Seuleanu- Obiceiurile populare

5/12/2018 Seuleanu- Obiceiurile populare

1/13

ION SEULEANUPOEZIAPOPULARA

DE NUNTA


2/13

OBICEIURILE POPULARE -MODELE COMPORT AMENT ALE $1 MIJLOACEDE TRANSMITERE A VALOR1LOR

Faptele, dar la 0 analiza mai atenta si trairile omului,

\~iinta emin_amente socia~a,. s : ~eruleaza inevitabil p: ni~~e ~r~-iecte ale caror puncte limit a smt reprezentate de vI31;a indivi-duala si de cea colectiva.Realitatea sociala, conceputa ca suma a unui numar lirni-tat de structuri, subordonate toate structurii sociale 1 , are labaza un circuit iritre Individ si societate, la a carui perfectiunese nazuieste in permanenta.Indiferent de treapta de evolutie pe care se afla situata,o societate apare ca un grup de [ndivizi de virste sl sexe dife-rite, care coexista sl se simt apropiati, Acestia se integreazaunor sisterne de relatii interpersonale, fie de rudenie, fie devecinatate, avind drept principal scop dainuirea. Societatea nuva fi deci doar un conglomerat" de activitati sociale, mai multsau mai putin cor~borate Intre ele, ci ,,0 unitato de viata incare iridivizii se conserva, se dezvolta, se manifesta si se re-produc" 2 asigurind, in plan biologic, succesiunea generatulor.

Intretinerea si propagarea ie~ii ;int functii primal e alesocietatii, Ele au fost urmate, in timp, de altele din ce in cemal evoluate si mai complexe. Actiu lee: sirnultana a tuturoracestor functii are drept consecinta consolidarea grupului, cuce13 unitatea acestuia, care se v a manif'esta, in urma unei con-vietuiri de lunga durata, prin supunerea la acelcasi normc sitipare comportamentale si, de asemenea, prin sentirnente adincide solidaritate si identitate. Inca pe trepte relativ timpurii deevolutie se poate presupune ~i adrnite, asa cum scr ie TraianHerseni, aparitia unei constiinte a apartenentei 1


3/13

usor detcctabile, avlnd In vedere perirnetrul social relativ li-mitat, precum si faptul ca, datori ta unor parttcularitati de evo-lutie, cristalizartle sint mult mai marcate.Satul vechi romanesc se prezinta ca un univers pe deplininchegat, ca 0 unitate organica in care toate subansambleleIse s!ncronizeaza perfect spre a face posibila desfasurarea nor-mala si norrnata a vietli socialo. El se Infatiseaza intr-adevarca 0 structure globala care isi incorporeaza 'celel~lte structurtparticulare. Irnpreuna, sint c:hemate sa asigure dainuirea co-mU!ljtatilor rcspect~ve.l Stru~~~rilc eco~omice generate de ne-cesitatea de a reallzrr' conditiile materrale ale vietuir'ii rnem-brilor colectivitatii, activitatile depuse in acest scop s-au con-ver tit intr-o experienta cornuna care, la rindul ei, a dus laaparitia unor structuri meritale (complexul de convingeri sicredinte etc.) psihice s.a.m.d. Acestea, ca sa continuam lantullogic, au devenit cauze ale transfigurari lor artistice, deterrni-nl.nd configu_rarea unei anurnite ideatii si poate chiar a unuistil propriu.> "Pecetea unitatiiv ~i "caracterul unui centru decristalizare eu raze intinse spre a organiza in jurul sau uncosmos", intui te de Lucian Blaga 6, se verifica in existenta unuinumar de structuri care se succed intr-o inlantutre cauzala sicare sfirsesc prin a deveni un circuit cauzal inchis, deoarecesi in situatia colectivitatilor restr lnse Ienomenul reiese cu maimulta pregnanta, faptele de suprastructura se Intorc asuprac210r infrastructurale, directionindu-Ie adesea, Ni se pare anu fi prea departe de adevar cind vorn spune ca in colectivita-tile de acest tip raporturile dintre fenomenele care tin de bazasi suprastructura sint mult mai organice, mai trairiice. Celedou~ laturi ale vietii sociale se interconditioneaza permanent,depmd una de cealalta intr-o masura mai accentuata decit inc. zul societatilor avansate,

Sd Iuam exernplul gindirii magico. Este stiut ca practicilede aceasta natura au IUGtnast re In procesul muncil, eonditionate fiind de satisfacerea unor nevoi umane irnediaie. 7 OdataInfaptuite, de imprima vietii de zi eu zi, care se va desfasurade acurn inainte sub tutela acestui mod de gindire, anum he tra-satun specifice, Sa ne raportam la intregul sistem de inter-dictii, de perioade faste si ne-faste, propice si neindicate pentruexecutaror anumitor munci, ca s a ne putern reprezenta cu cla-ritate aceasta extraordinara conditionare.46

