Constela!ii ie"ene, anul I, nr. 4, decembrie 2006 33

Margarita CIOBANU

Euroscepticismul – un fenomen

invers sau doar o fobie?

Euroscepticismul, în termeni de-fini!i de dic!ionar, reprezint", de fapt #i de drept, scepticismul sau dezacordul cu tot ceea ce este legat de Uniunea European" #i de integrare uneori asociat cu dorin!a de prezervare a suveranit"!ii na!ionale.

Euroscepticismul e una din cele mai mari provoc"ri pentru arhitec!ii noii Europe, #i nu în zadar presa interna-!ional" consacr" în ultima vreme spa!ii importante unui fenomen la care pu!ini se a#teptau. Acest fenomen, euro-scepticismul, sub cele mai diverse forme de manifestare, prioritar fiind mai recent intitulat „indiferentism”, „europatie”, sau chiar protec!ionism economic a devenit deja una din preocup"rile cele mai importante de pe agenda de zi a multor politicieni, anali#ti dar #i oameni de rând.

Fiind asociat cu ideea de deza-cord cu privire la scopurile proiectului european, euroscepticii radicali sunt speria!i nu numai de efectele economice ale extinderii europene, ci #i de anularea, în bun" m"sur", a suveranit"!ii na!ionale pentru statele care decid sau au decis sa intre în „hora european"”. Dar, pentru a în!elege mai bine aceast" „maladie”, ar trebui s" analiz"m mai întâi de toate cauzele care au condus la conturarea unei asemenea tendin!e, modul de manifestare de la !ar" la !ar" precum #i perspectivele de viitor ale acestuia.

Cert este c" euroscepticismul este mai puternic în !arile nordului ale UE. Dar de ce tocmai aici în !"rile dezvoltate #i nu în alt" parte? (Porbabil pentru c" nu mai au nimic de pierdut). De obicei atât !"rile din exteriorul UE cât #i cele deja membre î#i concentreaz" aten!ia pe diversele dezavantaje ale integr"rii percepute

din varii motive. În Regatul Unit al Marii Britanii, în Suedia sau Dane-marca, proiectul de uniune economic" #i monetar" constituie intriga principal" pentru atitudinea eurosceptic". Spre exemplu, în Suedia #i în Marea Brita-nie, doar trei din zece cet"!eni ai acestor !"ri sunt de acord c" aderarea le aduce beneficii. $"rile vestice care nu sunt mamebre ale UE – Norvegia, Islanda, Elve!ia (acestea din urm" mai cu seam" în cantoanele germanofone) – au #i ele puternice atitudini euro-sceptice. În cazul Norvegiei cea mai mare preocupare este efortul pe care-l au Politicile Comune ale Pescuitului prev"zute de comunitate. În acele !"ri care sunt deja membre ale UE, dar au pastrat moneda curent" proprie în loc de euro, (Marea Britanie, Danemarca, Suedia) euroscepticismul se concen-treaz" pe dezavantajele monedei euro ca #i de alte aspecte legate de implicarea în UE. Unele argumente împotriva Uniunii Monetare #i Econo-mice sunt construite pe plângerile care sus!in c" Pactul Stabilit"!ii #i Prospe-rit"!ii a fost inconsistent aplicat din cauza performan!elor slabe ale zonei euro comparate cu alte economii care au ales s" r"mân" în exterior.

În timp ce mul!i eurosceptici iau în considerare caracteristici particulare ale Europei ca atare, mul!i î#i men!in în principiu, concep!ia potrivit c"reia Europa este o inven!ie de birocra!ie în c"utare s" formeze un superstat birocratic #i nedemocratic sau chiar o dictatur". Al!ii nu sunt de acord cu ideea unui stat european centralizat, Statele Unite ale Europei denumire înrudit" cu Statele Unite ale Americii, care mul!i îl v"d drept un rezultat inevitabil al curentelor integra!ioniste actuale. Aceasta este o percep!ie disputat" de mul!i al!ii printre care #i de pro-europeni care încearc" s" vad" #i reversul medaliei nu numai partea pozitiv" #i optimist" a integr"rii.

