Material Pentru Examen Dppd

8/15/2019 Material Pentru Examen Dppd

1/19

Tema 1: Adolescen a: prezentare generală i particularită i ale dezvoltării fiziceț ș ț

Prezentare generală

Majoritatea specialiştilor subdivizează adolescenţa în trei etape: preadolescenţa,

adolescenţa propriu-zisă şi adolescenţa prelungită.

După E. Verza, acestea se caracterizează astel:

Preadolescenţa: !"-!# ani, caracterizată prin întrepătrunderea şi oscilaţia între conduitele

inantile şi cele $%ature&. 'a%ilia şi a%bianţa îl consideră pe adolescent c(nd copil, c(nd

t(năr, a%biguitate care îi creează an)ietate, irascibilitate, c*iar ostilitate. +n această etapă se

conturează dorinţa sa de air%are personală, creşte nevoia de cunoaştere abstractă.

Adolescenţa propriu-zisă: !#-! ani, %arcată de diversiicarea şi precizarea aptitudinilor

particulare şi a g(ndirii abstracte, î%bogăţirea cunoştinţelor, socializarea aspiraţiilor.

dolescentul îşi stabileşte opţiunile proesionale, contur(ndu-şi concepţia despre lu%e şi

viaţă, căpăt(nd drepturi şi obligaţii civice prin %ajorat.

Adolescenţa prelungită: !-/ de ani, caracterizată prin c(ştigarea independenţei într-o

%ăsură %ai %are de către tineri, care capătă un statut nou din punct de vedere proesional şi

social cu responsabilităţi crescute.

0i%ita superioară a adolescenţei precu% si li%ita inerioară a tinereţii este un subiect

controversat, deoarece unii autori suprapun ulti%ul stadiu al adolescenţei peste pri%ul stadiul

al tinereţii. 1 2c*iopu, Verza, !34

5aracterizată în %od tradiţional ca o perioadă în care proble%ele, diicultăţile şi tensiunea

ating un nivel ridicat şi sunt de neevitat 16period o stor% and stress& - 7tanle8 9all4,

cercetările pe această te%ă oeră oarte %ulte cazuri rezultate care contrazic această viziune

1Dace8 şi ravers, !#4.

dolescenţii sunt conruntaţi cu un set co%ple) de sarcini şi cerinţe ale dezvoltării, acestea

iind eveni%ente considerate co%ponente nor%ale ale e)istenţei 1stresori nor%ativi4. 0a el ca

şi în cazul altor situaţii stresante, a le ace aţă este o c*estiune subiectivă, personală.dolescenţa poate i %ai degrabă descrisă ca o perioadă de adaptare, de coping în aţa unor

sc*i%bări i%portante, dec(t ca stadiu tu%ultos, urtunos, în care apar cu necesitate proble%e

grave e%oţionale şi co%porta%entale 1;ro biologic> psi*ologic


2/19

> socialdolescenţii trăiesc o rată accelerată de creştere şi %aturizare, acest lucru iind controlat de

%ecanis%e *or%onale.par sc*i%bări i la nivelul proceselor cognitive, dezvolt(ndu-se capacitatea deș a raţiona

abstract şi de a lua în considerare aspecte %orale din ce în ce %ai nuanţate. Din perspectiva evoluţiei i%aginii de sine, este considerată o perioadă crucială, pe toată

durata sa revenind ideea individualizării, dierenţierii aţă de ceilalţi, si%ultan cu dorinţa de

ailiere, de recunoaştere şi preţuire din partea celorlalţi. ?rupul de cov(rstnici este cadrul în

care adolescenţii îşi testează ideile despre sine şi viaţă, devenind interesaţi de relaţiile cu

persoanele de se) opus. +n acelaşi ti%p apare o tranziţie a rolului, adolescentul devenind

conştient de aşteptările pe care le au adulţii aţă de el, de presiunea socială spre a se înscrie în

%odelele de rol speciice v(rstei adulte.

Particularită i ale dezvoltării fiziceț

5ontinuarea procesului de creştere - dezvoltarea este %ai accelerată în perioada pubertăţii,

c(nd are loc creşterea în di%ensiuni ale unor seg%ente ale corpului, c(t şi dierenţierea %ai

accelerată a uncţiilor unor organe. @useul de creştere se re%arcă încep(nd cu A ani la ete,

!BC! ani la băieţi, v(rul iind între !!-! ani la ete şi !-!" ani la băieţi. 5a atare, apare o

perioadă în care etele sunt %ai dezvoltate dec(t băieţii de aceeaşi v(rstă, lucru dierit de

prescripţiile culturale. 5reşterea se realizează, la început, %ai ales pe sea%a %e%brelor, toracele şi bazinul

ră%(n(nd în ur%ă.r%ările acestui apt sunt:- dizar%onii trecătoare ale proporţiei seg%entelor corpului,- ne%ulţu%ire, st(ngăcie, i%precizie în %işcările care în perioada anterioară erau bine

coordonate 1aspectul corpului de păianjen, dezvoltare %usculară %ai scăzută dec(t cea

a sc*eletului4. 5reşterea în greutate este %ult inluenţată de dietă, de stilul de viaţă, apăr(nd însă dierenţe

între se)e. @roporţia ţesutului adipos la băieţi scade de la !=F din greutate p(nă la !!F la

s(rşitul adolescenţei, în ti%p ce pentru ete creşte de la !F la #F. @e ondul pro%ovării %odelelor suple, %aturizarea nor%ală a etelor pare că le îndepărtează

de idealul ru%useţii e%inine actual 1corp zvelt, c(t %ai puţin ţesut adipos4. @entru băieţi,

creşterea în înălţi%e şi greutate şi scăderea ponderii ţesutului adipos în avoarea celui

%uscular îi apropie de ceea ce este preţuit social. cu%ularea %odiicărilor creează preocupări pentru a se înscrie în registrul nor%alului, 6de

a i ca şi ceilalţi&. dolescentul este deranjat de acnee, transpiraţie abundentă, accentuarea

erite%ului pudic, cea %ai %ică abatere 1greutate ridicată, bust volu%inosCplat, dezvoltarea


3/19

%ai rapidăCînt(rziată a unor caracteristici secundare4 produce insatisacţie, co%ple)e de

inerioritate de cele %ai %ulte ori nejustiicate.+n pubertate apare ca ur%are a %odiicărilor o stare de oboseală, apatie ce trebuie avută în

vedere în organizarea activităţilor şcolare. Ele%entul esenţial în dezvoltarea unui corp

ar%onios este %usculatura, reco%and(ndu-se %işcarea, sportul ca preocupare pentru

petrecerea unei părţi a ti%pului liber. 7pre s(rşitul perioadei, activitatea %otrică se perecţionează at(t din punct de vedere al:

> preciziei în coordonarea %işcărilor,> orţei %usculare - lu(nd ca reper orţa %usculară %a)i%ă a bărbaţilor adulţi, la !" ani

etele au /BF din aceasta, băieţii #BF, iar la != ani, etele #BF, băieţii BF,> rezistenţei la eort.