Vechiul sat roman esc se va prezenta, astfel, iritr-o ipostazabiologicii (cosanguinttatea) 8, intr-una social-geografica (pe ace-Iasi teritoriu fiinteaza un grup de gospodarii familiale cup rinseirrtr-un fel de asociatii). Satul se va infatisa apoi ca un feno-men de constiinta sociala concretizata in ideea de rudenie "for-mulata printr-o spita de neam", care-i Ieaga pe insideri de unsingur stramos efectiv sau numai Iictiv, in sfirsit, ca un f'eno-men juridic ce consta, cum arata sociologul citat, in folosirea"sistemului de rudenie, drept instrument de reglementare araporturilor devalmase, atit in sinul grupului, cit si in sinul.obstei." 9 Sisternul de rudenie ca fenomen al convietuirit socialsdecide si imprima note specifice memoriei sociale si duce laaparitia constiintei de rudenie. In aeest tip de sate (devaI-mase) organizarea colectivitatilor se baza pe ceata de neam.Alaturi de factorii trecuti in revista, un rol insemnat instabiIirea raporturilor in care intrau membrii colectivitatii, inimprimarea unei anumite fizionomii acestor relatii, cu conse-cinte la toate nivelele entice, revenea in vechiul sat romanescrudeniei spirituals. 10 Ea trebuie sa aiba in plan strict temporalo obirsie ceva mai noua, dupa ce sfera de activitate a indivi-zilor s-a extis din colo de cadrele familiei. Rudenia spirituala,exprimata, in principal, in relatia nasi-fini, a reprezentat pinariu de mult 0 realitate puternica a modului de viata rural, cuprelungiri pina in contemporaneitate. Ea a fost tot atit de pres-tigioasa, daca nu eumva, uneori, 0 depasea in semnificatii siirnplicatii pe cea cosanguina. Notind c a descinde din organizareaIamiliala a obstei satesti si ca apare integrata unui intreg com-plex de gesturi rituale, trebuie sa observam ca rudenia spirt-tuala afecteaza toate etapele existentiale fundamentale ale in-dividului, precum si comportamentul ritual care le insot-ste :adica nasterea, casatoria (nunta), cea "de a doua cununie" (,pu-nerea mesei"), botezul copiilor, inmormintarea, unde nasa "iamarul" celui disparut. 11 Mai exact rudenia spirituala Isi exer-(ita prerogat' . r e I " > pe parcursul i Aoii . ti i; mbrilor co-lectivitatii satesti, momentele evocate fiind doar cele in careactiunea ei se intensifica, devine mai pregnanta, Cert este dirudenia crescuta pe relatia nasi-fini are un rol de luat in sean-ain reglarea raporturilor sociale in care sint angrenati ms, briicomunitatii rurale, Ea genereaza un lntreg corp de relatii ceso vor repercuta uneori decisiv asupra structurii sociale a sa-tului, Insemnatatea acestui tip de Inrudiro, care presupune in-

47


4/13

trajutorr rea ca pe 0 conditio axiom, tica, este verificata de c;rijaeu care "t: vegheaza Ia pastrureu colocvitatii, socia Ie, etice,spirituale pe care se Intemeiaza viata in comun se met c,P10r-fozeaza i-itr-un ,.simi; al raspundorii launtricc fa~a de gener 'iiaviitoare'' I omul incepe sa devina eu acl"varut fiin1;{1 sociala.

Dupi, 0 perioada de timp, experienta gruDului, valorile pecare 1 -~ faurit si le vehiculeaza manif'esta tendinta de tezauri-zar , (ie'. in eeea ce numirn indeobste traditie. Perceputa ca"sist!:m de valori .. , $i deer sursa de \";31;3 ,:i sursa de creatie" 16,traditia ,.prelungE'$te experic-nta umanitatn, liconfcrn dura.a siperrnanenta In sisternul valorilor." 17L' ". \Caractcrizate printr-o pronuntata tendir ta de coiservare,obiceiurile se mentin ,.:re1110 indclungita intacte S'1U eu nein-,l 11101tomodifica- (hi,' si d ialat. Cu toct > ac

n 1,n tari circue en ele de continut

z ut 1ii, dar forrr r rmnc '1 ti up cea mostde pilda, obiceiurile supu t devenir'ii incep sa-si piinitiale, in eosebi pc e e ritu -", agice, ~i C\ oluea ,la iurrna f' z a tranzitorie, de CO'1" ietuire a unor t ndinttrarii, inspre dlmensiunea tot mai apasat spectacul ra . ~3

49


5/13

eiurile au un caracter accentuat normativ. Tocmai da-delelor comportarncntale pe care Ie propaga, ele avan-orrtinuitatea vietii sociale, inainte de toate prin pre-pricarei perturbari care ar putea dezechilibra viata

__ _t.JOIUl.Principala functie ar rarnine deci aceea de transrnisie, de

prelungirc in timp a experientel colectivitatii. Prin actualizarealor grupul aspira s a influenteze pe fiecare component al sauin parte. Functia .modelatoaro este inca 0 trasatura esentiala aoblceiurilor. Prin ea individul est creat dupa tiparele colec-tivitatil. EI este invatat sa se supuna unui sistern de ceririte,sa se ataseze unui .anumit tip ge comportament social. Obiceiulactioneaza si in directia modelarii in plan moral; in fine, con-tribuie la statu area pozitlei individului fata de grup.