M"surile sau propunerile ce aten-

34 Constela!ii ie"ene, anul I, nr. 4, decembrie 2006

teaz!, într-un fel sau altul, la suvera-nitatea na"ional! a statelor membre, constituie subiect de dezbateri pentru eurosceptici, printre care propunerea unui fel de armat! sau for"! major! european!, proiectul unei Constitu"ii europene, numirea unui Judec!tor Public european, extensiunile legate de Europol, armonizarea taxelor pe avere sau reducerea numerelor de domenii politice la votul unanim în Consiliul European, unde fiecare stat are drept de vot. În acest sens euroscepticii propun adesea fie mo-dific!ri radicale a structurii UE, fie influen"! avansat! pentru parlamentele na"ionale, fie o retragere a "!rii din Uniune cu totul. De regul!, aceea#i eurosceptici consider! c! un sistem de justi"ie #i criminalitate comun! în Europa este total de prisos, refuzând s! cread! c! cererile pro-europenilor de a intensifica cooperarea juridic! ar putea suplimenta o protec"ie adi"ional! împotriva terorismului #i a bandelor criminale. Deciziile centralizate în domenii de justi"ie #i drept sunt doar exemple de #anse minime a UE #i de o cultur! firav! de avertisment. Pe de alt! parte mul"i eurosceptici recunosc c! sistemul curent de justi"ie a UE ofer! protec"ie adecvat! în ciuda diferen"elor lor, al"ii precum Parlamen-tul Britanic consider! c! dreptul comu-nitar contravine cu sistemul de drept civil, care nu garanteaz! protec"ie suficient! cu respect pentru prezum"ia de nevinov!"ie #i alte garan"ii, de#i acestea sunt prev!zute de Conven"ia European! a Drepturilor Omului.

Îns!, pentru a avea o imagine mai clar! a acestui curent atât de mediatizat ar trebui sa trecem în revist! diversele reac"ii anti-europene, care s-au înregistrat de-a lungul timpului în mai multe "!ri europene în proces de integrare.

Sunt mai multe momente, în istoria construc"iei europene, care au ridicat semne de întrebare cu privire la

soliditatea acestui proiect. Refuzul Norvegiei de a fi membr! a Uniunii, respingerea monedei unice de c!tre Danemarca #i a invita"iei de a fi parte a Zonei Economice Europene de c!tre elve"ieni, refuzul Irlandei de a accepta prevederile Tratatului de la Nisa, faptul c! Islanda nu a cerut niciodat! s! devin! membr! a UE, refuzul, în prima faz!, al Danemarcei de a accepta Tratatul de la Maastricht, ca #i propor"ia de 49% dintre votan"ii francezi, care s-au pronun"at împotriva aceluia#i tratat #i refuzul Marii Britanii de a fi parte a Tratatului Schengen #i a Uniunii Economice #i Monetare sunt numai câteva dintre argumentele pe care le folosesc euroscepticii. Chinurile na#terii noii Constitu"ii europene vor oferi, în mod sigur, „muni"ie“ suplimen-tar! pentru discursul eurosceptic.

Mai mult decât atât, ziarul „Cotidianul”, din 25 Aprilie 2005, identi-fic! un euroscepticism vehement în Marea Britanie, "ar! care a fost întotdeauna foarte rezervat! în privin"a diverselor proiecte europene ce prove-neau de pe continent. Ast!zi, de#i Marea Britanie este membr! a Uniunii, nu a reu#it s! se debaraseze înc! de asemenea antireac"ii. O sintagm! potrivit! a fost cea care a catalogat presa britanic! drept hamletian!, aceasta fiind, de departe, cea mai eurosceptic!. „Daily Mail” #i publica"iile care îi apar"in magnatului Robert Murdoch („The Sun”, „News of the World”, „The Times”, „The Sunday Times”) public!, în mod curent, materiale cu un con"inut critic la adresa Uniunii Europene. Foarte interesant: opozi"ia presei britanice a fost atât de vehement!, încât Comisia European! a decis s! creeze un site în care s! explice aspectele criticate în ziarele britanice. Câteva dintre publica-"iile eurosceptice fac uz de o retoric! foarte dur! când e vorba de UE. Cei de la „The Sun”, spre exemplu, public!, în mod constant, texte atât de dure, încât

Constela!ii ie"ene, anul I, nr. 4, decembrie 2006 35

i-au determinat pe cei care sunt în favoarea proiectului paneuropean s! îi numeasc! xenofobi. Totu"i, majoritatea articolelor eurosceptice care apar în presa britanic! propun o atitudine critic!, dar ra#ional!, vis-á-vis de Uniunea Euro-pean!. Cu toate acestea, euroscep-ticismul nu se manifest! doar la nivelul presei britanice, dar "i în cadrul celor dou! partide engleze de baz!, existând o polemic! continu! de pe pozi#ii foarte diverse.