0a inalul perioadei dispare disproporţia dintre trunc*i şi %e%bre 1creşte volu%ul cutiei

toracice şi al bazinului la ete4, se %ăreşte di%ensiunea craniului acial, deinitiv(ndu-se

trăsăturile caracteristice ale iziono%iei. re loc perecţionarea reglării aparatului cardio-

vascular şi al uncţionării scoarţei cerebrale, ca atare, viteza de realizare a cone)iunilor

nervoase creşte, ti%pul de reacţie ating(nd valorile sale %ini%e. naliza şi sinteza în plan

cognitiv devin tot %ai ine şi se accentuează uncţia reglatoare a li%bajului intern. 5u privire la %aturizarea se)uală este prezentă dezvoltarea caracterelor se)uale pri%are şi

secundare. 7ecvenţa %odiicărilor iziologice este uşor dierită la cele două se)e. @entru ete:

- sc*i%bări ale ec*ilibrului *or%onal

- creşterea rapidă la nivelul siste%ului osteo-tendinos,- dezvoltarea s(nilor 1%a%elonul4- părul pubian- %enar*a- puseul cel %ai accentuat de creştere- apariţia părului în zona a)ilei şi pe %e%brele corpului.

@entru băieţi:- sc*i%bări ale ec*ilibrului *or%onal,- creştere la nivelul siste%ului osteo-tendinos- %ărirea în di%ensiuni a organelor genitale,- apariţia părului pubian

- %odiicări ale vocii 1iniţial %ai subţire4- pri%a poluţie nocturnă,- puseul %a)i% de creştere,- părul acial, în zona a)ilei şi pe piept- îngroşarea vocii- părul acial capătă aspect de barbă.

n rol i%portant revine *or%onilor se)uali ce declanşează toate %odiicările. cest

dezec*ilibru iniţial *or%onal este asociat cu o serie de stări e%oţionale negative 1iritabilitate,

stări disorice, luctuaţii ale dispoziţiei4 şi oboseală.


4/19

ceste eecte *or%onale trebuie evaluate în conte)tul inluenţelor sociale: %odiicările

iziologice trebuie să capete în oc*ii puberilor se%niicaţia potrivită. +n societăţile

tradiţionale, se%nele %aturizării se)uale erau socotite %arGerii trecerii, transor%ării etelor şi

băieţilor în e%ei şi bărbaţi, av(nd un *alou aectiv pozitiv. +n culturile %oderne se insistă în

%ai %are %ăsură pe îndru%ări privind igiena personală, insist(ndu-se %ai puţin asupra

se%niicaţiei psi*ologice, a aspectelor pozitive.Modiicările la nivelul înăţişării izice atrag după sine curiozitatea, atracţia pentru se)ul

opus şi senti%ente erotice. dolescenţii se supun $testului reuşitei în dragoste&, de care

depinde te%porar i%aginea de sine. Dorinţa de a i si%ilar cu cov(rstnicii poate i contrariată

de %aturizarea ti%purie sau tardivă, care nu constituie în sine un avantaj sau dezavantaj, cu

toate că poate avea eecte psi*ologice se%niicative.

Tema 2: Evolu ia cognitivă în adolescen ă: dezvoltarea gândiriiț ț

Do%eniul cognitiv cuprinde activităţi şi procese i%plicate în ac*iziţia, procesarea şi

utilizarea cunoştinţelor. +n adolescenţă apar transor%ări notabile în planul g(ndirii, %e%oriei,

i%aginaţiei, li%bajului.7e perecţionează şi se e)tind: sc*e%ele cognitive, operarea cu dierite si%boluri, procesul de rezolvare şi de punere de noi proble%e,

siste%e %nezice, interpretarea şi analiza eveni%entelor realităţii, capacitatea de co%unicare

?(ndirea este proces cognitiv de înse%nătate centrală în relectarea %ijlocită a realului, prin

care, pe baza operaţiilor %intale, în special a abstractizării şi generalizării, sunt e)trase

inor%aţii despre relaţiile categoriale şi deter%inative dintre obiecte şi eno%ene, sub or%a

noţiunilor, judecăţilor şi raţiona%entelor. bordarea cea %ai cunoscută este teoria stadială or%ulată de Hean @iaget, care consideră

că, drept consecinţă a %aturizării şi e)perienţei dob(ndite, copiii şi adolescenţii dezvoltă%odalităţi de g(ndire din ce în ce %ai co%ple)e.

Mulţi adolescenţi ating stadiul piagetian al operaţiilor or%ale, caracterizat prin capacitatea

de g(ndire abstractă. dolescenţii pot ace raţiona%ente ipotetico-deductive, pot aborda %ult

%ai le)ibil dieritele proble%e şi pot testa ipoteze. Deşi a ost depăşit egocentri%ul speciic copilului %ai %ic, adolescentul %aniestă totuşi

anu%ite tendinţe egocentrice, care se %aniestă în relaţiile cu autoritatea, în centrarea

e)cesivă pe sine, în conştientizarea oarte $acută& a propriei persoane.


5/19

ranziţii cognitive care au loc în adolescenţă ar pute i sintetizate astel:

I@EJJE 7@J @I7K;K00K

5eea ce este real nu reprezintă dec(t un subset din ceea ce este posibil, ceea ce reprezinţi tu

este doar o posibilitate desprinsă din tot ceea ce ai putea să ii. ceastă desc*idere a lu%ilor posibile ace ca să suere i%portante %odiicări capacitatea de a contraargu%enta, care se

oloseşte acu% de teze %ult %ai solide. +n acelaşi ti%p, ideile celorlalţi nu %ai sunt luate $de-

a gata&, ără a pune în discuţie i%portanţa lor, ci sunt luate în calcul şi alte idei alternative care

pot i la el de i%portante. 5apătă o %ult %ai %are $savoare& jocul de-a &avocatul diavolului&.

ceastă capacitate de g(ndire ipotetică le per%ite adolescenţilor şi să înţeleagă logica din

$spatele& argu%entelor celuialt, c*iar dacă nu sunt de acord cu concluziile acestuia. +n plus,

adolescenţii pot în acest el să g(ndească şi cu un pas înainte aţă de $adversar&, să îşi

planiice viitoarea %işcare şi să prevadă consecinţele alegerii uneia sau a alteia dintre

alternative.

