CREŞTEREA STURIONULUI NORD-AMERICAN POLYODON SPATHULA (WALBAUM, 1792), ÎN CICLU DE TREI ANI, PENTRU PRODUCŢIA DE CARNE

DATE GENERALE

1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Tema prezentului studiu este înfiinţarea unei microferme piscicole pentru producerea sturionului de consum. 1.1. Necesitatea investiţiei: Cererea pieţei pentru carne de peşte şi în special pentru caviar a crescut foarte mult în ultimii ani. Această cerere crescândă a putut fi satisfăcută iniţial pe seama creşterii efortului de pescuit şi a capturilor de sturioni din bazinele Mării Negre şi Mării Caspice, fapt care a dus la diminuarea, până aproape de dispariţie, a populaţiilor naturale. În prezent, majoritatea speciilor de Acipenseridae sunt ameninţate cu dispariţia. De la 1 aprilie 1998, au intrat în vigoare noile reglementări CITES, care limitează drastic comerţul cu sturioni şi caviar. În România, conform legislaţiei în vigoare, datorită scăderii stocurilor de sturioni din râuri şi în special din fluviul Dunărea, a fost interzisă pescuirea sturionilor în scopul valorificării cărnii sau icrelor acestora, pe timp de 10 ani. Aceste evoluţii au stimulat dezvoltarea acvaculturii sturionilor, în ţări ca Franţa, Italia, Germania, Iran, SUA. Cu toate acestea, producţia de sturioni din acvacultură nu poate acoperi decât în mică măsură cererea de carne şi caviar pe piaţă. În plus, creşterea Acipenseridaelor este dificilă şi costisitoare, fiind necesare investiţii mari în instalaţii de creştere, furaje cu conţinut ridicat de proteină etc. În acelaşi timp, ritmurile de creştere ale acestor specii în captivitate sunt destul de mici, fiind necesare perioade de 4-5 ani pentru producerea de carne şi minim 8-10 ani pentru producţia de caviar. În concluzie, creşterea Acipenseridaelor nu este rentabilã din punct de vedere economic.

Ca o alternativă la această situaţie, colectivul de cercetători de la C.C.D.P. Nucet a elaborat o tehnologie de creştere a sturionului nord-american Polyodon spathula în ciclu de trei ani, pentru carne de consum. În SUA, specia Polyodon spathula este crescută până la vârsta de o vară (un an), în scopul producerii materialului de populare a unor zone ale arealului natural în care reproducerea a devenit imposibilă, din cauza lucrărilor hidrotehnice. Deşi reproducerea artificială şi creşterea puilor au fost rezolvate din punct de vedere tehnic din anii ’70-’80, acvacultura speciei se limitează la creşterea unor pui în scopuri de repopulare (conservare a speciei), acvacultura pentru producerea de carne şi caviar nefiind abordată decât experimental. În perioada 1992-2002 la CCDP Nucet, s-au realizat experienţe privind creşterea speciei la diferite vârste, în condiţii de heleşteu, având ca obiective: - formarea loturilor de reproducători şi reproducerea; - conceperea unei tehnologii de creştere a polyodonului în heleştee, pentru carne şi caviar. 1.2. Oportunitatea investiţiei este dată de: - cerinţele mărite de carne de peşte de calitate superioară (carne de sturion); - scăderea populaţiilor de sturioni autohtoni din apele României; - costuri de producţie scăzute datorate regimului specific de

hrănire (peşte cu regim filtrator), care nu necesită administrarea furajelor artificiale, ce ar ridica mult preţul de cost; - poate fi crescut cu succes împreună cu alte specii de peşti (crap, cosaş, ştiucă, şalău, somn).

2. Descrierea funcţională şi tehnologică

Prezentul studiu se referă la construirea unei microferme în suprafaţă de 10 ha, amplasată pe un teren în care structura solului să nu permită pierderi de apă prin infiltraţii, unde există o sursă de alimentare cu apă permanentă si de calitate, cu debite corespunzătoare asigurării condiţiilor optime de mediu, în care să se crească Polyodon spathulla împreună cu alte specii, până la vârsta de 3 ani, când peştele poate fi comercializat. În acest sens, microferma poate fi considerată un modul de capacitate de producţie piscicolă care dacă există condiţii şi resurse investiţionale poate fi multiplicată, de câte ori doreşte investitorul. Păstrând principiile de construcţie, funcţionare şi exploatare valabile pentru microfermă, există posibilitatea, ca ulterior, amenajarea să fie extinsă pe o suprafaţă mult mai mare, putându-se ajunge la o fermă de mărime medie de câteva sute de hectare, în care, pe lângă heleştee să mai cuprindă şi câteva iazuri. Prezentul studiu, are în vedere construirea unei microferme, compusă din 3 bazine piscicole de suprafeţe diferite, pentru creşterea polyodonului în vara I-a, a II-a şi a III-a, împreună cu alte specii valoroase, precum, şi anexele necesare sau opţionale ale activităţii de producţie: cameră de serviciu, magazie de furaje şi materiale (Figura 1).

3

În esenţă, se are în vedere producerea de carne de sturioni şi alte specii valoroase în sistem de creştere semiintensiv, care impune: - construirea a trei bazine de dimensiuni diferite care să asigure condiţii de mediu optime pentru o bună creştere a materialului piscicol corespunzătoare fiecărei faze tehnologice; - sistemul de alimentare se face prin instalaţii specifice (călugăr), astfel dimensionate încât să asigure debite corespunzătoare pe toată perioada anului; - sistemul de evacuare este asemănător din punct de vedere constructiv cu cel de alimentare şi are dublu rol: de menţinerea apei la nivelul dorit, cât şi rol de golire a bazinului în vederea pescuitului şi a diferitelor intervenţii tehnologice (igienizare, administrarea de îngrăşăminte organice, reparaţii etc.); - digurile să fie bine compactate, iar coronamentul acestora să permită accesul mijloacelor de transport necesare desfăşurării activităţilor specifice.

DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

3. Caracteristicile principale ale investiţiei – dacă investiţia o impune

În funcţie de configuraţia terenului şi de cota la care se află acesta faţă de cota sursei de alimentare cu apă, bazinele piscicole se pot construi ca şi canalele: în debleu, în rambleu sau în semidebleu – semirambleu. Bazinele pot fi cu alimentare şi evacuare independentă sau în cascadă. În cazul bazinelor cu alimentare independentă este necesară construirea unui canal de alimentare cu apă şi a unui canal de evacuare a apei din bazine. În scopul preluării unei cantităţi suficiente de apă, prin canalul de alimentare, pe firul sursei poate fi amplasat un batardou cu rol de a regla nivelul apei în sursă, astfel încât chiar şi în perioadele secetoase să poată fi asigurată alimentarea bazinelor. Canalul de alimentare va fi plasat la cota cea mai înaltă a terenului sau chiar pe coronamentul digului, iar cel de evacuare, în zona cea mai joasă a terenului, astfel încât apa să circule gravitaţional în microfermă. Canalul de alimentare trebuie să fie astfel dimensionat încât să asigure debite suficiente, atât pentru umplere cât şi pentru întreţinere. De asemenea, canalul de evacuare trebuie să aibă capacitatea de a prelua toată cantitatea de apă care se scurge din bazine. Instalaţiile de alimentare şi evacuare trebuie să fie astfel dimensionate încât să asigure umplerea şi golirea bazinelor în maximum trei zile. Pentru scurgerea totală a apei din bazinele piscicole este necesar ca fundul heleşteelor să fie construit cu pantă mică, dinspre alimentare spre evacuare şi, de asemenea, trebuie să fie neted pentru a putea efectua un pescuit facil şi complet. În cel de-al doilea caz, microferma poate fi construită pe firul unei văi, iar soluţia constructivă va fi bararea văii de mai multe ori, iar alimentarea şi evacuarea apei se va face dintr-un bazin în altul (Figura 2).

4

Soluţia constructivă optimă o va hotărî proiectantul, în funcţie de condiţiile concrete de la locul amenajării. Fiecare bazin piscicol (heleşteu) (Figura 3), va fi dotat cu instalaţie de alimentare cu apă şi cu instalaţie de evacuare a apei, aceasta din urmă va fi de tip călugăr şi va avea şi rolul de a regla şi menţine nivelul apei în bazin la cota dorită (Figura 4).

4. Structura constructivă

4.1. Amenajarea microfermei Amenajarea piscicolă poate fi sistematică sau semisistematică în funcţie de configuraţia terenului disponibil. Daca terenul pe care se va construi microferma este relativ plat, amenajarea piscicolă va fi de tip sistematic. Dacă terenul este amplasat pe firul unei văi, amenajarea va consta dintr-o salbă de iazuri şi va fi deci, de tip semisistematic (Figura 3). Aşa cum am amintit în capitolul 2, studiul nostru ia în calcul o microfermă piscicolă formată din 3 bazine cu dimensiuni diferite, în suprafaţă totală de 10 ha. În funcţie de configuraţia terenului, proiectantul va stabili soluţia constructivă. Elementele de constanţă ale studiului rămân suprafaţa totală a bazinelor piscicole care va fi de 10 ha şi modul de exploatare a microfermei (tehnologia de creştere a polyodonului pentru

consum). Microferma va fi amplasată cât mai aproape de o sursă de apă (râu sau pârâu) din care să se facă inundarea (umplerea cu apă a bazinelor) şi de asemenea, să se asigure debitul de întreţinere pe toată perioada de creştere, care va fi de circa 200 zile. Alimentarea cu apă a microfermei se va face pe cale gravitaţională pentru că soluţia aducerii apei în heleştee prin pompare măreşte mult costurile de exploatare, riscând ca activitatea de piscicultură să devină nerentabilă. Pentru a se asigura flexibilitate şi eficienţă în exploatare se recomandă ca microferma să fie formată din 3 heleştee cu suprafeţe de: - 0,5 ha pentru creşterea polyodonului în vara I; - 3,5 ha pentru creşterea în vara a II-a; - 6,0 ha pentru creşterea în vara a III-a. Este indicat ca fiecare heleşteu să fie prevăzut cu sursă proprie de alimentare cu apă, direct din canalul de alimentare, prin care este dirijată apa din sursă şi nu să se alimenteze dintr-un bazin în altul. Dezavantajele alimentării în cascadă (dintr-un bazin în altul) sunt: - transmiterea unor eventuale boli apărute la peştii din heleşteul din amonte; - pescuitul se va face cu anumite dificultăţi legate de faptul că este obligatoriu să se pescuiască mai întâi bazinul din aval şi apoi succesiv următoarele către amonte. Această constrângere este condiţionată tehnic de faptul că nu se poate scădea nivelul din bazinele situate în amonte dacă cel din aval este plin. - timpii de umplere şi golire a heleşteelor se vor mări pentru că intrarea apei în amenajarea piscicolă se va putea realiza numai prin heleşteul din amonte şi deci, nu se vor putea umple concomitent, ci succesiv. 4.2. Forma şi dimensiunile bazinelor

5

Sa recomandă ca bazinele piscicole (heleşteele) să aibă formă alungită, dacă se poate dreptunghiulară, cu raportul L/l de 2/1. Această formă asigură o circulaţie optimă a apei de primenire în bazin, ceea ce face ca oxigenarea mediului de creştere al peştilor să fie cea mai bună (Figura 2). Fundul bazinului va avea o pantă uşoară de la punctul de alimentare cu apă către evacuare. Adâncimea heleşteului în amonte se recomandă a fi de 1,5-1,7m, iar în zona evacuării de 2,0-2,5m, adică adâncimea maximă a bazinului. Dacă nu se pot realiza aceste valori ale adâncimii, totuşi, este obligatoriu ca adâncimea minimă să nu fie mai mică de 1,2 m. În plan transversal, adâncimea apei din heleşteu trebuie să fie mai mică la mal şi va creşte progresiv către centru. Instalaţia de alimentare cu apă poate fi de mai multe tipuri: - tip umbrelă; - tip pipă; - tip fereastră (Figura 3). O condiţie esenţială la orice tip de instalaţie de alimentare este aceea că, trebuie să permită instalarea unei site sau a unui grătar, care să împiedice pătrunderea în bazin a speciilor de peşti nedorite, care ar putea veni cu apa de alimentare. Diametrul tubului de la gura de alimentare trebuie să fie dimensionat în funcţie de mărimea bazinului, în cazul nostru, poate fi cuprins între 300 mm (la bazinul de 0,5 ha) şi de 700 mm (la bazinul de 6,0 ha). Instalaţia de evacuare a apei, în mod obligatoriu trebuie să fie de tip călugăr (Figura 4), pentru că permite reglarea nivelului apei din bazin la adâncimea dorită. Călugărul trebuie prevăzut cu 2 nişe (ghidaje) verticale, în care se instalează vaneţi confecţionaţi din scândură de lemn rezistent la apă, cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei în bazin. Pentru a împiedica evadarea peştilor din heleşteu se montează un grătar în fereastra din faţa călugărului, fie deasupra vaneţilor. Digurile trebuie să fie rezistente şi să nu permită infiltrarea apei, cu panta taluzului 1/2 - 1/3 şi lăţimea

