Tema 5: costul capitalului1. Notiunea de cost al capitalul2. Costul datoriei3. Costul actiunii preferentiale4. Costul actiunii comune 5. Costul mediu ponderat al capitalului

1. Cspitalul are un cost si costul lui trebuie abordat din 3 motive principale: · Pt maximizarea valorii firmei intreprinderea trebuie sa minimizeze costurile· Conducatorul firmei are nevoie sa evalueze costul capitalului pt a lua decizii corecte privind

alocarea capitalului· Estimarea costului capitalului este foarte importantă, necesară si pt fundamentarea altor

decizii luate de firma

Costul capitalului este rata de venit solicitată de investitori pt emisia valorilor mobiloare. Utilizarea oricaror resurse implica anumite costuri proportionale cu prețul lor. Sursele proprii de capital ( actiunele) trebuie si ele remunerate ( plata dividendelor) si deacea cea ce co stituie venit pt acționari constituie cost pt firma. Capitalul este un factor necesar si important al producției si ca si ceilalți factori acesta are un cost. Costul fiecărei componente se numește costul component al fiecărui tip de capital. In cadrul firmei exista 4 componente importante ale structurii capitalului:

· Datoriile· acțiunile preferentiale· Acțiunile comune· Profitul nedistribuit

2..Costul datoriei (Kd)Datoriile firmei legate de procurarea capitalului se concretizeaza in credite bancare si imprumut obligator. Ambele forme ale datoriilor trebuiesc compensate de către firma prin plata de dobinzi plătite creditorului la fel si prin plata cuponului (la obligatouni). In finanțe costul component al datoriei se efectuiaza după impozitare. Formula: costul componentei datoriei=Kd(1-T), T- taxa. Adică la data costurilor de datorie impozitele se deduc. Exemplifica firma a luat un credit r=10%, rata impozitului -40%. Determinam costul componentei datoriei :Costul componentei datorie=. 10% (1-40%)= 0.1*0,6= 0,06(6%)concluzie : datorita faptului ca la costul datorii se impune procente, costul datorii sa redus adica nu va plati 10% dar 6% si prin urmare este mai mic. Ex: Se da: r=20%; Ri (rata impozitului)=12%\\\\ Costul componentei datoriei = 20*0,88=17,6 %

3. Costul actiunii preferentiale (Kap)- se calculează in mare parte in același loc cu calculafea costului datoriilor singura diferența este ca datorită faptului ca dividendele pt actiunele preferentiale se platesc din profitul net (după ce a ost calculat impozitul pe. Venit) nu mai este cazul ajustarii cu data impozitului pe venit a costului unei acțiuni preferentiale K componenentru ap= D/ Po; D- dividend anual, Po- preț netExemplu:

Firma are acțiuni preferentiale pt care plătește dividende in suma de 12 $ pt o acțiune. Aceste acțiuni se vind pe piața la preț de 100$ buc. Dacă firma va face o noua emesie de acțiuni preferentiale , ea va suporta cheltuieli de subscriere in mărime de 2,5% (2,5$) pt fiecare acțiune. Cu ce va fi egal costul suportat de firma pt emisia unei acțiune preferentiale suplimentare. Kp= 12$ /(100$ -2,5%)= 0,123 $

4. Costul acțiunilor comune (Ks) ca si costul datoriilor si actiunile preferentiale, acesta este funcție a venitului așteptat de investitor. Ca si in cazul actiunilor preferentiale la actiunile comune nu se face ajustare la impozitului pe vemit deoarece dividentele pt actiunile comune se plătesc din profitul net. Dar estimarea costului acțiunilor comune este foarte dificila pt ca nu este stabilită o rata a dobinzii sau o rata a dividendului.Exemplu: se da prețul de piața a unei actiuni (Po) este 50000 lei , dividentul pentru 1 an (D1) -3500 lei; rata de creștere a dividendului așteptate pe an (g) =8%. De determinat rata venitului așteptat si cerut al detinatorului acțiunilor comune, deci costul firmei cu o astfel de acțiune (Ks) Ks=(D1/Po)*100% + g (modelului lui Gordon) ; Ks=(3500/50000)*100% +8%= 15%Concluzie: 15% este costul, rata minima a venitului pe care Conducatorul firmei trebuie sa astepte sal cistige pentru a justifica retinerea profiturilor si investirea lor in afaceri in loc de a fi plătite actionarilor ca dividende. In baza modelului dividendului lu Gordon costul profitului nedistribuit =Ks

