Portofoliu Final DPPD

Portofoliu de evaluare finala

Îndrumător : Student:Prof. univ.dr.ing.mast.ec.Ciucescu Doru

- Bacău -- 2011 –

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRIDin Bacau

Departamentul pentru pregătirea personalului didacticSpecializarea Ingineria Produselor Alimentare

Cuprins

Elemente semnificative din portofoliile disciplinelor D.P.P.D.

I.Psigologia educatieiI.1.Fisa de obervatie a unui elevI.2.ChestionarI.3.Fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elevI.4.Formarea personalitatii umane

II.Fundamentele pedagogieiII.1.Fisa aplicativaII.2.Analiza a doua manuale alternative

III.Didactica stiintelor tehniceIII.1 Proiect de lectieIII.2.Metode moderne de predareIII.3.Test de evaluare

IV.Practica pedagogicaIV.1.Proiect de lectie 1IV.2.Proiect de lectie2IV.3.Proiect de lectie 3V.Managementul clasei de eleviV.1.Analiza SWOT

2

Nume:Prenume:Vârsta:Grupă:

FIŞA DE OBSERVAŢIE

Dată Disciplina Locaţia

Indicatori oservationali Interpretare/Caracterizare psihopedagogica

Observaţii/Recomandări

30.10.2008 Engleză-seminar

-este atentă,liniştită,încearcă să răspundă la întrebările adresate de către profesor

-interes pentru ora-mobilitatea atenţiei

31.10.2008 Chimia analitică -laborator

-pare plictisită,răspunde la telefon în timpul orei,nu se implica la realizarea experimentelor chimice alături de ceilalţi colegi

-dezinteres faţă de disciplină-atentie oscilantă

-sa fie mai atentă-sa colaboreza cu colegii

3.11.2008 Chimia anorganică -curs

-la începutul orei a fost atentă,iar pe parcurs atenţia ei s-a micşorat pentru că a început să vorbească cu colega ei.

-atentie oscilantă-lipsa motivaţiei-lipsa concentrării atenţiei

-sa încerce să se implice mai mult

4.11.2008 Integrare europeană-curs

-linistita,atentă îşi ia notiţe şi nu îi dă atenţie colegei care o deranjează

-interes pentru ora -implicare pasivă

5.11.2008 ECDL-laborator

-intarzie la oră,nu îşi ia notiţe,nu efectuează la calculator cerinţele impuse de profesor,pare plictisită,tristă,gânditoare

-dezinteres pentru ora-motivatie intrinsecă

-sa fie punctuală şi să aibă mai mult interes pentru ora

10.11.2008 Chimia analitică -curs

-pare interesată de ce spune profesorul,îşi ia notiţe

-interes pentru ora

10.11.2008 Chimia anorganică-laborator

-participa cu interes la realizarea experimentelor chimice alături de colegi,scrie la tabla rezultatele experimentului

-interes pentru ora

11.11.2008 Matematica aplcata 1-curs

-isi ia notiţe,se uită într-o revistă,vorbeşte cu colega ei

-implicare pasivă

-sa nu dea atenţie celor din jur

3

Grila de observatie curenta

Indicatoriobservationali FB B SDistributivitatea atentiei ×Mobilitatea atentiei ×Rapiditatea memoriei ×Motivatia invatarii ×Fidelitatea redariiinformatiilorSpirit competitiv ×Activism,implicare ×Aptitudini(tehnice,artistice,sportive,muzicale)

×

Trasaturi de caracter ×Modestia ×Sinceritatea ×Altruismul ×Responsabilitatea ×Constiinciozitatea ×Sociabilitatea ×Punctualitatea ×

In urma aplicarii acestei fise de observatie am constatat ca elevul are capacitate de memorie,este punctual,participa cu interes la realizarea experimentelor,este sociabil dar nu ar trebuie sa dea atentie celor din jur si sa se concentreze mai mult la ceea ce spune profesorul.

4

Nume:Prenume:Clasa:Dată:

CHESTIONAR

Şcoala este importantă pentru tine?

1.De ce mergi la şcoală?a)să înveţib)te trimit părinţiic)să te întâlneşti cu prietenii

2.Ţi-ai dori să participi la activităţi extraşcolare? a)Da b)Nu c)Poate

3.Îţi place la şcoală?a)Dab)Nuc)Câteodată

4.E importantă atmosfera din clasă?a)Dab)Nuc)Câteodată

5.Ce faci dacă ai întârziat la ore?a)ceri scuze profesoruluib)te aşezi în bancăc)nu intru în clasă

6.Ai pus întrebări pentru a-ţi clarifica anumite aspecte ale orei?a)Dab)Nu

5

c)Câteodată7.Ai analizat întotdeauna argumentele prezentate de profesor?

a)Dab)Nuc)Câteodată

8.Pe profesori îi priveşti că pe nişte prieteni?a)Dab)Nuc)Nu cred

9.Crezi că scoala are un rol important pentru viitorul tău?a)Dab)Nuc)Nu ştiu

Interpretarea chestionarului

Am aplicat acest chestionar unui număr de 20 de elevi din clsa a V-a din comună Cleja ,judeţul Bacău.În urma chestionarului am constatat că aceşti elevi dau o mare importanţă şcolii şi îşi respectă profesorii,iar majoritatea dintre ei sunt dornici să înveţe lucruri noi.Discutând şi cu diriginta clasei care mi-a confirmat faptul că mulţi dintre elevi au vise şi planuri pentru viitor şi mai ales încearcă să nu îşi dezamăgească părinţii.

6

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV

I. DATE PERSONALE Numele şi prenumele elevului ……Rachita Ovidiu………………………..clasa a

XI-B…..Data naşterii………24.05.1993…..localitatea…Bacau……………Şcoli frecventate…………SC.Nr.1………………………………………Domiciliul actual ………Bacau………………………………………

II. DATE MEDICALE 1.Antecedente ……………-………………………………………………….Factori nocivi în perioadele:a) prenatală………………-……………………b) natală …………………-…………………….c) Postnatală ………………-……………………Boli organice cronice…………-………………………………………….…………………………………-………………………………………….Boli psihice şi mintale ………-…………………………………………….………………………………………………………………………………Deficienţe senzoriale ………-………………………………………………..……………………………………………………………………………….Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii actuale …sanatos……………

III. DATE ASUPRA ACTIVITĂŢII PSIHICE 1. Caracteristicile proceselor intelectuale - Gândirea:

Clasa Nivel de operare cu noţiuniF.bun Bun Mijlociu Slab F.slab

IXXXI ×XII

-Limbajul:

Clasa

Vocabular foarte bogat, exprimare

elevată

Vocabular normal,

exprimare firească(fără

Vocabular redus, exprima

re

Vocabular foarte limitat,

Exprimare foarte

7

(corectă,clară,cursivă)

dificultăţi) greoaie(dificilă)

greoaie(incoerentă,neclară)

IX X XI × XI

I

-Memoria

Clasa F. bună Bună Potrivită Slabă F. slabă

IX X

XI × XII

- Imaginaţia

Clasa F. bună Bună Potrivită Slabă F. slabă

IX X

XI × XII

Atenţia:Clasa F. bună Bună Potrivită Slabă F. slabă

IX X

XI × XII

2.Procese afective şi motivaţionale

Clasa F. puternice

Puternice Potrivită Slabă F. slabă

IX X

XI × XII

Sentimente:

Clasa Intelectuale Estetice Moral-umaneIX X

8

XI × XII

Pasiuni pentru o anumită activitate sau profesie: Chimie si Matematica

3. Procesele volitive şi activitatea elevului Voinţa:

Clasa F. puternică

Puternică Potrivită Slabă F. slabă

IX X

XI × XII

Priceperi :Prepararea sustantelor chimice in laborator4. Trasături de personalitate

Aptitudini generale:-Inteligenţa:

Clasa F. bună Bună Mijlocie Slabă F. slabăIX X

XI × XII

Înţelegerea:Clasa Nivel de înţelegere

F. bun Bun Mijlociu Slab F. slab IX X XI ×XII

Aptitudini speciale:

Clasa Literatură Matematică Tehnică Ştiinţe sociale

Arte

IX X

XI × XII

Tipul de temperament:

Clasa Pasional Coleric Sentimental Nervos Flegmatic Sangvin Apatic Amorf

IX X XI × XII

9

Caracterul:

Trăsături pozitive de caracter…ambitios.,atent,harnic,cu dorinta de cunoastere

Trăsături negative de caracter…incapatanat,timid,nepriceput…………..

………………………………………………………………………………….

Atitudinea faţă de :

a) Societate …pozitriva

b) Şcoală…interes

c) Colegi…amicitie

d) Sine…pozitiva

IV. DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL

1. Structura familiei(tata, mama, fraţi, surori)

Nr.

crt

Numele şi

prenumele

Data

naşterii

Profe

sia de

bază

Ocupaţia

(funcţia)

actuală

Pregătirea

şcolară

Retri

buţia

tarifar

ă

Obs.

Rachita

Marius

30.01.

1973

muncitor liceal

Rachita

Manuela

24.11.

1974

casnica liceal

2. Climatul social- moral al familiei…sanatos,ajuta la integrarea elevului in societate3. Regimul educativ al elevului în familie……democratic4. Condiţiile de lucru al elevului în familie……favorabile pentru executarea temei……

V. Date asupra activităţii din mediul şcolar1. Situaţia la învăţătură:

10

- Media generală anuală şi locul ocupat în clasă……7,20…………………………………………………………………………………………………

- Obiecte cu rezultate superioare…Chimie,Matematica… - Obiecte cu rezultate inferioare:Limba si Literatura Romana

- Nivelul de pregătire practică…bun

2. Activitatea în cercuri de specialitate -Iniţiative deosebite …………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Rezultate obţinute…………………………………………………………………………………………………………………………………………

3, Activitatea în concursurile şcolare şi extraşcolare- Lucrări deosebite…………………………………………………………

……………………………………………………………………………….. -Locuri(premii) obţinute……………………………………………………………………………………………………………………………………….

4, Activitatea independentă şi stilul de muncă al elevului: - Pregătirea lecţiilor şi temelor… acasa

-Activităţi deosebite adiacente……-………………………………….…………………………………………………………………………………. -Maniera de lucru……-………………………………………………….……………………………………………………………………………….. -Preocupări în timpul liber…internetul…………………………………………………………………………………………………………….

5, Atitudinea faţă de îndatoririle şcolare: -La lecţii……este…atent…………………………………………………………………………………………………………….

- La activităţi practice…este priceput……………………………………………………………………………………………………..

VI. STATUTUL ŞI ROLUL ELEVULUI ÎN GRUPUL–CLASĂ . 1.Activitatea şi comportamentul în organizarea educaţiei:

-Responsabilităţi (funcţii) ………………………………………….…………………………………………………………………………….

- Iniţiative deosebite…nu a luat nici o initiativa………………………………………………………………………………………………………

- Stilul de conducere(autoritar, democratic, indiferent)……democratic ………..- Rezultatele obţinute……bune……………………………………………..

2.Activitatea şi comportamentul în grupul clasă: - Gradul de participare la viaţa grupului…Gradul 1…………………………..- Poziţia psihosocială în cadrul grupului( lider, izolat, respins)…lider…….- Tipuri de relaţii promovate……prietenie………………………………………..

VII. APRECIERI GENERALE ŞI RECOMANDĂRI1. Profilul psihopedagogic al elevului:

11

Nr.Crt.