?LDKJE ;7J5N 5apacitatea de a raţiona logic asupra unor proble%e abstracte desc*ide calea către operarea

asupra unor proble%e de ordin social sau ideologic. 7unt $disponibile& poantele, proverbele,

%etaorele şi analogiile.

ME5I?KOK dolescenţii au capacitatea de a realiza un %anage%ent %ult %ai eicient al propriei lor

g(ndiri. De ase%enea sunt capabili să e)plice şi celorlalţi cu% anu%e uncţionează cognitiv,

care sunt procesele pe care le olosesc. ot în repertoriul lor intră acu% o %ai %are capacitate

de introspecţie, de conştientizare de sine şi de intelectualizare. ot acest instru%entar oarte

puternic de raţionare s-ar părea că depăşeşte volu%ul de cunoştinţe disponibile pe care îl au.

ceasta ar putea i una din cauzele diicultăţilor de adaptare pe care le trăiesc.

M0KDKME7KI0KE 7unt capabili să analizeze proble%ele din %ai %ulte ung*iuri P sarcas%ul lor de %ulte ori

îşi are originile aici. De ase%enea se pot descrie pe ei înşişi şi pe ceilalţi în ter%eni %ult %ai

dierenţiaţi 1sunt şi ti%id, şi e)pansiv4

JE0KVK7M0 5*estionează air%aţiile celorlalţi şi sunt %ai puţin dispuşi să accepte apte sau adevăruri

absolute. cest lucru este adesea e)asperant pentru părinţi, care încep să se întrebe dacă nu

cu%va copilul lor interog*ează totul doar de dragul interogării. Valorile personale sunt şi ele


6/19

puse sub se%nul întrebării, p(nă la un scepticis% $de li%ită& P care spune că ni%ic nu este

sigur, şi nici o cunoştinţă nu este adevărată la %odul absolut, şi deci $de încredere&. 5apacitatea de a distinge realitatea de idealuri duce la perceperea, spune ElGind 1!3B,

!334, pentru înt(ia oară, a ipocriziei. 5ontrastele percepute acut dintre ceea ce e)istă în

realitate şi ceea ce ar i trebuit să ie, dintre ideal şi real, ac ca să se reverse oarte %ult

criticis% î%potriva $siste%ului&, a instituţiilor şi a părinţilor. 7ancţiunile sunt aplicate cu %ult

$spirit&, la %odul satiricQ ironizarea celorlalţi este o ar%ă des utilizată, înţelesurile duble sunt

speculate în conversaţie, iar o voluptate nouă este $gustată& prin abordarea subiectelor

interzise. Deziluzia provocată de realitate îi %otivează să îşi construiască propriile %odele

1icţionale4 despre cu% ar trebui să uncţioneze lu%ea P viziune e)agerat de opti%istă şi

idealistă.

E?I5EJK7M0 Dacă din %ulte puncte de vedere egocentris%ul stadiului operaţilor concrete a ost depăşit,

se pare că adolescentul ră%(ne totuşi egocentric. @resupune că toată lu%ea este preocupată de

propriile g(nduri şi co%porta%ente aşa cu% este el. De aici senti%entul că se ală pe o scenă

unde îi sunt e)puse senti%entele înaintea unei audienţe i%aginare. 5a ur%are, apare o

e)agerată conştiinţă a propriei persoane. 5a reacţie de apărare în aţa acestui apt, %ulţi

adolescenţi se retrag în sine, îşi ascund senti%entele şi preeră să ie singuri. @ornind de la

prezu%ţia de $vinovăţie& a tuturor celorlalţi, consideră că toţi ceilalţi sunt la el de critici ca eiînşişi, şi le $per%it& acestora să le scadă sti%a de sine aproape instantaneu. $oata lu%ea isi

va da sea%a ca blugii astia sunt prea scurtiR&

@7EDI@JI7K E)a%inarea %ultiplelor aţete ale unei proble%e şi luarea în calcul a tuturor posibilităţilor

deter%ină adesea a%(narea p(nă la blocare a deciziei. dolescenţii devin e)perţi şi în

identiicarea unor %otive ale acţiunilor celorlalţi acolo unde acestea de apt nu e)istă.Deoarece stadiul operaţiilor or%ale în care se ală le per%ite să considere si%ultan variante

alternative, adesea procedurile de raţionare sunt e)cesiv de co%plicate c*iar şi în cazul

proble%elor si%ple. 0ipsa unor euristici care să per%ită evaluarea alternativelor duce la

aceste $raţiona%ente e)cesive&, care au ca şi consecinţă indecizia sau anularea acţiunii.Deşi interpretarea adulţilor este aceea că au de-a ace cu un adolescent obraznic sau stupid,

din punct de vedere psi*ologic se consideră că este vorba de un $dezec*ilibru cognitiv& -

abilităţi cognitive care depăşesc te%porar baza de cunoştinţe, deci e)perienţa adolescentului.

ceste progrese în dezvoltarea g(ndirii ar putea i sintetizate astel:


7/19

pari ia reversibilită ii prin inversiune este dublată deț ț reversibilitatea prin

reciprocitate: o operaţie co%pusă cu reciproca ei conduce la ec*ivalenţă - aSb şi bTa

U ab 5o%binatorica %intală: co%binarea operaţiilor şi aplicarea unor noi operaţii %intale

la rezultatul operaţiilor anterioare. stel apare un nou siste% care nu constă dintr-o

ju)tapunere a operaţiilor inverse şi reciproce, ci din contopirea lor, astel înc(t iecare

operaţie va i în acelaşi ti%p inversa unei alte operaţii şi reciproca unei a treia 1grupul

KJ54. 7c*e%e operatorii noi:- proporţii- siste%e duble de reerinţă- noţiuni probabiliste