5.Fiecare firma are o anumită structura a capitalului care este un mixaj între datorii acțiuni preferentiale si acțiuni comune si care determina acestia o valoarea a capitalului care trebuie maximizata. Pt maximizarea valorii firmei trebu stabilit o structura a capitalului optima astfel incit noile creșteri de capital sa aibă loc de asa maniera incit sa păstreze structura optima a capitalului in timp. Prin structura optima a capitalului intelegem acea pondere a datoriilor, a acțiunilor preferentiale si a acțiunilor comune care va maximiza valoarea capitalului unei firme. Firmele obtin fondurile necesare printru amestec de capital propriu si datorii. Aceste fonduri sunt canalizare spre investiții si ca urmare venitul pe care aceste investiții îl asigura trebuie sa fie suficient pt acoperirea atit a costului capitalului propriu cit si a costului capitalului împrumutat. Este posibil sa se urmărească ce fonduri finanteaza o investitir sau alta adică ce investiție este finanțate din capital propriu si ce investiții este finantata de capital imprumutant ( împrumut). Costul mediu ponderat al capitalului ne ajuta sa minimizam costurile fiecare individual. Proportiile stabilite ale datoriilor, acțiunilor preferentiale si acțiunilor comune, alături de costurile componentelor capitalului sunt utilizate la calculafea costului mediu ponderat a capitalului (CMPC). Se da structura capitalului:1. Pd(ponderea datoriilor)=30% Kd=20% T=38%

2. Pp(ponderea preferentialelor)=10% Kp=18,6%

3. Ps=60% Ks=15%

CMPC= Pd*Kd(1-T)+Pp*Kp+Ps*Ks=0,1458. (14,58%)

concluzie: costul datorii alcatuieste 20% dar ponderea aceste datorii in totalul capIrakului este 30% , costul operațiunilor preferentiale 18,6 %, ponderea =10% din total. Costul operațiunile comune 15% iar pondeea actiunilor simple =60%. Datorită faptului dat cea mai mare parte deține acțiunile comune si costurile mai mic rezulta ca CMPC este de 14,58 %, adică intreprinderea a redus costurile. Cu 14,58%

Tema 6 : Fondul de Rulmentul· Conceptul privind fondul de Rulmentul· Gestiunea ciclului fluxului de numerar · Gestiunea activelor curente si strategiile de gestiune a lor.

1.... Capitalul de lucru a firmei se prezintă ca active circulante. Capitalul de lucru net sunt active circulante -datoriile pe termen scurt. In acest caz capitalul de lucru net este numit in literatura de specialitate si ca Fond de Rulment. Capitalul de lucru poate sa fie finanțate pe de împarte din capital propriu (pasiv din bilantului contabil) sau din datorii pe termen scurt (datorii curente). Faptul ca intreprinderea se finanteaza din datorii pe termen scurt este necesar sa aibă mijloace banesti pt asi onora datoriile la scadenta. Cu alte cuvintefirma trebubsa dispună de lichiditatii. Exista 3 tipuri de lichiditatii:

· Lichiditata absoluta (imediata)· Lichiditate intermediara · Lichiditate curenta

Toate lichiditatile se calculează ca raport pe Datorii pe termen scurt. In știință financiară toate aceste tipuri de lichiditati au nivele adminisbile (vezi problema). Este foarte important ca firma sa gestioneze corect capitalul de lucru si fondul de Rulment. Importantă gestionarii capitalului de lucru:

· Creditorii intreprinderii vor cere numaidecit sa întreținere un anumit nivel de capital de lucru. In acest scop e necesar o buna gestionare a acestuia pt aceasta exista niște reaponsabilitati financiare:

· Accelerarea intrarilor de numerar si incetinirea iesirilor de numerar. · Asigurarea unei cantitati minime de active circulante. (sa nu fi depozitata, dacă avem mai

multe active apar cheltuieli de întreținere...)· Evaluarea efectelor deciziilor legate de capitalul de Lukru asupra bugetului (firma are

legătura cu furnizori cea ce duc la datorii a firmei asupra furnizorilor. Firma care are mai mulți furnizori ea își creaza mai mulți furnizori si creaza un cont aparte,)

Gestionarea capitalului de lucru este importantă mai ales pt firmele mici deoarece acestea au acces relativ limitată la pietile de capital in deosebi pe termen lung si deaceea ele trebu sa se bazeze pe creditul comercial si pe împrumuturile bancare pe termen scurt. Obiectivul gestionarii capitalului de Lukru este maximizaea profitabilitatii prin minimizarea costurilor obligatiilor curente ale firmei si maximizarea veniturilor din activele circulante ale firmei.

