Diverse - Carti Populare

download Diverse - Carti Populare
  • date post

    23-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    51
  • download

    8

Embed Size (px)

description

Basme

Transcript of Diverse - Carti Populare

  • ISBN 9975-74-122-3 LITERA, 1998

    C R I P O P U L A R E

  • 3Cuv`nt ]nainte

    CUV~NT }NAINTE

    Edi\ia de fa\[ ]ncearc[ s[ reuneasc[ pentru lectura t`n[ruluicititor c`teva dintre cele mai reprezentative c[r\i populare rom`-ne=ti, care au avut o intens[ circula\ie pe p[m`nturile noastre,]ncep`nd cu secolul al XVII-lea =i p`n[ ]n ziua de azi.

    C[r\ile populare au fost c[r\ile de lectur[ dintotdeauna ale celormai diverse categorii de cititori. Mai mult chiar, pentru ceine=tiutori de carte au fost c[r\i de ascultare, citite fiindu-le dec[rturari. B. P. Ha=deu este savantul care a afirmat c[ ]nainte dea desf[=ura ]ntr-o limb[ o literatur[ cult[, cartea poporan[, ]n cursde secoli, este unica literatur[ a na\iunii ]ntregi (sublin. red.).Astfel c[ la ]nceput c[r\ile populare erau r[sp`ndite de la ogenera\ie la alta prin numeroase cpii de manuscrise sau pe caleoral[ de cele mai multe ori. Pe la sf`r=itul secolului al XVIII-lea,dar mai ales ]n secolul al XIX-lea ele au continuat s[ fie r[sp`ndite=i citite ]n numeroase edi\ii tip[rite, care sunt bine cunoscute =istudiate ]n circuitul =tiin\ific.

    Edi\ia noastr[ cuprinde patru dintre cele mai cunoscute c[r\ipopulare: Alexandria, Varlaam =i Ioasaf, Archirie =i Anadan =i Esopia.}n scopul unei mai bune familiariz[ri a cititorului cu istoriculr[sp`ndirii acestor patru crea\ii ]n spa\iul rom`nesc, d[m ]n cele ceurmeaz[ mai ]nt`i o succint[ informa\ie despre originea lor =i apoidespre ]mprejur[rile ]n care au ajuns s[ fie tip[rite ]n rom`ne=te.

    Alexandria este un roman popular, care dateaz[ din sec. III]naintea erei noastre, =i a fost scris de un anonim ]n limba greac[]n Egiptul elenistic. Din Egipt romanul a c[l[torit apoi ]n r[s[rit,]n \[rile care f[cuser[ odat[ parte din imperiul lui Alexandru cel

  • 4 C[r\i populare

    Mare, =i s-a r[sp`ndit cu deosebire ]n imperiul bizantin, unde cap[-t[ un colorit cre=tin. Din Bizan\ romanul a p[truns ]n Apus printraduceri latine.

    Dup[ un text latin s-a f[cut ]n sec. al XIII-lea o traducere ]ns`rbo-croat[, identificat[ ca izvor al primei transpuneri rom`-ne=ti a Alexandriei, realizat[ ]n a doua jum[tate a secolului alXVI-lea. Manuscrisul acesta nu s-a p[strat, au r[mas doar m[r-turii despre el la Neagoe Basarab =i mitropolitul Grigore al Suce-vei. Cea mai veche copie cunoscut[ e datorat[ preotului Ion Ro-m`nul din satul S`npetru (Hunedoara), scris[ ]ntre 15 iunie1619 =i 15 februarie 1620.

    Dup[ afirma\ia lui Antonio Maria Del Chiaro, secretarul luiConstantin Br`ncoveanu, ]n 1713 ar fi ie=it din tipografia lui AntimIvireanul prima edi\ie tip[rit[ a c[r\ii, dar nu s-a p[strat nici unexemplar. Edi\ia ap[rut[ la Sibiu ]n 1794, ]n tipografia lui PetreBart, cu cheltuiala lui Simion Pantea din S[lciua de Sus este primaedi\ie tip[rit[ cunoscut[. Doi ani mai t`rziu, cartea apare laMovil[u ]n tipografia protopopului Mihail Strelbi\ki. Edi\ia de laSibiu a fost stilizat[ de M. Sadoveanu ]n 1909 sub titlul IstoriaMarelui }mp[rat Alexandru Machedon, ]n vremea c`nd era cursullumii 5250 de ani.

