c m s i cum f a com ucE ?Acum că lucrurile s-au mai liniştit

şi în ţară şi în Judeţ, avem răgazul sâ aducem în discuţie modul de con­stituire şi funcţionare a noului organ judeţean al puterii de stat. Actul de naştere ol Consiliului judeţean al Frontului Şalvarii Naţionale a fost făcut public în data de 22 decem­brie, la manifestaţia din faţa Cate­dralei Ortodoxe. Cu menţiunea câ lista rămîne deschisă. După intra­rea în fostul sediu al partidului co­munist, noul consiliu a început sâ funcţioneze fără a avea o compo­nenţă unanim necunoscută. Din con­siderente de securitate personală şl din cauza faptului câ nu era un con­

sens în privinţa „titularilor", nu am anunţat componenţa nominală a consiliului. .Am aşteptat ca lucrurile sâ se normalizeze, considerînd câ nu este oportună punerea sub semnul îndoielii a unul organism democratic nou-născut. Prima membră a acestui consiliu, DOINA CORNEA, nu poate, fi contestată de nimeni. A devenit un mit al libertăţii Clujului şi a ţării, care trebuie păstrat cu sfinţenie. Sînt alţi membri „de drept" în consiliu (ar­mata, de exemplu), fără care nu se putea conduce revoluţia, cel puţin în zilele de început Celorlalţi le-am recunoscut şi respectat autoritatea. D a r ... Am aflat, cu îngrijorare, câ

unul din membri! Consiliului jude­ţean al F.S.N. a furat, pur şi simplu, la Sala sporturilor. Mă refer la Ovi­diu Gherasim. Nu comentăm com­portamentul lui. Apoi,demisia (de­miterea?) lui Dorel Vişan ne-a da! iarăşi de gîndit. Ziarul nu susţine pe nimeni, nu facem şl nu ajutăm să

se facă campanie electorală prin

noi. Ne întrebăm, însă, dacă n-ar fi

bine ca persoanele membre ale con­

siliului sâ fie mal bine cunoscute de

opinia publică a judeţului, sâ fie

consultaţi colegii lor de muncă, alte

persoane care îi cunosc, despre va­

loarea mora’â a acestora. Asta, în

primul rînd. Apoi, despre valoarea Iot

ca oameni de conducere. Penitu câ a

te înscrie şl a rămîne într-un organ de conducere^ rezultat al revoluţiei, presupune răspundere faţă de cei pe care spui că îi reprezinţi. Şi fi­indcă tot am ajuns aici, vom afla, poate, de la cei aleşi, concret, pe ci­ne şi cum îi reprezintă. Asta în afa­ra propriei for persoane. Pentru câ revoluţia se face (din fericire s-a şi făcut) cu inimile, dar organizarea democratică a unul judeţ se face cu gîndire bună, cu o conducere Inteli­gentă. Şi noi şi populaţia Clujului vrem sâ ştim statutul profesional şt competenţa celor ce hotărăsc desti­nele judeţului. Cel ce nu mai sînt, cel ce şi-au riscat viaţa pentru liber- tate au nevoie de garanţii că jertfa şl riscul lor n-au fost in zadar.

M. SĂNGEORZAN

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL

CLUJ

ANUL II, NR. 13

DUMINICA

7 IANUARIE 1090

4 PAGINI 50 BANI

Comunicat româno — sovieticLa 6 ianuarie 1990, E. A. Şevardnadze, membru al Bi­

roului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.RS.S., a efectuat o vizită oficială la Bucureşti

Ion Iliescu, preşedintele, Consiliului Frontului Salvăm Naţionale din România, şi Petre Roman, prim-ministru, au primit şi au avut convorbiri cu E. A. Şevardnadze. Cu acest prilej, oaspetele a transmis conducătorilor Consi­liului Frontului Salvării Naţionale un mesaj verbal şi un salut din'partea lui M. S. Gorbaeiov. '

Din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a Guvernului României s-au exprimat sincere mulţumiri pentru mesajul prietenesc transmis de M.S. Gorbaeiov, pentru solidaritatea exprimată de conducerea şi poporul sovietic la adresa poporului român din primele momen te 'ale revoluţiei. care „a - avut»loc ca-urmare^-a - mişcăm de masă ce a adus. la;.putere 'Frontul Salvării Naţionale, precum şi pentru sprijinul concret acordat operei de re­naştere din România. S-a subliniat că aprecierea corectă de către U.R.S.S: a evenimentelor din România , are o mare importanţă pentru poporul român.

In cadrul convorbirilor, o mare atenţie s-a acordat schimbului larg de informaţii privind situaţia din Româ­nia şi U.R.S.S.

Din partea română au fost prezentate transformările revoluţionare din viaţa ţării, măsurile: întreprinse de Frontul Salvării Naţionale pentru stabilizarea situaţiei politice şi rezolvarea problemelor social-economice prio­ritare. S-a evidenţiat adeziunea deplină a întregului po­por la platforma Frontului Salvării Naţionale, expresie a voinţei populare pentru reconstrucţia şi reînnoirea Ro­mâniei. Au fost relevate primele măsuri ale noii puteri

■ privind anularea legilor şi reglementărilor antipopulare, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor, elabo­rarea liniilor directoare ale strategiei economice de pers­pectivă pentru a pune economia ţării pe baze sănătoase, precum şi pentru promovarea democraţiei în toate sfe­rele vieţii sociale, asigurarea respectării drepturilor şi li­bertăţilor omului.