2.....Gestiunea ciclului fluxului de numerar este problema chee a gestiunii sau mamagimentului capitalului de lukru. In managimentul fluxului de numerar deosebim: Ciclul operațional si Ciclul de plăti care se combina determinind ciClio de conversie a numeralului Ciclul operațional e influentat de 2 factor care la fondul lor influenteaza lichiditatea si anume:

· Perioada de conversie a stocurilor

· Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit

Perioada de conversia a stocurilor- se defineste ca perioada de timp necesară pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi vinzarea acestor produse finite. Perioada de conversia a stocurilor se calculează prin impartirea a 365 zile a anului la rata de rotatie a stocurilor. Rata de rotatie a stocurilor = valoarea cifrei de vinzarile /valoarea stocurilor Ex: presupunem ca firma X produce costume in valoare de 5 mln $ , cu stocuri a căror valoare medie este de 274 mii $. Sa se determine perioada de conversia a stocurilor. Perioada de conversiea a stocurilor =365 / (5000000/274000)= 20 zile. Am determinat ca perioada de congresie a stocuril este de 20 zile.

Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit. Efect comercial - vinde prin intreprinderea unu document unde arată sume care trebu si achite.

Document dat e efect comercial. Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit- este un indicator a perioadei nete de tim

necesare unei firme Petru asi converti efectele comerciale de primit in numerare. Calcularea perioadei de conversia a efectelor comerciale de primit

Perioada medie de colectare a efectelor comerciale = efectele comerciale de primit/( cifra de vinzarile/365 zile)

Ex: Firma X are de primit in medii efecte comerciale in valoare de 205 mii $ si cifra anuală a vinzarilor este in valoare de 5 mln $.

Perioada medie de colectare a efectelor comerciale =205000/(5000000/365 zile) = 15,0 zile. Concluzie: Astfel este nevoie de 15 zile după efectuarea unei vinzari pentru a se încasa contravaloarea

produsului vindut.

Ciclul operațional este suma perioade de congresie a stocurilor si perioada de conversie a efectelor comerciale de primit.

Ex: ciclul operațional =20 zile+15 zile =35 zile. Ciclul operațional este o măsura a perioadei de timp care se scurge de la achiziționarea materiei prime

necesare pentru producerea bunului si colectarea in numerar a sumelor de primit ca urmare a vinzarii bunului respectiv.

Ciclul de plăti-firma trebu sa gestioneze fluxul de intrare si fluxul de ieșirea a numeralului. Dacă ciclul operational se concetreaza asupra perioadelor intrarilor de numerar el neglijeaza perioadele

iesirilor de numerar, atunci cind firma trebuie sa plătească pt achiziționarea fie pe materie prima fie pentru folosirea forței de munca. Totuși necesarul de finanțare a unei firme este influentat de capacitatea sa de a intirziate platile pentru cumpărarea de materie prime pe credit sau pe tru plata salariilor. Astfel firma trebuie sa acorde atenție si iesirilor de numerar nu numai intrarilor.

Intrerile si iesirile de numerar sunt foarte rar sincronizate dar ar fi de dorit pastrarea scadentei. (cind trebu sa platesti si cind satisface plătească). Perioada de intirziere a platilor este perioada de timp medie între achizitionarea materiei prima si anagajarea forței de munca si plata in numerar pt aceștia. Cum sa calcukam periaode de intiziere a platilor:

Perioada de intirziere a platilor = valoarea efectelor comerciale de plătit/ ( costul mediu a bunurilor vindute /365 zile)

E : presupunem firma are de platit efecte comerciale in suma de 82500 $. Costul mediu a bunurilor vindute anual este de 3 mln $. Determinam perioada de intirziere a platilor?

Periaoda de intirziere a platilor=8250/(3000000/365)=10,0 zile intirziere.

Ciclul de conversie a numeralului-combina cele 3 perioade definite anterior =perioada de timp necesară pt toate cheltuielele de numerar ale unei firme efectuate pt a achizitiona factori de producție (materie prima, forta de munca) sa fie recuperate tot sub forma de numerar din vinzarea produselor.