Prin formele pe care le intretin, obiceiurile, transrnitindvalorile create de generatiile anterioare, mijIocese 0 translatieintre aces tea si prezent. Ele, medita Mihai Eminescu, "legauformele trecutului cu exigentele viitorului, asigurindu-se conti-nuitatea de dezvoltare, Ierind de sarituri si Intreruper-i aventu-.roase si Inhluntru si in afara". :2 ' .

DIN PERSPECTIV A RITURILOR DE TRECERE

Ar mai ramine, in tentativa noastra de a circumscrie esentaobicelurilor. conditia lor de Ienomene compIe {e ocio-culturalecare definesc viata colectivitatilor umane si, impreuna eu ea,pe cea a indivizilor care Ie cornpun, sa le abordarn in perspec-tiva riturilor de trecere

Sintagma apartine, precum se stie, lui Arnold van Gennepsi a facut cariera in literatura de specialitate, imediat dupa cea fost lansata, in 1908, in celebra Les rites de passage. Etnolo-gul francez lua in obiectivul cercetarii asa-numttele "crize" 2;)pe care le inregistreaza existenta Individuala tnauntrul colec-'iivitatii integratoare arhaic-traditionale. Existenta marcata de~tape precis delimitate, deosebite calitativ una de cealalta.

o

Ornul strabate de Ia nastere pin a la ne-Iiinta un itinerarcxprirnat in cicluri existentiale, parcurgind succesiv Iazele co-pilariei, adolescentei, casatoriei, maturitatii, senectutii. Mai rnultdecit atit, daca ar fi sa validarn afirrnatia lui Mirceu Eliade 2('refcritoare Ia un relief al mentalitatii arhaice, vom admite ( ' < 1viata individuala nu estc ea Insasi decit un segment (1 uneiexistente cosmice, ca se incadreaza deci intr-un ciclu vital deo arnploare Inirnaginabila, ca In fapt ea nu este altceva declto ipostaza a pulsatiilor vitalc ale intregului univers. Adrnitindipoteza aceasta inseamna, ca 0 continuare a rationamentului,ca existenta individului trebuio inteleasa ca 0 perioada careadrnite 0 etapa preexistentiala precum si una postexistentiala.De altfel, revenind in planul Iolclor ului romanesc, (~i dupacite stim situatia se verifica la foarte multe popoare) vornputea constat a ~a exista practici si rituri lnsotite de gesturi siobiccte incarcate de energie asa-zicind magica ce actioneazain perioada prenatala (Iecunditate, Iertilitate si chiar purifi-catorii). Deci rituri preparatorii chernate sa asigure pro-creatia,sa determine aparitia vietii. Sint insa si alte practici carorale revine misiunea de a pregati si inf'luenta plecarea indi-vidului din "lumea alba", intrarea lui intr-o alta "existenta"irnaginata, nu arareori, ca fiind superioara celei terestre, fizice.Ne gindim ca s-ar putea sa avern aici dovada unor profunzirnide gind extraordinare, rod al unei indelungate meditatii inmarginea semnificatii lor vietii, al unor intuiri geniale a raper-turilor dintre exist~n~a individu~la ~i cea c_os~i~a, unive.rsala. JDintre caracterul Iimitat al uneia ~1 dezrnarginirea celeilalte.Dar ar fi posibil sa ne aflam in Iata unei strategii, psihologicvorbind, a colectivitatii ~i a omului societatilor arhaice ori fol-cloric-traditionale de m, r(. subtilitate si deosebit de . ener if ala care se apeleaza spre a contracara ~p, ima de moarte,A. v: n Gennep se fixeaza in cercetarea s: nu atit a upra( '1 J II' m ntion te, cit a spatiilor incerte, aflate 1 conf LIE'a doua pcrioade, cind omul, ga.'iindu-se la capatul unui d ui I,depasind deci 0 fClZa, este pe cale sa intre intr-una noua si,in acelasi tirnp, inevitabila.

Are loc, deci, 0 trecere (s.n.), 0 translatie lntre doua modur iexistentiale deosebite, intre doua conditii umane, Sau, c.. sautilizarn termenul lui Gennep, intre doua sUiri (s.n.), cu efectein plan biologic, socio-cultural, psihic etc.