@rin generalizări ale generalizărilor se descoperă ele%ente esenţiale şi prounde ale

obiectelor şi categoriilor de obiecte, constituindu-se noţiunile ştiinţiice. cestea sunt

produsul unor %odalităţi organizate, siste%atice de procesare a inor%aţiilor, av(nd o serie de

caracteristici:> conţinut dina%ic, le)ibil, totodată structurat, organizatQ> sunt organizate în reţele şi siste%e, presupun coordonări în interiorul siste%elor de

cunoştinţeQ> sunt or%e generalizate de relectare a însuşirilor obiectelor şi claselor de obiecte şi

se or%ează pe baza unui de%ers personal de descoperire a acestor însuşiriQ> sunt utilizate pentru a identiica e)e%ple şi contrae)e%ple, pentru a înţelege relaţiile

ierar*ice dintre dieritele clase şi pentru rezolvare de proble%e.

ctivitatea şcolară per%ite or%area unor siste%e riguroase de noţiuni ştiinţiice pentru

iecare do%eniu, uniicarea acestora st(nd la baza g(ndirii interdisciplinare.5a şi eecte:

> apar răspunsuri %ai co%ple)e şi nuanţate la toate activităţile didacticeQ> o %ai bună capacitate de a surprinde ele%entele se%niicative şi ipoteze, alternative

posibile în derularea unor proceseQ> se î%bunătăţeşte operarea cu si%boluriQ> creşte capacitatea de analiză abstractă şi de deinire a unor eno%ene aparent oarte

dieriteQ> utilizarea li%bajului este %ai nuanţatăQ> creşte abilitatea de a realiza predicţii plauzibile şi de esti%are a probabilităţii de

apariţie a unor eno%ene.

+n planul învăţării se preigurează un stil propriu, care apelează şi la anu%ite procedee de

lucru:- esenţializarea celor citite,


8/19

- reorganizarea după noi criterii ale %aterialului,- accent pe argu%entarea logică. +ncepe să se cristalizeze şi stilul cognitiv al persoanei, considerat un %odel %intal

individual, preerat în procesarea inor%aţiilor. 7e reeră la organizarea şi controlul proceselor

cognitive şi nu este vorba de o abilitate speciică doar unora, ci de %odul în care ne olosi%abilităţile de care dispune% 1i%pulsiv vs. rele)iv, independent vs. dependent, supericial vs.

pround4.

Tema 3: Dezvoltarea lima!ului" memoriei i imagina iei în adolescen ăș ț ț

Aspecte ale dezvoltării lima!ului

Dezvoltarea cognitivă i%plică şi dezvoltarea li%bajului şi a%pliicarea capacităţilor deco%unicare. Reuchlin 1!4 subliniază că li%bajul aduce acestei dezvoltări o contribuţie

oarte i%portantă şi c*iar necesară. Şchiopu şi Verza 1!=4 consideră că nivelul li%bajului

este o condiţie a progresului pe toate planurile: $Datorită li%bajului activitatea psi*ică a

adolescentului poate i orientată, siste%atizată şi ierar*izată în raport cu nevoile sale şi poate

declanşa sau r(na anu%ite activităţi& 1p.!/4.

+n pubertate şi adolescenţă li%bajul este caracterizat printr-o serie de noi transor%ări.

Vocabularul pasiv ajunge în pubertate în %edie la !"BBB de cuvinte, iar la s(rşitul

adolescenţei la apro)i%ativ B.BBB de cuvinte, care îi asigură co%petenţa lingvistică şi îi

uşurează înţelegerea. 5reşte debitul li%bajului oral 1!B cuvinteC %inut4 şi al celui scris 13C

cuvinteC%inut4, în adolescenţă ajung(nd la BB cuvinteC%inut, iar cel scris !"-B

cuvinteC%inut 1 Munteanu, !=4.

@otenţialul vocabularului activ se dezvoltă şi se î%bogăţeşte în ter%eni de ştiinţă, te*nică,

literatură, însă sunt evidente inluenţele socio-culturale, e)pri%area devine %ai luentă, %aielocventă, ideile sunt %ai bine organizate, asistă% la propoziţii şi raze %ai bogate şi o

oarecare preerinţă pentru superlative.

7tilul e)pri%ării este îngrijit, controlat %ereu de nor%ele gra%aticale în legătură cu care

adolescentul %aniestă e)igenţe şi autoe)igenţe caracteristice. specte necontrolate ale

vorbirii şi este speciică vorbirea în jargou, e)presiile teribiliste, vulgaris%e. Diversiicarea

%ateriilor de studiu, duce la apariţia limbajului literar , se cristalizează şi un stil personal de

e)pri%are 1 M.late, !/4 P i%portanţa lecturii personale.


9/19

@lăcerea discuţiilor în contradictoriu &tentative de angajare în teoretizări soisticate, uneori

pe baze speculative&. 5o%unicarea nonverbală este %ai bogată şi %ai nuanţată în această

perioadă.

#aracteristicile dezvoltării memoriei

7iste%ele %nezice or%ate în stadiile anterioare se dezvoltă şi se perecţionează !olumului

%e%oriei - acu%ularea cunoştinţelor din diverse do%enii, alături de î%bogăţirea e)perienţei

de viaţăQ atinge nivelul cel %ai ridicat în aceasta perioadă, iind reţinute cunoştinte generale şi

abstracte, speciice dieritelor do%enii de studiu."aracterul acti! al proceselor %nezice creşte, realiz(ndu-se o intensiicare aproape

e)plozivă de ac*iziţii de cunoştinţe - cunoştinţele e)istente în %e%orie inluenţează

asi%ilarea noilor inor%aţii. Este e)pri%at în utilizarea cu uşurinţă a procedeelor %nezice, în

stabilirea de corelaţii #ntre in$ormaţiile asimilate la di$erite discipline %colare. @redo%ină memorarea !oluntară, logică ceea ce ace să crească eicienţa învăţăriiQ

preadolescentul utilizează strategii %ai co%ple)e încearc(nd să-şi or%eze un stil propriu de

a memora, %ai economicos şi %ai e$icient+n memorarea logică un rol esenţial îl au schemele de g&ndire, adolescentul restructur(nd

%aterialul de %e%orat pentru a i %ai siste%atic şi %ai inteligibil, după cu% air%ă şi

V#gots'i 1!34 $copilul %ic pentru a g(ndi trebuie să-şi a%intească, adolescentul pentru a-şi

a%inti trebuie să g(ndească&.dolescenţii devin oarte selecti!i, orient(ndu-se spre do%eniile care au legătură cu

viitoarea proesie, spre surse de inor%are culturală sau au)iliare de cunoaştere legate de

pregătirea bacalaureatului, ceea ce ar putea duce la instalarea unor lacune. Reproducerea este legată de modul #n care au $ost #ntipărite in$ormaţiile. (pre $inalul

acestui stadiu poate apărea la unii adolescenţi capacitatea de reorganizare a ceea ce

reproduc, iar aceasta $acilitează adaptarea la di!erse sarcini cogniti!e %i practice)reactualizarea de!ine accentuat acti!ă %i personalizată.