Ciclul de conversie a numeralului începe din ziha in care se achita o dispoziție de plata pt furnizori sau forța de munca si derulează pina in ziua in care se colecteaza efectele comerciale de primit. Ciclul de conversie a numerarului măsoară lungimea perioadei de timp in care firma are fonduri blocate in capitalul de lucru.

Formula de calcul: Ciclul de conversie a numerarului = ciclul operațional - ciclul de plăti. Ciclul de conversie a numerarului =cu perioada de conversie a stocurilor +perioada de conversie a

efectelor comerciale de primit- perioada de intirziere a platilor. ciclul de conversie a numerarului=20+15-10=25 zile.

Ce măsuri trebuie sa intreprinda firma Petru accelerarea perioadei de conversie a stocurilor · Micsorarea prețurilor· Gasirea furnizorilor de materie prima mai convinabili.

3....Daca firma ar putea prevision iesirile si intrerile de numerar de numerar ea ar putea sa țină la dispoziție doar sumele de numerar necesare pt rambursarea datoriilor scadente, sau doar cantitatea de stocuri care este necesara pt activitatea de producție, doar atitea efecte de primit care sunt necesare pt a promova o politica optima de credit pt clienți. La fel firma nu va deține valori mobiliare foarte lichide decit dacă dobinda purtata de aceste valori mobiliare (bani) depășește rata de rentabilitate a investiție firmei. Toate aceste previziuni sunt de o probabilitatea foarte scăzută. Actviele curente de detinut in acest caz de previziune perfecta ar avea o valoare minima cel puțin teoretic astfel incit firma ar putea sa urmărească obiectivul de maximizare a profitului. Orice activ detinut suplimentar fata de aceasta valoare nu ar face decit sa crească valoarea activului fără o creștere a ratei de rentabilitate. Deci rata de rentabilitatea a investițiilor ca scădea. Orisice valoare mai mica decit cea optima va însemna incapacitatea de a face platile la timp , va duce la pierderi la vinzari , va reduce volumul de productii din cauza lipsei de materie prime. In functie de modul de gestionare a financiara a activelor circulante distingim 3 politici:

Politica agresiv(restrictiva)- Gestiunea astfel de politici își propune realizarea unei anumite cifre de afaceri cu stocuri minime. Dacă este realizat o astfel de politica ea va asigura o rentabilitate ridicată a investițiilor dar cu un grad ridicat de risc. (producția sa fie ceruta la piața dar este un minim de stocuri si nu putea satisface cerere de piața)

Caracteristicele gestiunii agresive(restrictive) a activelor curente sunt:· Nivel scăzut al activelor curente dar administrate eficient si agresiv · Ciclul scurt de conversie a numeralului. · Cheltuieli reduse si venit ridicat ceea ce conduce la un profit mare. · Risc ridicat ceea ce impune solicitarea unui venit ridicat din parte actionarilor la (SA)

Gestiunea conservatoare (relaxata) aceasta politica propune realizare unei anumite cifre de afaceri cu stocuri si lichiditati ridicate (cantitate mare de bani cash). Rentabilitatea firmei care promovează astfel de politica financiară va fi afectată de costuri suplimentare privind asigurarea cu stocuri in cantitativ mari.

Caracteristicele gestiunii consevatoare(relaxare) sunt:· Nivelridicat al activelor curente· Ciclu lung de conversie a numeraluluii

· Ciclul lung de conversie a stocurilor. · Cheltuieli ridicate si venit redus ce conduce la un profit scăzut. · Riscul este mai mic deacea din partea actionarilor se solicita si un venit mai scăzut

Gestiunea echilibrata(intermediara) - aceasta politica este una intermediara între cele 2 analizate. Aceasta politica echilibrata armonizeaza relația contradictorie dintre rentabilitate si risc.

Tema7: Gestiunea pasivelor curente. · Pasivele stabile · Împrumuturile bancare pe termen scurt · Alegerea surselor de finantare pe termen scurt.

1.....Sursele de procurena capitalului necesare finantarii pe termen scurt sunt: capital propriu, capitaluri atrase, capital împrumutat. La capitalurile proprii se referă capitalul social al firmei a fondatorilor firmei. Capitalul propriu este cea mai sigura sursa de finanțare. Ea determina autonomia financiară si elimina riscul fata de creditori. Sursele de finanțare externa pe termen scurt sunt furbizare de:

· Pasivele stabile · Creditele de BC· Efectele de comerț.