E. A. Şevardnadze a informat despre actuala etapă a restructurării în U.R.S-S., rezultatele celui de-al doilea Congres al deputaţilor poporului, activitatea pentru în­tărirea continuă a puterii populare, crearea statului de drept întemeiat pe principiile umanismului şi dezvoltă­rii largi a democraţiei. Ministrul sovietic a subliniat so­lidaritatea oamenilor sovietici cu poporul român, care se pronunţă pentru înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă şi demnitate naţională, a declarat spriji­nul Uniunii Sovietice faţă de eforturile Frontului Sal-

• varii Naţionale pentru lichidarea urmărilor regimului to­talitar şi formarea structurilor democratice ale puterii.

Au fost examinate probleme ale raporturilor bilate­rale. S-a exprimat hotărîrea comună de dezvoltare a a- •cestora pe o bază sănătoasă, eficientă, utilă ambelor părţi, pornind de la respectarea principiilor independen­ţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, încrederii reciproce, libertăţii de opţiu­ne, integrităţii teritoriale. Noi posibilităţi în acest sens deschid profundele transformări revoluţionare înfăptuite ln România şi U.R.S.S. In acest context, s-a convenit dezvoltarea relaţiilor bilaterale în domeniile economic, tehnico-ştiinţific şi cultural. S-au realizat înţelegeri de principiu asupra deschiderii caselor de cultură la Bucu­reşti şi Moscova, pe bază de reciprocitate, asupra dez­voltării contactelor între persoane şi simplificării vizite­lor reciproce ale cetăţenilor celor două ţări, în special în zonele de frontieră, precum şi asupra altor probleme.

Părţile au constatat coincidenţa punctelor de vedere în principalele probleme ale vieţii internaţionale şi au exprimat disponibilitatea lor de a da un nou impuls" co­laborării între cele două ţări pe arena mondială, inclu­siv în cadrul organizaţiilor internaţionale, tn vederea so­luţionării problemelor stringente ale omenirii.

Ion Iliescu şi Petre Roman au fost invitaţi, In numele conducerii sovietice sâ efectueze vizite ln Uniunea So- j vteticâ. Invitaţiile au fost acceptate cu plăcere. Datele ; vizitelor vor fi convenite ulterior.

Aspect de muncă la Chimica Turda

- D E C L A R A Ţ I AFRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE CU FRiVIRE LA

DREPTURILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA

tăţile individuale şi colec­tive ale tuturor minorităţi-

’ lor naţionale.In programul său Fron­

tul Salvării Naţionale con­sideră incompatibilă cu ca­racterul democratic al re­voluţiei săvîrşite orice ma­nifestare de naţionalism, şovinism, de aţîţare a brii rasiale şi politica de asu­prire pe temei naţional.

Orice manifestare xle ex­clusivism sau ■ separatism naţional sau rasial contra­vine atît intereselor vitala ale naţiunii române, cît' Ş» ale minorităţilor raţionale deopotrivă. Conjugarea in ­tereselor minoritare speci­fice cu cele ale naţiunii majoritare este o condiţie de bază a unei convieţuiri armonioase, a încrederii reciproce. Egalitatea reală, deplină în drepturi în­seamnă, în acelaşi timp, ţi asumarea egală a obligaţii­lor care decurg din legile ţării, precum şi din norme­le morale bazate pe calc mai bune tradiţii ale desti­nului. comun multisecular.

In politica sa faţă de mi­norităţile naţionale. Fron­tul Salvării Naţionale por­neşte de la principiul că democraţia este una şl in­divizibilă. Nu poate exista democraţie distinctă numai pentru români, sau numai pentru maghiari, sau pen­tru orice altă naţionalitate.

In căutarea soluţiilor privind o nouâ aşezare a raporturilor naţionale în

Revoluţia din România,' act istoric al întregului po-. por, al-naţiunii române şi al minorităţilor naţionale, aţestă unitatea şi solidari­tatea tuturor fiilor patriei, dornici de libertate şi de­mocraţie autentică. Sîngele vărsat în comun a arătat că politica de învrăjbire naţională, bazată pe o practică şovină, de asimila­re forţată, precum şi încer­cări succesive de defăima­re a Ungariei vecine şi a maghiarilor din România, nu au reuşit să înfrîngă încrederea, prietenia şi u- nitatea dintre naţiunea ro­mână şi minorităţile naţio­nale.

Frontul Salvării Naţio­nale ia act cu satisfacţie de declaraţia cuprinsă în Pro­clamaţia Uniunii Democra­tice Maghiare din Româ­nia, din 25 decembrie 1&89, în care se stipulează că a- ' ceastă organizaţie se si­tuează pe poziţia respectă-' rii unităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale ale României, afirmării depline — pe principiile autono­miei locale — a tuturor naţionalităţilor în strlnsă colaborare cu poporul ro­mân şi în cadrul statului român indivizibil.

Frontul Salvării Naţio­nale condamnă cu hotărîre politica promovată de fos­ta dictatură faţă de mino­rităţile naţionale şi de;la- ră solemn că va realiza şl garanta drepturile şl liber-

ţara noastră, ne inspirăm din patrimoniul de gîndire umanistă, din experienţa democratică europeană — în primul rînd din proprii­le tradiţii, declaraţia Adu­nării Naţionale de la Alba lulia din 1 decembrie 1918— cu hotărîrea de a da noi dimensiuni convieţuirii ar­monioase a tuturor colec­tivităţilor etnice.

Avînd în vedere trista moştenire lăsată de regi­mul dictatorial şi pornind de la principiile enunţate mai sus, Frontul Salvării Naţionale consideră nece­sară elaborarea unor ga­ranţii constituţionale ale drepturilor şi libertăţilor individuale şi colective ale minorităţilor naţionale. '

Dorim să asigurăm drep­tul minorităţilor naţionale de a-şi rezolva problemele politice, sociale şi spiritua­le prin organismele lor de­mocratice, prin reprezen­tanţii lor trimişi, respectiv aleşi în organele puterii, ale administraţiei, precum şi în alte organisme ale so­cietăţii civile.