Începând cu anul 2004, curentul eurosceptic european are o consis-tent! reprezentare în Parlamentul European. Nu mai pu#in de 37 de membri ai acestui for au o notorie pozi#ie antieuropean!. Ei sunt grupa#i într-o formul! numit! ad-hoc „Inde-penden#! "i Democra#ie“. Ei se opun actualei formule de Constitu#ie Euro-pean!, dar "i unei l!rgiri a integr!rii europene. Câ#iva dintre membrii aces-tui grup, cu prec!dere cei care vin din Marea Britanie, sunt "i avoca#ii retragerii #!rilor pe care le reprezint! din structurile UE.

$!rile care dau reprezentan#i ai euroscepticismului în Parlamentul Euro-pean sunt Marea Britanie, Polonia, Danemarca "i Suedia. Grupul este reprezentat de britanicul Nigel Farage, danezul Jens Peter Bonde "i de polonezul Maciej Giertych. Exist! chiar "i un link (http://www.europarl.eu.int/edd) ce aduce l!muriri suplimentare cu pri-vire la identitatea acestor oponen#i fer-ven#i ai integr!rii în Uniunea European!.

Dar probleme legate de euro-scepticism sau curente antieuropene nu sunt caracteristice doar statelor dezvoltate din Vestul "i Nordul Euro-pei, noile #!ri membre ale UE din Europa Central! "i de Est î"i exprim! nemul#umirile la fel de pregnant. Unul din argumentele centrale ridicate de aceste #!ri îl constituie faptul c! tendin#ele birocratice "i socialiste ale Uniunii vor putea fi destul de consis-

tente pentru economiile mature ale Vestului, dar nu "i pentru economiile postcomuniste fragile ale Estului. Aceste puncte de vedere au fost adesea încu-rajate atunci când guvernele statelor în cauz! încercau s! motiveze dificulta-tea de a se alia la sarcinile politicilor fiscale cerute de Uniune în acele mo-mente când ele nu fuseser! implemen-tate nici în #!rile mai vechi. Proeuro-penii sus#in de fapt c! vor reu"i s! reduc! aceste sarcini dup! ce vor face "i ei parte din Uniune. Alte subiecte fac referire la necesitatea noilor aderen#i de a stabili zone de control la grani#ele Uniunii Europene cu statele din afar!. Un asemenea caz a avut un impact mare pentru Polonia la grani#a cu Ucraina. Introducerea regimului visa a redus de cele mai multe ori micile tranzac#ii care se stabileau între cele dou!, ducând în acela"i timp "i la falimentarea afacerilor mici de familie în una din cele mai s!race zone ale Poloniei. Unii consider! aderarea Polo-niei la UE drept un act de neloialitate fa#! de Ucraina, plasând-o, în mod inevitabil, în sfera de influen#! "i con-trol a Rusiei. Mul#i economi"ti conside-r! c!, într-un stat bine dezvoltat, aceste dezavantaje se vor reflecta în restric-#iile la libera circula#ie "i posibilitatea de a face afaceri în toat! Europa, iar beneficiile vor fi distribuite inechitabil.

Pre"edintele Cehiei, Vaclav Klaus, este un eurosceptic convins sau, mai degrab!, un eurorealist. El tinde s! cread! c! democra#ia nu poate s! func#ioneze la nivel suprana#ional. „Du"manii societ!#ilor deschise din zilele noastre sunt cei care ne împov!reaz! cu regulamente din ce în ce mai stricte. Noi am avut parte de a"a ceva în timpul comunismului. Dar acum, dac! e s! prive"ti la toate regulile "i regulamentele Uniunii Euro-pene, o birocra#ie din ce în ce mai avansat! este pe cale de a reveni”.