Pasivele stabile(sursele atrase)- firma pe lunga faptul ca in relațiile ei cu piața (exteriorul) este nevoita sa vinda si pe credit. Pe de alta parte insasi firma beneficiază si de credite comerciale acordate de furnizori. Datoriile intreprinderii fata de terti (inclusiv salariile, impozite fata de stat...) reprezintă pina la scadenta surse atrase de capita pentru finanțarea activelor curente. Aceste surse cresc in mod automat cu extinderea acestei firme, in plus acest tip de credit(datorie) este "gratuit" in sensul ca nu se plateste in mod explicit dobinda. E ne esar sa se gestioneze pasivele optimal. Sursele atras sunt practic niște împrumuturi pe termen scurt indirecte care se creaza prin decalajul de timp dintre momentul vinzarii sau prestarii serviciului si momentul in care beneficiarul îl plătește. Aceast forma de împrumut indirect este foarte frecvente si inevitabila constituind circa 40% din obligqtiile curente ale firmelor. Acest procent este mai ridicat la furmele mici deoarece ele nu au acces la alte surse de finanțare. Pasivele stabile in deosebi creditul furnizor sunt o sursa spontana de finanțare ele se pot modifica in funcție de tranzactiile curente ale firmei. Pentru planificarea surselor atrase se folosesc 2 metode:

· Metoda analitica · Metoda sintetice (globală)

Metoda analitica- se folosește la estimarea surselor atrase din datorii pe termene fixe de plata (plata energie electrice, salarii, contributiile de asigurări sociale, primile in fonduri medicale, impozite) si cu solduri crescatoare pina la momentul platii acestoraMetoda sintetica (globală)- utilizată pt estimarea surselor atrase provenite din celelalte decalaje de plăti ale firmei care nu au termen fixe de palta(credite furnizori) si care au șold variabil pe parcursul unei luni de zile (încasări si creantelor de la furnizori ) Creditul comercial - un element principal al surselor atrase pt firma beneficiara (client) si in același timp este si o garantiei pt furnizori de asi promova vinzarile. Deși acest tip de credit nu are un post explicit (nu trebuie plătită dobinda pt utilizarea sa) el are totuși un post implicit din punctul de vedere ca vinzarea pe credit are loc prin acordarea de către furnizor a unui rabat(reducere) pt a urgență plata vinzarilor din partea clienților, in cazul cind clienții nu profita de acest discount (rabat) deci ei pierd sume de bani corespunzătoare rabatului si marimii vinzarilor. Rezulta deci ca pt client

creditul comercial (creditul furnizor) are un cost implicit determinat de pierderea rabatului acordat de furnizori asta fiind o suma ce ar fi putut fi intrebuintata pt efectuarea unor plăti(rambursari de credit, achiziții de stocuri, active imobilizte...). Avantajele creditului comercial:

· Este la indemina practica oricărui firme. · Este "gratuit"(in realitate rezultind un cistig prin reducerea prețurilor de cumparare care

compenseaza efortul platii la termenul cerut de furnizor).· Este flexibile deoarece poate fi extins conform intelegerii între părți. · Nu exista restricții in legătura cu conditiile acordării

Din aceste motive firmele apelează des la astfel de vinzari ca creditele comerciale ele fiind benefice pt ambele părți.

2......La solicitarea unui împrumut bancar pe termen scurt (1-3 ani) mediu(3-5ani) are loc inchestea contractul de credit In Contractul de credit e stipulata suma solicitată si gajul. Condițiile creditarii:

· Incheerea contract de credit in care sunt stipulate clauzele creditarii · Principiile creditarii:

· plata pentru credit (rata dobinzii)-anuală si fixata. · Gajarea · Oferirea creditului pentru un scop determinat ce este stipulat in contract de credit.

Scopul trebuie sa fie respectat· Principiile rambursarii- clar stipulat rambursarea este proportionale lunara sau

trimestriale · Termenul (scurt, mediu si lung)

Tipurile de credite bancare pe teen scurt:· Creditele de trezorerie- credite pe termen scurt care au ca scop asigurarea echilibrului

trezorerie curente a firmei (fluxurilor de ieșirea=fluxurile de intrare) dacă fluxurile de isire nu e egal cu fluxurile de intrare apare un decalaja care se regleaza prin intermediul acestui credit

· Creditul de mobilizare-(credite de stocuri)- unele credite bancare le solicita firma in scopul asigurarii cu stocuri.