In cadrul programului de asigurare a pluralismu­lui şi a democraţiei în ţa­ra noastră, minorităţile na­ţionale vor avea posibilita­tea realizării, fără nici o îngrădire, a tuturor aspi­raţiilor, atît din punctul de vedere .al organizării, cît şi al afirmării intereselor lor specifice.

Prin urmare. Frontul Salvării Naţionale procla­mă:

1. Recunoaşterea şi ga­rantarea drepturilor şi l i­bertăţilor individuale şi colective ale minorităţilor naţionale prin noua Consti­tuţie ,a ţării.

2. Elaborarea şi adopta­rea Legii minorităţilor na-' ţionale care să concretize­ze prevederile Constituţiei. Legea urmează să fie a- doptată de parlament cel tîrziu în 6" luni după in- ' trarea in vigoare a , noii Constituţii.

3. Se vor lua măsuri, sta­bilite prin lege, pentru a a- sigura cadrul instituţional necesar exercitării dreptu­rilor fundamentale ale mi­norităţilor, folosirea limbii materne, promovarea cul­turii naţionale şi apărarea identităţii etnice. In acest scop, se va institui şi un . minister al minorităţilor naţionale. -

Frontul Salvării Naţio­nale consideră posibilă şi justificată existenţa şi des­făşurarea normală a rela­ţiilor minorităţilor naţio­nale din România cu na­ţiunile de care ele sînt .le­gate. prin comunitate de limbă, tradiţii culturale şi istorice. Aceste raporturi fireşte nu pot afecta loiali­tatea minorităţilor naţio­nale faţă de patria lor, Ro- ■ mânia democrată, dimpo­trivă, aceste relaţii contri­buie la adîncirea sentimen­tului de fidelitate faţă de patria comună.

Frontul Salvării Naţio­nale îşi exprimă convinge­rea că aşezarea pe bare noi a raporturilor etnice din România va crea un d>raat de încredere şi preţuire re­ciprocă, va contribui la consolidarea prieteniei din­tre naţiunea română şi mi­norităţile naţionale, la u» nitatea'dintre toţi cetăţenii ţării, factor esenţial al pro­gresului şî al propăşirii Ro­mâniei.

ADEVĂRUL = IN tîBERŢATEPAGINA 3

'• DREPTUL LA REPLICĂ •

; W N E S E P A R Ă M !r 'Articolul lui Petru Prunea, Şă nu nc grăbim, apărut în «Adevărul in libertate", ziar pe care l-am considerat din primele momente ale vieţii noastre noi drept o publicaţie îrăţeaseă’ vrea să atragă atenţia opiniei româneşti că în ac­tivitatea rioasţră se ivesc semne de separatism, de izolare. Afirmaţia porneşte de la faptul că şi pe aceste meleaguri s-a înfiinţat organizaţia proprie de acţiune a ungurilor, Organizaţia Democratică a Maghiarilor Clujeni.•' ‘Am dori să nu se dea intenţiilor noastre o asemenea interpretare. Ele izvorăsc doar din modul de gîndire şi simţire care a fost atît de puternic inhibat în noi de acel ruşinos, sîngeros regim. Ceauşismul a încercat în toţi anii „Epocii. . .“ să statornicească o atmosferă de duşmă­nie şi neîncredere între naţionalităţi, să menţină starea

1 de derută, nedumerire, frică şi sentimentul unei vinovăţii nejustificate in rîndurile maghiarilor clujeni sau răspîn- diţi în alte zone ale ţării. Noi n-am crezut nici u n mo­ment că românii au’reţineri faţă de noi, sau resentimente naţionaliste.' "Ani'ştiut că şi în perioadele cele mai grele de-false învrăjbiri-toţi oamenii cinstiţi, toţi cei,cu sufla­tele curate simt la fel, şi acest lucru se vădea în totali­tatea'legăturilor noastre interumane. Dacă-au fost ro­mâni care s-au lăsat influenţaţi' de politica diversionistă, nici unii dintre maghiari n-au îQSt cu desăyîrşire „curaţi", purtăm încă o grea povară istorică, sporită In diverse-„e- ppci de aur“, qsernânăloare celei de care am scăpat acum, prin jertfa' comună a românilor şi maghiarilor.' ' i Ne adresăm, tuturor cetăţenilor, deopotrivă: să nu lă­săm ca şi in continuare neîncrederea să aştearnă între noi o ceată, să ne ia claritatea vederii. Aşa cum îm­preună am înfruntat greutăţile şi am suferit, aşa , cum

-împreună au luptat cei mai buni dintre noi, tot împreună trebuie să ne însuşim şi să aplicăm în viaţă principiile democraţiei. Repet: ÎMPREUNA! Intr-o unitate de gînd,

s care nu mai poate fi zdrobită* sau pusă sub semnul'în- doielii de nici un tiran. Acest „împreună11, însă, nu mai poate însemna unitatea .de tip monolit ceauşist, o hime­ră clădită mai mult pe spaimă. Acest „împreună" vi­zează în primul rînd ţelul comun, cel al ridicării < vetrei comune, care este ţara. Dorinţa fierbinte, de a.trăi o via­ţă eu adevărat democratică, o viaţă civilizată, de nivel european, pe care. o merităm cu toţii după atîtea umilin­ţe, dorinţă ce ne menţine unitatea de acţiune, nu exclude particularităţile, modurile de manifestare specifice şi chiar Unele diferenţe. Democraţia nu este unicoloră, ea cuprinde multitudinea modurilor de exprimare, de mani-

■ festare. Maghiarii de pe aceste meleaguri, nu numai so­lidari,ci părtaşi la toate luptele şi victoriile obţinute, ea şi la dorinţa de a reface tot ce s-a distrus pe plan ma­terial şi spiritual; vor ca, după atîta umilire, să fie cît mai activi şi eficienţi îti întreaga muncă de reconstrucţie.