Al#i critici ai Uniunii Europene fac referire la inabilitatea acesteia de a pre-

36 Constela!ii ie"ene, anul I, nr. 4, decembrie 2006

veni recentele crize etno-na!ionaliste cu care s-a confruntat Europa de Est, exemplul Kosovo este cel mai adesea citat. UE este adesea acuzat" de faptul c" încearc" s" impun" modele care au mers în Europa de Vest, f"r" a !ine cont de realitatea vie!ii din Europa de Est, #i se sus!ine c" acest punct de vedere creeaz" mai multe probleme decât rezolv".

Unii români, slovaci #i croa!i sus!in c" iredentismul maghiar #i-a identificat o nou" platform" construit" de UE în Europa de Est. Declara!iile iredentiste ale politicienilor unguri (Viktor Orbán) pretind a fi sus!inute de regulamentele europene implicându-i pe ace#tia în afacerile interne ale !"rilor vecine. Principala practic" declarat" este c" Ungaria încearc" s" se foloseasc" conceptual legitim de drepturile minorit"!ilor etnice pentru a promova diverse forme de politic" revan#ard" în regiune. Ungaria aduce amendamente la statutul tratatului de drept încercând s" redefineasc" ideea de na!iune #i s" extind" beneficii speciale de ordin economic, social #i cultural la etnicii maghiari din alte state (România, Slovacia, Croa!ia #i Ucraina). Comisia European" pentru Democra!ie prin Drept, un corp a Coniliului Europei a fost scos din circula!ie în România #i criticat de ini!iativ" maghiar". Cu toate acestea Ungaria nu a fost oprit" de a#i urm"ri inten!iile, care în opinia !"rilor est-europene afectate, este o alt" dovad" de gestionare a na!ionalismului etnic din Europa de Est.

Mai recent, chiar dac" România se afla abia în procesul de aderare la UE, se confrunt" #i ea cu un euroscepticism mai mult sau mai pu!in diferen!iat. „Euroscepticismul, sublinia-z" Vasile Pu#ca#, secretarul Comisiei de Integrare European" a Parla-mentului României, citat în „Curierul Na!ional”, din martie a. c., a început s" se manifeste mai pronun!at din a doua

parte a anului 2003, mai ales dup" decizia ader"rii celor zece noi state central #i est-europene #i el s-a manifestat insistent dup" momentul ader"rii lor, în mai 2004. Dar aceast" situa!ie, subliniaz" Vasile Pu#ca#, nu poate fi pus" doar pe seama ader"rii, cum din p"cate mul!i politicieni din Occident o fac, întrucât în aceast" perioad" s-au manifestat dezbateri constructive în statele europene, referitoare la Tratatul Constitu!ional, iar în anul 2004 a avut loc o discu!ie foarte aprins" în privin!a competen-!elor institu!iilor comunitare, a rela!iilor lor cu institu!iile din statele membre ale Uniunii. Toate aceste dezbateri au fost corolate într-o criz" politic" de anvergur" în 2004, odat" cu plecarea Comisiei Europene – Romano Prodi #i numirea Comisiei conduse de Barroso. A devenit evident faptul c" aceste evolu!ii din ultimii ani s-au datorat în primul rând – a#a cum au început s" recunoasc" lideri importan!i ai membrilor UE (cel mai recent exemplu fiind pre#edintele Jacques Chirac) - unui managemet politic defectuos al chestiunilor europene, iar opinia multor anali#ti este c" euroscepticismul nu se datoreaz" procesului de extindere, ci acestui management politic defectuos îndeosebi din anii 2004-2005, a temelor comunitare din interiorul Uniunii Europene. A#a încât, acea argumentare cum ca euroscepticismul s-ar adresa procesului de extindere este o falsitate. S-a dovedit #i se dovede#te c" procesul extinderii UE a fost, pentru vechile state membre ale UE, sursa unui boom economic de aproape un deceniu #i sursa de inspira!ie pentru importante proiecte de reform" în Uniunea Europeana.

Faptul c" politicienii din statele Uniunii nu au avut sensibilitate pentru aceste realit"!i factuale, mai subliniaz" Vasile Pu#ca#, arat" c", în UE, proble-ma nu o reprezint" noile state ce ader" #i gândirea veche ce blocheaz"

Constela!ii ie"ene, anul I, nr. 4, decembrie 2006 37

înc! reformele în Uniune accelerarea dezvolt!rii competitive "i activitatea mai asertiv! a UE în spa#iul global”.