*. +onchi% 1BB4 sugerează ur%ătoarele procedee %ne%ote*nice: %etoda grupării inor%atiilor după un anu%it criteriuQ %etoda ordonării alabeticeQ %etoda asociaţiilor, acilitează rea%intirea şi uşurează reproducerea ca ur%are a

constituirii de lanţuri logice între conţinuturi 1e). de asociaţii: cauză-eect,

si%ilitudine-contrast...4.dolescenţii pot utiliza strategii %ai co%ple)e în însuşirea noilor conţinuturi - ool$ol'

1!=, apud +onchi% BB4 P strategia PR/


10/19

-Pre!ie0 1vizionare4,în cadrul căreia, după introducerea în te%ăCsecţiune se realizează o

sc*e%ă generală a %aterialului 1a%iliarizarea cu obiectivele, şi $ideile ancoră&4Q -uestion 1întrebare4, etapă în care se scriu întrebările reeritoare la i%portanţa %aterialului,

pentru iecare secvenţa %ai %areQ

-Read 1citire4, ază în care se realizează citirea cu atenţie a te)tului pentru a se putea găsirăspunsurileQ -Re$lect 1relectare4, etapa relectării, a elaborării cone)iunilor, între inor%aţia recent citită şi

inor%atia e)istentă în %e%orieQ -Recite 1relatarea4, adică povestirea celor reţinute, în vederea elaborării răspunsurilor la

întrebările avansate anteriorQ -Re0ie! 1revederea 4, etapa încorporării noului %aterial în %e%oria de lungă durată, pentru a

putea i actualizat în uncţie de cerinţe.

Particularită i ale imagina ieiț ț

;ogăţia activităţii %entale a preadolescentului per%ite realizarea la un nivel ridicat a

capacităţilor i%aginative:

- imaginaţia reproducti!ă - este antrenată în procesul didactic, necesit(nd o continuă

sti%ulare din partea cadrelor didactice, şi nu în ulti%ul r(nd în lecturile e)traşcolare.

- în cadrul imaginaţiei creatoare realizată în do%eniul artistic este recvenţă alunecarea spre

antezie.

- !isul de perspecti!ă şi înclinaţia spre re!erie - str(ns legate de elaborarea idealului de viaţă.

Tema $: Dezvoltarea socială i a personalită ii în adolescen ăș ț ț

5ele %ai i%portante aspecte ale acestui do%eniu sunt:> preocuparea pentru autocunoaştere şi autodeinire: dierenţiereC si%ilitudine> dorinţa de independenţă> criza de originalitate> relaţiile de prietenie> interesul aţă de relaţiile inti%e, de iubire> dezvoltarea siste%ului a)iologic> orientarea aţă de proesia viitoare

H. Marcia, pornind de la teoria lui EriGson, consideră că adolescentul poate trece printr-o

serie de aze nu%ite statusuri ale identităţii. +n uncţie de prezenţaC absenţa conruntării cu


11/19

proble%ele ridicate de nevoia de i)are a identităţii şi de apariţia unui angaja%ent er% în

asu%area unei direcţii de evoluţie, adolescentul poate i repartizat într-unul dintre statusurile

identităţii.

a4 Atingerea identităţii: a ost trăită criza şi s-a ajuns la o concluzie, la angaja%ent.Kdentitatea apare după o autoevaluare şi e)peri%entare a rolurilor posibile.dolescentul şi-a i)at principii şi valori er%e la care a ajuns datorită unor căutări şi

alegeri conştiente, independent, ceea ce duce şi la o %ai ridicată convergenţă atitudini-

co%porta%ent 1consistenţa şi stabilitatea sinelui este %ai ridicată4.

b4 Prescrierea: angaja%ent ără trăirea crizei@resupune rezolvarea i)ării identităţii ără căutarea a ceea ce s-ar potrivi, persoana

retrăg(ndu-se din aţa e)plorării dieritelor posibilităţi. dolescentul acceptă rolurile pe care

ceilalţi 1de obicei părinţii4 le trasează pentru el şi îşi elaborează în oarte %ică %ăsură

obiective şi scopuri proprii.Deinirea opţiunilor, idealului de viaţă este dob(ndită prelu(nd sugestiile celorlalţi, de

aceea şi argu%entarea acestor decizii este %ai puţin realizată.

c4 Moratoriul : criza este prezentă, dar lipseşte decizia. Este o ază de e)plorare aalternativelor, persoana neiind pregătită să se i)eze asupra unei identităţi. otuşi, scopul unui

angaja%ent este %enţinut.+n societatea %odernă, care oeră o paletă largă de opţiuni, a%(narea este recvent

înt(lnită, iind adaptativă p(nă la un punct.d4 1i$uzia identităţii: absenţa crizei şi a deciziei. dolescenţii sunt copleşiţi de

alternativele e)istente, neav(nd conştiinţa acută a i)ării unor scopuri de lungă durată şi nici

nu îşi pun proble%a autocunoaşterii.

De-a lungul dezvoltării, persoanele îşi pun proble%a co%porta%entului responsabil, proble%a raportării la nor%ele %orale. Moralitatea i%plică abilitatea de a distinge binele de


12/19

rău, de a acţiona în uncţie de această distincţie şi de a trăi o serie de stări aective în relaţia cu

conduita.@ornind de la %odelul trico%ponenţial al atitudini au ost i)ate:

> co%ponenta cognitivă U centrată pe conceptualizarea bineluiCrăului, a cunoştinţelor

cu privire la nor%e şi reguli %oraleQ> co%ponenta aectivă U stările aective ce însoţesc aprecierile individuluiQ> co%ponenta co%porta%entală U vizează conduita propriu-zisă.

@erspectivele teoretice au vizat, în general, una din co%ponente:- teoriile cognitive asupra judecăţii %orale au vizat co%ponenta cognitivăQ- teoriile de actură psi*analitică se ocalizează asupra senti%entelor %orale 1%(ndrie vs.

ruşine, vină4, rolul 7upraeuluiQ- teoriile centrate pe învăţare socială sunt interesate de co%ponenta co%porta%entală.