Desigur, în mod specific,-ţinînd seama de particularită­ţile,' de problemele ridicate de ex is ten ţa fiecărei naţiona­lităţi în parte, 'probleme pe care putem şi trebuie să le rezolvăm cu forţele noastre. Am pierdut prea mulţi con­fraţi, alungaţi de-o politică necruţătoaţe şi-inumană. Or- ganizîndu-ne; • concentrîndu-ne forţele, le punem în sluj­ba realizării cît mai grabnice a programului- Frontului Salvării Naţionale, în crearea şi. menţinerea unui adevă­rat climat de frăţie, în făurirea-bazei instituţionale ce vă

. asigura viaţă egală şi demnă maghiarilor,-tuturor, naţio­nalităţilor din România. Paşi importanţi,, paşi decisivi In această direcţie s-au şi făcut. ' ■

PILLICH Ldşzlo

- CANALUL D i M - BUCUREŞTI 5.Ştim, la;cra.actuală,.„grandiosul" plan s-a frînt.-Jude­

ţul nu-şi mai.dă obolul şi sudoarea pentru costisitoarea- himeră alcătuită din-munţi de beton. Brigada de con­strucţii a judeţului Cluj a, efectuat nu mai puţin de 800.000 mc de excavaţii, . 400.000 mc de depuneri în di­guri,-apărări de mal pe o lungime de 1,5 km, stadii fizice terminate la digul de pe malul sting şi de 80 la sută la digul de pe malul drept, pe lingă multe altele, ce acope­ră o valoare de aproape 50 milioane lei. în sfîrşit, Bri­gada judeţului Cluj îşi desfiinţează activitatea. în acest sens, pînă la data de,.20 ianuarie, unităţile care deţin pe fostul şantier din Capitală utilaje şi alte bunuri materiale Sînt insistent rugate să le preia, reîntregind, astfel, capa­cităţile de producţie văduvite; de aportul lor. Coloana I.T.A., la retragere, în funcţie de solicitările întreprinde­rilor, poate asigura aducerea lor.- . - , „ ," ' In a t en ţ ia în t r e p r in d e r il o r V

I.U.G.T.e. Cluj,, I.M.C. Turda, A.C.M.C.F., I.E.L.I.F., E.C.G.F.V A.C.M.R. Cluj, A.C.H. Tarniţa, : .T.A.G.C.M. Cluj, A.D.P. Cluj, A.E.M: Cluj şi Combinatul minier Cluj vor trece ’la retragerea urgentă a utilajelor proprii de la şantierul canalului Dunăre — Bucureşti. Să urăm şi-Brigăzii, judeţului Cluj:'„Bun venit'acasă!" . .

; - - C. CARMEN

fc.'■•im

$1

, r -

>

mI i i

m m

Ia ;

ie*?//*'

-

A

____

Secvenţă de muncă de la întreprinderea „Carbochim"

SÎNT GREUTĂŢI ŞI VOR MAI FIFormularea este valabilă şi în ceea ce

priveşte ■gazul metan, în acoperirea nece­sităţilor de consum ale populaţiei şi între­prinderilor clujene. De ce?: Clujul este ca­păt de reţea'în cadrul Centralei de gaz metan din Mediaş, cu influenţă negativă în asigurarea parametrilor de funcţionare, transport şi intrare în- municipiu a preţio­sului gaz. în al doilea rînd, resursele de gaz metan, trebuie să o spunem şi o fa­cem, sînt limitate, sărace..

Dincolo de justificări, aceste precizări sînt necesare avînd în vedere sesizările

tralelor termice (datele ne sînt furnizate de Comandamentul alcătuit pentru consu­mul gazului metan). 1

în acest context, toţi consumatorii ' sînt rugaţi să se limiteze la un consum raţio­nal, să evite vîrfurile dintre orele 6—8; 18—21. încă un semnal. De data aceasta pentru-marii consumatori de gaz metan —■ să nu funcţioneze decît acele capacităţi, u- tilajele care au încărcătura maximă, pen­tru care materiile prime sînt asigurate. De asemenea, din situaţia consumurilor zilnice, urmărite pe întreprinderi, rezultă

justificate ale locuitorilor, legate de pre- — de exemplu în ziua de 3 ianuarie, 1990.siiinea scăzută a gazului metan la consu­matori,'de frigul care S-a infiltrat, din nou, în apartamente. Aşa cum dorim cu toţii,1 reglementările âcttiale dau prioritate consumului populaţiei, faţă de cel indus­trial. Acest lucru reiese' diri cotele alocate pentru încălzire, pentru populaţie. Dacă în ianuarie 1989, pentru fondul pieţii, au fost repartizate 48.789 mii m.c., în 1990, a- eestea s-au ridicat la 71.400 mii mc, deci o cotă crescută cu 50 la sută. Sînt cantităţi suficiente pentru asigurarea atît a consu­mului populaţiei, cît şi a celui industrial.