Constat!m, îns!, c! euroscepti-cismul s-a dezvoltat "i în România, iar din ultimele sondaje de opinie consta-t!m cu îngrijorare un nou fenomen, „indiferentismul”. Cu siguran#!, în acest domeniu va trebui s! constat!m, împreun! cu institu#iile de evaluare care au întreprins cercetarea pentru anul 2005, c! în comunicarea cu cet!-#enii a lipsit elementul de calitate "i consisten#!, de explicare "i aplicabili-tate. Acestea, asociate discursului politic de tip populist – conform c!ruia tot ce era bun era datorat politicienilor afla#i la putere "i tot ceea ce era r!u, neplacut în decizii s-ar datora Uniunii Europene – a f!cut s! sporeasc! neîn-crederea fa#! de UE – dar chiar si indi-feren#a. Ceea ce noi, cu to#ii, ar trebui s! ne dorim, subliniaz! Vasile Pu"ca", ar fi o cre"tere permanent! a procen-tului euroreali"tilor, deoarece ace"tia sunt cei care nu numai ca pot oferi un ghid de opinie constructiv, dar sunt cei mai implica#i în procesul preg!tirii ade-r!rii României la UE "i, mai ales, în pozi#ionarea ei în UE în etapa postaderare.

În concluzia sa, Vasile Pu"ca" subliniaz! însu"i faptul c! cet!#enii români nu pot s! întrevad! suficient de clar pozi#ionarea comunit!#ilor "i a indi-vizilor în Uniunea European!, constitu-ie înc! o surs! important! a euroscep-ticismului "i a „euroindiferentismului”.

Barometrul de opinie pe mai 2005 realizat de Gallup pentru Funda-#ia pentru o Societate Deschis! (OSF) arat! ca încrederea românilor în Uniu-nea European! a sc!zut drastic în ultimele "ase luni. „Asist!m la o schim-bare de atmosfer!. În toamna anului trecut, 74% din popula#ie spunea ca are încredere în Uniunea European! (n. n. – în cadrul altui sondaj – Euro-barometer). Acum procentul a sc!zut cu aproape 25 de procente, la 48%.

Exist! semne c! ponderea euroscepticilor din România este în cre"tere”, a declarat sociologul Dumitru Sandu, unul dintre realizatorii sonda-jului, în cadrul unei conferin#e de pres!. Cele mai pesimiste privind integrarea se dovedesc a fi persoanele din mediul rural, care nu au nici m!car cuno"tin#e minime despre Uniunea European!”. În chestionar a existat o întrebare – dac! România este sau nu membr! UE. 25% din cei intervieva#i au spus c! România este deja membr! UE”, a precizat Sandu.

La polul opus se afl! persoanele din mediul urban, care se informeaz! despre implica#iile ader!rii atât din mass-media locale, cât "i din cele str!ine. „Num!rul campaniilor media-tice privind integrarea a crescut substan#ial. De asemenea, "i mass-media au acordat mai multa aten#ie impactului ader!rii la UE. Au fost prezentate mai ales efectele negative ale integr!rii in domeniu agriculturii”, spune Sandu, explicând c! acesta ar fi unul dintre motivele pentru care ponderea celor care n-au încredere în UE este mai mare în mediul rural.

Prin urmare, acest curent euro-sceptic, aceasta tendin#! negativ! este destul de prezent! pe agenda #!rilor europene aflate la diferite stadii de integrare comunitar!, probabil nu este chiar o tendin#! total antieuropean! în sine, ci un punct de vedere mult mai practic, realist "i obiectiv pe care ar trebui s!-l avem în vedere atunci când vorbim despre o Uniune European! atât de idealist!, academic!, teoretic! "i departe de renumita cooperare între state "i individul european propriu-zis. Uniunea European! nu trebuie s! existe doar cu numele prin renumitele sale conferin#e, tratate "i oameni de renume în c!r#ile de istorie, ci trebuie s! fie cât mai realist!, eficient! "i reprezentativ! pentru fiecare stat membru "i cet!#ean.