coronamentului de cca 3m, pentru a permite circulaţia cu mijloace de transport necesare desfăşurării activităţilor de piscicultură. În timpul perioadei de creştere heleşteele vor fi alimentate permanent cu un debit de întreţinere care nu va fi mai mic de 8 litri/sec/ha. Rolul debitului de întreţinere este acela de a împrospăta apa din bazin şi de a compensa pierderile de apă datorate evaporaţiilor şi infiltraţiilor. Pentru o bună funcţionare a activităţii de piscicultură, în cadrul unei microferme, pe lângă amenajarea propriu-zisă, este necesar a se construi şi o clădire compusă dintr-o cameră pentru personalul muncitor şi o magazie prevăzută cu 2 compartimente (în unul să fie depozitate uneltele de pescuit şi materialele, iar in celălalt, furajele). Magazia de furaje trebuie să fie dimensionată astfel încât să permită depozitarea unei cantităţi de furaje care asigură necesarul pentru minim 2 săptămâni.

5. Dotarea microfermei cu unelte, echipamente şi aparate

Pentru executarea lucrărilor specifice în piscicultură dotările minime şi absolut necesare pot fi: a) Barcă din fibră de sticlă tip Egreta Este produsă de Societatea Cooperativa Meşteşugărească „Brateşul” din Galaţi Bulevardul Falezei nr. 1 şi se poate achiziţiona la preţul de 3.187 RON. Barca va fi folosită pentru administrarea furajelor şi pentru pescuirile de control. De asemenea, pentru pescuitul de recoltă şi pentru diferite intervenţii la operele de artă, sau pe suprafaţa heleşteelor. b) Năvod 100/4 Este produs de Societatea Plase pescăreşti S.A. Galaţi, str. Constantin Brâncoveanu, nr. 3, tel. 0236.473.373. Preţul unui năvod de acest tip (100 m lungime şi 4m lăţime, cu latura ochiului de 12 mm) este, la nivelul anului 2006, de 4.798 RON. Năvodul este necesar pentru a efectua pescuirile de control şi pescuitul de recoltă în regie proprie. În cazul efectuării acestor lucrări cu societăţi specializate costurile vor fi foarte mari şi inevitabil aceste lucrări nu vor fi executate la timpul optim ducând la întârzieri. c) Aparatura de măsură a parametrilor fizico-chimici ai apei Pentru monitorizarea condiţiilor de viaţă oferite de mediul acvatic (heleşteu) este nevoie de un minim de dotări în ce priveşte aparatura de măsură şi control a calităţii apei: • Oxigenometru portabil Oxy Guard Alpha Aparatul măsoară concentraţia oxigenului dizolvat în apă (vital pentru respiraţia peştilor). Aparatul alimentat de o baterie de 9 V, măsoară oxigenul solvit atât în mg/l cât şi în procente de saturaţie (% sat.) Este produs de firma OxyGuard Internaţional A/S Blakken 59 DK –3460 Birkerod , Danmark (fax +45 45 82 20 94 ) şi poate fi achiziţionat din România de la firma Dynavit Ipmex SRL Braşov, str. Vulturului, nr. 19, tel/fax 0268 33 21 62, e-mail: happydog@xnet.ro, la preţul de 3.040 RON. Măsurarea concentraţiei de oxigen trebuie să se facă zilnic, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui. Iarna, în bazinele de iernat, când suprafaţa apei este acoperită cu gheaţă, determinarea oxigenului se va efectua atât seara cât si dimineaţa. • Oxigenometru portabil model ProfiLine Oxi 197i Este un aparat de acelaşi tip ca cel prezentat anterior şi este produs de firma Wissenschaftlich – Technische

Werkstatten GmbH& Co. KG Dr. – Karl – Slevogt – Strasse 1, D – 82362 Weilheim, Germany, tel. +49(0)881/183-0, fax +49(0)881/183-420, e-mail Info@WTW.com , internet http:// www. WTW.com şi distribuit în România de ROM TECH SRL, b-dul Burebista 1, bl.D 15/28, Bucureşti, tel/fax (021) 3272294, (021) 3272295 sau Str. Nicolae Iorga 6, - 24000 Sibiu, tel. 069/233465, fax 069/233482. Pentru întreprinzătorii cu posibilităţi financiare, recomandăm un aparat multiparametru portabil model Multi 340i SET 1, care determină pe lângă oxigenul solvit, temperatura, pH-ul şi conductivitatea. Este produs tot de firma WTW, a cărei adresă a fost prezentată anterior. • Disc Secchi

Cu acest instrument se măsoară transparenţa apei care ne dă indicii asupra bogăţiei apei în plancton, adică în hrană naturală pentru peşti. Când transparenţa apei este de 30-35 cm, adică adâncimea apei la care discul Secchi nu se mai vede, înseamnă că hrana naturală este dezvoltată bine şi este o situaţie favorabilă creşterii peştilor. Discul Secchi este un disc din tablă groasă de 2 mm cu diametrul de 30 cm. Pe faţă este împărţit în 4 sectoare de cerc egale (2 albe şi 2 negre), dispuse alternativ, iar pe verso este vopsit alb. Pe partea de pe verso în centrul discului este ataşată o piesă de metal pentru îngrelare iar pe partea din faţă tot în centrul discului un element de prindere de care se leagă un şnur din relon de cca 4 m. Discul Secchi nu se găseşte în comerţ pentru a fi achiziţionat, dar se poate confecţiona artizanal, fapt pentru care am şi făcut descrierea lui. Folosirea discului este simplă: se introduce uşor discul în apă şi se lasă să pătrundă până la adâncimea la care nu se mai vede. Se face semn pe şnur şi se măsoară adâncimea după lungimea şnurului care a pătruns în apă. • Termometru pentru apă (până la 50o C) Este necesar pentru măsurarea temperaturii apei care se va face în fiecare zi pentru că în funcţie de acest parametru al apei se iau decizii în ce priveşte furajarea peştilor şi mărimea debitului de întreţinere.