51


6/13

Functia primordial a a aces tor riturl care insotesc si mij-Iocesc aceste treceri este tocmai de a face ca iesirea din vecheaetapa ~i intrarea in cea urrnatoare sa se Iaca l;l.Q!mlll, in limi-tele impuse de sistemul de reprezentari al colectivitatii respec-tive. Aceasta vegheaza cu strasnlcie ca totul sa se infaptuiascain conformitate ell pattern-urile culturale, de gindire si com-portarnentale stabilite de generatiile precedente ~i preluate deea, fara abateri sau erori. Colectivitatea se simtea responsabilade soarta Iiecarui component al ei. Actiunea acestora ~e puteare_percuta fa.O-rtthil -sau dezastruos asupra. i?tregului bloc co-munitar, putea 1 1 1 cazuri aberante sa pericliteze statute1e co-Iectlvitatii,Dar'de ce n-arn incerca sa intrezarim sl 0 alta dimensiunea acestei coerc~'tii [ grupului asupra insului, sustrasa gindiriide esenta m~ica? e gindim la un posibil si timpuriu cult alvalorllor umane, a un urnanisrn genuin !$i spontan al societa-

\ tilor tradition ale, crescut pe ideea de destin. In acest caz, am~'isca ipoteza ca gru~etnic si-a asumat povara responsabili-tatii protectoare fata de omul individual, de membrii sai, pre-simtind ca in felul acesta propria Iorta de conservare, de re-zistenta ramine intacta, ba mai mult, se consolideaza,

Acompaniate de un complex de r ituri, in r indul carora celede purificare, de Initiere, de propitier;e ori de fertilitate (feeun-ditate) joaca un rol major, trecerfle acestea vizind schimbarilecare intervin in situatia social a a Individului se fac"""Prin in-terrnediul unor practici ceremoniale a carer finalitate rarntneidentica cu sine indiferent de etapele intre care se realizeazaschirnbul. Scopul, acelasi de fiecare data, este "de a-I face peindivid sa treaca de la 0 situatie determinata Ia 0 alta situatiesi ea bine determinata, Fiind acelasi scopul, e necesar ca simliloacele folosite pentru a-l obtine sa fie, daca nu identice,rnacar analoage" 2- Trecerile au, in afara scopului si a mij-loacelor asernanatoare si 0 esenta comuna, fapt care ar explicastructurlle comune ale cerernoniilor de 1a nastere, copilarte,pubertate, casatorie etc. In toate cazurrle actioneaza principiivitale similare. Ele vor imprima cerernonialurilor coord onatesi dimensiuni asernanatoare., Oricum, succedindu-se Intr-o ordine foarte exacta, deter-minata direct de rigorile practicii rituale traditionalizate, ri-turile de trecere se compartimenteaza in trei categorii: pre-liminarii (s.n.), chernate sa usureze ~i sa asigure, conform cu52

tiparele colective, ruperea de vechea etapa, a?~ndonare8 ..~i de-pasirea ci (separation); liminarii, (s:l1) st:::,cIflCe trecern pr?-priu-ztse (marge) sl, in sfirsit, 1?ostltmtl~~m (s.~.)," c


7/13

, patrunderea celor doi tineri, dupa 0 perioada de asteptare, Incategoria casatoritilor, a gospodarilor, deci in teritortile virsteimature. In sfirsit, cele funerare vor fi chemate sa consfinteascadlspar itia unui membru al colectlvitatil, dar sint investite I-)icu Iorta de a-I pregati pe "dalbul de pribeag" peritru "lumeHtara dor". Prevalente VOl' fi acum riturile separatoril dar multovor avea In vedere integrarea. In legatura cu cele spuse, ni sopare uti! sa retinem 0 remarca a lui Mihai Pop despre concep-tul de neam in mentalitatea populara FolcloristuI observa caneamul cuprindea atit pe cei in viata, cit si pe cei mor ti. Acoas-ta viziune arunca niste Iurnini deosebite asupra modului in caresint receptate existenta si moartea, asupra cultului celor dis-paruti. Lumea este simtita ca 0 mare unitate, una sensibila,perceptibila si 0 alta "descifrata ca 0 reprezentare in realitatea mitulutv.:'! Mihai Pop lsi incheia consider-atii le cu 0 obser-vatie pe care 0 reproducem .aicL Faptele folclorice, spune el,demonstreaza ca "nu numai neamul si lurnea Iormeaza mariunitati eu structura binara, ci sl timpul, care nu-si incheiedurata prin moarte, ci continua dincolo pentru a reveni prinnastere ; din ireversibil cum parea a fi, el ne apare in sisternuleelor trei concepte fundamentale ale culturh populare, neam,lume, vrerne, reversibil." 3~Vorn mai mentiona, ajuns! aiel, un fapt raliefat de etno-logi si de antropologi, anume ca ponderea diferitelor categoriide r ituri variaza de la 0 etapa existentiala la alta. La nastereprecumpanitoare VOl' fi ce1e cerute de integrare, la easatorieeele de separare sl de integrare vor avea un regirn aproximativasenranator (si nu numai cantitativ), pentru eel Ia inmormin-tare S a preleveze rlturile -separaril.Receptarea ohiceiurIlor din perspectiva riturilor de trecerelntareste convingerea ca ele sint cu adevarat niste modele com-portamentaie, niste modele culturale pe care colectivitatile etni-e 'ii Ie-au creat veghlnd asupra spectarli lor intocmai