Variabile evaluate F. slab Slab Mijlociu Bun F. bun

1 Starea sănătăţii ×2 Nivelul

mintal(raţiune)×

3 Capacitate de memorare

×

4 Capacitate de concentrare

×

5 Starea emoţională ×6 Capacitate

volitivă×

7 Inteligenţa ×8 Echilibru

biopsihic×

9 Atitudinea faţă de activitatea şcolară

×

10 Atitudinea faţă de colegi

×

11 Atitudinea faţă de sine

×

12 Gradul de integrare în

familie

×

13 Gradul de integrare în şcoală

×

14 Gradul de integrare în grup

×

2. caracterizarea personalităţii elevului şi mediului său…Elevul traieste intr-un mediu de viata sanatos cu parinti responsabili care se intereseaza de educatia copilului.……………………………………………………………………………………………….………………………………………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………..3. Recomandări pedagogice…… sa se implice in activitati extrascolare……………

Data 29.03.2011……… Benchea Angela

12

Formarea personalităţii umane

Fenomenul prin care societatea realizează transmiterea sistematică şi organizată a experienţei social-istorice noilor generaţii în vederea pregătirii lor pentru viaţă îl reprezintă educaţia.Altfel spus,educaţia reprezintă un fenomen consubstational existenţei omului.Prin intermediul educaţiei el poate deveni altceva decât ceea ce este.În cadrul acestei deveniri a omului se împlineşte o dezvoltare care,însă nu este expusă întâmplării,ciurmareste,totdeauna o finalitate.

Fiecare om are personalitatea sa.Adolescentul pe măsură ce înaintează în vârstă îşi dezvoltă personalitatea sa.Nici o perioadă a vieţii nu este mai importantă pentru dezvoltarea personalităţii decât adolescenta.Adolescenta este cu adevărat o perioadă a descoperirii sinelui,o perioadă în care persoană cunoaşte cel mai bine,foarte intim,ceea ce a devenit,însă şi o perioadă de strădanie pentru devenire.De-a lungul adolescenţei apar o serie de factori de dezvoltare unice.Aceştia implica atingerea unor anumite interdependente faţă de părinţi,relaţii sociale măture cu covarstnicii ,un sistem de valori şi o filozofie de viaţă,o orientare faţă de relaţiile de cuplu,relaţii sexulae,familie , copii şi pregătirea pentru profesie.Adolescenta este o perioadă mai dificilă iar unii dintre adolescenţi se confruntă cu diferite probleme

Dezvoltare a personalităţii fiecărui individ depinde de aptitudinile şi caracterul fiecăruiaÎn perioada adolescenţei asistăm la o anumită stabilizare a aptitudinilor din perioada

copilăriei.Aptitudinile se dezvoltă continuu atingând un nivel maxim , care durează un anumit timp ,apoi spre vârstele înaintate urmează declinul.Modificarea aptitudinilor cu vârsta ia diferite forme.În timp ce performanţele la unele probe care implică factori vizuali şi motori încep să scadă, performanţele la testele de vocabular şi informaţii continua să crească

Adolescentul este individul care începe să construiască sisteme sau teorii în sensul larg al acestui termen.Acest stadiu se caracterizează prin dezvoltarea competenţei cognitive a adolescentului:creşterea capacităţii de prelucrare a informaţiilor şi a nivelului abstractizărilor şi generalizărilor,ca atare inteligenta,că aptitudine generală,se manifestă plenar.Tot în perioada adolescenţei se va realiza şi fixarea unei dominante în ceea ce priveşte manifestarea unuia şi altuia dintre tipurile de inteligenta definite de Gradner.. Explozia ştiinţifică din secolul XX reprezintă un factor important în dezvoltarea capacităţilor cognitive ale adolescenţilor din ziua de azi.Capacitatea lor de utilizare a calculatorului precum şi accesul la internet la acumularea unui volum mai mare de cunoştinţe şi la achiziţia unor strategii rezolutive mai eficiente la dezvoltarea superioară a capacităţilor de abstractizare şi generalizare. Adolescenta este o perioadă de căutări, o perioadă în care adolescenţii încearcă să descopere cât mai multe lucruri despre ei,despre lumea ce îi înconjoară.O particularitate specifică adolescentului este dorinţa de afirmare a propriei personalităţi.Tendinţa de afirmare se manifestă foarte diferit.Performanţele obţinute pot avea un impact deosebit asupra alegerilor privind viitorul.

Criza adolescenţei este considerată de unii autori ca fiind un organizator,iar rezolvarea ei o sursă de progres.Criză de originalitate se manifestă în mod diferit în ceea ce priveşte diferiţi parametri:intensitatea manifestărilor,momentul începerii,durata sa,apartenenţa la un anumit sex sau ţip temperamental,conţinutul central al schimbărilor.

In ceea ce priveşte diferenţele de sex se pare că băieţii resimt această criză mai intens şi pe o perioadă mai lungă de timp,datorită tendinţei de dezvoltare a masculinităţii,a forţei.Fetele sunt mai blânde şi mai calme pe perioada adolescenţei,însă există şi fete care au manifestări asemnatoare băieţilor,acestea având tendinţa de a se opune permanent cerinţelor parentale.

Manifestarea crizei adolescentine este diferită în funcţie de tipul temperamental. Astfel,se consideră că tipurile puternice au tendinţa spre crize puternice şi invers.

13

Cei mai spectaculoşi sunt colericii ,iar manifestarea cea mai slabă o au melancolicii.La introvertiţi apare o neconcordanţă între opoziţiile şi nemulţumirile lor interne şi externe.În funcţie de aspectul pe care adolescentul doreşte să-l dobândească,manifestările pot îmbrăca forme diferite.Cel mai important lucru pentru unii este dobândirea autonomiei faţă de părinţi ,de aceea au tendinţa de a se respinge tot ceea ce aceştia spun sau cer ,nu doresc să se supună autorităţii parentale.Pentru alţii afirmarea Eu-lui are o importanţă mai mare,ei încercând din răsputeri să-şi impună punctul de vedere în faţa părinţilor şi să ceară să li se respecte opiniile ,să se ţină cont de ele.Cucerirea autonomiei şi independenţei este unul din marile câştiguri ale crizei şi ale dezvoltării din acest stadiu.Obţinerea independenţei se realizează pe mai multe planuri:spaţial propriu din locuinţa,domeniul culinar,vestimentar,activităţi casnice,preocupări de timp liber.Dependenţa adolescenţilor faţă de familie este legată de partea financiară ,mai ales dac ei îşi continua studiile după ciclul liceal.

Aceasta cucerire a autonomiei contribuie la creşterea încrederii în sine a adolescenţilor,dezvoltarea demnităţii personale, a responsabilităţii personale şi o responsabilizare în ceea ce priveşte deciziile de viitor.

O parte importantă caracterului o reprezintă şi moralitatea ,atitudinile şi valorile morale pe care le are individul şi la care acesta se raportează.Pe măsură ce adolescenţii dobândesc capacitatea de a gândii despre idei abstracte şi ipotetice şi pe măsură ce îşi trasează identităţile lor viitoare,mulţi dintre ei reflectă asupra propriilor valori şi standarde morale.Cu toate că adolescenţii încalcă regulile din când în când adolescenta este o perioadă în care indivizii sunt puternic motivaţi să se comporte moral.Adolescenţii încep să vadă moralitatea că pe o parte importantă a personalităţii.Fiecare adolescent îşi va descoperi Eul ,sau astfel având ocazia să stea de vorbă cu sine cu toată sinceritatea departe de ochii iscoditori ai lumii externe.

După ce omul a acumulat,de-a lungul existenţei sale,diverse valori,trebuie să se ingrijeasaca că,prin educaţie,să le predea celor ce vin.Dar această operă nu este pur şi simplu de schimb;ea este o operă cu mai multe faţete,de o deosebită complicaţie.

Lumea valorilor umane,în sensul cel mai general al acestei expresii-este lumea educaţiei,lumea prin care omului i se deschide realitatea,în toate ipostazele ei,iar el se face accesibil ei.Dar imaginea realităţii în toate dimensiunile ei,nu i se oferă omului de la sine şi depinde de acţiunea deliberată a educaţiei a învăţământului,a acelui proces delicat de formare.Omul este doar un candidat la statutul speciei;el devine om numai prin om,prin acţiunea şi influenţa altor oameni care,ei înşişi,la rândul lor,pot arăta omului în devenire o imagine temporară a existenţei sale continue,o imagine animată mereu de dimensiunile existenţei viitoare.

Educaţia a devenit, firesc,un domeniu cu înalta prioritate în construcţia oricărei societăţi moderne.Odată cu ea şi disciplină care o studiază,pedagogia a căpătat noi dimensiuni.Astăzi se recunoaşte în mod expres faptul că progresul economic,social şi cultural al unei naţiuni sau al oricărei comunităţi sociale,depinde de modul în care se concepe acest fenomen,de demersurile practice de realizare. Formarea omului ca subiect conştient şi activ capăta o pondere considerabilă;se năzuieşte a se forma un om la nivelul cuceririlor ştiinţei,dar şi la nivelul înaltelor virtuţi ale umanităţii.

Că educaţia este izvorul civilizaţiei,dar şi acel al umanizării este un fapt greu de contestat.În absenţa ei omul rămâne cu ceea ce i-a dat natură cu multe milenii în urmă:o potenţialitate care nu este încă realitate.

14

RELAŢIILE INTERPERSONALE ŞI ROLUL LOR ÎN FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

1. Personalitatea – o construcţie socială Personalitatea se formează în contextul relaţiilor interpersonale şi sociale. Prin interacţiune cu altul (alţii), omul ajunge să se cunoască mai bine, să înţeleagă atitudinile şi comportamentele celorlaţi, să înveţe roluri de partener, interlocutor, coechipier. Dacă avem în vedere doi indivizi – A şi B – care au stabilit o relaţie, putem constata că A îl poate influenţa pe B, că B reacţionează încercând să schimbe prima impresie a lui A, că acesta îşi reorganizează conduita faţă de partener ş.a.m.d. Prin interacţiune, indivizii se adaptează reciproc, fiecare jucând rol de stimul pentru celălalt. Fără această reciprocitate interpersonală nu poate fi înţeles nici unul dintre cei doi termeni ai cuplului: eu şi altul. Avem de-a face cu o interacţiune între două entităţi, două lumi, două universuri specifice. În Introducere la psihologia colectivă şi analiza eului, Sigmund Freud afirmă:”Altul joacă întotdeauna în viaţa individului rolul de model, de obiect, de asociat sau adversar, iar psihologia individuală se prezintă chiar de la început ca fiind în acelaşi timp şi o psihologie socială, în sensul larg, dar pe deplin justificat, al cuvântului” (după A. Neculau). Raportându-se mereu la părinţi, fraţi, surori, prieteni de joacă, colegi, copilul învaţă să îi cunoască şi în acelaşi timp să se cunoască. „Eu este altul”, a spus cu genialitate Arthur Rimbaud. Relaţiile cu alţii presupun o ţesătură de ambivalenţe, pendulând între identificare şi opoziţie. Învăţarea prin interacţiune cu alţii, trăirile colective favorizează socializarea. Relaţiile interpersonale instituie valori, norme de conduită, modele de comportare, stiluri de interacţiune. Trăirea împreună a evenimentelor joacă un rol important în dezvoltarea relaţiilor umane, are un caracter „contagios”, sistematic cultivat şi canalizat de practicile sociale. Din interacţiune rezultă capacitatea de a diferenţia, competenţa (auto)evaluării, decentrarea afectivă, cum spune Jean Piaget. O concepţie relativ recentă asupra personalităţii consideră că individul uman (sau actorul social) îşi construieşte edificiul personalităţii primind informaţii şi interacţionând, tot timpul, cu cei ce-l observă şi evaluează şi este, în acelaşi timp, el însuşi un observator şi un evaluator al altora. Personalitatea este deci o „construcţie socială” în care intră trei componente esenţiale: comportamentul pe care actorul, ca individ biologic distinct, îl aduce pe scena socială; semnificaţiile pe care actorul însuşi le dă comportamentului său, modului său de a fi; semnificaţiile pe care ceilalţi le ataşează comportamentului actorului social. Mai întâi actorul: cu înzestrarea lui biologică, cu calităţile şi limitele sale, cu diferenţele individuale faţă de ceilalţi. Apoi actorul ca auto-observator: capacitatea sa de a se vedea cu ochii altora, de a se autoevalua şi situa în context, în raport cu ceilalţi. În sfârşit, actorul observat: actorul îşi asumă roluri, participă, vrea să devină „personaj”, să fie recunoscut ca personalitate. În acest scop, ştiind că evaluările celorlalţi îi conferă valoare, îl aşează într-o ierarhie, el încorporează informaţii de la alţii despre sine (gesturi, cuvinte, atitudini). Nu suntem numai conştienţi că alţii gândesc despre noi, trebuie să fim în stare şi să ne formăm o impresie despre ceea ce gândesc, despre imaginea lor referitoare la persoana noastră. În centrul concepţiei despre personalitate ca o construcţie socială stă „competenţa” omului de a se vedea aşa cum îl văd alţii. Iar primul pas e capacitatea de a se întoarce spre sine, de a se observa. Al doilea pas e recunoaşterea acestei competenţe la ceilalţi, conştientizarea conştiinţei de sine a celuilalt. În felul acesta putem să ne facem o impresie despre imaginea noastră în conştiinţa celorlalţi.