6. Descrierea tehnologiei de creştere

Pe parcursul unui an într-o amenajare piscicolă sistematică se execută următoarele lucrări: - pregătirea bazinelor pentru inundare; - administrarea de îngrăşăminte organice şi amendamente; - inundarea bazinelor; - popularea bazinelor; - furajarea materialului piscicol consumator de furaje; - monitorizarea condiţiilor de mediu din bazine; - determinarea ritmului de creştere prin pescuit de control periodic; - pescuitul de recoltă. 6.1. Pregătirea bazinelor pentru inundare Această operaţie constă în: - defrişarea vegetaţiei de pe fundul bazinului şi taluzuri, curăţirea fundului bazinului de resturile vegetale; se poate efectua prin cosire, grablare şi strângerea în grămezi a resturilor vegetale pe marginea bazinului. - verificarea şi repararea (atunci când este cazul) a instalaţiilor de alimentare şi evacuare a apei, a canalelor şi a digurilor. - pregătirea cu vaneţi, site şi grătare a instalaţiilor de alimentare şi evacuare. 6.2. Administrarea de amendamente, îngrăşăminte organice şi minerale

Administrarea de amendamente – var nestins (CaO), pe toată suprafaţa bazinului. Cantităţile de amendamente pot ajunge până la 2000 kg/ha în funcţie de rezultatele analizelor de sol (de regulă cantităţile administrate se încadrează între 200-500 kg/ha). Administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale. Este una dintre cele mai importante lucrări care trebuie efectuate deoarece este esenţială în dezvoltarea fito şi zooplanctonului, care constituie baza de hrană pentru specia de sturion nordamerican Polyodon spathula. Îngrăşămintele organice (gunoiul de grajd fermentat – de cal, pasăre, oaie, vacă) se administrează în cantităţi de până la 5 t/ha, în grămezi pe taluzul bazinului sau împrăştiat pe fundul bazinului. Îngrăşămintele minerale (azotat de amoniu şi superfosfat de calciu) se pun pe grămezile de gunoi de grajd. Cantitatea de îngrăşăminte minerale administrată poate ajunge până la 75 kg azotat de amoniu şi aceiaşi cantitate de superfosfat. Pe parcursul perioadei vegetative se mai poate administra atât gunoi de grajd cât şi îngrăşăminte minerale, în funcţie de rezultatele analizelor hidro-chimice. 6.3. Inundarea bazinelor Este operaţia care se efectuează de obicei în luna martie şi se face cu 10-15 zile înainte de populare. Inundarea bazinelor se face la cota normală de lucru, astfel încât să se asigure adâncimile menţionate anterior. Pentru a împiedica pătrunderea speciilor de peşti nedorite, inundarea se face prin sită la bazinul de 0,5 ha şi prin grătare (distanţa între bare 4-6 mm) la bazinele de creştere vara a II-a şi a III-a. 6.4. Popularea bazinelor Se face de obicei la începutul lunii aprilie pentru materialul piscicol de 1 şi 2 ani (Polyodon spathula, Cyprinus carpio, Ctenopharyngodon idella Esox lucius) şi la sfârşitul lui aprilie sau începutul lunii mai, pentru puii predezvoltaţi de P. spathula după următoarele formule de populare: Polyodon spathula - (peştele spatulă) Este un sturion de apă dulce (ordinul Acipenseriformes, familia Polyodontidae), cu arealul natural în America de Nord, în bazinele hidrografice ale fluviilor Mississippi şi Missouri. Sturionul, atinge lungimi de 1,8-2m şi greutăţi de 65-75 kg. Este o specie cu un schelet predominant cartilaginos, se distinge de alţi sturionii printr-un rostru alungit care reprezintă cam 1/3 din lungimea corpului şi o piele netedă. Singurele zone osificate sunt maxilarele. Rostrul lipseşte la exemplarele proaspăt eclozate, dar începe să crească în 1-2 săptămâni, iar după 4-5 săptămâni este bine dezvoltat. Gura este mare, prevăzută cu dinţi doar la exemplarele tinere şi sunt localizaţi la baza rostrului. Ochii sunt mici, iar vederea relativ slabă. Peştele spatulă prezintă branhii mari, subţiri şi înclinate care sunt folosite pentru a filtra hrana. Corpul este neted şi fără solzi, cu toate că mici zone cu solzi au fost observate în jurul pectoralelor, pe lobul superior al caudalei şi între linia laterală şi înotătoarea dorsală. Coloraţia variază de la albăstrui-cenuşiu la aproape negru în zona liniei laterale, devenind albă în partea inferioară şi pe pântece.