CAsATORIE st NUNTA

Integrata unor astfel de contexte coneeptuale, psihologice,axiologlce etc. suita de obiceiuri legate de casatorie, ea etapaexistentiala incarcata cu multiple sernnificatri, are ca obiectiv54

principal sa asigure trecerea celor doi tineri de la stare a deIata si Ilacau la categoria oameniIor maturi, a celor insurati.Casatoria, Iegata direct de aparitia Iamiliei reprezinta, incadin cele mai vechi stadii de rnanifestare, 0 alternative pe carecolectivitatile etnice au adoptat-o pentru a regla mecanismelebiologice, sexuale si a le subordona Ideii de continuitate, dedainuire, Cu alte cuvinte, s-a nazuit la a se crea un cadrusocial propice si, in acelasi timp legal, nasterti ~i cresterti co-piilor care sa garanteze conservarea si sa sporeasca Iorta co-lectivitatii respective.Trecerea tinerilor in categoria oamenilor maturi, a gos-!podarilor coincide, in mare, 9i cu depasirea unei virste biologice,a unui ciclu vital. Ea presupune; asadar, acceptarea deliberataa unui aIt modus vivendi", ce se va desfasura pe alte coor-donate dife;entiate sensibil de cele ale virstei strabatute pinaacum. 'Datorita' unor astfel de considerente. casatoria are !:?isemnificatia grava a marilor decizii in Iata carora este pusinsul-insider a1 comunitatii satesti,In fapt, posibiIitatea de a opta (casatorie-necasatorie) esteprincipial eliminata, sau, in orice eaz, aproape total ingradita dementalitatea si experienta coleetiva la ale caret tipare eoneeptualesau psihologice, individul trebuie sa adere, Deterrninismul aeestanu opereaza insa sufoeant ori nu este simtit ca actionind asa.Intii pentru ea lntregul complex de concepte ~i afecte repre-zinta 0 emanatie a exper ientei si viziunii comunitatii si a fostsupus unor adaptari ~i mutatii repetate, verifieat succesiv decatre generatii ptna cind a devenit aeceptabil ~i acceptat, socotitreprezentativ pentru 0 intreaga categorie umaria si, in interio-rul ei, pentru fiecare membru al sau in parte.Tiparele de eornportarnent, etice, sociale ete. nu contravinastfel deloe sau numai intr-o masura insignifianta structurilorindividuale, intereselor, convingerilor, avinturilor spirituale aleinsului, ea parte. Faptul acesta Inle neste eonsiderabil ccepta-rea si mai apoi preluarea aeestor ipare ~i 0 data cu ele into-grarea individului fara violentari si compromisuri in angre-najul mental si afectiv al semenilor sai,Casatoria' va fi din acest unghi conceputa ca 0 etapa indipensabila a existentei, ea 0 experienta umaria fundamentalasi socialmente necesara in viata ornului, peste care nu se po tetrece, care nu poate fi ocolita, Se pare ca aici gasim 0 expli-catie a faptului ca celibatul nu este considerat decit ea 0 abaters

55


8/13

de la Iegile colectivltath fiind contestat ~i repud iat fara re-tinere., Sfera sernnificutrilor casatoriei bi nuntii) se largc';itt..' si maimult daca vorn observa ca ea esre receptata de I11e sa popularasi deci ' j - i de eel ce urrneaza ,Hii schimba identitatea sociala,ca 0 implin ire pe multiple directii : biologica, etica, sociala, cao intregire necesara in vederea unci rcalizari plcnarc 1 ~1 "lglce se to-pesc in c.-Ic de pet 'c'Core, de joc ,;,i \"o~e buna. A _ ~ d apare eacl i . i in constiint 1 rnasei populz reo D1I1 faze le ~l mornenteleooiceiurui cit' odini~ara poporul a creat actele si scenele petre-cerii spectaculoase de mai tirziu, iar conflic~ul real, de. ordinsr ,,' l si familial, a devon- t conflictul dramatic al acestui spec-

t \"taco ". _ .,(, ." dSo; neria este, In sensul acesta, extrem de bogata" " tininsear.ia d.: etapele mai noi de evolutie ale ceremoni_alu.lui, ~n bunarn a' _ Ira , de Icgile spectacolu lui artistic. In aceasta dlrectl~ ~otulpleaca, presupunem, pe de 0 parte de 1a nov.01a or~anrC'u defes'\vizdre de Ia dorinta de 8 imprima solernnltate ~1 fast tre-eel il cu s~opul evident de a argument gradul de par~ic!pal:ea c ec.ivitatli. Pe de alta parte, am putea pune aceasta incli-n..:.t,ie sore spectacol si pe seama Iascinatiei p : ~are teatrul,disc.rrsul dramatic a exercitat-o asupra ornului intotdeauna.