2. Motivaţia de afilierea) Nevoia de afiliere

15

Oamenii nu pot trăi izolaţi unul de altul. Nevoia de afiliere se referă la nevoia oamenilor de a avea contacte relativ frecvente cu ceilalţi. Ea stă la baza formării relaţiilor interpresonale. Cei mai mulţi dintre noi au nevoie să fie şi să interacţioneze cu ceilalţi. Această nevoie de afiliere este atestată de cazurile de izolare socială prelungită. În 1938, un amiral american s-a oferit voluntar să petreacă singur şase luni la o staţie meteorologică din Antarctica. Deşi menţinea legătura radio cu lumea, după 20 de zile a început să se simt singur şi părăsit. După două luni a ajuns să se preocupe foarte serios de chestiunile religioase. Starea lui a evoluat repede spre depresie accentuată şi apatie. Echipa care a mers să-l recupereze după 90 de zile l-a găsit halucinând.b) Nevoia de intimitate O distincţie utilă pentru studiul relaţiilor interpersonale este aceea dintre nevoia de afiliere şi nevoia de intimitate. Prima se referă la dorinţa de a stabili cât mai multe contacte sociale. Cea de-a doua, la preferinţa pentru relaţiile calde şi apropiate. Indivizii cu o mare nevoie de intimitate se preocupă de calitatea relaţiilor lor cu ceilalţi. Ei au mai multă încredere în partenerii lor şi sunt mai satisfăcuţi de relaţiile lor sociale.c) Singurătatea În viaţa de zi cu zi suntem înclinaţi să considerăm că singurătatea înseamnă lipsa relaţiilor sociale. Suntem singuri atunci când relaţiile noastre cu ceilalţi sunt foarte puţin numeroase şi inadecvate. Din punctul de vedere al ştiinţei psihologice, singurătatea este o stare emoţională a persoanei. Psihologii fac distincţia între a fi solitar şi a se simţi singur. Solititudinea este un termen obiectiv. Ea este definită ca absenţa altora din mediul persoanei şi poate sau nu să fie resimţită ca neplăcută. Pe de altă parte, singurătatea este subiectivă: termenul se referă la insatisfacţia persoanei faţă de caracteristicile relaţiilor ei cu alţii. Oamenii se simt singuri atunci când există o discrepanţă între relaţiile interpersonale pe care le au şi cele pe care ar dori să le aibă. Deficitul în relaţiile interpersonale ale celor ce se simt singuri poate fi cantitativ ori calitativ. Persoanele care au foarte puţini prieteni apropiaţi se pot simţi singure pentru că-şi doresc mai mulţi prieteni; acest tip de singurătate se numeşte singurătate socială. Pe de altă parte, o persoană care are foarte mulţi prieteni poate resimţi singurătatea din cauză că are impresia că relaţiile ei cu ceilalţi sunt superficiale; în acest caz, avem de-a face cu singurătatea emoţională. Indivizii singuri sunt de obicei timizi şi au o stimă de sine scăzută. Ei sunt, foarte adesea, depresivi, au opinii negative despre ceilalţi şi sunt prudenţi din punct de vedere social: evită situaţiile interpersonale în care ar putea fi respinşi de ceilalţi.

3. Atracţia interpersonală Termenul de atracţie se referă la o stare motivaţională: dorinţa de a interacţiona, de a avea relaţii cu o anumită persoană. Este opusul termenului de respingere (dorinţa de a nu iniţia o relaţie sau de a pune capăt unei relaţii) şi diferit de indiferenţă. Oamenii pot fi atraşi de multe lucruri: de o melodie, de un peisaj, de o clădire etc. Termenul de atracţie interpersonală denumeşte dorinţa unui individ de a întreţine relaţii pozitive cu alt individ.a) Proximitatea Unul dintre predictorii cei mai puternici ai atracţiei interpersonale este apropierea în spaţiu a celor doi parteneri – proximitatea. Sociologii au constatat de multă vreme că majoritatea căsătoriilor leagă vecini, colegi de serviciu sau colegi de clasă. Efectele proximităţii sunt explicate prin: anticiparea interacţiunii şi simpla expunere. Anticiparea interacţiunii Proximitatea îngăduie indivizilor să-şi descopere preocupări comune şi să schimbe recompense. Dar simpla anticipare a interacţiunii conduce şi ea la atracţie pentru celălalt.

16

De exemplu, într-o cercetare care probează efectele anticipării interacţiunii, experimentatorii îşi invitau subiecţii (de sex masculin) să privească o înregistrare cu o fată. Despre această fată li se spunea că urmează să-i întâlnească. Un alt grup de subiecţi ce urmăreau aceeaşi înregistrare era făcut să creadă că nu va întâlni niciodată persoana din film. În acord cu ipoteza anticipării interacţiunii, subiecţii din primul grup erau atraşi într-o măsură mai mare de fata filmată. S-a demonstrat, de asemenea, că simpla anticipare a interacţiunii ne face să-l percepem pe celălalt ca fiind simpatic şi compatibil, sporindu-ne şansele de a întreţine o relaţie recompensatoare. Acest fenomen are o valoare adaptivă. Fiecare din noi intră în relaţie cu parteneri pe care nu i-a ales el însuşi, dar cu care are nevoie să interacţioneze: colegii de clasă, bunicii, profesorii, colegii de birou etc. Simpatia arătată acestora ameliorează relaţiile cu ei, contribuind astfel la resimţirea de către individ a unei stări de satisfacţie generală. Simpla expunere În mod obişnuit, considerăm că expunerea repetată la un obiect ne plictiseşte şi ne face în cele din urmă să-l detestăm. Psihologii au demonstrat însă ca lucrurile nu stau deloc aşa. Astăzi există multe studii care dovedesc proprietatea simplei expuneri la un anume obiect ori persoană de a amplifica atracţia faţă de obiectul sau persoana în cauză. Aceeaşi simplă expunere este responsabilă pentru faptul că indivizii au tendinţa de a prefera iniţiala numelui lor altor litere ale alfabetului. Aşadar, efectele proximităţii asupra atracţiei interpersonale pot fi explicate şi prin simpla expunere: suntem expuşi mereu la persoanele care trăiesc în apropierea noastră, încât ele nu ne plictisesc, ci ne devin tot mai dragi pe măsura trecerii timpului. b) Similaritatea Pe măsură ce indivizii se cunosc unii pe alţii, apar anumiţi factori care decid dacă relaţia lor se va transforma sau nu într-una solidă. Unul din aceşti factori este similaritatea. Prietenii, perechile de îndrăgostiţi, soţii au atitudini, credinţe şi valori comune. c) Reciprocitatea Adesea, atracţia interpersonală urmează principiul reciprocităţii: îi simpatizăm pe cei care ne simpatizează şi îi antipatizăm pe cei care ne antipatizează. Un experiment al unor autori americani atestă aceste observaţii. În cadrul unor discuţii de grup, cei doi autori îi fac pe subiecţi, prin intermediul unor evaluări scrise, să creadă că ceilalţi membrii ai grupului îi simpatizează ori îi antipatizează. Aşa cum se prezisese, cei ce aveau convingerea că sunt agreaţi de grup se simţeau mai atraşi de acesta decât cei ce se ştiau respinşi. Evident, principiul acesta al reciprocităţii operează şi în relaţiile interpersonale, nu numai în relaţiile individului cu grupul. S-a demonstrat că sentimentul de iubire este stimulat de aflarea faptului că celălalt nutreşte sentimente pozitive faţă de noi. Subiecţii cărora li se spune că altă persoană îi admiră simt afecţiune pentru acea persoană.

4. Auto-dezvăluirea Auto-dezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informaţii mai mult sau mai puţin intime despre el. Procesul de auto-dezvăluire reprezintă o parte deosebit de importantă a interacţiunilor noastre cu ceilalţi. O definiţie uzuală enunţă că auto-dezvăluirea corespunde dezvăluirii verbale intenţionate a materialului auto-descriptiv în faţa unuia sau a mai multor parteneri. Caracteristicile auto-dezvăluirilor (dacă transmitem gânduri, sentimente sau experienţe altor persoane, nivelul de intimitate a acestor dezvăluiri, momentul potrivit pentru a o face, persoana în faţa căreia ne confesăm) au repercusiuni însemnate asupra participării noastre sociale. Ele determină numărul şi calitatea relaţiilor noastre sociale. Auto-dezvăluirea poate varia în multe privinţe. De pildă, un individ îi poate dezvălui altuia informaţii despre foarte multe aspecte ale vieţii sale şi totuşi să-i furnizeze numai informaţii superficiale. Putem spune altei persoane că ne place tenisul, că ne place la nebunie să mâncăm pizza

17

şi hamburger şi că avem doi fraţi mai mari. Toată această poveste îl face pe celălalt să cunoască multe faţete ale vieţii noastre, dar el nu va şti nimic despre speranţele, aspiraţiile şi temerile noastre, despre ceea ce ne face să fim o persoană unică. O astfel de dezvăluire este caracterizată de lărgime, dar nu de profunzime. În alte cazuri, dezvăluirea poate fi foarte intimă şi personală, dar să se refere la un singur aspect al existenţei celui ce se dezvăluie – de exemplu, la experienţele lui religioase. Distincţia între auto-dezvăluiea personală (dezvăluiri despre propria persoană) şi auto-dezvăluirea relaţională (dezvăluiri despre relaţia cu o altă persoană sau despre interacţiunea individului cu alţii) este importantă. Auto-dezvăluirea relaţională poate dobândi un rol important în menţinerea şi consolidarea unei relaţii, în măsura în care partenerii sunt capabili să comunice despre starea legăturii lor.

Biblografie:’’Ciocanu Ion si Negret Ion( )-Formarea personalitatii umane,Editura H.Rudolphscaffer (1983)–“Psiholgia colpilului”, editura ASCR

Ioan Nicola(1994),,Pedagogie”,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

18

FISA APLICATIVA

Operaţionalizarea obiectivelor

Dată:14.05.2009Clasa:aVII-aModulul:Energie,electrotehnica,energieCapitolul:Transformarea energieiTema:Producerea energiei electrice

Obiective operaţionale

A)Obiective cognitive

OC1:Să descrie apariţia energiei electriceOC2:Să definească următorii termeni:generatorul de curent alternativ,centrală electricăOC3:Să enumere sursele primare de energie folosite la o centrală electricăOC4:Să enumere cel puţin 5 exemple de centrale electrice

OC5:Să explice cel puţin trei centrale electrice

B)Obiective afective

OA1:Vor manifesta interes pentru producerea energiei electrice

C)Obiective psihomotorii

OPM1:Să realizeze o machetă cu centrale eoliene

19

ANALIZA A DOUǍ MANUALE ALTERNATIVEManualul 1:CHIMIE”-manual pentru clasa a IX-a,Ionela Alan,Editura Aramis,2007Manualul 2 :”CHIMIE”-manual pentru clasa a-IX-a,Felicia Nuta,Marinela Serban,Edituta Aramis,2007

Criterii Manualul 1 Manualul 2

1)Conformitatea cu programa şcolara

Prezintǎ toate capitolele şi subcapitolele prevǎzute in programa şcolarǎ.Acest manual mai conţine şi capitole neprevǎzute în programǎ.