Aşadar, cu cotele stăm bine, pe hîrtie!La cele două puncte de intrare a gazu­

lui în municipiu, Dunăre şi Calea Turzii, presiunea este sub nivelul care să permită încălzirea corespunzătoare. Presiunea ca­re ajunge pe reţea la centralele termice este mică. Altfel spus, repartiţia de pe hîrtie-trebuie transpusă (ce cuvînt!) în metri cubi de gaz metan pe reţea. Să pre­cizăm şi faptul că 45 la sută din consumul total îl reprezintă cel al populaţiei, al cen-

cînd bănuiam cam ce mult s-â lucrat —, depăşiri alarjnante faţă de repartiţia zil­nică din luna decembrie. în această situa­ţie se află întreprinderile „Sinterom" (cu 4.500 mc peste nivel), „Metalul/ roşu’1 (8.500), I.P.L. „Libertatea" (3.500), „So­meşul* (4.200), I.M.M.R. „16 Februarie"(8.200), Cooperativa „Mobilă şi tapiţerie"(3.200) ş.a. "Nu ar fi cazul să atragem a- teiiţia, dar o facem cu riscul de a repeta îndemnuri pe care le-âm adresat mereu înainte de 22 decembrie 1989, atît de des îneît s-au golit de conţinut, de a se înca­dra în cotele repartizate, tocmai pentru ca să dăm "consistenţă priorităţii fireşti: ne­voile populaţiei.

Chiar dacă gazul este mai ieftin, excesul în consum impietează întruparea dorinţei şi speranţei de a avea un plus de confort termic şi, nu în ultimul rînd, continuarea activităţilor productive din care rezultă suportul financiar al noii noastre vieţi.

C. CRISTIAN

PRIMIM LA REDACŢIE

Urmare anunţului Comi­tetului foştilor deţinuţi po­litici din raza judeţului Cluj pentru întrunirea din 8 ianuarie 1990, ar fi de a- ' dăugat că la această întru- ; nire am aştepta să parti- ' cipe toţi foştii deţinuţi po­litici nu numai români, ci şi maghiari, germani etc, cei cu care am suferit îm- ’ preună de-a lungul anilor în închisori. De asemenea,- nr putea participa şi foştii deţinuţi din închisorile ’sta- liniste din U.R.S.S., con­damnaţi în timpul prizo­nieratului — cei care au fost la Vorcuta şi în alte îngrozitoare închisori şi la­găre ale Gulagului'sovietic. "

în vederea constituirii u- nei organizaţii obşteşti, în conformitate cu Decretul- Lege privind înregistrarea şi funcţionarea şi a orga­nizaţiilor obşteşti'-.'— nu numai a partidelor politice, — pentru a se putea pro­ceda concret ar fi potrmt ca fiecare participant să aibă pregătită o fişă perso­nală cu cîteva' absolut ne­cesare date biografice.

Pentru conformitate,

N. TRIFOIU '

în s e m n ă r il e

u n u i t recă t o r

Treeînd prin cartierul Mărăşti am zărit doi pri­chindei (un băiat şi o fe­tiţă) care îşi puseseră sa­nia lingă zidul unui bloc ' şi, pe peretele . acestuia, scriau: „LIBERTATE". M-am apropiat de ei şi i-aro întrebat ce fac? Copiii s-au uitat cu mirare la mine şi -, nu mi-au răspuns. Au con-; tinuat să scrie, După ce au isprăvit i-am rugat să-mi spună dacă-ştiu ce înseam­nă Libertatea. Fetiţa (Anca, ' de 4 ani) mi-a răspuns ei!:

„De acum încolo;tot* copiii vor avea : bomboane, cio­colată şi se pot juca, îi» pace, cît vor“. Spontan, lo- nuţ, mai, mare cu un an decît fetiţa, a continuat fraza: „şi o să ne uităm lâ

. televizor la desene anima­te, tar mama n-o să-i mai spună lui tata — îneliidc te­levizorul să nu-1 mai aud pe ăla cum latră".

Este lesne de Înţeles „cine lătra". (M.D.)

C O N V O C A R EStudenţii seralişti sînt ru­

gaţi să se prezinte la facul­tăţi în data de 8 ianuarie 1990, ora 16, în vederea e- laborării unui proiect , de propuneri. Reprezentanţii facultăţilor vor fi aşteptaţi după orele 18, în aceeaşi zi, la Casa de cultură a stu­denţilor, în vederea defini­tivării Proiectului program ce va fi înaintat Ministe­rului învăţămîntului.:

, f r o n t u lSTUDENŢESC CLUJ

Deosebit de mica publicitate■ • Nc-a vizitat la redacţie Moş Nicolae,

care a cerut să i se schimbe urgent nume­le in Moş Nechijor Coţcariul.. • Se pare că luaţi de valul luptei cu

orice preţ, pentru pace, unii Sochiţii, de la unele blocuri din Cluj au semnat un a- cord de incetare a focului. Se joacă cu focul!

• Aşteptăm, la redacţie specialişti in- polimeri, izomeri şl Uomer. Ultimul poate veni singur cu sofia sa, lllada.

■ • S-a reuşit, in sfirşit, pe baze ştiinţifi­ce vechi, Impcrccherea papagalului cu oa­ia; papagalul behaic şi la tăiere prezintă im drob de toată jrnmmcţeă. Oala s-a adaptat perfect la colivie, astfel rezolvin- du-se păşunatul alpin fi urban.

• Casa Nicolae & fiii livrează Ia domi­ciliu terorişti in cantităţi nelimitate, bine

dota(i, bine intenţionaţi. ■ Folosiţi cu în­credere marfa amintită; pentru * copiii dumneavoastră execută foc cu foc, ‘ foc la gura ţevii şi alte asemenea 'agreabile jocuri de societate.'