Nu ne putcm ingadui sa procedam la 0 analiza rnai deta:Iiata '1 fenornenului nuptial romanesc si poate ca nici nu ar fiindi spensabila exarnenului la ~are ne propufl:em s a _ sup~nempoezia care-I insoteste. Vom mcerca, in schirnb, sa retinemciteva din dominantele Ienomenulul, insistind mai ales asupras nif'(, iilor pe care el le dC'~d.ja. Pe parcursul C initoh l)r

\ om ave a prilejul sa ne oprim, gIG. 'ld in nar incaUPI' urior a pecte relev ante ale eer monialalui, incttr n I ca imaginca Ii d v fi un propi ta de c a

C ali t ted folclorica.*

-nonialul nuptial are 0 finalitatc 1 J cis .. : de -i unip doi tineri si de a apropia familiil .icostor 1 (in accep-tiu 1ai Ie rU3 d~ neam), prin urmar", cit: d lid d ud grujJurii)in I dtunci ,,;ocialmente separate" (A. \'C1l1 G 'on p) in peri-

57


9/13

metrul satului. Unirea se realizeaza progresiv, in faze prega-titoare ce se desfasoara succesiv si concentric, de la tatonarileinitiale (Intilnirile, peti tul etc.) pina la consacrarea noii celulesociale (unirea celor doi este marcata de gesturi ritual sirnbo-lice precurn : incrucisarea miinilor, mincatul din aceeasi bu-cata de piine, bautul din acelasi pahar) ~i apoi Ia integrarea eiin angrenajele colectivitatii, Structura secventiala ternan) ariturilor de trecere : separarea de vechea stare, pregatirea sitrecerea propriu-zisa si intrarea intr-un "nou cere de relatii" :37 ,adoptarea unui alt model comportamental se ver ifica poatecu cea mai mare Iorta in cazul casatoriei, al nuntii, Prin des-prinderea de vechea conditie se produce 0 perturbare in sis-ternul de relatii existent, apare 0 stare tensionala resimtita pemultiple planuri. Or, rolul riturtlor practicate acum, a] obice-iului ca intreg, este de a aduce aceste relatii Ia normal, de areface echilibrul afectat 0 vreme. La prima vedere s-ar pareaca nunta, si ca ea toate obiceiurrle din ciclul respectiv, I'li res-tringe sfera de interes la individ, putind fi extinsa eel mult laplanul celor doua familii, ca ea nu ar interesa in vreun felrestul colectivitatii, Impresia se veri fica intr-o oarecare masurain stadiile mai noi ale obiceiului, dar nu si in eele vechi, undeindividul nu era numai parte a colectivitatii, ci realrnente seconfunda cu ea. Destinul sau Iipreocupa intens pe toti ceilalti.Acesta, cum de altfel ne-arn rnai straduit sa aratam, era obli-gat sa se incadreze in tiparele comportarnentale, de mentalitate,etice cristalizate prin traditie. In felul acesta, dintr-un fenomencu rezonante limitate, nunta devine 0 manifestare complex acare angreneaza cu intensitati dif'erite suflarea intregii colec-tivitati, Se Intelege ca participarea la eveniment este depen-denta de apropierea sau departarea, prin Inrudire, de ce.c douafamilii implicate.

Crearea noului cuplu atrage dupa sine schimbari in fizio-nomi de pina atunci a s.rt 1 1 ri, mutatii avind drept aparrtiaun or structuri, nuclee si grupari noi, cu implicatii adir rite pediverse directii : econornica, sociala, etica s.a.m d in viata co-munitatii. Desprinderea de familie, de "ceata fecioreasca" ! ' ? imai apoi unirea eelor doi tineri provoaca 0 stare conflictualacare se cere aplanata. De aici multlrnea de rituri si gesturicompensatorii (oferirea de daruri reciproce, gesturile de buna-vointa si acceptare).58

Interesul colectivitatii pentru manifestarea Iolclorica indiscutie mai trebuie iprivit si explicat si dintr-o alta perspec-tiva. Colectivitatea vegheaza la desfasurarea traditionala aobiceiului, deoarece abaterfle culva de la pattern-urile Indati-nate, neglijarca unor practici, acte, rituri poate perturba, intemeiul unei gindiri, aflata sub Inriurtrea miticului viata in-tregii colectivitati,

Desenul ceremonial are, fata de fiecare noua ipostazierea sa, un caracter de preexistenta. Inchegarea lui s-a infaptuittreptat, prin absorbtia repetata a unor elemente apartinatoareexperieutei umane si sociale a unei colectivitati date, in concor-danta cu reprezentarile pe care aceasta ~i le-a format, in timp,despre nunta ca etapa obligatorie in existenta omului. Casa-toria fiind un moment notaritor pentru destinul celor doi ti-ned si. prin extensie, al individului ca specie, cerernonialulnuptial a fost gindit riguros, pina la ultimele implicatii, pentruca trecerea sa se realizeze conform experientel colectivitatii.