9

Peştele spatulă are un ritm de creştere rapid, putând ajunge după prima vară de creştere la 250-300 g, după a II-a vară la 1500-1800g, iar după a III-a vară la 4300 -5000g. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la vârsta de 7-9 ani, iar de către femele la vârsta de 10-12 ani; perioada de reproducere, sfârşitul lui martie-aprilie; culoarea icrelor negru-cenuşiu; durata de incubaţie 8-10 zile, la 10-14oC. Hrana de bază este zooplanctonctonul (de preferat Daphnia longispina sau D. magna – pentru puii în faza postembrionară), după această fază, consumă şi fitoplancton, insecte acvatice, resturi vegetale şi larve de chironomide. Crapul (Cyprinus carpio) Crapul este o specie de apă dulce, iubitoare de apă relativ caldă (specie euritermă) a cărei temperatură în sezonul cald al anului să nu depăşească 30 oC. Se poate adapta şi la mediul slab salin, astfel că în apele noastre naturale poate fi întâlnit şi în lacurile litorale când salinitatea lor nu este prea accentuată (4-6g NaCl/l). Crapul are corpul alungit, capul subconic, spinarea în urma cefei este comprimată lateral, formând o creastă. Gura este subterminală, buze groase, 4 mustăţi (2 mai scurte şi 2 mai lungi). Corpul este acoperit în totalitate cu solzi, sau parţial, în funcţie de rasa din care provine. Coloraţia corpului variază în raport cu mediul în care trăieşte. Crapul de baltă este mai închis la culoare, iar cel din apele curgătoare mai auriu. În general, spatele este negricios, cu reflexe verzui sau albăstrui, părţile laterale sunt aurii-verzui sau gălbui, abdomenul albicios. Lungimea 40 cm, excepţional 70-100 cm, greutatea obişnuită 0,7-2 kg, excepţional 30 kg. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani; perioada de reproducere aprilie-mai; culoarea icrelor portocalie; durata incubaţiei 4-6 zile la o temperatură de 18-20oC. Regimul alimentar omnivor, consumă plante acvatice, mici animale (crustacei, larve de insecte, ouă de broască etc.). Prin selecţie s-au obţinut diferite rase, cum ar fi: Cyprinus carpio - rasa Frasinet. Rasă ameliorată, din categoria celor cu corpul înalt, cu înveliş de solzi complet, pretabilă creşterii în sistem intensiv şi superintensiv şi pentru producerea de hibrizi industriali interrasiali, pretabili creşterii în sistem intensiv şi semintensiv. A fost obţinută în perioada 1950-1980, în cadrul Institutului de Cercetări Piscicole ulterior Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, în bazele experimentale Nucet şi Frăsinet, prin încrucişări de absorbţie între crapul de cultură din crescătoriile din România şi o populaţie de crap de cultură ameliorat, importată din Ungaria. Cyprinus carpio - rasa Ineu. Rasă locală, cu corpul înalt, cu înveliş de solzi foarte redus (crap golaş) pretabilă creşterii în sistem intensiv şi superintensiv. Provine dintr-un import de material biologic din Iugoslavia, realizat în anul 1964 şi crescută în rasă pură (populaţie izolată reproductiv) la ferma piscicolă Ineu, judeţul Arad. În genoteca CCDP Nucet, această rasă de crap a fost adusă de la ferma Ineu în anul 1986 şi este reprodusă în rasă pură şi folosită la încrucişări cu alte rase, pentru producerea de hibrizi industriali. Cyprinus carpio - rasa Ropşa. Obţinută prin încrucişări între crapul de cultură european şi crapul sălbatic de Amur (Cyprinus carpio haematopterus) în gospodăria

10

piscicolă Ropşa, din nordul Rusiei. Aspectul morfologic este de „crap salbatic”. Valorifică foarte bine

resursele naturale de hrană şi răspunde foarte bine la furajare. A fost importată din fosta URSS, în anul 1981 şi este crescută şi reprodusă în rasă pură şi folosită la încrucişări cu alte rase, pentru producerea de hibrizi industriali.

11

Cosaşul (Ctenopharyngodon idella) – numit şi crap cosaş, crap chinezesc, sau de Amur. În stadii tinere forma corpului se aseamănă cu cea a cleanului, iar în stadiul de adult, se aseamănă cu crapul sălbatic; spre deosebire de crapul sălbatic, la cosaş dorsala este mai scurtă, capul este turtit şi corpul ceva mai rotunjit. Coloraţia corpului variază în funcţie de mediul de trai, de regulă cenuşiudeschis; în general mai deschis decât la crap. În stadiul tânăr, puii se hrănesc cu plancton şi vegetaţie acvatică submersă şi plutitoare precum şi zooplancton; mai târziu (la 17-18 cm lungime) consumă mai mult bentofaună şi vegetaţie acvatică macrofită submersă şi plutitoare; ca adult consumă exclusiv vegetaţie acvatică. În lipsa vegetaţiei acvatice poate consuma vegetaţie terestră, aruncată în apă, ca: borceag, lucernă, porumb furajer, ovăz, sau orice furaj distribuit pentru crap. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 5-7 ani. Temperatura de reproducere este de 20oC; cantitatea de icre depuse reprezintă 15-30% din greutatea corporală; icrele au diametru de cca 1 mm , 900.000 icre/kg; după hidratare, icrele ajung la un diametru de 4-5 mm devenind semipelagice; perioada dezvoltării embrionare durează 20-50 ore la temperatura de 22-24oC. Ştiuca (Esox lucius) Ştiuca este o specie oxifilă, trăieşte atât în râuri (până în zona colinară), preferând apele lent-curgătoare, cât şi apele stătătoare cu vegetaţie şi cele salmastre. Suportă şi apele cu multă substanţă organică. Exemplarele tinere trăiesc în grupuri mici, adulţii sunt solitari. Ştiuca are corpul alungit, uşor turtit lateral, spinarea groasă, musculoasă; botul în forma unui cioc de raţă, fiind turtit dorso-ventral; gura mare, largă, mărginită de dinţi numeroşi, falca inferioară mai lungă ca cea superioară. Corpul este acoperit cu solzi care se întind şi pe fălci şi pe partea superioară a operculelor. Coloraţia corpului: cenuşie-verzuie sau cenuşie-cafenie, spatele este mai închis, flancurile mai deschise; abdomenul este alb gălbui cu pete negre; înotătoarele perechi sunt roşcate. Lungimea corpului poate ajunge până la 1,5 m; greutatea 25 kg. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani; perioada de reproducere în februariemartie, prelungindu-se uneori până în aprilie. Temperatura optimă de reproducere 8-10oC, durata de incubaţie de 12-14 zile. Hrana alevinilor este constituită din plancton. Adulţii sunt aproape exclusiv ihtiofagi, atacând peşti mari, până la 33% din greutatea proprie. În afară de peşti, ei mai consumă: broaşte, şerpi de apă mici mamifere şi păsări de apă, etc. Popularea bazinului de 0,5 ha: - Polyodon spathula (P.sp.) pui predezvoltaţi – 2500 ex. cu o greutate medie (g.m.) de 5 g/ex. (2500 ex. × 5g = 13,0 kg); - Cyprinus carpio (crap) în vârstă de 2 ani (C2) – 250 ex. cu g.m. de 450g /ex. (250 ex. × 450 g = 112 kg); - Ctenopharyngodon idella (cosaş) în vârstă de 2 ani (Ct.2) – 50 ex. cu g.m. de 300 g/ex.( 50 ex. × 300g = 15,0 kg).

12

Specia Polyodon spathula pui predezvoltaţi Crap în vârstă de 2 ani (C2) Cosaş în vârstă de 2 ani (Ct.2) Total

Nr. exemplare/ha 5.000 500 100 5.600

Greutate medie (g/ex.) 5 450 300

Cantitate/ha (kg). 25.0 225 30.0 280

Popularea bazinului de 3,5 ha: - P. sp.1 – 1050 ex. cu g.m. 300 g/ex. (315,0 kg); - C2 – 1750 ex. cu g.m. de 450 g/ex. (787,0 kg); - Ct.2 – 350 ex. cu g.m. de 300 g/ex. (105,0 kg).