• Casa respectivă execută, inafară de oameni, obiecte de fler forjat din aur cu­rat.

• Sîntem informaţi că la sediul fostului comitet central se află' încă un stoc supra- normativ de aplauze, rămase de la fostul congres al fostului partid.

• Mama Leone din ' Petreşti pune la dispoziţia amatoarelor rimei genocid, su­tiene antiglonţ şi diploma de absolvire a patru clase; plus cununiţa de repetentă.

• La Casa dc filme trei doamne şi tofi trei, în colaborare. cu Casa de ajutor reci­proc de pe lingă fostul consiliu de miniş­tri, a început turnarea. Se toarnă filmul intitulat „Cu poporul pentru popor nimic''. Pelicula s-a tras pe 7,62 mm. C. UDREA

DIN PARTEA CLUBULUI „U"

Tragerea la sorţi a bile­telor dştigiitoare la tombri- la organizata de Clubul

sportiv' „UNIVERSITA­TEA" va avea loc în ziua de luni, 29 ianuarie 1990, ora 18, la Casa de cultură a studenţilor din Cluj, P-ţa

Păcii nr. 1—3. Sînt invitaţi să participe cîte un repre­zentant al sindicatelor 'li­bere din, instituţii şi între­prinderi. ’

DE LA ClTITO RkDE LA CITITORIeDE LA CITITORIGU CE DREPT?, iată întrebarea pusă de

Lia Zăhan, din str. A. Vlaicu 44, în aceste rînduri: Dacă am tăcut şi am fost robiţi, dacă am îndurat cozile şi frigul aproape 25 de ani, dacă ne-am sacrificat tocmai copiii din teama de a nu-i expune, ce fel de oameni sîntem, acum, în clipe de grea cumpănă pentru ţară şi conducerea ei, dacă nu ne sfiim să ne înghesuim la auto­care, la magazine, la cozi? Vrem, oare, să ne ; îndestulăm îri doar ■ două . săptămîni, cîte au trecut de la masacre, şi să recupe­răm toţi aceşti ani de tristă; înfrigurare şi umilire? Laudă eroilor, pe care nu-i su-• ficient săTi jelim şi, să ardem luminări. Laudă nouă, aş vrea să pot spune. Mă o- presc însă doar la a tît... „După război, mulţi viteji sc arată".

Simţim în aceste cuvinte amărăciunea unui om, a unei femei, care este, cum ar» aflat, grav bolnavă de cancer şi are un copil handicapat. Un apel la decenţă şl răbdare. ,

Ovidiu Balaş, din str. Craiova nr. 28, în­treabă unde sînt „slugoii dictatorului din judeţ", „cei ce au condus economia şi au înfometat, umilit şi îmbolnăvit populaţia Clujului".

Se tot' vorbeşte de ajutoarele sosite dc peste hotare, destinate răniţilor, suferinzi­lor, celor aflaţi în nevoi, copiilor, orfani­lor, familiilor celor ce au căzut pentru noi şi Revoluţie. Nu este îndeajuns, trebuie şi iniţiativă din partea cclor care sesizează problemele şi abuzurile, lucru pe care-1 fac o parte din cititorii care ne scriu.

Gheorghe Barta, administratorul Cămi­nului C.FR. din Gruia, semnalează faptul că unuia dintre grav' răniţii din Piaţa Li­bertăţii, aflat pentru a doua intervenţie chirurgicală la Pavilionul II al Spitalului

de chirurgie" toracică, şi anume DOKEL LĂPUŞAN, muncitor' la I.M.M.R. „16 Fe­bruarie", tată a' doi copii, nu i s-a acor-. dat nici un ajutor din cele sosite.’ Comi­sia instiţu'tă în acest, scop trebuie să preia şi acest caz. Familia sus-numitului domi­ciliază pe str. Tractoriştilor nr. 2, Some- ;

-şeni. Dorel Lăpuşan figurează pe lista , urgenţelor înregistrate la Clinica chirurgi-.' cală nr. 1, unde i s-a acordat primul aju-. tor. Se pare că riici de ajutoarele medica-' mentoase de Cruce Roşie nu a beneficiat.' Oare pentru cine sînt destinate? Persona­lul de la’Chirurgia toracică ce a făcut în acest sens? '

La fel, după cum ne comunică Kovăcs Andrei, fotoreporter, nici familia tînărului ~ M1HAI ŢICLETE, decedat în 21 dceem- , brie în urma unei împuşcături în cap, nu a primit nici un ajutor. Unde sînt priori- • tăţile despre care se vorbea şi care tre­buie să existe? Recomandăm soţiei, trans- miţîndu-i întreaga noastră compasiune, sâ se îndrepte spre Comisia alcătuită în acest scop la Consiliul municipal ai F.S.N.

Pentru înlăturarea suspiciunilor, justifi­cate uneori, care plutesc în ceea ce pri­veşte acordarea ajutoarelor şi asupra celor care le manipulează, la întreprinderile ra­re au - preluat ajutoare pentru copii, la . spitale, cămine şi creşe să existe mi dosar-, special care să cuprindă un inventar exact al bunurilor, priorităţile care există în a- cordarea lor, nominalizarea persoanelor care beneficiază de acestea şi conţinutul coletului preluat sub semnătură. Astfel, pot fi evitate numeroasele sesizări pc care le-am primit de la colectivele muncitoreşti şi de la persoanele particulare care ne-au scris.