+n adolescenţă predo%ină %oralitatea convenţională 1!C!"-!# ani4. Kniţial, judecăţile

relectă un con$ormism interpersonal , adolescenţii iind preocupaţi de obţinerea acceptării,aprobării din partea celorlalţi.

+ntre !#-!= ani, din ce în ce %ai %ulţi adolescenţi încep să aibă o perspectivă socială

%ai largă asupra dreptăţii, predo%in(nd conor%area aţă de siste% - etica legii %i ordinii.

Jegulile sociale sunt rezultatul unor decizii colective, adeziunea aţă de acestea iind necesară

%enţinerii siste%ului. Wo*lberg sugerează că moralitatea post-con!enţională apare eventual

la începutul perioadelor adulte, c*iar dacă unii adolescenţi prezintă o preocupare sinceră

pentru respectarea principiilor pe care le-au interiorizat, iind convinşi de aptul că regulile

care %enţin dreptatea în relaţiile sociale trebuie respectate.@e %ăsură ce se dezvoltă capacitatea de a raţiona asupra unor idei şi principii abstracte

1raţiona%ent ipotetico-deductiv4 sunt prezente şi relecţii asupra valorilor şi standardelor

%orale P posibile orientări contradictorii 17%etana şi uriel, BB4:- relativis%, p(nă la orientare ni*ilistă aţă de %oralitate,- principii şi angaja%ente prosociale.

+n cursul acestui proces, adolescentul poate trece printr-o criză de originalitate,

%aniestată prin opoziţie, ne%ulţu%ire, nerăbdare, în air%area propriilor principii şi a

independenţei. Ea constituie se%nul căutării direcţiei de evoluţie, iind ur%ată de apariţia uneiorientări cognitive şi a)iologice stabile şi este o potenţială sursă de progres.

7pecialiştii consideră că încurajarea progresiei spre nivelurile superioare ale %oralităţii

poate i realizată prin cultivarea grijii aţă de condiţia altora, prin:> oerirea de e)perienţe în care să-şi asu%e rolul de a avea grijă de alte persoaneQ> jocuri de rol în care să se centreze pe stările, nevoile unei persoane într-o situaţie

diicilăQ> oerirea %odelelor de co%porta%ent altruistQ> evitarea supraprotecţiei.


13/19

Tema %: Dezvoltarea &inelui în adolescen ăț

EriG EriGson consideră adolescenţa prin e)celenţă o perioadă crucială pentru or%area

conceptului de sine, stabil şi coerent. 5ei care reuşesc acest lucru resi%t un nivel %ai ridicat

al satisacţiei de sine, o siguranţă interioară reeritoare la valori, convingeri, interese,orientarea spre viitor.

Kdentitatea or%ată 1sub aspectul stabilităţii şi gradului în care inluenţează i%plicarea,

angaja%entul4 nu însea%nă că este inală, că valorile şi scopurile nu vor sueri ulterior

transor%ări.

+n ceea ce prive teș sinelui izic, la începutul perioadei preocupările sunt %ai i%portante pe

ondul dorinţei de retuş a aspectelor ce ne%ulţu%esc, iar ulterior, pe ondul i%portanţeirelaţiilor cu persoanele de se) opus. cest aspect prezintă acu% cea %ai str(nsă relaţie cu

sti%a de sine, co%parativ cu alte perioade. 7tudiile arată că etele par a i %ai ne%ulţu%ite,

e)plicaţiile iind i)ate la nivelul discrepanţelor dintre autoevaluare şi standardele ru%useţii

e%inine, care accentuează $supleţea&.

+n ceea ce priveşte sinele psi*ologic, are loc o evoluţie înspre coerenţă şi stabilitate, în pri%

plan iind plasate trăsăturile de personalitate în relaţie directă cu valorile %orale. dolescenţii

vorbesc %ai %ult despre aspectele interiorizate, iind %ai conştienţi de dierenţierea sine

privat-sine public. 7pre s(rşitul perioadei au capacitatea de a integra aspecte aparent

contradictorii, recunosc(nd că o persoană poate să se co%porte în general într-un anu%it el,

însă în anu%ite conte)te apar %aniestări atipice.

+n preadolecenţă este %ai acută nesiguranţa şi ragilitatea sinelui. ElGind 1!#34 introduce

conceptul de audienţă imaginară, care se reeră la convingerea persoanei că atenţia celorlalţi

se ocalizează cu predilecţie asupra sa, ur%ărindu-i şi evalu(ndu-i co%porta%entul. ot

ElGind 1!#34 introduce şi conceptul de $abulare personală - convingerea distorsionată a

adolescenţilor că sunt speciali, că e)perienţa lor este unică, că nu sunt supuşi legilor naturale

ce guvernează e)istenţa, iind protejaţi în %od %agic de orice rău, de orice pericol.

'ragilitatea sinelui este legată şi de %ultitudinea alternativelor pe care le descoperă ca

posibilităţi de %aniestare şi direcţii de evoluţie - recvenţa ridicată a reveriei şi visului de

perspectivă, cu e)peri%entarea în plan i%aginar a unor di%ensiuni posibile ale sinelui.

7enti%entul de incertitudine este depăşit treptat, pe %ăsură ce autocunoaşterea devine din ceîn ce %ai bine unda%entată prin - autoobservare, co%pararea socială, introspecţie şi


14/19

integrarea %etapercepţiilor. dolescenţii devin %ai siguri pe sine şi %ai puţin preocupaţi de

analiza eului, iind deja conştienţi de calităţile şi punctele slabe pe care şi le-au descoperit.

@ornind de la %odelul propus de Marcia, Meil%an 1!34 arată că la !-!/ ani statusurile

cele %ai recvente sunt de prescriere sau di$uziune a identităţii, progresul pentru atingereaidentităţii iind evident încep(nd cu !3-!= ani, %ulţi adolescenţi al(ndu-se încă într-o

perioadă de moratoriu. tingerea identităţii pare să ie dependentă şi de o serie de actori

sociali: relaţiile cu părinţii, e)perienţele sociale din aara a%iliei, dezvoltarea cognitivă,

conte)tul social şi istoric inluenţează scopurile şi obiectivele e)stenţei i)ate de adolescenţi.