Specia P. sp.1 C2 Ct.2 Total Nr. exemplare/ha 300 500 100 900 Greutate medie (g/ex.) 300 450 300 Cantitate/ha (kg). 90 225 30 345

Popularea bazinului de 6 ha: - P. sp.2 – 900 ex. cu g.m. 1800 g/ex. (1620,0 kg); - C.2 – 3000 ex. cu g.m. 450 g/ex. (1350 kg); - Ct.2 – 600 ex. cu g.m. 300g/ex. (180,0 kg); - Ştiucă 1 – 600ex. cu g.m. 100g/ex. (60,0 kg).

Specia P. sp.2 C2 Ct.2 Ştiucă1 Total Nr. exemplare/ha 150 500 100 100 850 Greutate medie (g/ex.) 1800 450 300 100 Cantitate/ha (kg). 270 225 30 10 535

Tehnologia prezentată, propune creşterea în policultură a polyodonului cu diferite specii de peşti (ciprinide şi răpitori) care nu au acelaşi spectru de hrană la vârsta propusă. În momentul populării se evaluează starea sanitară a materialului piscicol şi se elimină exemplarele care prezintă semne de boală sau leziuni.

13

6.5. Furajarea materialului piscicol La calculul necesarului de furaje se iau în consideraţie numai speciile consumatoare de furaje (crap şi cosaş) iar la acestea, sporul de creştere propus. Se calculează necesarul de furaje pe întreaga perioadă vegetativă, luând în considerare un consum specific de 3,0 kg furaje/kg spor, astfel: - dacă la populare crapul are 450 g/ex. şi se populează cu un număr de 5000 ex., propunând o greutate finală de 2 kg/ex., rezultă un spor mediu de creştere de 1,5 kg/ex. Luând în considerare pierderile tehnologice care sunt de cca 10%, în toamnă rămân 4500 ex., iar sporul de creştere total va fi de 6750 kg. Cantitatea de furaje necesară pe sezon (pentru crap) este de: 6.750 kg × 3 kg = 20.250 kg furaje

- cosaşul are la populare 300 g/ex., se populează cu 1000 ex. care să obţină o greutate finală de 1,5 kg/ex. (rezultă un spor mediu de creştere al cosaşului de 1,2 kg/ex.). Aplicând aceleaşi pierderi tehnologice de 10%, în toamnă rămân 900 ex. cu 1,5 kg/ex. Sporul de creştere total la cosaş va fi de 1.080 kg. Cantitatea de furaje necesară pe sezon (pentru cosaş) este de:

1.080 kg × 3 kg = 3.240 kg furaje Total furaje pentru microferma de 10 ha: 20.250 kg + 3.240 kg = 23.490 kg Preţul unui kg furaj concentrat la nivelul anului 2006 este de 0,9 RON. Cantitatea totală de furaje este repartizată pe luni astfel: - mai – 5% ; - iunie – 20%; - iulie – 25%; - august - septembrie - octombrie – 25%; – 20%; – 5%.

Administrarea furajelor se va face în funcţie de perioada de creştere, la locuri fixe (mese de furajare – cel puţin 4 mese de furajare/ha), însemnate prin flotori ancoraţi de fundul apei. Astfel, în perioada de la data populării până la 15 mai, se furajează orientativ cca 3-5% din greutatea peştelui populat. Înainte de furajare se va verifica zilnic dacă furajele administrate cu o zi înainte au fost consumate în totalitate. În cazul în care la mesele de furajare se găsesc furaje neconsumate, raţia se diminuează, putând ajunge până la întreruperea furajării. În perioadele în care dezvoltarea zooplanctonului este maximă se vor da raţii zilnice de furaje de 3-4% din greutatea totală a populaţiei piscicole consumatoare, conform rezultatelor de la pescuitul de control, care se efectuează bilunar. Rolul pescuitului de control este de a estima cantitatea de peşte dintr-un bazin la un moment dat şi în acelaşi timp de a se face o evaluare a stării sanitare şi de întreţinere. Pentru hrănirea cosaşului se mai poate administra vegetaţie cosită din zona malului sau lucernă verde care se distribuie pe suprafaţa apei. Dacă sunt situaţii când temperatura apei este de 30oC, sau chiar peşte această temperatură, se sistează furajarea.

14

7. Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

Principalele lucrări şi acţiuni necesare a fi efectuate pentru buna funcţionare a microfermei. Timpul afectat pentru îndeplinirea lor.

- Popularea heleşteelor cu puiet de 1 an şi de 2 ani şi de asemenea cu pui predezvoltaţi de polyodon – 20ore; - Monitorizarea zilnică a situaţiei concrete din teren care constă în: măsurarea temperaturii apei; înregistrarea valorilor parametrilor fizico-chimici ai apei; observaţii privind dezvoltarea hranei naturale (plancton); controlul la mesele de furajare dacă au fost consumate furajele; consemnarea eventualelor comportamente nenaturale ale peştilor; verificarea stării digurilor, canalelor şi a operelor de artă (călugări, guri de alimentare); consemnarea eventualelor mortalităţi din efectivul de peşti populaţi – 1 oră/zi, adică 200 ore pentru toată perioada de creştere. - Administrarea furajelor

4 ore/zi × 150 zile de furajare = 600 ore (patru ore/zi înseamnă 2 muncitori × 2ore/zi); - Asigurarea serviciului de pază pe timp de zi va reveni în sarcina piscicultorului (muncitor calificat în domeniul creşterii peştilor) care face monitorizarea zilnică a situaţiei din teren şi care participă şi la administrarea furajelor; Asigurarea serviciului de pază: 3424 ore. - Asigurarea serviciului de pază de zi în zilele de duminică şi alte sărbători legale şi a serviciului de pază de noapte; 16 ore/zi, în zilele lucrătoare şi 24 ore/zi în zilele nelucrătoare, adică: 28 de zile de sărbătoare × 24 ore/zi = 672 ore şi 172 zile lucrătoare × 16 ore/zi = 2752 ore (se consideră sâmbăta zi lucrătoare). În total: 672 ore + 2752 ore = 3424 ore. Paznicii vor fi instruiţi să facă o mare parte din acţiunile de monitorizare zilnică a situaţiei din teren pe perioada cât sunt în serviciu. - Administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor – 96 ore; - Pescuitul de control: 120 ore - 10 acţiuni de acest fel × 12 ore/pescuit = 120 ore (la un pescuit de control participă 4 pescari timp de 3 ore. Deci 4 × 3 = 12 ore, - Pescuitul de recoltă: 336 ore. 7 zile (o zi bazinul de 0,5 ha şi câte 3 zile celelalte bazine) × 6 pescari × 8 ore/zi = 336 ore. Total ore de lucru necesare efectuării lucrărilor pentru realizarea unui ciclu de producţie: 4796 ore într-un an. Aceste activităţi şi lucrări se pot executa cu normele a 1 piscicultor şi 3 paznici.

