul graficului: Nume Prenume Bioritm (de exemplu Ion Popescu

Bioritm),

b. Numele axei X – dacă se doreşte acest lucru cu Timp (Zile).

c. Numele axei Y – daca se doreste acest lucru cu Valoare



2008

18

Figura 8 – Selectarea locaţiei în care va fi plasată diagrama. Locaţia se alege prin selectarea unuia

dintre cele două radiobutoane

6) Pasul 6 – Localizarea diagramei (figura 8) – Chart Location – prezintă

alternativele de plasare a diagramei: fie ca obiect în foaia de calcul ce generează

datele, fie ca foaie de calcul separată. Optiunea este validată cu butonul Finish



2008

19

Figura 9 – Plasarea graficului în foaia de calcul respectivă

7) Pasul 7 - În funcţie de locaţia selectată, diagrama va apare fie într-o foaie

separată, fie în foaia curentă de calcul unde cu ajutorul tehnicii Drag and Drop se

poate poziţiona diagrama astfel încât să nu acopere tabelul şi formatul obţinut astfel să

permită o tipărire optimă.

3. Modificarea graficului:

În cazul în care se doreşte modificarea unui grafic deja creat, acesta se selectează, apoi se

dă un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului pentru a se deschide un meniu contextual.



2008

20

Figura 10 – meniul contextual al graficului reprezintă una din posibilităţile de modificare a fiecare

din cele 4 etape de realizare a graficului

Din acest meniu (figura 9) pot fi activate ferestrele de dialog corespunzătoare fiecărei

etape de realizare a graficului, putându-se modifica opţiunile. Aceleaşi operaţiuni se pot

efectua şi prin lansarea în execuţie a comenzilor din meniul Chart din bara de meniuri,

graficul fiind în prealabil selectat.

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Informatică Medicală - Note de curs pentru Colegii”, Elena Podoleanu - Editura Tehnoplast

Company SRL, Bucureşti, 2004

2. Informatică Medicală, Elena Podoleanu – Editura Tridona, Olteniţa, 2002

3. Microsoft Excel Quick Reference

4. Office Online - Microsoft

5. Microsoft Excel 2000 Manual -Microsoft

6. http://192.168.0.100 – site Intranet, Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică, Facultatea

de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila”, Bucureşti

7. http://stoma.rdsnet.ro – site Internet, Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică, Facultatea

de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila”, Bucureşti

http://192.168.0.100/

http://stoma.rdsnet.ro/



2008

21

Temă Practică

Să se realizeze un fişier Excel care sa contina tabelul si graficul bioritmului personalizate. În vederea notării maxime se vor urmari:

corectitudinea formulelor si datelor din tabel corectitudinea graficului – a celor 3 sinusoide

corectitudinea datelor pe axa Ox formatarea documentului pe o singura pagina A4

formatarea individualizata a tabelului personalizarea fisierului si a graficului

MD2-TemaEXCEL

Documents

Transcript of MD2-TemaEXCEL