!4 Jelaţiile cu părinţii

7pre s(rşitul perioadei, adolescenţii care se %ai ală încă în aza de:

- diuzie a identităţii - declară că au o relaţie distantă cu părinţii, se si%t neglijaţi sau

respinşi.- prescriere - sunt oarte apropiaţi şi nu pun la îndoială autoritatea părinţilor ,

- %oratoriu sau identitate dob(ndită - au acasă o bază solidă aectivă, si%ultan cu

senti%entul că părinţii sunt încrezători în posibilităţile lor de a lua decizii în %od

independent.

4 E)perienţele sociale din aara a%iliei - %ediile în care adolescenţii sunt e)puşi la o

diversitate de păreri, idei şi sunt încurajaţi să g(ndească independent, c*iar dacă iniţial atrag

un senti%ent %ai ridicat al nesiguranţei, în inal se asociază în %ai %are %ăsură cu identitatea

personală.

4 Dezvoltarea cognitivă - capacitatea de a g(ndi abstract, progresia în a%bele sensuri

1eectUcauză, cauzăUeect4, g(ndirea critică şi spiritul de e)peri%entare, atrage după sineridicarea %ai %ultor proble%e, căutarea activă de inor%aţii, i)area unui punct de vedere.

"4 5onte)tul social şi istoric inluenţează scopurile şi obiectivele e)istenţei i)ate de

adolescenţi. tingerea identităţii este asociată cu o %ai %are co%ple)itate a raţiona%entelor

%orale, o %ai ridicată încredere în sine şi o %ai %are desc*idere spre cooperarea cu ceilalţi,

acceptarea lor.


15/19

Tema ': Dezvoltarea emo ională i rela iile sociale în adolescen ăț ș ț ț

@roble%a principala a adolescentei este aceea a identiicarii de sine 1personale4 sau a

dezvoltarii constiintei de sine. 7tadiul adolescenţei este considerat esenţial pentru deinirea

identităţii Eului, dile%a identitară iind răspunsul la întrebarea &5ine sunt eu X&, iar actoriisociali deter%inanţi iind %odelele şi grupul de aceeaşi v(rstă.

dolescenţa este perioada integrării şi consolidării i%aginii de sine, care ajunge să

încorporeze în ea ceea ce adolescentul g(ndeşte despre el însuşi, dar şi ceea ce g(ndesc alţii

despre el. Modelarea şi acceptarea identităţii proprii este un proces e)tre% de diicil care

poate genera an)ietate, adolescentul trebuind să-şi asu%e dintre dieritele roluri, pe cel care i

se potriveşte %ai bine. 1 5os%ovici, Kacob, !=4.

Kdentitatea se ală într-un plin proces de constituire, în care se subdivide structura identităţiiîn subidentitatea $amilială, cea cultural-socială, cea ocupaţională 1a de)terităţilor şi

capacităţilor4 şi în cea a2iologică care cuprinde universul valorilor. 7ubidentitatea a%ilială se

ală într-o situaţie critică, sub inluenţele subidentităţii cultural-sociale şi a)iologice 12c*iopu

şi Verza, !=4. stel, adolescenţa se caracterizează prin a)area personalităţii pe ac*iziţii de

roluri dob(ndite şi statuturi sociale legate de viaţa şcolară, a%ilială şi grupul de prieteni. +n

acest conte)t, se dezvoltă interese şi aspiraţii, idealuri şi e)pectanţe, dar şi tentative de

autocunoaştere şi autodezvoltare. 5ei care eşuează în dob(ndirea unei identităţi proprii trec printr-o criză de identitate ca

ur%are a conuziei rolului. +n dob(ndirea identităţii Eu-ului, un rol i%portant îl au %odelele şi

grupul de aceeaşi v(rstă. 5*eia e)plicativă a etapei adolescenţei constă prin ur%are în

ac*iziţia identităţii Eului sau a conuziei rolului.

Kntensitatea trăirilor aective ace ca perioada adolescenţei să se caracterizeze, adesea, ca o

perioadă a pasiunilor şi urtunilor aective, o perioadă de ro%antis% în viaţa o%ului şi de

spontaneitate, poezie, considerata iind $v(rsta aectivă&. 1Dinca, BB4

stel, în relaţiile cu părinţii, stările aective acţionează %ai acut, la o tensiune %ai %are în

pubertate apoi cu o te%perare treptată în adolescenţă, deoarece adolescentul începe să

considere că a intrat in lu%ea adulţilor, apare o dorinţă de independenţă.

dolescentul se construieşte pe sine prin continue căutări şi dierenţieri aţă de alţii din care

nu lipsesc tensiunile, conlictele şi rustrările.

@osibilităţile reduse de adaptare şi integrare, neputinţa adolescentului de a se raporta la

structurile social-proesionale şi recventele eşecuri, insuccese, deza%ăgiri, an)ietăţi , pot

duce la co%porta%ente deviante. +nsă dacă eno%enele de autodescoperire, autoapreciere şi


16/19

de autocunoaştere sunt realiste şi însoţite de satisacţii, c(nd are posibilitatea de a-şi valoriza

propriile calităţi, co%porta%entele acestuia prezintă o ascensiune continuă de adaptare la

%ediul înconjurător.

+n ceea ce priveşte relaţia cu se2ul opus, adolescentul %aniestă senti%ente precu% si%patia

şi dragostea. +n adolescenţă, dragostea se conturează ca o trărire co%ple)ă de ataşa%ent,

e%oţionalitate e)altată pentru persoana iubită. Ea are uncţii i%portante de coeziune nu nu%ai

a orţelor aective şi intelectuale ale personalităţii, ci si a %odelării caracterului şi a

structuriloe %ai prounde psi*ice. +n adolescenţa prelungită, dragostea poate duce la

oicializarea ei prin căsătorie. 1 2c*iopul, Verzea, !34

I categorie a procesului de socializare e)peri%entat de adolescenţi este grupul ,

caracterizat ca un reugiu din calea adulţilor, el per%ite adolescenţilor să se e)pri%e în

siguranţă, dar este şi o per%anentă incitare la autodepăşire.

+nsă, grupul nu este şi nici nu trebuie să ie dec(t o soluţie provizorie, deoarece

adolescentul trebuie să încerce a se air%a, a-şi asu%a responsabilitatea conduitei sale.

?rupul social, constituie şi un i%portant punct de reper pentru evaluarea co%porta%entului

adolescentului.