Manualul e constituit conform programei şcolare.

2)Cerinţe ştiinţifice:

a)structura logicǎ

Cuprinde 5 capitole:-Tabelul periodic al elementelor-Legaturi chimice-Solutii-Echilibre chimice-Reactii de oxido-reducere

Cuprinde 6 capitole:-Tabelul periodic al elementelor-Structura atomului-Legaturi Chimice-Solutii-Echilibre chimice-Reactii de oxido- reducere

b)evitarea erorilor ştiinţifice

Niciunul dintre cele 2 manuale alternative nu prezintǎ erori ştiinţifice sau de tipar.

c)calitatea si cantitatea informaţiilor

Informaţiile sunt de calitate,dar în numǎr foarte mare.

Calitatea şi cantitatea informaţiilor sunt accesibile.

d)nevoia de inteligibilitate:Limbajul este greu accesibil,lecţiile fiind greu de înteles.

Limbajul e accesibil,cu multe cuvinte din vorbirea curenta.

e)nevoia de coerenţaConţinutul permite o instruire sistematicǎ,conceptele sunt bine definite.

Informaţiile sunt prezentate într-o ordine logicǎ.

3)Cerinţe pedagogoice

a)sǎ evidenţieze activismul cognitiv

Îmbinarea lecţiilor de Chimie cu experimentele realizate contribuie la dezvoltarea capacitaţilor de explorare,investigare si rezolvare de probleme.

Activismul cognitiv al elevilor este stimulat experimente chimice ;se dezvlotǎ capacitatea de a comunica,utilizând limbajul chimic.

b)sǎ valorifice potenţialul informativ-formativ al

conţinutului

Sunt prezentate multe exerciţii prin care elevii işi pot verifica cunoştinţele.

Manualul conţine multe teste,iar temele propuse dau elevilor şansa de a aprofunda noţiunile învǎţate.

c)sǎ realizeze prelucrarea conţinuturilor pe criteriile

Prelucrarea logicǎ a informaţiilor,forma graficǎ atractivǎ,corelarea

Definiţiile capteazǎ atenţia,dar lipsa imaginilor nu atrage atenţia.

20

coerenţei logice,al accesibilitǎţii,al diferenţierii,al claritǎţii,al flexibilitǎţii,al susţinerii atenţiei, motivaţiei

imaginilor cu elementele de conţinut atrag atenţia şi faciliteaza procesul de învǎţare.

d)sǎ prezinte metodologia studiului individual

Manualul cuprinde 2 recapitulǎri generale .

Manualul cuprinde 1 recapitulare generala.

4)Cerinte psihologice

a)adaptarea la particularitǎţile de vârstǎ

Acest manual,cu o construcţie solidǎ,modernǎ,e realizat pentru elevi de clasa a 9-a sau chiar mai mari, pentru cǎ informaţiile sunt într-o cantitate foarte mare transmise printr-un limbaj greu accesibil.

Manualul e adaptat particularitǎţilor de vârstǎ şi potenţialului intelectual al elevilor cǎrora li se adreseaza.

b)sǎ activeze procesele psihice

Susţin atenţia,interesul şi stimuleazǎ motivaţia prin studiul şi aplicarea chimiei în contexte variate.

5)Cerinţe de igienǎ

a)lizibilitatea textului/materialului iconografic

Texte lizibile,imagini clare,color,definiţiile sunt subliniate.

Lipsesc imaginile,însǎ textele sunt lizibile.

b)calitatea hârtiei,a cernelei topografice

Hârtia e de calitate foarte bunǎ,are culoare albǎ,e groasǎ şi bine imprimatǎ

Hârtia şi cerneala sunt de calitate bunǎ.

c)formatul manualuluiManualul conţine 128 de pagini ,în format A4.

Manualul contine 128 de pagini,in format A4

6)Cerinţe estetice

a)calitatea tehnoredactǎrii

Foarte bunǎ Bunǎ

b)calitatea ilustraţiilorImagini clare şi color. Foarte puţine imagini,dar

colorate.

c)calitatea copertei Coperta e color,lucioasǎ,atractivǎ.

Coperta e color,dar de o calitate medie.

7)Cerinţe economice

a)rezistenţa la deteriorare

Manualul e rezistent la deteriorare.

Manualul nu prezintǎ rezistenţa la deteriorare.

b)costuri Preţ:17 lei Preţ :16lei

21

Proiect de lectie

Clasa: a-VII –A

Disciplina: Educatie tehnologica

Titlul lecţiei: SISTEME DE COMUNICATII SI TRANSPORT

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă

Timpul acordat: 50 min.Tabelul A.1.1.1. Formularea obiectivelor operaţionale

Obiectivele operaţionale

Codul Conţinutul Condiţiile de probare

Criteriul de realizare

acceptabilOC1 Elevii sa defineasca comunicarea 13din 19

OC2 Elevii sa defineasca informatiile 9din 18

OC3 Elevii să denumeasca elementele procesului de comunicare

15 din 29

OC4 Elevii să clasifice etapele comunicarii 11din 21OC5 Elevii să defineasca codificarea 10din 20OC6 Elevii să descrie decodificarea mesajului 1din 33OC7 Elevii sa clasifice tipurile de comunicare 14 din 30OC8 Elevii sa clasifice comunicarea verbala 8 din 15OC9 Elevii sa defineasaca comunicarea nonverbala 10 din 18OC10 Elevii sa descrie comunicarea in functie de

intentie13 din 25

OC11 Elevii sa descrie comunicarea in functie de directie

14 din 26

OC12 Elevii sa descrie comunicarea in functie de intentie

13 din 25

OC13 Elevii sa precizeze mijloacele de transmitere a informatiei

14 din 28

OC14 Elevii sa denumeasca echipamentele specifice comunicarii

13 din 26

OC15 Elevii sa clasifice etapele din istoria transporturilor

12 din 24

OC16 Elevii sa defineasca transporturile 11 din 22OC17 Elevii sa clasifice transporturile 12 din 20

22

OC18 Elevii sa defineasca caile de comunicatii 9 din 20OC19 Elevii sa clasifice caile de transport 10 din 21

Tabelul A.1.1.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale Delimitarea conţinutului pe obiectiveCodul obiectivelor operaţionale

Elemente de conţinut, conform manualului

OC1 Comunicarea este procesul prin care se realizeaza transmiterea,schimbul sau punerea in valoare a unor mesaje intre parteneri si utilizeaza un sitem de simboluri comune.

OC2 Informatiile sunt vestile sau stirile care se comunica prin diverse mijloace

OC3 Elementele procesului de comunicare:-emitatorul-receptorul-mesajul,informatia-mediul in care se realizeaza transmiterea informatiei-factorii perturbatori ce deranjeaza procesul de transmitere a mesajului-raspunsul sau feed-back-ul

OC4 Etapele comunicarii sunt:-codificarea-decodificarea

OC5 Codificarea este etapa ce apartine emitatorului si presupune formularea mesajului si transmiterea acestuia

OC6 Decodificarea mesajului apartine receptorului,fiind determinata in principal de perceperea mesajului si de intelegerea acestuia,dupa cum urmeaza transmiterea raspunsului.

OC7 Tipuri de comunicare:-comunicarea verbala-comunicarea nonverbala-comunicarea paraverbala

OC8 Comunicarea verbala poate fi:orala,scrisa,grafica,muzicalaOC9 Comunicarea nonverbala este o comunicare expresiva ce insoteste de cele

mai multe ori comunicarea verbalaOC10 Comunicarea paraverbala este data de inflexiunile vocii,timbrul

vocii,modalitatea de pronuntare a sunetelor;ea insoteste comunicarea verbala

OC11 In functie de directie, comunicarea poati fi:-pe verticala intre persoane cu statute diferite-pe orizontala intre persoane cu pozitii asemanatoare-pe diagonala intre intermediari

OC12 In functie de intentie comunicarea poate fi:spontana,expresiva intentionata

OC13Mijloacele de transmitere a informatiei sunt:cartea,ziarul,fotografia,cinematografia,telefonul,telegraful,radioul,Televiziunea,video,publicitatea,calculatorul,reteaua Internet

OC14 Echipamente specifice comunicarii sunt:faxu-ul,camerele video,laptop-ul,telefoanele,afisele publicitare,aparatele pentru conferinte

23

OC15 In istoria transporturilor se disting tri etape:-domesticirea animalelor-inventarea rotii-inventarea motorului cu aburi

OC16 Transporturile reprezinta o activitate de mare importanta in dezvoltarea economica a tarii,asigurand legatura intre toate ramurile industriale,intre diferite zone ale tarii.

OC17 Transporturile se clasifica dupa mai multe criterii:-dupa destinatie,transporturile pot fi:de persoane sau de marfuri-in functie de caile de transport pe care se realizeaza pot fi:terestre,pe apa sau aeriene-in functie de ruta parcursa,transporturile pot fi:de trafic,intern,local,international-dupa destinatie la care se efectueaza,transporturile sunt:pe distante mici,mari si foarte mari

OC18 Caile de comunicatii sunt constructii special amenajate si dotate cu instalatii pentru a asigura circulatia vehiculelor si pasagerilor in conditii de siguranta

OC19 Caile de comunicatii se clasifica dupa mediul geografic in:terestre,fluvialesau aeriene

Tabelul A.1.1.3. Metodele de învăţământCodul

metodelorde învăţământ

Metodele de învăţământ

C1 Conversaţia de verificareC2 Expunerea

Tabelul A.1.1.4. Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţiiCodul

problemelor (P),

exerciţiilor (E),aplicaţiilor (A)

Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii

P1

E1

A1

24

Tabelul A.1.1.5. Mijloacele de învăţământ

Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământM1 Plansa cu titlul lectieiM2 Plansa cu obiectivele operationaleM3 Plansa cu OC1M4 Plansa cu OC2M5 Plansa cu OC3M6 Plansa cu OC4M7 Plansa cu OC5M8 Plansa cu OC6

M9 Plansa cu OC7M10 Plansa cu OC8M11 Plansa cu OC9M12 Plansa cu OC10M13 Plansa cu OC11M14 Plansa cu OC12M15 Plansa cu OC13M16 Plansa cu OC14M17 Plansa cu OC15M18 Plansa cu OC16M19 Plansa cu OC17M20 Plansa cu OC18M21 Plansa cu OC19

25

Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1)

Tim-pul, înmin.

Etapeledeinstru-ire

Obiec-tivele opera-ţionale

Conţinutul de instruire

Activitatea Formele de organizare a instruirii

Meto-dele de învă-ţă-mânt

Pro-ble-me-le, exer-ci-ţiile, apli-ca-ţiile

Resursele materialeMijloace de învăţământcare

Me-diul de in-stru-ire

cadrului didactic elevilorRe-par-tiza-rea sar-cini-lor

Par-tici-pa-rea elevi-lor

Diri-jarea acti-vităţii

Cu-prindmesaj didactic

facili-tează trans-miterea mesa-jului didactic

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 Contro-

lul pre-zentei

Face apelul Privesc, ascultă şi răspund prezent la apel.

Sala de

clasa 3 Verifi-

carea temei de realizat acasă

Verifică calitativ şi cantitativ tema, prin sondaj, şi face aprecieri verbale.

Prezintă tema de casă şi corectează eventualele greşeli.

“

8 Verifi-carea cunoştinţe-lor obţinute în lecţia prece-dentă

- Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi?