    Varlaam =i Ioasaf este un roman popular de apologie a vie\iicre=tine, cu un profund fond moral, religios, a c[rui fabul[ seg[se=te ]n legenda indic[ despre Buddha, ]ntemeietorul unei noireligii. }n secolele VI-VII ]naintea erei noastre legenda indian[ afost prelucrat[ de un cre=tin =i a trecut din India ]n Persia. De aicia c[l[torit mai departe p`n[ un c[lug[r Ioan i-a dat formagreceasc[, de la care a p[truns ]n toate literaturile europene:romanice, slavice =i germanice. Cel mai vechi manuscris slavonescal romanului dateaz[ din secolul al XIV. Traducerea ]n rom`ne=tes-a f[cut de pe un manuscris slav ]n anii 1648-1649 de c[treUdri=te N[sturel, cumnatul lui Matei Basarab. Acest manuscris nus-a p[strat. Au fost semnalate ]ns[ trei cpii din a doua jum[tate

  • 5Cuv`nt ]nainte

    a secolului al XVII-lea ale gr[m[ticului domnesc Fota, datorit[vechimii =i apropierii lor de traducerea lui Udri=te N[sturel. Ocopie a acestuia din 1675 este singura versiune a romanului cares-a tip[rit la 1904. Se cunosc =i dou[ prelucr[ri ale romanuluiVarlaam =i Ioasaf, una dintre ele apar\ine lui M. Sadoveanu care,]n colaborare cu D. D. P[tr[=canu, a adus vechea nara\iune cucaracter popular ]n cadrul literaturii culte sub urm[torul titlu:Istoria Sfin\ilor Varlaam =i Iosaf de la India.

    Archirie =i Anadan este o povestire popular[ cu finalitate mora-lizatoare de origine asiro-babilonian[ =i dateaz[, dup[ cercet[rilemai noi, din veacul al VI-lea ]naintea erei noastre.

    Povestirea, una dintre cele mai interesante transmise de vechiulOrient, ajunge ]n limba rom`n[ prin filiera slavon[, fiind tradus[spre sf`r=itul sec. al XVII-lea, dup[ o redac\ie s`rbo-croat[. }nurm[toarele dou[ secole povestirea cunoa=te o larg[ r[sp`ndire,p[str`ndu-se ]n limba rom`n[ circa 45 de manuscrise, care aucirculat ]n toate provinciile rom`ne=ti, cele mai multe proveninddin Moldova, iar cele mai vechi din Transilvania. Anton Panneste scriitorul care a stilizat =i a tip[rit pentru prima oar[ poves-tirea ]n rom`ne=te ]n 1850 cu titlul: }n\eleptul Archir cu nepotuls[u Anadam.

    Esopia este o carte popular[ ce cuprinde via\a =i fabuleleatribuite legendarului Esop. Romanul are la baz[ un fapt real:existen\a unui sclav excep\ional dotat cu inteligen\[ =i talent,frigianul (sau tracul) Esop, contemporan cu Cresus =i Solon(secolul al VI-lea ]naintea erei noastre). Aceast[ existen\[ neobi=-nuit[ a fost \esut[ ]n legend[. Scrierea este rezultatul uneiinterferen\e spirituale a Orientului asiatic cu Antichitatea elen[.}n literatura rom`n[ Esopia p[trunde destul de t`rziu. Primulmanuscris dateaz[ din 1703, fiind copiat de Costea dasc[lul din+cheii Bra=ovului. Prima edi\ie tip[rit[ la noi este cea din 1795de la Sibiu a tipografului Petru Bart, cel care tip[rise cu un anmai devreme Alexandria. }n 1909 M. Sadoveanu editeaz[ la F[l-

  • 6 C[r\i populare

    ticeni o versiune stilizat[ a variantei ap[rute la Sibiu, asigur`n-du-i astfel o larg[ circula\ie. Stilizarea poart[ urm[torul titlu: Eso-pia sau Via\a =i pildele prea]n\eleptului Esop.

    }n sf`r=it, men\ion[m c[ pentru edi\ia noastr[, am g[sit decuviin\[ s[ select[m textele stilizate, prelucrate de Mihail Sado-veanu (Alexandria, Varlaam =i Ioasaf, Esopia) =i Anton Pann (Archirie=i Anadan), texte atinse de m[iestria de condei a celor doi mariscriitori =i devenite mai accesibile cititorului c[ruia i se adreseaz[.Prin gestul lor nobil ace=ti scriitori au f[cut nu numai o oper[ deculturalizare la timpul c`nd au creat, dar au mai contribuit laperpetuarea unor valori artistice populare de-a lungul timpurilor,s[ ajung[ p`n[ la noi =i s[ treac[ ]n eternitate.