Dezvoltarea e%o ională include co%ponente, cu% ar i: rezolvarea de proble%eț

sociale, rela ionarea cu al ii, co%porta%ent prosocial, , în elegerea senti%entelor, cooperare,ț ț țresponsabilitate, e%patie, independen ă, an)ietate. Ea i%plică at(t cuno tin e i deprinderi, c(tț ș ț ș

i valori, co%porta%ente care au diverse cauze.ș

Tema (: &pecificul învă ării la ciclul gimnazial i liceal) &tiluri de învă areț ș ț

&tilul de învă*are reprezintă %odalitatea preerată de receptare, prelucrare, stocare şi

reactualizare a inor%aţiei. cesta are at(t co%ponente deter%inate genetic, c(t şi co%ponentecare se dezvoltă ca ur%are a e)punerii recvente şi preerenţiale la o anu%ită categorie de

sti%uli.

După modalitatea senzorială i%plicată, e)istă trei stiluri de învăţare principale: auditiv,

vizual şi Ginestezic.

&tilul de

învă*are5aracteristici ale co%porta%entului de învăţare

&tilul auditiv • învaţă vorbind şi ascult(nd


17/19

• este eicient în discuţiile de grup

• învaţă din e)plicaţiile proesorului C celui care prezintă %aterialul

• verbalizează acţiunea întreprinsă pentru a-şi depăşi diicultăţile de

învăţare• îşi %aniestă verbal entuzias%ul

• zgo%otul este distractor, dar în acelaşi ti%p reprezintă şi %ediul în

care se si%te bine

• suportă greu liniştea în ti%pul învăţării&tilul vizual • preeră să vadă lucrurile sau desăşurarea proceselor pe care le

învaţă

• învaţă pe bază de ilustraţii, *ărţi, i%agini, diagra%e• este i%portant să vadă te)tul scris

• are nevoie să aibă control asupra a%bianţei în care învaţă

• îşi decorează singur %ediul

• recitirea sau rescrierea %aterialului sunt %etodele cele %ai

recvent utilizate pentru i)are&tilul +inestezic • are nevoie să atingă şi să se i%plice izic în activitatea de învăţare

• învaţă din situaţiile în care poate să e)peri%enteze

• a lua notiţe însea%nă %ai %ult un act izic şi nu un suport vizual

pentru învăţareQ de %ulte ori nu revizuiesc notiţele

• îşi %aniestă entuzias%ul sărind

• lipsa de activitate deter%ină %aniestări Ginestezice, iind de

%ulte ori conundaţi cu copiii cu tulburări de co%porta%ent

,n func*ie de emisfera cererală cea mai activată în învăţare e)istă două stiluri

cognitive: stilul global 1do%inanţă dreaptă4 şi stilul analitic sau secvenţial 1do%inanţă st(ngă4.

&tilul &trategia de învă*are utilizată

&tilul gloal 7urvolarea %aterialului înainte de a începe studiul aproundat alacestuia, pentru identiicarea subtitlurilor, cuvintelor c*eie şi arezu%atului care poate să oere perspectiva de ansa%blu de care are

nevoie.


18/19

&tilul analitic Jescrierea notiţelor în %anieră logică şi ordonată, utilizareasublinierii şi a rag%entării %aterialului.

5opiii care utilizează un stil global în învăţare preeră să aibă %ai înt(i o viziune deansa%blu asupra %aterialului pentru a putea trata %ai apoi iecare co%ponentă în %anieră

analitică. Ei vor preera sc*e%ele care integrează inor%aţiile ca %od de pornire în studiul

unui %aterial sau vor citi un te)t în întregi%e şi nu se vor opri, pentru i)area unor idei, p(nă

la ter%inarea te)tului.

5opiii care utilizează stilul analitic de învăţare preeră î%părţirea %aterialului în părţi

co%ponente, prezentate pas cu pas şi în ordine logică. Ei vor preera i)area unor idei pe

%ăsura citirii te)tului şi reacerea la ur%ă a întregii structuri.

După gradul -i modalitatea de implicare în e.perien*ierea cuno-tin*elor se pot

identiica tipuri dierite de învăţare. Modelul învăţării e)perienţiale a lui Wolb propune în

acest sens înţelegerea co%porta%entului de învăţare al elevilor ca variante ale stilurilor:

divergent, asi%ilator, convergent şi aco%odativ. +n concepţia lui Wolb 1igura !4 învăţarea

eicientă presupune parcurgerea tuturor etapelor, de la e)perienţierea activă, trec(nd prin

aza de relectare şi conceptualizare abstractă a cunoştinţelor, p(nă la aplicarea practică a

acestora. 5opiii, însă, prezintă de obicei preerinţe pentru anu%ite etape ale acestui proces.

(tilul di!ergent P învăţarea se bazează pe e)perienţa concretă cu situaţia generatoare

de cunoştinţe şi relectarea ulterioară 1uneori nu prea productivă4 asupra acesteia.

(tilul asimilator P valoriică relecţiile personale asupra situaţiilor, ajung(nd la

concepte şi teorii cu grad înalt de abstractizare şi generalizare.

(tilul con!ergent P orientat spre aplicarea creativă a ideilor şi datelor prelucrate

siste%atic.

(tilul acomodati! P tentat de testarea în situaţii reale a cunoştinţelor, presupune

învăţare prag%atică.

Kdentiicarea stilului preerat de învăţare într-un anu%it conte)t per%ite intervenţia

asupra %aterialului de învăţat sau asupra %ediului învăţării astel înc(t acesta să ie c(t %ai

avantajos. De e)e%plu, copiii cu stil vizual pot utiliza cu succes vizualizarea %aterialului, în

ti%p ce pentru copiii cu stil auditiv este %ai eicient să discute pe %arginea %aterialului sau

să se audă vorbind despre acesta. De ase%enea, copiii cu stil Ginestezic au nevoie de un %ediu

în care să poată e)ersa sau practica prin utilizarea corpului diversele aspecte ale unui %aterial


19/19

1să localizeze pe o *artă, să gesticuleze, să bată tactul4, în ti%p ce pentru copiii auditivi acest

tip de %ediu ar putea i distractor.

Este i%portant de reţinut că un stil de învăţare este în general o combinaţie între

stilurile descrise %ai sus. Ele i%plică at(t aspecte senzoriale 1%odalităţile speciice deînvăţare4, abilităţi cognitive speciice 1tipurile de inteligenţă4, c(t şi %odalităţi dierite de

raportare la e2perienţa directă cu cunoştinţele 1modelul lui 3olb4 şi de i%plicare a

e%iserelor cerebrale 1 stiluri cogniti!e4.

Material Pentru Examen Dppd

Documents

Transcript of Material Pentru Examen Dppd