15

8. Evaluarea financiară a exploatării microfermei piscicole la nivelul preţurilor din anul 2006 (1 EURO = 3,56 RON)

8.1. Cheltuieli materiale – 35.356 RON Dotări – 11.085 RON; Furaje – 21.141 RON; Îngrăşăminte şi

amendamente – 4.420 RON - gunoi de grajd – 1.785 RON 5 tone/ha × 10 ha = 50 tone. 50 t × 35,7 RON/t = 1.785 RON - var nestins (CaO) : 1.285 RON; 500 kg/ha × 10 ha = 5.000 kg 5.000 kg × 0,257 RON/kg = 1.285 RON - azotat de amoniu – 675 RON 75 kg/ha × 10 ha = 750 kg 750 kg × 0,9 RON/kg = 675 RON - superfosfat – 675 RON 75 kg/ha × 10 ha = 750 kg 750 kg × 0,9 RON = 675 RON 8.2. Material de populare – 44.850 RON Pui predezvoltaţi de P. spathula – 2.500 ex. × 3 RON/buc.= 7.500 RON P. spathula1 – 1.050 ex. × 15 RON/buc. = 15.750 RON Crap2 – 2.250 kg × 8 RON/kg = 18.000 RON Ct. idella2 – 300 kg × 10 RON/kg = 3.000 RON Ştiucă1 – 600 ex. × 100 g/ex. = 60kg 60 kg × 10 RON = 600 RON Total cheltuieli cu materialul de populare: 44.850 RON Menţionăm, că numai în primul an de exploatare se achiziţionează pentru populare sturion (P. spathula) în vârstă de un an. În anii următori se va popula din producţia proprie. Alte cheltuieli materiale (apă, energie electrică, combustibili, piese de schimb, reparaţii) circa 6.000 RON. 8.3. Cheltuieli cu forţa de muncă – 37.800 RON O normă întreagă de piscicultor care ziua va asigura şi serviciul de pază: 900 RON/lună × 12 luni = 10.800 RON Trei norme întregi de paznic: 750 RON/lună × 3 paznici × 12 luni = 27.000 RON

16

Total cheltuieli cu forţa de muncă: 37.800 RON 8.4. Cheltuieli totale de exploatare pentru o microfermă de 10 ha – 118.006 RON Cheltuieli materiale + cheltuieli cu forţa de muncă 79.606 RON + 37.800 RON = 117.406 RON Preţurile de achiziţie la furaje şi materialul de populare nu conţin TVA. Pentru înfiinţarea amenajării piscicole de 10 ha costurile estimative se ridică la 175.000 – 200.000 RON. Este necesar ca bazinul pentru creşterea polyodonului în vara I (0,5ha), să fie protejat cu o instalaţie de protecţie împotriva pasărilor ihtiofage realizată din stâlpi de salcâm cu lungimea de 2 m şi diametru de 15 cm, pe care se montează la capătul superior un contur confecţionat din cherestea de răşinoase, pe care să se prindă aţă de relon la distanţă de 20 cm.

9. Venituri provenite din valorificarea producţiei

Crap (C2): 900 kg/ha × 10ha = 9.000 kg 9.000 kg × 8 RON = 72.000 RON

Ct. idella (Ct.2): 135 kg × 10ha = 1.350 kg 1.350 kg × 8RON = 10.800 RON P. spathula1: 950 ex. × 15RON = 14.250 RON Total venituri în primul an de exploatare: 97.050 RON Din al doilea an de exploatare se adaugă la venituri suma de 85.000RON proveniţi din vânzarea a 3.400 kg polyodon la preţul de 25 RON/kg. Total venituri în al doilea an de exploatare: 182.050 RON De menţionat că în primul an de exploatare nu se obţine profit. În al doilea an profitul este de 64.044 RON. Venituri – cheltuieli = profit brut 182.050 RON – 118.006 RON = 64.044 RON Amortizarea investiţiei pentru

amenajarea sistematică de 10 ha, se va face în aproximativ 3 ani.

17

10. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri

Este evident că proiectul are un efect pozitiv atât asupra dezvoltării zonei în care este amplasată amenajarea, cât şi asupra mediului de afaceri si a calităţii vieţii. Prin amplasarea microfermei în zone rurale se va folosi forţa de muncă locală. Punerea în practică a proiectului va asigura o producţie de peşte de calitate, care va avea ca efect mărirea procentului de consumatori de carne de peşte. Creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei va duce la îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă a agenţilor economici, la creşterea cifrei de afaceri şi la profitul net. Producerea în acvacultură a cărnii de sturion şi pătrunderea acesteia pe piaţă, va avea un impact pozitiv asupra conservării şi protejării sturionilor din Dunăre, prin scăderea presiunii pescuitului mai ales a braconajului.

DICŢIONAR Vaneţi – scândură tăiată la dimensiune (din lemn rezistent la apă), ce se aşează pe gidaje în călugăre, cu ajutorul cărora se menţine nivelul apei în heleşteu. Consum specific – cantitatea de furaje pe care peştele trebuie să o consume pentru a realiza un spor în greutate de 1 kg. Debleu – lucrare de artă făcută în săpătură. Rambleu – lucrare de artă făcută în umplutură. (Semidebleu – semirambleu) – lucrare de artă făcută jumătate în săpătură, jumătate în umplutură. Batardou – stavilă cu ajutorul căreia se reglează nivelul apei în canal.