  • 7Istoria marelui ]mp[rat Alexandru Macedon

    ISTORIA MARELUI }MP{RATALEXANDRU MACEDON, }N VREMEA C~ND

    ERA CURSUL LUMII5250 DE ANI

  • 8 C[r\i populare

    DESPRE NETINAV-}MP{RATUL

    }mp[r[\ea la r[s[rit ]n India marele Por-]mp[rat, =i la amiaz[zidomnea peste Persia marele Darie-]mp[rat, iar[ Merliche-]mp[ratst[p`nea R`mul =i tot Apusul cu to\i craii; =i la Macedonia eraFilip-craiul. Iar[ peste Eghipet ]mp[r[\ea Netinav-]mp[rat, careleera filosof mare, =i fermec[tor =i cetitor de stele, =i era at`t dem[iestru c`t lua bun[t[\ile =i dulcea\a de la patru \[ri, adic[: gr`ul,vinul, untul =i mierea. +i era \ara lui toat[ s[n[toas[ =i plin[ detoat[ dulcea\a lumii; iar ]n \[rile altora era tot foamete =i boalegrele; cine mergea asupra lui Netinav nu-l putea bate, c[ f[ceafarmece, =i b[tea o=tile, de fugeau =i se risipeau =i nu =tiau ce s[fac[; =i pe el nimenea nu-l putea birui.

    Atunci se adunar[ acei patru crai la craiul avarilor, la un scaun=i se sf[tuir[ zic`nd:

    Ce s[ facem noi cu Netinav, ]mp[ratul Eghipetului? C[ iat[cum ne s[r[ce=te \[rile =i noi nu putem s[ ne batem cu el, defarmecele lui!

    +i a=a scriser[ ei carte la Darie-]mp[rat peste per=i, astfel:Scriem noi patru crai: craiul avarilar, craiul arapilor, ]mp[ratul

    caz`lva=ilor =i craiul etiopilor, la marele ]mp[rat Darie al Persiei, cala un Dumnezeu al Dumnezeilor =i ]mp[ratul ]mp[ra\ilor. Aceasta-\id[m de =tire ]mp[r[\iei-tale c[ este un ]mp[rat la Eghipet, anumeNetinav, carele at`ta de fermec[tor este, ]nc`t ne-a luat toatebun[t[\ile noastre; =i el la oaste nu mai merge, ci-=i m`n[ numaio=tile sale, =i bat o=tile lui pe toate o=tile noastre. Te rug[m cu capeteleplecate p`n[ la p[m`nt s[ ne dai oastea ta ]ntru putere, ca s[-lscoatem din \ara Eghipetului =i s[ pui, ]mp[r[\ia-ta, ]mp[rat de latine, c[ el este sterp =i fii nu are, =i noi ai t[i s[ fim.

  • 9Istoria marelui ]mp[rat Alexandru Macedon

    Darie-]mp[rat, cetind cartea, se mir[ de Netinav =i, milosti-vindu-se la cererea ]mp[ra\ilor, str`nse oaste mare. +i se scul[]nsu=i Darie-]mp[rat cu puterea lui =i porni asupra lui Netinav laEghipet, trime\`nd solul s[u la cei patru crai ca s[ le spuie c[ el aplecat asupra lui Netinav. Iar ei, v[z`nd pe sol, s-au ]nchinat lamila lui Darie-]mp[rat. +i merg`nd asupra lui Netinav cu to\ii, seapropiar[ de \ara Eghipetului; =i v[zur[ boierii lui Netinav, =ialerg[ un boier anume Verveli= la Netinav =i zise:

    O, Netinave-]mp[rate! S[ =tii c[ ast[zi dai zile multe pentrupu\ine, c[ ast[zi, iat[, marele ]mp[rat Darie cu toat[ oastea lui avenit la hotarul \[rii noastre.

    Netinav zise: O, dragul meu Verveli=! nu bat oameni mul\i r[zboaiele, ci

    vitejii cei buni; c[ sunt viteji ]ntre viteji, ca =i cai ]ntre cai; iar[ tute-ai speriat, ci nu te teme. Mergi la hotar =i \ine straja acolo, =ila mine trimete glas, c[ eu voi repezi c[r\i pe la boieri, s[ seg[teasc[ de oaste =i s[ se str`ng[ la Eghipet.

    +i dup[ aceasta, se duse Verveli= ]napoi cu straja, iar[ Netinavf[cu ni=te vr[jitorii, c[ topi cear[ =i o v[rs[ ]ntr-o tipsie de aur, =if[cu o=ti de cear[; =i v[zu Netinav oastea lui spart[, =i v[zu peDumnezeul Per=ilor ]n Eghipet. +i zise Netinav:

    O, vai de tine, Egh