Elevul A răspunde:- Am avut de pregătit lecţia: "Activitati si meserii specifice realizarii produselor din materiale metalice,plastice,cauciuc,sticla"

Fron-tală

Colec-tivă

De cadrul didac-tic

C1 "

26

TabelulA.1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare(Fila2)1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Verificarea cunostintelor obtinute la lectia precedenta

-Ce reprezinta ocupatia?

-Cum se clasifica ocupatiile in tara noastra?

-Ce reprezinta meseria?

-ElevulB raspunde:Ocupatia este activitatea utila,recunoscuta de societate,aducatoare de venit celui care o practica.-Elevul A raspunde:-In tara noastra ocupatiile se clasifica dupa mai multe criterii:domeniul de activitate,nivelul de calificare,materiale prelucrate,unelte si utilaje folosite.-Elevul B raspunde:-Meseria reprezinta complexul de cunostinte teoretice si de deprinderi practice care definesc pregatirea unei persoane si care permit celui care le poseda sa execute anumite operatii tehnologice sau sa presteze anumite servicii

Fron-tala

Colec-tiva

De Cadrul didactic

C1

27

Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3)1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Verificarea cunostintelor obtinute in lectia precedenta

-Cate grupe de meserii cuprinde Clasificarea Ocupatiilor din Romania?

-Elevul A raspunde:COR cuprinde grupe de meserii corespunzatoare nivelurilor de calificare 1,2,3 si studii superioare

Fron-tala

Colec-tiva

De cadruldidactic

C1

14 Crearea fondului perceptiv

- Care sunt indatoririle inginerului chimist ?

Elevul A răspunde:- Indatoririle inginerului chimist sunt:urmareste si respectarea tehnologiilor de productie,asigura functionarea instalatiilor specifice.

16 Captareaatentiei si interesului elevului

- Astăzi vom vorbi despre comunicare.

Ascultă.

18 Anuntarea titlului lectiei

Prezinta titlul lecţiei. Privesc, ascultă şi notează pe caiet

M1

20 Anun-ţarea obiecti-velor opera-ţionale

OC1

– OC19

Tabelul

A.1.1.1.

Prezinta obiectivele operaţionale, conform tabelului A.1.1.1.

Privesc, ascultă şi notează pe caiet

M2

35 Prezentarea continuturilor noi

OC1

– OC19

Tabelul

A.1.1.2.

Prezintă conţinuturile noi, conform tabelului A.1.1.2.


C2 M3-

M19M4

28


40 Realiza-rea conexiunii inverse

OC1

– OC19

- Care este definitia comunicarii?-Care este definitia informatiei?-Care sunt elementele procesului de comunicare?-Care sunt etapele comunicarii?-Care este definitia codificarii?-Care este descrierea decodificarii mesajului?- Clasificati tipurile de comunicare?-Care este clasificarea comunicarii verbale?-Care este definitia comunicarii nonverbale?-Care este definitia comunicarii paraverbale?- Desscrie-ti comunicarea in functie de directie?-Descrie-ti comunicarea in functie de intentie?

-Elevul A raspunde conformtabelului A1.1.2.-Elevul B raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul C raspunde conform tabelului A1.1.2

-Elevul D raspunde conform tabeluluiA1.1.2-Elevul E raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul F raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul G raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul A raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul B raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul C raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul D raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul A raspunde conform tabelului A 1.1.2

" " " C1 "

29

Tabelul A1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatilor de invatare(Fila 5)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1440 Realizarea

conexiunii inverseOC1-OC19

-Care sunt mijloacele de transmitere a informatiei?-Care sunt echipamentele specifice comunicarii?-Care sunt etapele din istoria transporturilor?-Care este definitia transporturilor?-Care este clasificarea transporturilor?-Care este definitia cailor de comunicatii?-Care este clasificarea cailor de comunicatii?

-Elevul B raspunde conform tabeluluiA1.1.2-Elevul C raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul D raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul A raspunde conform tabelului A 1.1.2-Elevul B raspunde conform tabeluluiA1.1.2-Elevul C raspunde conform tabelului A1.1.2-Elevul A raspunde conform tabelului A 1.1.2

’’ ’’ ’’ C1 ’’

45

Prezentarea unei aprecieri generale privind activitatea desfasurata de elevi

-Astazi ati fost mai atenti decat ora trecuta

Asculta ’’

47 Notarea unor elevi -Au fost notati cu nota maxima elevii:A,B,C

Asculta ’’

48 Anuntarea temei pentru acasa

-Tema pentru acasa este urmatoarea:Enumerati trei mijloace de comunicare

Privesc asculta si noteaza pe caiet

’’

30

BIBLIOGRAFIE1.CARMENA NEAMTU,GHEORGHE RUSU,DOINA SANDU,VIOLETA HALBAG(2000)”EDUCATIE TEHNOLOGICA”-manual pentru clasa a VII_a.Editura LVS2.Ciucescu D.(2009)”DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE”Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

31

Metode moderne de predare

Cuvantul metoda are o etimologie greceasca,provenind de la cuvintele metha,care inseamna „catre,spre”so odos cu semnificatia „cale”insemnand drum ce conduce spre un tel propus.Din punct de vedere pedagogic,metoda preia o parte din specificul metodei stiitifice (aceea de a fi cale de aflare/descoperire a devarului) si adauga propriul sa specific. Definim metoda didactica drept cale sau mod de lucru folosita de cei doim parteneri (educat-educator) pentru realizarea finalitatilor procesului instrucriv-educativ.Specificitatea sa se constituie prin delimitare de: Metodele de cercetare stiintifica: Sunt cai prin care se incearca accederea la adevar,dobandirea cunoasterii stiintifice,relevanta pentru comunitate.In raport cu ele metodele didactice au o alta menire:-cale de dezvaluire a dezvaluire a adevarului in fata celor ce invata-cale de acces la aflarea adevarului-cale de transmitere/achizitie a unui sistem de adevaruri -cale de formare de reprezentariIn esenta,folosirea metodelor de invatamant asigura redescoperirea adevarurilor de catre fiecare elev si generatie. Metodele artistice Sunt cai prin care maestrul transforma o materie prima intr-o opera de arta,conferidu-i sens si semnificatie din prisma propriilor sale trairi.Din aceasta perspectiva exista si asemanari cu metodele de invatamant,in masura in care actul de educatie este unul de modelare a personalitatii umane. Metode de cercetare pedagogica Sunt cai de studiere a faptelor de educatie din intentia optimizarii acesteia.Desigur,ca,la limita,aplecandu-se asupra intregii educatii,cercetarea pedagogica se poate opri si la metode,acestea devenind obiect de studiu al pegagogiei

Procedeele didacticeSunt intelese ca „tehnici mai limitate de actiune”,detalii,aspecte particulare,practice de

folosire a metodelor(ex.metoda demonstratiei utilizata intr-o lectie isi poate subordona,cu succes,procedee cum ar fi:folosirea unor planse,reprezentarea grafica la tabla,apelul la lectura,utilizarea unor inregistrari video,explicatia).Ca atare se considera ca raportul metoda-procedeu este un tip de gen specie in care cei doi termeni devin reciproc substituibili,in baza unei didactice specifice.

Funcţiile metodelor de învăţământ

În cadrul tehnologiei didactice şi,implicit, al procesului de învăţământ, metodele au un rol fundamental,întrucat ele sunt instrumente de realizare a acţiunilor sale constitutive.Acest rol se exprimă şi se evidenţiază prin funcţiile lor.

Funcţia cognitivă:

32

Activitatea de învăţare desfăşurată de elevi în cadrul organizat al procesului de învăţământ şi în afara lui este, în esenţa sa, o activitate de descoperire şi cunoaştere a unor adevaruri.Actul de descoperire se realizează prin intermediul unor metode de învăţământ.În acest sens, ele reprezinta o ”cale de descoperire a lucrurilor descoperite” (N.Volkov). Functia formativ-educativa: rezida in contributia lor la formarea capacitatilor intelectuale,de cunoastere si creatie, a unor priceperi, deprinderi si aptitudini; a unor sentimente, convingeri si atitudini, trasaturi caracteriale si intelectuale,etc.

Aceasta functie se realizeaza in corelatie cu cea cognitive, bazandu-se pe cunostintele insusite de elevi, pe eforturile de elaborare si insusire a lor si de operare cu ele.

Functia instrumentala:Metodele de invatamant constituie instrumente sau modalitati de realizare a obiectivelor

informative(cognitive) si formative prestabilite.Caracterul functiei este intotdeauna determinat de caracterul obiectivelor stabilite si de orientarea pe acre acestea o imprima activitatii de predare-invatare.

Functia motivationala:este exercitata prin intermediul structurilor afectiv-motivationale generate de unele metode de invatamant si de continutul asimilat.Ne refrim la satisfactia intelectuala,curiozitatea epistemica,interese cognitive, sentimente intelectuale, atitudinea favorabila fata de invatare,etc. Functia normativa, de optimizare a activitatii:arata “cum” sa se procedeze, “cum” sa se predea, “cum” sa se invete pentru rezulate optime, in conditiile date;prin intermediul metodei profesorul stapaneste actiunea instructive, o corecteaza, o dirijeaza, si o regleaza continuu.

Metode moderne de predare

1.Metoda dezbaterii Philips -66 In functie de complexitatea subiectului luat in discutie,a problemei de rezolvat sau a cazului de analizat,cadrul didactic poata sa imparta clasa de elevi in mai multe grupe de discutii.Pentru fiecare grup se desemneaza un conducator de discutii(fie in persoana unui profesor fie a unui membru al grupei respective) care supravegheaza si dirijeaza dezbaterea,intervenind numai cand se simte nevoia. Dupa discutarea la nivelul grupelor,conducatorul de discutii al fiecareia raporteaza in fata clasei concluziile sau solutiile adoptate.In seama cadrului didactic ramane asamblarea acestora,iar daca exista puncte de vedere sau hotarari diferite,el are sarcina sa asigure,cu participarea tuturor elevilor,gasirea solutiei optime si sa releve motivele pentru care au fost respinse alte variante

Avantaje:se asigura o participare colectiva si activa la rezolvarea cazului;se obisnuieste cu tehnioca argumentarii,sustinerea de pareri,restrangerea subiectivitatii,accepatrea gandirii colective.Dezavantaje:conducatorul discutiei nu poate participa la dezbaterile din fiecare grupa,in plus este nevoie de un timp suplimentar ca fiecare grupa in parte sa-si poata prezenta concluziile;exista,de asemenea,pericolul ca grupele sa se deranjeze reciproc atunci cand se lucreaza in aceeasi sala de clasa.

2.Metoda asaltului de idei(brainstormingul)Brainstormingul este o metoda a discutiei in grup cu functia distincta de a inlesni cautarea

si gasirea celei mai adecvate solutii a unei probleme de rezolvat,printr-o intensa mobilizare a ideilor tuturor participantilor la discutie.Este un bun exercitiu de stimulare si cultivare a creativitatii de grup,pentru a indruma participantii sa produca mai multe solutii.Oricum acestea

33

sunt mai putin importante decat procesele gandirii care se dezvolta care se nasc in mintea elevilor.