In general, nu este admisa incalcarea unor norme impusede traditie, escamotarea acestora. 0 cere si buna-ouviinta tra-dirionala, codul nescris urmat cu strictete de fiecare din mern-brii colectivitatii. lata ratiunile pentru care nunta de noapte" 3Ssau "cazutul pe cuptor" 39, pentru a aminti doar doua dintreabaterile de la obiectul indatlnat, sint blamate de opinia sat.u-lui. Ele pot avea, in mentalitatea traditionala, urmari imprevi-zibile atit asupra celor irnplicati, cit si asupra celor care par-ticipa la eveniment. De aceea oamenii se Ieresc nu numai saia parte la astfel de nunti, dar, mai mult, retuza sa vorbeascadespre ele. In asernenea cazuri, situatia particulara a tinerilorcare se "or casatori determina modificari in ceremonial C ) { >renunta la anumite faze ale acestuia, mentinindu-se nurnai celeesentiale. Obiceiul apare mal coneentrat si cci care il indeplinesc int constrinsi


10/13

Admitem, dcci, cxistenta unci logici a fenomenului insti-, tutionalizata prin traditie. Ceremonialul nu se poate d(sfa< uraoricum, ci dupa requli, dupa elaborate conceptuale diet .te deobisnuintele colectivltatii.

Consideratil lo de pina acum nu vizeaza numai diviz iunilemari ale cerernonialului, ci si nivelele de structura infer io; re,din interioru! secvcntclor pomenite, unde Iucrurile se desia-50ara la fel de str ins. Cauzele trebuie cautate in caracterulritual, apoi ceremonial < II obiceiului. Chiar si in situatir 1.1 L ream aecepta concluziile unu] cercetator, care socotea Ienorr nulnuptial numai ca o expresie a jocului social ("Caci dincolo depractice r itualc, magice sau mitice noi vedem cum imp "u]ceremonial H I nuntii se intruchipeaza din ceea ce am numit joesocial"), IC J tot va trebui sa admitem prezenta regulilor, pe carejocul Ie presupune eu necesitate.

Ceca ce vrern sa subliniem este ca exista 0 ordine, 0 orca-nizare, 0 succesiune Iogica


11/13

intregii noastre creatii folclorice. E1 face, in opima noastra,dovada unor posibilitatl infinite de deschidere catre univers,a capacitatii de a reeepta diferentiat viata,

.Iudecata prin aceasta prisma, nunta, indif'erent la carezona ne-am referi, prezinta un dublu caracter. Pe de 0 parte,ea se confunda ca structura de ansamblu, semnificatii ~i func-tie., cu. eeremon!alul general romanesc : pe de alta parte, eaevidentiaza particularrtati care-i imprima un profil specific incontextul acestui ceremonial.Vom incerca sa ilustram cele spuse pin a aeum cu obice-iur ile de nunta bihorene. Ele au in centrul atentiel, en pestet~t, crearea unei noi celule sociale si urmareste prin interrne-dIUI actelor si practicilor folclorice nu numai sa realizeze tre-cerea, ci sa si creeze niste premize ("sa traga binele la mireti")pe care sa se eonsolideze noua familie.

). Se cunosc ~j ajcj cele trej faze proprii rituriIor de trecere,

a

Atmosfera devine in Neuesteascti mai grava, iar renlicileirnbraca, asa cum vom vedea, forma unei meditatii de c010-

63


12/13

raturf etic o-frlosofica. in margine;! unor problerne m reinteres pemru om. pcnt ru 'iaran.

Rlturrlc, cctelo. practicilc Iolclorice nuptiale '. izc .zii c n-tinuitatea in plan economic, social sau biologic. 1 "j che-mate s a f, ciliteze inchegarea noii Iamilii, s-o aperc ~i '-0 C nsoli-doze inca de pe acum, pentru a rezista inccrcartlor de n i_t~r iu.Cu lilt' CU\i.o, .


13/13

:15Mihal Pop. Dumitru Pop. Valeriu Ciobanu, Obicciurile in Zpgii-turd cu momentele mai impor tant!! din viata omului . in Istoria litera-turti lomcine. I. Bucuresti, 1964. p. 37.

31).Vezi Ernest Bcrnea, Nunta in Tara Ol tului. p. 114.:17Petru Caraman, Une ancienne coutume de mariafll!. Etude

d'r-tnographte du Sud-Esteuropean, in Luil slootanki, tom. II. zeszyt 1,Krakov, 1931. p. 27-55.