PAGINA 3 ADEVARUC = IN UBERTATf

AGRICULTURA LA ORA ADEVÂRIILIJI!In ultimii nni agricultura, a înaintat

ferm, cu paşi mari-şi siguri, spre un iminent dezastru, parcurgînd ’ o* epocă neagră a minciunii. Ţărănimea, pe punc­tul dc a fi cu totul desfiinţată, - a fost adusă într-o stare cu totul deplorabilă. Au mai rămas, în „înfloritoarca agricul­tură", doar puţini bătrîni, şi,, ici-colo, fe­mei.' Cel mai mare vinovat dc starea Jalnică in : care a ajuns agricultura este cunoscut. Cu luciditate însă, e bine, şi trebuie să-o cunoaştem, că fiecare dintre noi, ţărani, specialişti, ca să nu mai a- mintim de atîţia ^factori cu responsabi­lităţi" —. • nechemaţi şi fără chemare in

agricultură — avem partea noastră, şi nu mică, dc vină.

. Ne aflăm Ia o nouă, mare şi hotărîioa- re răscruce. So iau noi decizii pentru a- gricultură, pentru ţărănime. Au fost ‘ a- nunţate primele măsuri, a fost elaborată

: prima Platformă-Program a Comitetului Democratic Provizoriu al Uniunii Ţără- nitnii Libere din România. In ce mă­sură satisfac acestea?Ce; ar mai fi de făcut pentru „a pune pc picioare" o, a- gricultură grav rănită, după o revoluţie victorioasă? • Sînt întrebări’ la care. în­cearcă sâ rie^răspundă. astăzi cîţiva-din­tre cei ale căror legături cu , pămîntul au fost permanente. Aşteptăm, în acest sens, în continuare, opiniile oricărui om de- bine, ale oamenilor satului, ale cclor

; care lucrează nemijlocit pe ogoare în primul r î n d .

■ ING. ANA. CACUCI:O PLATFORMA PREA

PUŢIN REALISTA!

In Platforma-Program a Comitetului Democratic Provizoriu- al Uniunii Ţără­nimii Libere din România, se fac referinţe numai la actuala ţărănime existentă în satele noastre (care se împarte în două: cei de la conducere — consiliile de conducere — pe de o parte, bătrîni i şi femeile care mai lucrează, pe de altă parte). . -

Consider că o platformă-, program trebuie să se re­fere • la potenţiala ţărăni­me, şi la cea care se află în oraşe, la modul serios de revenire la glie. Iri acest sens ar fi necesară .o str însă conlucrare între toate mi­nisterele şi Ministerul A- griculturii. Să fie consul­taţi ; istorici, - istorici adevă­raţi şi de bună credinţă, sociologi şi chiar psihologi. Nu ar fi de evitat nici

: cunoaşterea - situaţiei din agricultura unor ţări cu rezultate bune.

Consider că- abia■. după ce,problema formelor- de proprietate a pămîntului va fi soluţionată' favorabil, şe va ̂putea trece la elabora­rea pe baze temeinice a unei platforme-prograna cu adevărat ’ realiste.

SEVER BUZAN:ţAr a n i s a u l u c r a ­

t o r i AGRICOLI?

în sfîrşit, se vorbeşte despre ţărani. O fac oa­meni de suflet, doritori de bine. Dar răniîn la consta­tări sau vagi- platforme- program. Două sînt moti­vele principale care au fă­cut ca ţăranii să nu mai rămînă la ţară: 1. în forma de agricultură care se face,

pămîntul nu-i mai hrănea, nu le asigura existenţa şi viitorul. Şi aceasta pentru că ’ în forma" de agricultură în care au fost „lămuriţi" ' să se'încadreze au.ajuns în frunte cei mai slabi din

; sat, cei ce nici gospodăria lor nu. şi-o ştiau conduce; au fost minţiţi în mod re-' petat, ce se promitea pri­măvara . nu se respecta

. toamna; - li s-au impus tot felul de contribuţii, în- cepînd cu primarul şi ter-, minînd cu gestionarul, sub ameninţarea miliţianului; în sfîrşit,, au fost plătiţi de, mîntuială, plata nefiind niciodată pe măsura mun­cii, ceea ce a dus la lipsa de cointeresare şi la con­tinua nemulţumire. 2. Ţă-

. rănilor nu li se asigura bă- trîneţea printr-o pensie din care să poată trăi în mod onorabil. Această pensie au căutat-o ei la oraş. Elimi- nînd aceste cauze, această stare de lucruri, vom avea ţărani, vom avea oameni care'să . rămînă la sat sau

; să revină acolo. /Pentru a avea ţărani, a-

: dică oainenL legaţi, şi .su- . fleteşte' de glia străbună, care să muncească pămîn­tul cu drag, cu respect, este necesar . ca, ţăranii să fie, proprietari veşnici ai. ..pă­mîntului, nu deţinători vre- > melnici ai lui, nu arendaşi. Altfel, vom avea cel mult muncitori agricoli,'care azi vor secătui un -lot agricol iar mîine altul, urmărind iî realiza un beneficiu mo­mentan cît mai mare, fără a-i interesa acel pămînt în sine sau starea lui ulteri­oară. Nu aceştia sînt ţa- rănii.

Ţăranii bătrîni, pensio- ‘ narii — dacă- ceea ce li s-a dat pînă acum poate fi nu­mită pensie — trebuie să primească, de asemenea, pămînt în proprietate, pen­

tru ca într-o formă pe care ei o ştiu din vechime să-şi poată asigura bătrineţea, în

■ completare cu ceea ce ar putea primi drept pensie propriu-zisă.