Tehnica asociativa are un specific aparte prin faptul ca disociaza,desigur in mod artificial,timpul de producere a ideilor de timpul in care se evalueaza aceste idei,ceea ce stimuleaza gandirea divergenta,cresterea productiei de idei.In acest sens,intreaga discutie se desfasoara in conditiile respectarii anumitor reguli esentiale si anume:

a)in prima faza, odata problema lansata in discutia unui grup nu prea mare,de cca.20-30 de participanti,se lasa frau dezlantuirii gandirii si imaginatiei creative ale acestora,cerandu-li-se sa exprime spontan si deschis ideile si ipotezele care le vin pentru prima oara in minte.Accentul se pune acum pe cantitate,pe enuntarea a cat mai multor si mai diverse idei si sulutii posibile.

b)pentru a elibera subiectii de sub influenta oricaror factori de inhibitie,de timiditate de frica de anu gresi ori de a-si atrage critici si de a se pune astfel intr-o lumina defavorabila fata de ceilalti participanti,este inadmisibil ca judecarea ideilor sa aiba loc imediat

c)trebuie ascultate cu atentie toate ideile participantilor,fiecare dintre ei fiind incurajat sa construiasca,daca este posibil,pe ideile precedente emise de antevorbitori,sa incerce noi asociatii,sa le combine si sa ajunga,pe aceasta cale,la idei superioare celei initiale,la in nou produs.

d)in cadrul discutiei,subiectii sunt incurajati permanent,indiferent de valoarea interventiei lor;nici o idee,nici o solutie,oricat de imposibila sau de aberanta ar parea nu trebuie sa fie inlaturata.Ironizarea nestiintei sau a greselilor,cuvantul”ridicol”sunt necunoscute in brainstorming,intrucat ele se dovedesc nefavorabile unui proces de creatie

e)evaluarea si selectia ideilor emise si a solutiilor propuse sunt lasate pe mai tarziu (peste o zi,peste doua zile)si se face de catre profesor sau impreuna cu participantii.In rastimp subiectii se simt indatorati sa inceteze sa reflecteze asupra problemei si eventual sa revina cu sugestii si noi idei imbunatatite

Punctul de vedere de la care se porneste in acreditarea acestei metode consta in aceea ca o problema elaborata cu logici diferite,tratata din unghiuri diferite de vedere,are mari sanse sa-si gaseasca rezolvarea cuvenita.Ideea cuvenita (solutia)emisa de un membru al grupului conduce la stimularea activitatii celorlalti,la o adevarata „fertilizare mutuala”,pana la urma discutia soldandu-se cu rezultate rodnice.

3.Metoda focus-grupDezvoltata de Paul Lazarsfeld si Robert Merton,renumiti sociologi cercetatori ,aceasta

metoda reprezinta in esenta,o discutie focalizata pe o anume tematica delimitata,in scopul obtinerii unor date aprofundate,dar mai ales al modificarii ideilor atitudinilor si opiniilor exprimate de catre participanti.Discutia nu se restrange la o singura sarcina de lucru,ci la participarea unei succesiuni,pana la epuizarea intregii teme avute in vedere.

In discutie sunt incluse mai multe grupuri constituite in cadrul clasei .Desfasurarea activitatii se face in conformitate cu o planificare ce include:-stabilirea scopului-o tipologie a intrebarilor de utilizat,care trebuie sa aiba calitatea de a ramane spontane-si corelate strans cu gradul de cunoastere al participantilorIn mod concret,desfasurarea in conditii optime a acestei metode presupune indeplinirea

unor conditii si anume:A)clasa de elevi sa se imparta in mai multe micro-grupuri(echipe)

34

B)grupurile initial formate vor fi eterogene sub aspectul potentialului de implicare a membrilor sai

C)in cadrul fiecarui grup,in mod discret,profesorul desemneaza un elev cu sarcina de a contraargumenta in momentul in care se ajunge prea rapid si prea facil la epuizarea sarcinii si la consens

D)se realizeaza initial om diagrama precisa prin nominalizarea grupurilor si a participantilor in cadrul acestora,pentru a o compara cu situatia finala

In desfasurarea ei,metoda focus-grup poate sa parcurga urmatoarele etapa:1.Profesorul anunta subiectul activitatii si sarcina de lucru cu secventele ei succesive

2.Fiecare echipa isi desfasoara activitatea independent :discuta liber asupra fiecarei sarcini.Prin interactiunile intragrup se ajunge la epuizrea subiectului si formularea unei concluzii.

3.Al doilea grup preia concluziile primului grup si dezvolta acelasi subiect folosindu-se de noi informatii.Concluziile celui de- al grup sunt preluate mai departe de cel de-al trilea grup care dezvolta in felul lui,acelasi subiect.Procesul continua in acelasi mod cu restul grupurilor incluse in activitate

4.Treptat,discutiile se apropie de un consens la nivelul majoritatii grupurilor.IN aceasta faza se pot realiza schimburi de membri care au disponibilitati pentru aceleasi idei,opinii,solutii

5.Daca exista grupuri „deviante”sau mai putin implicate,profesorul redeschide subiectul in plen.

6.In final profesorul prezinta comparativ diagrama interactiunilor atat de diferite,eventual,din startul activitatilor intragrup cu diagrama interactiunilor si influentelor reciproce realizate in urma exercitiului focus-grup,in care grupurile partipante de acum integrate,depind direct unele de altele.

4.Metoda mozaiculuiMetoda mozaicului sau metoda grupurilor interdependente imbina invatarea individuala

cu invatarea in echipa.Mod de utilizare:

-stabilirea temei sau unitatii de invatare.Este primul pas pe care profesorul il face.De regula.o tema ampla si complexa pe care o imparte in 405 subteme.Eventual,cu precizarea elementelor principale de atins in cadrul fiecarei subteme.Fiecare subtema va fi numerotata de la 1 la 4-5.-formarea echipelor de invatare.In continuare,profesorul imparte clasa in echipe de invatare eterogene,de cat 4-5 elevi.Cu precizarea ca fiecare elev urmeaza sa devina „expert”in studierea, in mod independent,a subtemei aferenta numarului sau.De exemplu elevii cu numarul 1 din toate echipele formate vor aprofunda problema cu numarul 1,cei cu numarul 2-subtema cu numarul 2s.a.m.d.

Aceasta inseamna ca fiecare primeste o fisa-expert cuprinzand tema si cele 4 sau 5 subteme propuse.

Activitatea grupurilor de experti.Dupa ce au parcurs faza de lucru independent „expertii”cu acelasi numar,se reunesc in grupuri de experti pentru a dezbate impreuna tema care le revine.Astfel,elevii cu numarul 1 parasesc echipele de invatare initiale pentru a studia impreuna,la aceeasi masa,aceeasi subtema.

Reintoarcerea in echipele de invatare.In momentul in care grupurile considera ca membrii acestora au atins gradul de expertiza necesara, profesorul dispune reantregirea fiecarei echipe de invatare. Respectiv „expertii” se intorc in echipa initiala. Cum s-ar spune, in aceasta faza se instruiesc reciproc in ariile in care au ajuns sa detina expertiza. Modalitatea de prezentare va fi

35

scurta, concisa, atractiva,sustinuta, dupa caz, de materialele demonstrativa. Membrii vor fi stimulati sa discute, sa puna intrebari, sa exprime puncte de vedere si sa-si noteze, fiecare realiziandu-si propriul plan de idei.

Obiectivul echipei este ca toti membrii sa stapaneasca continutul celor 4-5 subteme avute in vedere. Asa se constituie „mozaicul” din parti ala aceleiasi teme (probleme).

Ce rol revine profesorului ? Aceasta monitorizeaza activitatea de invatare ;are grija ca noile cunostinte sa fie transmise corect ; raspunde unor intrebari mai dificile ; stimuleaza cooperarea si asigura participarea activa a tuturor elevilor. In functie de complexitatea si dificultatea sarcinilor va avea grija sa dozeze timpul de lucru.

In faza finala, de evaluare, grupurile de experti prezinta rezultatele in fata intregii clase, care isi asuma asimilarea cunostintelor care alcatuiesc ansamblul temei, in unitatea ei logica De aceasta data profesorul poate pune intrebari, poate da spre rezolvare fiecarui elev o fisa de eveluare, poate aduce rectificarile necesare, poate sintetiza cunostintelor etc. Avantaje : Dupa cum se poate constata, metoda se bazeaza pe un principiu relativ simplu; fiecare dintre grupurile de experti primeste o parte (o subtema) specifica a unei teme(probleme) pe care urmeaza sa o trateze din punct de vedere personal. Si mai departe, sa integreze contributia fiecarui grup in viziunea de ansamblu a temei si in efortul comun al clasei. Este de inteles ca sarcina comuna poate fi indeplinita numai in conditiile in care fiecare elev isi aduce propria contributie la realizarea ei. In felul acesta se anihileaza asa-zisul efect Ringelmann sau lenea sociala, posibil sa apara atunci cand individul are senzatia ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie. Din acest punct de vedere metoda mozaicului poate constitui un remediu sigur impotriva acestui posibil efect, ea scotand pe interdependenta dintre membrii si individualitatea contributiei pe care fiecare o poate aduce (Neculau,Bancu,1998,) Metoda mozaicului are un pronuntat caracter formativ. Astfel ea isi concentreaza atentia asupra dezvoltarii capacitatilor de ascultare, vorbire ,reflectare, gandire creativa, rezolvare de probleme si cooperare. In cazul de fata, elevii sunt pusi in situatia sa asculte activ comunicarile colegilor, sa se deprinda sa expuna ceea ce au invatat, sa coopereze la realizarea sarcinilor, sa gaseasca modalitatea cea mai potrivita pentru a-i invata si pe colegii lor ceea ce ei au studiat. Elevii sunt astfel invatati sa ofere si sa primeasca sprijin in munca lor. Utilizarea acestei metode contribuie la cresterea increderii in sine a elevilor, la dezvoltarea abilitatilor de comunicare si la relationare in cadrul grupului, impulsioneaza si educa raspunderea individuala si de grup, duce la intarirea coeziunii grupurilor. Intrucat fiecare are ceva de transmis si la randul lui este interesat de ceea ce au ceilalti colegi de spus, tendintele de ierarhizare se diminuiaza sau pot sa dispara.

5.Metoda cubuluiEste o metoda utilizata atunci cand se urmareste exploararea unui subiect sau unei

atitudini din mai multe perspective.Etape ale desfasurarii:-anuntarea temei-parcurgerea unitatii de continut propusa(texte,materiale auxiliare,articole sau o minima

bibliografie)-impartirea clasei de elevi in sase echipe eterogene-fiecare echipa isi alege un lider,ca purtator de cuvant al acesteia,fara sa-si impuna

propriile opinii-confectionarea unui cub de hartie (carton,placaj,sau material plastic) cu latura 50cm.

36

-inscrierea de catre profesor,pe fiecare dintre suprafetele cubului a cate o sarcin ade lucru (6 suprafete=6 sarcini sau perspective).De exmplu:Analizeaza!,Descrie!,Asociaza!,Aplica!,Argumenteaza pro si contra!

-fiecare echipa urmeaza sa examineze tema propusa din perspectiva cerintei inscrise pe una dintre fetele cubului,si care i-a fost repartizata initial catre profesor sau care i-a revenit prin aruncarea zarului

-la epuizarea sarcinii,liderul fiecarei echipe urmeaza sa prezinte in planul clasei rezultatele perspectivei cercetate.In timpul expunerii,membrii echipei pot interveni pentru eventuele clarificari si completari.Toti elevii clasei iau notite si,dupa nevoi,interogheaza echipa care isi expune segmentul cercetat.

-dupa ce toate echipele isi expun rezultatele in plen,profesorului ii revine obligatia de a integra cele sase perspective intr-o expunere succinta

-dupa epuizarea activitatii,profesorul poate,lansa eventual,alte sase perspective pe aceeasi tema sau poate recurge la un exercitiu de brainstorming,aplicabil unora sau tuturor celor sase perspective

-in finalul activitatii se poate face o proba cu sase itemi prin intermediul careia sa se sondeze gradul de intelegere si de insusire a problemei puse in discutie

Se creeaza astfel un bun prilej de valorizare activitatilor si operatiilor di e gandire implicate in studierea unui continut.

In concluzie se poate spune ca ceea ce este comun tuturor acestor metode,in esenta euristice,bazate pe descoperire,este faptul ca acestea transforma elevii din simpli receptori ai stiintei ,,gata facute” sau din simpli consumatori de cunostinte in producatori ai propriilor cunostinte.