; lS Gheorghe Vrabie, Op. cit. p. 53. Imag inca c corectat .i sensibi lin FolCZorul.... Bucuresti, 1970. p. 236 unde adrnlte c.l nefi ind nurnaicxprr -s ia unui joe social. nunta romanr-asca vohlculeazn pin::! in zilelenoastre "stadii de veche cultura p.istrate in obiccluri le rornan ilor lur-pato-dunareni".

:If) cr. ~i Ovidiu Bhlea, Op. cit . p. 42-1; Tiberiu Gra ur, Op. cit.,p. ":l8-4-12.

40 Rcgulile lluntilor [ciisiitoriei) .... Brosurd de ... Husi , 1872. in G.Dern. 'I'eodorescu, Poezii populare romcine. Bucurcsti , 1883, p. Hil ~.u.;Op. cit., p. 51-135 ; Op. cit . p. 246-293.n Citeva contributn bibltonrafice : Petru Hetcou, Poozia popoTolad in Bi lior, Beius, 1912, p. 28-30. Vasile Sala, Op. ci i.; fraian Mirza.Rept'rtoriul nuntii. In loan R. Nicola, Traian Mirza, Ileana Szen ik, Op.cit.; Ion Seuleanu, Cintecele de nuntrl din Bihar, In Zilelc folcloruluibi/(o)'ean, Orcdcc, 19G8. p. 173-195; Maria Calugaru-Bocse, Op. cit.;S. Vasilescu, Op. cU.; Joan Cuceu, Op. cit.; Mariana Kahane. Op. cit.Helatia unltate-varietate este evidenttat.i ~i de Mariana Rodari-Kubano,care pen tru nunta padureneasca monttoneaza prezen ta unor caracterrs-tici .general romanesti, alaturi de clemente ell' specific local; le fit],Maria Clilugil.ru-Boc~e observa vorbind desprc logodna ~i peti tul dinBihor ca zona se incadreaza "in marea un itate etnograficd a iarii" (Op.cit . p. 2f)1). In acelasi sens, dintr-o descriere a une i nunti b1na:ienr' Sf'vedo cu usurinta eli etapele. in afara unor detali! regionah. d(' rr-strins Isernniflcatte, colncld cu cele in ti luie- in c"ldal,!' zo: t romanesti leENicola!' l'rsu. Op. cit., p. 11 s.u.)

..2 Vasile Sala, Op. cit. p. 21.~ G Pavelescu, Op. ci t. p. 21.-H Vasile Sala, Op. ci t . p. 2~..015G. Pavelescu, OJl. cit.

lI.EPEH.TORIUL DE NUNTA - CONSIDERATII GENERALE

Nunta populara dczvolta ca intindere, diversitate si inmulto privinte, ca valoarc, un impresionant repertorlu Iolcloric.Practicile si actele r i tual-cerernoniale, secventele purta-

toarc de semnificatii si deci avind 0 anume pond ere in reali-zarea trecer ii, etapele fundamentale traversate de viitorul cuplude la starea premaritala la noul statut de tineri casatoriti sintj'n'>otite, marcate ~i potentate do manifestari folc1orice v~~jate.Acestea au 0 insemnatate diferita in contextul ceremonial fiinddiversificate sub raportul expresiei artistice, a1 modului incare extcrtorizeaza trair ie insideri lor. al reflectarli drarnati-celor tensiuni provocate de 0 Iaza sau alta a ceremonialului.

In relatie e li recta cu structurile incarcate de sernnificatiiale coromonialului, cu caracterul cind grav si solemn, cind ludic~l sE'cventelor~ repertoriuI folcloric acompaniaza, se poate spune,intreaga desfasurare a nuntii.lncadl'indu-se unor straturi din cele mai vechi ale poezieinoastre populare I, ropertoriu.l de nunta isi aproprie 0 multitu-dine de Iunctionalitati (rltualico, psihologice, estetice) carp 1~acun mui confirma C('.I mai marc parte a zonelor Iolclor p. gra-il. za, SC ordonc aza in jut ul d cJ.gua rendin,(_' de _. 1 nei:I ii rnnat dir repertoi iu ii tf' caractllls rca functi,

c acr, e (:.,-,CIalizar > . .1 wtd ~or. (1\ ansari a le> cup1ului inplarrrrr rlCUU. de consf1l1ilre d cutarei etape sau sari no! Ce-Idla ( sectlunLii cste PrcillFll' unc\lti\ j ZIn' a ev ell i l11l'ntl'lQ.r C 1sac rate ada 'pI'ln IndepIid' r a prac-t icii ritualicc . .&a cum s-a mai observat functiile numite nuranspar, I11di CLl sr'C1111a in ipostuzcle contemporane ale obice-iului, intotdcauna ell pregnanta ~i evidenta asteptate ~i nici nu"l' m.mift sta, apro, pe niciodata. in stare pura. Pieselor ritua-

67

Seuleanu- Obiceiurile populare

Documents

Transcript of Seuleanu- Obiceiurile populare