· Credite pe termen scurt pt acoperirea cambiilor la respectarea scadentei rambursarii creditului. In aceste condiții apare creditul comercial dar care se acoperă prin credite bancare.

Condițiile de eliberare a unui credit:· Suma creditului 150000· Data efectuarii ceditului -01.06.2011· BC "Victoriabank" SA, Chișinău · Termenul de achitare -3 ani· Rata anuală a dobinzii- 15%· termenul de scadenta- 30.05.2014

Condițiile de achitare a creditului. · A se achita suma egala in fiecare semestru

· Achitarea dobinzii se face conform ratei dobinzii semestriale.

Graficul rambursarii creditului si a dobinzii:Concluzie: pe 01.06.11 Bacău va acorda credit in suma de 150000 lei termenul de scadenta fiind 30.05.14. Voi achita creditu in fiecare semestru in sume egale de 25000 lei si dobinda respectiva ratei dobinzei. La finele rambursarii creditului banca va încasa de la mine ca debitor o suma de 189375 lei. Astfel banca a insusit un venit sub forma de dobinda de la debitor in suma de 39375 lei.

2.1 . Costul creditului bancar Costul creditului bancar depinde de condiții care au fost impuse la acordarea creditului. El variază pt diferite tipuri de împrumuturi si de calitatea debitorului, de timpul pt care senacorda creditul. Astfel ratele dobinzilor bancare sunt mai ridicate pt firmele riscante pt banca si prin poziția firmei pe piața. Ratele dobinzii bancare variaza in mare măsura in timp in funcție de condițiile generale -economice din tara si de politica monetară a băncii centrale. Cind economia este in descrestere cererea de credite scade iar banca centrală furnizează o cantitate mai mare de moneda in sistemul bancar si in conseconta ratele dobinzii pt toate tipurile de credit scad si dimpotrivă cind economia este in avind creșterea cererea de credite si rata dobinzii poate sa crească banca centrală in ASA condiții duce o politica restrictionata. Moneda va fi restrinsa da nu va fi pusă in circulație si data dobinzii va creste.

3....La alegerea surselor de finanțare pe termen scurt trebu de avut in vedere 4 factori:

· Costul · Principiul armonizarii· Principiul disponibilitatii· Factorul flexibilitatii

1. Costul- o influența importantă in selectionarea finantarii pe termen scurt o constituie costu. De aceea trebu determinate costurile pt sursele alternative ale diferitelor surselor de finatare. Trebuie ținut seama de asemenea de costurile de oportunitate. Dacă firmele anticipează continuarea nevoilor de împrumuturi bancare, ele trebuie sa mentina relații bune cu bancile respective chiar dacă banca creste costul direct a creditului comparativ cu alte surse. Creditul comerciale (dacă se prelungeste ca peiaoda) poate fi mai Putin costisitor decor creditul pt mijloacele circulante, dar dacă intirzierea platii este prea mare firma poate sa sufere o reducere a accesului ei la credit in viitor. Costurile de oportunitate trebuiesc luate in considerare alături de costurile directe cind este vorba de costul total al surselor alternative ale finantarii pe termen scurt. 2. Firma trebu sa decisa cit de mult poate sa roate dacă dorește ca finantarea activelor curente sa se facă cu surse temporare. (un împrumut pe citeva zile). O poziție mai agresiva va determina firma sa folosească mai multe surse si sume de finatare pe termen scurt decor opozite conservatoare 3. Disponibilitatea creditului e cel de al 3 factor ce trebu luat in seama cind se evaluiaza sursele de fintare. Dacă o firma nu se poate împrumuta la bănci ea poate sa accepte orisice tip de mijlaoce imprumutate din alte părți pt a le utiliza astfel in cursul ciclului de exploatare anumite surse de fonduri pot fi mai mult sau mai Putin disponibile. Disponibilitatea se referă atitudine la sursa ca mărime cit si la conditiile impuse de finanatare pe termen scurt. Numai examinind ambele părți managerul finantare va putea lua o decizie privind sursele de finanțare suplimentare pe termen scurt. 4. Se referă la capacitatea firmei de a achita datoriile legate de un credit si de a păstra capacitatea de a reinoi si a creste acest credit. Flexibilitatea deasemeena se refra la usurinta cu care o intreprindere poate garanta sau creste finanatarea pe termen scurt

jikumoshijiku