Bibliografie:Venera Mihaela Cojocaru(2008)”Teoria si metodologia instruirii”,Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti

Ioan Cerghit(2006)”Metode de invatamant”,Editura Polirom BucurestiIoan Nicola(1994)”Pedagogie”,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

37

Aplicatie

Metoda(Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat)

Disciplina:Determinarea valorii nutritive a produselor alimentareClasa:A XI_A

Tema:Vitamine

Competente specifice:

1.Definirea vitaminelor2. Denumirea vitaminelor3.Clasificarea vitaminelor4.Descrierea vitaminei A si D5.Descrierea vitaminei E si K

Organizarea activitatii:Am adaptat aceasta metoda,astfel:-Se anunta titlul lectiei:Vitamine-Se imparte clasa in 4 grupe.Se deseneaza pe tabla,iar elevii in caietele lor urmatorul tabel

CE STIU? CE VREAU SA STIU? CE AM INVATAT?

-Se cere fiecarui grup sa completeze primele doua coloane.Li se acorda un timp de gandire de 10 min

-Se discuta ideile;se corecteaza ideile gresite.Daca numai sunt probleme se completeaza la tabla prima coloana cu ideile grupurilor.

-Se cere fiecarui grup sa formuleze intrebari despre lucrurile despre care nu sunt siguri.Ele vor fi trecute in coloana din mijloc

-Se cere elevilor sa citeasca un text pe tema lectiei-Dupa lectura textului,se va verifica la care intrebari au gasit raspunsuri si se vor trece

aceste raspunsuri in coloana CE AM INVATAT?-In continuare elevii vor verifica ce alte informatii au gasit in text si care nu au legatura cu

nici una din intrebarile puse si le vor trece in coloana CE AM INVATAT?

38

Tabelul final

CE STIU? CE VREAU SA STIU?

CE AM INVATAT?

Vitaminele se gasesc in organismul animal dar si vegetal

Ce sunt vitaminele?

Vitaminele sunt substante absolut necesare in desfasurarea proceselor vitale.Vitaminele regleaza una sau mai multe faze ale metabolismului intermediar,influenteaza activitatea enzimelor sau intervin in procesele redox si in siteza unor enzime

Vitaminele se denumesc cu ajutorul literelor de alfabet:A,B<C< D,E,F,K

Cum se clasifica vitaminele?

In functie de caracterul solubilitatii lor,vitaminele au fost clasificate in:vitamine liposolubile(solubile in grasimi) si vitamine hidrosolubile(solubile in apa

Vitamina A se numeste vitamina vederii

Descrierea vitaminei A SI D?

Grupa vitaminelor A.Aceste vitamine sunt derivati ai carotenului.Vitaminele A se formeaza in organismul animal.In plante se gasesc sub forma de provitamina.Cea mai bogata sursa de vitamina A este untura de peste extrasa din ficatul de morun,balena.Vitamina A este prezenta si in unt,galbenus de ou,creier.Sub forma de provitamina se gaseste in:morcovi,spanac,urzici,caise,cirese,visine,mure,etc. Oxigenul si lumina au actiune dextructiva asupra vitaminelorA.Lipsa vitaminelor A din alimentatie se manifesta prin tulburari de crestere,micsorarea rezistentei la boli si tulburari ale vederiiGrupa vitaminelor D.Se intalnesc numai in organismul animal.In plante se intalnesc steroli care prin iradiere cu raze ultraviolete se transforma in vitamina D.Din ergosterol,care se gaseste in drojdii si mucegaiuri se formeaza vitamina D2.Cele mai bogate surse de vitamina D sunt:untura de peste si ficatul mamiferelor si pasarilor.In piele se afla provitamina D3 care prin iradiere cu raze ultraviolete se transforma in vitaminaD3.Actiunea fiziologica se manifesta in special in metabolismul Ca si P din organism.Lipsa acestor vitamine produce rahitismul la copii sau decalcifierea la adulti.

Vitamina C se gaseste in citrice

Descrierea vitaminei E?

Vitamina E(tocoferolul).Este formata din patru alcooli ciclici macromoleculari α-β-λ si σ tocoferoli.Se gaseste in embrionul cerealelor in telina.Are actiune antioxidanta,protejand uleiurile

39

vegetale de rancezire.Vitamina E previne sterilitateaVitamina K(antihemoragica).Se gaseste in partile verzi ale plantelor si anume in frunze de varza, lucerna,spanac,urzici,in drojdia de bere.Este sensibila la actiunea luminii.Unele microorganisme pot sintetiza vitamina K.La om vitamina K este sintetizata de catre microflora intestinalaVitamina F(acizii grasi esentiali).Este formata din acizii prasi polinesaturati:linoleic,linolenic si arahidonic.Acizii linoleic si linolenic se gasesc in uleiurile din fructe si seminte iar acidul arahidonic in fosfatidele de origine animala.Lipsa vitaminel F din alimentatie produce tulburari cutante

40

Nume:Prenume:Clasa:

FISA DE EVALUARE

1.Completati spatiile libere

Metoda……………………………………..se bazeaza pe…………………………………………….de a devia …………………….care le strabate……………………,este specific fiecarei………….. si este caracterizat prin……………………..Indicele de refractie variaza in functie de ………………. 2p

2.Ce aparatura si ustensile folosim pentru a determina continutul de zaharuri?A)refractometru portabil,biureta,termometru 2pB)termometru,sticla de ceas,refractometru portabilC)pipeta de sticla,refractometru portabil,termometru

3.Care este modul de lucru pentru determinarea continutului de zaharuri din struguri cu refractometru?a.b.c.

2pd.

4.Care este formula de calcul ?2p

41

Proiect de lectieClasa: XI -B

Disciplina: Modulul II

Titlul lecţiei: Determinarea aciditatii semifabricatelor

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres)

Timpul acordat: 50 min.

Tabelul A.1.1.1. Formularea obiectivelor operaţionale


Codul Conţinutul Condiţiile de probare Criteriul de realizare

acceptabilOC1 Elevii să definească principiul metodei. 13din 19

OC2 Elevii să enumere aparatura si ustensilele. 12 din 24

OC3 Elevii să enumere reactivii 10 din 19OC4 Elevii să descrie modul de lucru. 5 din 13OC5 Elevii să exprime calculul si exprimarea

rezultatelor.9 din 21

OC6 Elevii sa defineasca ce reprezinta un grad de aciditate

8 din 22

Tabelul A.1.1.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale

Delimitarea conţinutului pe obiective

Codul obiectivelor operaţionale Elemente de conţinut, conform manualului

OC1 Principiul metodei:Examenul apos si probei de analizat se titreaza cu solutie hidroxid de sodiu 0,1N in prezenta fenolftaleinei ca indicator

OC2 Aparatura si ustensilele :-pahar Erlenmeyer cu dop slefuit-palnie-sticla de ceas-pipeta

42

-biuretaOC3 Reactivii:hidroxid de sodiu 0,1N;fenolftaleina;solutie1%in

alcool etilicOC4 Modul de lucru

-se cantaresc 5g produs si se introduc intr-un balon de sticla de 220-250ml,impreuna cu 5ml apa distilata-se omogenizeaza bine cu ajutorul unei baghete de sticla cu cauciuc la capat-se completeaza cu apa pana la 50ml ,spalandu-se bagheta-se trece suspensia intr-un pahar Erlenmeyer,se adauga2-5 picaturi fenolftaleina-se titreaza cu o solutie Na OH 0,1 N pana se obtine o coloratie roz care persista un minut.

OC5

Aciditatea =(Vх0,1)/m)Х100 (grad de aciditate)In care:V-volumul de hidroxid de sodiu 0,1N folosit la titrare in cm3m-masa probei luata pentru determinare in grame0,1-normalitaea solutie de hidroxid de sodiuRezultatul se exprima cu o zecimala.Ca rezultat se ia media aritmetica adoua determinari

OC6 Un grad de aciditate reprezinta acditatea din 100g proba care se neutralizeaza cu 1cm3 hidroxid de sodiu,solutie 0,1 n






problemelor (P),



P1

E1 Elevii sa afle aciditatea A1


43


44


Tim-pul, înmin.

Etapeledeinstru-ire



Activitatea Formele de organizare a

instruirii










1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 Contro-

lul pre-zentei


Laborator

3 Verifi-carea temei de realizat acasă



“



Elevul A răspunde:- Am avut de pregătit lecţia: "Analiza senzoriala a semifabricatelor"

Fron-tală

Colec-tivă

De cadrul didac-tic

C1 "

45

TabelulA.1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare(Fila2)1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Verificarea cunostintelor obtinute la lectia precedenta

-Cum se executa analiza senzoriala?

-Care este principiul metodei

Care sunt materialele necesare pentru analiza materialelor senzoriale?

Elevul A raspunde:Analiza senzoriala se executa :-in incaperi luminoase(lumina naturala)

-in incaperi fara mirosuristraine -la 20˚C

Elevul B raspunde: Principiul metodei:Metoda are la baza cu ajutorul simturilor a urmatoarelor indici de calitate;consistenta,miros si aspect.Elevul A raspunde:Materialele necesare analizei senzoriale sunt:placa de sticla sau portelan;lopatica din material plastic

Fron-tala

Colec-tiva

De Cadrul didactic

C1


46

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1414 Crearea

fondului perceptiv

- Care sunt insusirile senzoriale ale aluatului bine framantat?

Elevul A răspunde:- Insusirile senzoriale ale aluatului bine framantat sunt:-aspect:omogen,elastic, bine legat,se desprinde usor de bratul malaxor si de peretii cuvei-consitenta:consistent

" " " " "

16 Capta-rea atenţiei şi intere-sului elevilor

- Astăzi vom vorbi despre determinarea continutul de zahar cu refractometrul.

Ascultă. " " " " "

18 Anun-ţarea titlului lecţiei

Prezinta titlul lecţiei.


" " " M1 "


OC1

– OC6

Tabelul

A.1.1.1.



" " " M2 "

35 Prezen-tarea conţinu-turilor noi

OC1

– OC6

Tabelul

A.1.1.2.



" " " C2 M3-

M8

M4 "


47

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14


OC1

– OC6

- Care este principiul metodei?

- Care este aparatura si ustensilele folosite?

-Care sunt reactivii?

-Care este modul de lucru?

-Ce reprezinta un grad de aciditate?

-Care este formula de calcul?

Elevul A răspunde conform tabelului A.1.1.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.1.1.2. Elevul C răspunde conform tabelului A.1.1.2.Elevul D răspunde conform tabelului A.1.1.2.Elevul E răspunde conform tabelului A.1.1.2Elevul F răspunde conform tabelului A.1.1.2.

" " " C1 "

45 PrezentareaAprecieri generale privind activitaea desfasurata de elevi

-Astazi ati fost mai atenti ca ora trecuta

Asculta

‘’

47 Notarea unor elevi

-Au fost notati cu nota maxima elevii A,B,C

Asculta ‘’

48

PROIECT DE LECTIE

Clasa: XI -B

Disciplina: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare

Titlul lecţiei:Proteine

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativa





acceptabilCS1 Elevii să defineasca proteinele 6din 14

CS2 Elevii să descrie structura proteinelor 12 din 24

CS3 Elevii să enumere proprietatile proteinelor 10 din 20

CS4 Elevii să descrie solubilitatea proteinelor 5 din 13

CS5 Elevii sa defineasaca punctul izoelectric al proteinelor

11din 20

CS6 Elevii sa descrie reactiile de precipitare 9din 18

49



Codul obiectivelor

operaţionale


CS1 Proteinele sunt compusi cu masa moleculara mare,alcatuite dintr-un numar mare de aminoacizi.Aminoacizii care formeaza proteinele sunt legati intre ei prin legaturi covalente,numite legaturi peptidice. Proteinele organismului viu sunt foarte diferite datorita naturii aminoacizilor,precum si modului lor de legare in molecula.