18

Figura 1 – Amenajare piscicolă sistematică. Microfermă de 10 ha

19

20 2 – Iaz – bazin piscicol semnisistematiuc

A-A – secţiune transversală; B-B – secţiune longitudinalăFigura

Figura 3 – Heleşteu – bazin piscicol sistematic

A – plan; B - secţiune

21

22 Figura 4 – Secţiune transversală prin dogul unui heleşteu. Călugăr încastrat

LISTA CU UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE DE FURAJE COMPLEXE

AMIX SUPER – str. M. Kogălniceanu, nr. 20-22, Arad; tel./fax 0257254642 ALTCO PROD – str. Mintiului, nr. 99, Gherla, jud. Cluj; tel/fax 0264243511 AGROBIOTIC – str. Dvizia 9 Caralerie, nr. 49, Timişoara; tel./fax 0256211659 AGRICOLA INTERNAŢIONAL BACĂU, Departamentul 2 SNC, Calea Republicii, nr. 283, Bacău. tel. 0234573730; tel./fax 0234573732 AGRO BANAT – str. Sub Deal, nr. 1, Caransebeş, jud. Caraş-Severin, tel. 0255516324, fax 0255513096 ABO MIX – str. Depozitelor, nr. 31, Satu Mare, jud. Satu Mare, tel. 0261769306, fax 0261769569 ANADIN – str. Eternităţii, nr. 11, Breaza, jud. Prahova, tel./fax 0244340798 ANIMAX – str. Fânului, nr. 16, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, tel. 0267315026 BILARDI PRODUCT – str. Mocirei, nr. 1, Baia Mare, jud. Maramureş, tel/fax 0262220192 BIOMIN ROMÂNIA – str. Justiţiei., nr. 24, Sibiu, tel. 0269214833, fax 0269243843 BIOPLANT – bd. Decebal, nr. 17, Craiova, jud. Dolj, tel./fax 0251591244 CERASIL – şos. Borşului, nr. 31, Oradea, jud. Bihor, tel. 0259416140, fax 0259427803 COMB GORJ – str. Ciocârlan, nr. 7, Târgu Jiu, jud. Gorj, tel. 0253226330 COMBAVIPOR – str. Ştefan cel Mare, nr. 9, Galaţi, tel./fax 0236472896 COMBIAL – str. Gării, nr. 33, Urziceni, jud. Ialomiţa, tel./fax 0243254043 COMBRIVA – str. Coteşti, nr. 116, Focşani, jud. Vrancea, tel./fax 0237221143 KRALEX BUCHAREST – şos. +40214913150, fax +40214913169 de Centură 2-4, Voluntari, Bucureşti, tel.

LNB ROMANIA FEED – bd. Victoriei, nr. 43, Sibiu, tel. 0269213380, fax 0269218515 MAREŞAL – str. Ştefan cel Mare, nr. 199, ap. 13, Vaslui, tel./fax 0335410615 NADSAL IMPEX – str. Principală, nr. 115, Mureni, jud. Mureş, tel. 0745396618, fax 0265777432 NUTRICOD – str. Halchiului, nr. 15, Codlea, jud. Braşov, tel. 0268251906, fax 0268251807 NUTRICOM – şos. Portului, nr. 52, Olteniţa, jud. Călăraşi, tel. 0242515430 NUTRIMOLD – str. Chişinăului, nr. 41, Iaşi, tel. 0232233185, fax 0233233405 OLTCHIM

FNC – Calea Traian, nr. 176, Băbeni, jud. Vâlcea, tel. 0250735750, fax 0250735751 PACOMB – Poarta Albă, jud. Constanţa, tel./fax 0241853637 PRODALIS – Dumbrăveni, jud. Vrancea, tel. 0237255383 RAMNICOM – Şos. Puieşti, nr. 10, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, tel. 0238565885, fax 0238561546

23

TROUW NUTRITION HIFFED – Calea Naţională, nr. 67, sc. B, Ap. 21, Botoşani, tel./fax 0231529992 ZAMUR TÂRGU MUREŞ – str. Băneasa, nr. 2, Târgu Mureş, jud. Mureş, tel. 0265269918, fax 0265269917 ZOOVET – Bd. Unirii, U18, sc. C, ap. 42, Slobozia, jud. Ialomiţa, tel./fax 0243236123

LISTA CU PRODUCĂTORII DE MATERIAL DE POPULARE

CENTRU DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU PISCICULTURĂ NUCET – comuna Nucet, jud. Dâmboviţa, tel./fax 0245267003 S.C. ACVA SA SALONTA – jud. Bihor, str. Republicii, Salonta, tel. 0259394003 S.C. PISCICOLA ZAU SA – Ferma Glodeni, Zau de Câmpie, jud. Mureş S.C. PESCOMIR SRL INEU – Ineu, jud. Arad, tel. 0745323645 S.C. PISCICOLA CIOCĂNEŞTI SRL, com. Ciocăneşti, jud. Călăraşi S.C. DELTA PLUS SRL – Sebeş, jud. Alba S.C. BANAGROTRANS SRL – com. Ziduri, jud. Buzău S.C. PISCICULTORUL SA – com. Crevedia, jud. Dâmboviţa, tel. 0212256907, mobil 0744340311; 0744340312 S.C. PESCARIS 2003 SRL – Vaslui, jud. Vaslui S.C. VERITAS PANCIU SA – Panciu, jud. Vrancea S.C. ACVARES SA IAŞI – com. Ţigănaşi, jud. Iaşi S.C. PYRANIA SRL BOTOŞANI – Botoşani, jud. Botoşani S.C. BISTRIŢA SA - Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud S.C. GOLD CAPP SRL – Sfântu Gheorghe, jud. Covasna HERION IMPEX SRL – Cislău, jud. Buzău S.C. CRIS FISHING SRL – Constanţa, jud. Constanţa S.C. AGROFIL SA – Filiaşi, jud. Dolj S.C. PISCICOLA IEZER SRL – Dorobanţi, jud. Călăraşi S.C. VICKI POND SRL – Jurilovca, jud. Tulcea S.C. CYPRINUS SRL NĂDLAC – Nădlac, jud. Arad, tel. 0744570854 S.C. PISCICOLA SRL CEHU SILVANIEI – Cehu Silvaniei, jud. Sălaj S.C. FISH PHOENIX SRL FUNDULEA – Fundulea, jud. Călăraşi S.C. LOGITAX SRL CLUJ NAPOCA – Cluj Napoca