R1 R3 R5 ● ■ ● ● ■ ● ●

■ ● ● ■ ● ● ■ ● R2 R4 O proteina poate fi formata din unul sau mai multe lanturi peptidice.Lantul proteic cuprinde trei tipuri de legaturi intre atomi sau grupe de atomi:CH-CO; CH-NH; CO-NH,iar literele R1,R2,R3,R4 etc.reprezinta diferiti radicali organici. Posibilitatile de combinare ale celor 20 de aminoacizi cunoscuti si ordinea de aranjare in macromoleculele proteice nu se realizeaza la intamplare ci in mod sistematic,in functie de specia vegetala sau animala,rezultat al unei indelungate evolutii.

CS2

CS3 Proprietatile proteinelor sunt:-solubilitatea proteinelor-punctul izoelectric al proteinelor-reactiile de precipitare

CS4 Proteinele sunt substante solide.Solubilitatea lor in apa este diferita si ea depinde de modul cum sunt asezati aminoacizii in molecula.Solutiile obtinute prin dizolvarea proteinelor in apa sunt instabile avnad un caracter coloidal.Unele proteine cu structura fibrilara,ca gelatina,se imbiba puternic cu apa formand geluri.Imbibarea proteinelor are o deosebita importanta in natura in schimburile celulare,ceea ce explica consistenta semifluida a protoplasmei. In industria alimentara,imbibarea proteinelor gaseste aplicatii la inmuierea boabelor de orz pentru germinare,la hidratarea fainii pentru prepararea aluatului,la fabricarea gemului si a marmeladei.

CS5 Proteinele sunt electroliti amfoteri ca si aminoacizii,avand atat proprietatile bazelor,cat si cele ale acizilor.In solutie ele disociaza formand ioni.Prin trecerea unui curent electric ionii se

50

pot deplasa spre polul cu sarcina electrica de semn contrar,fenomen numit electroforeza. Concentratia de ioni de hidrogen,la care solutia unei proteine contine sarcini electrice pozitive si sarcini electrice negative in proportie egala se numeste punc izoelectric.La punctul izoelectric proteinele au un caracter neutru,solubilitatea fiind minima. In organismul viu proteinele indeplinesc rolul unor sisteme tampon,deoarece neutralizeaza atat acizii cat si bazele,mentinad ph-ul constant.

CS6 Proteinele precipita in prezenta acizilor minerali concentrati,cu sarurile metalelor grele (azotat de argint,clorura de mercur,sulfat de cupru),cu alcoolul etilic si alti solventi organici.Proteinele coaguleaza la caldura(la temperaturi cuprinse intre 38˚C si 75˚C).






problemelor (P),



P1

E1

A1


Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământM1 Scriu pe tabla titlul lectieiM2 Scriu pe tabla obiectivele operationaleM3 Scriu pe tabla CS1M4 Scriu pe tabla CS2M5 Scriu pe tabla CS3M6 Scriu pe tabla CS4M7 Scriu pe tabla CS5M8 Scriu pe tabla CS6

51


Tim-pul, înmin.

Etapeledeinstru-ire




instruirii










1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 Contro-

lul pre-zentei


Sala de

clasa8 Verifi-

carea cunoştinţe-lor obţinute în lecţia prece-dentă


Elevul A răspunde:- Am avut de pregătit lecţia: "Peptide"

Fron-tală

Colec-tivă

De cadrul didac-tic

C1 "

52

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Verificarea cunostintelor obtinute la lectia precedenta

-Ce sunt peptidele?

-Cum se face clasificarea peptidelor?

-Care sunt propritatile fizice ale peptidelor?

-ElevulB raspunde:Peptidele sunt substante formate din doua sau mai multe molecule de aminoacizi unite intre ele prin legaturi peptidice

O // .—C—NH—-Elevul A raspunde:Clasificarea peptidelor se face in functie de numarul aminoacizilor care intra in constitutia moleculei: -oligopeptide -polipeptide -Elevul C raspunde:Propritatile fizice ale peptidelor sunt:-majoritatea peptidelor cu masa moleculara mica sunt substante cristaline,incolore,usor solubile in apa.-peptidele sunt insolubile in alcool si solventi organici.

Fron-tala

Colec-tiva

De Cadrul didactic

C1

Tabelul A.1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare(Fila 2)

53

Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3)1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1414 Crearea

fondului perceptiv

- Care sunt reprezentantii mai

importanti ai peptidelor?

Elevul A răspunde:Reprezentantii mai

impotanti ai peptidelor sunt:

-carnozina-anserina

-glutationul-insulina

-peptonele si albumozele

" " " " "

16 Capta-rea atenţieişi intere-

sului elevilor

- Astăzi vom vorbi despre proteine.

Ascultă. " " " " "

18 Anun-ţarea titlului

lecţiei


" " " M1 "

20 Anun-ţarea obiecti-velor opera-

ţionale

CS1

– CS6

Tabelul

A.1.1.1.

Prezinta obiectivele operaţionale,

conform tabelului A.1.1.1.


" " " M2 "

35 Prezen-tareaconţinu-turilor

noi

CS1

– CS6

Tabelul

A.1.1.2.

Prezintă conţinuturile noi, conform tabelului

A.1.1.2.


" " " C2 M2 M2 "

54


40 Realiza-rea

conexiunii inverse

CS1

– CS6

- Ce sunt proteinele?

- Care este structura proteinelor?

-Caresunt

proprietatile proteinelor?

-Cereprezinta

solubilitatea proteinelor?

-Ce reprezinta punctul izoelectric al

proteinelor?-Ce reprezinta reactia

de precipitare?

Elevul A răspunde conformtabelului A.1.1.2.

Elevul B răspunde conformtabelului A.1.1.2.

Elevul A raspunde conform tabeluluiA.1.1.2.

Elevul C raspunde conform tabeluluiA.1.1.2

Elevul A raspunde conform

tabeluluiA1.1.2Elevul B

raspunde conform tabelului A.1.1.2.

" " " C1 "

45Aprecieri generale privind activitaea desfasurata de elevi

-Astazi ati fost mai atenti ca ora trecuta Asculta

‘’


-Au fost notati cu nota maxima elevii A,B,

Asculta ‘’

55

Proiect de lectieClasa: XI -B

Disciplina: Modulul II

Titlul lecţiei: Determinarea continutului de zaharuri din struguri cu refractometrul

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres)





acceptabilOC1 Elevii să definească principiul metodei. 13din 19

OC2 Elevii să enumere aparatura si ustensilele. 12 din 24

OC3 Elevii să enumere componentele refractometrului portabil.

10 din 23

OC4 Elevii să descrie modul de lucru. 5 din 13OC5 Elevii să enumere corectiile. 4 din 12OC6 Elevii să descrie formula de calcul. 6 din 13



Codul obiectivelor

operaţionale


OC1 Principiul metodei:Metoda refractometrica se bazeaza pe proprietatea substantelor transparante de a devia raza de lumina care le strabate.Gradul de deviere este specific fiecarei substante si este caracterizat prin indicele de refractie.Indicelede refractie variaza in functie de concentratia solutiei

OC2 Aparatura si ustensilele :-refractometru portabil

56

-termometru-pipeta de sticla

OC3 Componentele refractometrului portabil sunt:-capacul prismei. -prisma inferioara

-surub de calibrare -piulita de fixare a

surubului de calibrare-piesa de focalizare

OC4 Modul de lucruCalibrarea:1.Se deschide capacul prismei2.Se pun 1-2 picaturi de apa distilata pe prisma inferioara,utilizand o pipeta.3.Se inchide prisma inferioara4.Se tine refractometrul cu partea frontala catre o sursa de lumina(naturala sau artificiala)5.Se priveste prin ocular si se roteste inelul de compensare spre stanga sau spre dreapta pana cand se obtine o imagine clara6.Linia de demarcatie intre zona luminoasa si cea intunecata trebuie sa coincida cu intersectia diagonalelor. Masurarea:Se parcurg primele etape de mai sus,folosind in locul apei distilate proba de analizat si se continua astfel:7.Se citeste pe linia de demarcatie dintre zona luminoasa si cea intunecata valoarea in procente.8.Dupa folosire se curata cu mare atentie prisma si capacul prismei cu o carpa moale in apa sau dietil eter.

OC5 Corectii:1.Daca temperatura produsului in timpul determinarii a fost mai mare de 20˚C se mareste valoarea citita cu 0,0000078 unitati pentru fiecare grad de temperatura.2.Daca temperatura produsului in timpul determinarii a fost mai mica de 20˚C,se micsoreaza indicele de refractie citit cu cate 0.0000078 unitati pentru fiecare grad de temperatura.

OC6 %zaharuri: ( NХ4,25)/4=2,5. N-cifra citita si corectaa4,25-raportul dintre densitatea mustului si indicele refractometric al acestuia2,5-substanta uscata care nu este zahar,insa influenteaza indicele de refactie al mustului4-cifra stabilita prin determinari practice.

57






problemelor (P),



P1

E1

A1 Elevii sa afle continutul de zahar din must



58


Tim-pul, înmin.

Etapeledeinstru-ire




instruirii










1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 Contro-

lul pre-zentei


Laborator

3 Verifi-carea temei de realizat acasă



“



Elevul A răspunde:- Am avut de pregătit lecţia: "Determinarea puterii de dospire a drojdiei"

Fron-tală

Colec-tivă

De cadrul didac-tic

C1 "

59

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Verificarea cunostintelor obtinute la lectia precedenta

-Care este principiul metodei?

-Care este aparatura si ustensile folosite la determinarea puterii de dospire a drojdie?-Ce materiale sunt necesare pentru determinarea puterii de doaspire ?

-ElevulB raspunde:-Determinarea duratei de ridicare a unei bile de aluat,datorita scaderii densitatii aluatului prin acumulare de CO2 format in urma fermentatiei. -Elevul A raspunde:-Aparatura si ustensilele folosite sunt :-balon cotat-sticla de ceas-mojar cu pistil-pahar Berzelius

-ElevulA raspunde:-Materialele necesare puterii de dospire sunt:-drojdie-faina -apa distilata

Fron-tala

Colec-tiva

De Cadrul didactic

C1


60

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1414 Crearea

fondului perceptiv

- Care este modul de lucru?

Elevul A răspunde:- Modul de lucru este:1.Se cantaresc 3,12 g drojdie cu precizie2.Se introduc intr-un balon cotat drojdia si 50 ml de apa3.Se framanta timp de 5min 5cm3 suspensie si 7,5g faina.Se face o bila de aluat.4.Se introcu bila de aluat intr-un pahar Berzelius cu apa la temp.de 32˚C5.Se cronometreaza durata de ridicare a bilei.

" " " " "

16 Capta-rea atenţiei şi intere-sului elevilor

- Astăzi vom vorbi despre determinarea continutul de zahar cu refractometrul.

Ascultă. " " " " "

18 Anun-ţarea titlului lecţiei


" " " M1 "


OC1

– OC6

Tabelul

A.1.1.1.



" " " M2 "

35 Prezen-tarea conţinu-turilor noi

OC1

– OC6

Tabelul

A.1.1.2.



" " " C2 M3-M8 M4 "

61



OC1

– OC6

- Care este principiul metodei?

- Care este aparatura si ustensilele folosite?

-Care sunt componentele refractometrului portabil?-Care este modul de lucru?

-Care sunt corectiile?

-Care este formula de calcul?

Elevul A răspunde conform tabelului A.1.1.2. Elevul B răspunde conform tabelului A.1.1.2. Elevul C răspunde conform tabelului A.1.1.2.

Elevul D răspunde conform tabelului A.1.1.2.Elevul E răspunde conform tabelului A.1.1.2Elevul F răspunde conform tabelului A.1.1.2.

" " " C1 "

45 PrezentareaAprecieri generale privind activitaea desfasurata de elevi

-Astazi ati fost mai atenti ca ora trecuta

Asculta

‘’


-Au fost notati cu nota maxima elevii A,B,C

Asculta ‘’

62

Portofoliu Final DPPD

Documents

Transcript of Portofoliu Final DPPD