Cît pămînt să se dea ţă­ranilor? în afara unor su­prafeţe care să constituie fond de stat şi-care să fie lucrat prin angajaţi, ar trebui întrebaţi ţăranii înşişi, de cît pământ soco­tesc că au nevoie. Ar fi democratic şi realist. Nu prin cazul de sus se poate rezolva problema ţărăneas­că şi nu cîţiva preşedinţi de C.A.P. sau funcţionari ai Uniunii- reprezintă ţără­nimea, cum s-au ivit unii. la televiziune. Nu aceştia le cunosc starea şi dorin­ţele. Grupaţi în jurul preo- - ţilor şi a tiascălilor, cinstiţi, . în forme sindicale sau po­litice, ţăranii trebuie să-şi •!, spună cuvînful în legătură cu viitorul lor. Şi să fie ascultaţi, . , ,

ING. SIMION LUPEA: ‘ MASURI LA NIVELUL - ,

REVOLUŢIEI!- ........ . <

Consider că rentabiliza- ; rea. unităţilor agricole co­operatiste şi mărirea pro- ■ ducţiilor implică schimbări radicale'în acest domeniu. Rentabilizarea are. ca punct de plecare, ■ după părerea mea, majorarea preţurilor de livrare a produselor a- ; gricole, care au rămas'ace- leaşi de mult timpi - deşi: , preţul lucrărilor S.M.A., a îngrăşămintelor, -ierbicide- - lor, pesticidelor, seminţe­lor, respectiv ' cheltuielile ..' de producţie, au ' crescut simţitor. ., . ■ y

O altă problemă care' - trebuie rezolvată în scopul . rentabilizării este: asigura- • rea bazei tehnico-materiale prin punerea la dispoziţia „

-unităţilor a unor utilaje _

dotate corespunzător, asigu- ‘ rarea de combustibil în cantităţi suficiente şi în perioadele optime de timp, - asigurarea de îngrăşămin­te, ierbicide, pesticide şi se­minţe conform cerinţelor tehnologice,

Avînd în vedere că, la C.A.P., Apahida s-au, fina- : lizat lucrările de amena­jare a fondului funciar, ar fi imperios necesară dota­rea • secţiei- de - mecanizare cu utilaje specifice lucrări­lor pe curbe de nivel.

Paralel cu asigurarea a- cestor condiţii, acordarea de drepturi membrilor co­operatori prin mărirea lo­tului în folosinţă şi majo­rarea retribuţiei, va con­duce la o,cointeresare de­plină între : unităţi şi co­operatori astfel îneît pro­ducţiile agricole din secto­rul cooperatist să,se ridice la nivelul revoluţiei po­porului, ■ obţinută,, din pă­cate,cu atîtea jertfe. , .Consider: că grădiniţele

şi creşele din . sate ar fi birie să funcţioneze după . un orar adaptat specificului muncii în agricultură, res­pectiv zi-luminâ (cel puţin în perioadele de? campanie). *

MARIA FELECAN, ţăran­că, satul Ciurila: PĂMÎNTUL A FOST TOT- . DEAUNA SUFLETUL \

ŢĂRANULUI!

Ca peste tot şi în satul nostru au rămas să lucreze pămîntul destul dc puţini

Frumos e Satul românesc

dintre săteni. Nu se meri- - ta, pentru cei' care-şi pu­teau găsi de lucru la oraş, , să-şi piardă timpul In a-, gricultură, pentru mai ni­mica. Ce să mai vorbesc despre toate ■ neajunsurile, .. lipsurile din ultimii ani? Cu ’ toţii le " ştim bine, sîn­tem sătul de ele!' După revoluţie, ne-arn

adunat şi noi, ne-am» sfă­tuit ce ar fi dc făcut. Cre­dem că ar. fi bine să se dea celor care vor şi pot să lucreze bine pămîntul o suprafaţă mai mare de­cît' cea prevăzută prin mă­surile. recente. Avem a- proape exemplul satului ' Agriş, necooperativizat, cu pămînt m ai, slab decît al

’ nostru, dar care, bine lu­crat,' dă recolte mari, la fiecare cultură,- recolte care’ nici nu se compară cu ale noastre. De ce nu poate fi

" preluat exemplul' acestui ' sat care în zona noastră^a ;* dovedit cu prisosinţă supe­rioritatea 1 proprietăţii par- : ticulare?

Sînt convinsă că mulţi dintre cei plecaţi la oraş s-ar întoarce la luciul pă­mîntului dacă ar fi-siguri -• că munca le-ar fi răsplă­tită cinstit. > -

RADU VIDA; ZIARIST:„NE DAŢI, ORI NU NE DAŢI?" (Expresia opiniei , mai multori crescători dc animale)

Aşadar zootehnia Sn- .:. şeamnă păpică, carne. O

avuţie de care trebuie să avem grijă. Numai că aşa, cu .vechiul sistem nu- mer- ■ ge.. Nu -merge ş i: gata. Să' ne explicăm. Cică: „Tăie­rea bovinelor se poate face . num aiîn abatoare autori­zate" — se spune fără e-. chivoc,' în Discursul pre­şedintelui Consiliului Fronf tului . Salvării Naţionale,: domnul IOn Iliescu. , ;

Vasăzică viţeii ii tăiam pînă acum noaptea, în lo­curi izolate. îngropam to­tul (pielea, oasele) şter-, geam orice urmă, vindeam la oameni de încredere şi . . . dă-r să meargă, . Că O friptură de viţel e o. frip­tură de viţel. E drept nu a* vearn voie să tăiem nimic, nici la abator, nici.în altă parte. Dar acum se ;impuf ne o : precizare: .... ţăranul -, nu-şi taie animalele, aiurea,: Dar. riid să nu-i punem sa'* aplice din nou metodele clandestine. Că pînă la, a-; bator e cale lungă şi.e m ai. uşor cu - barda, fî.şul în cap şi groapa.';

Avem nevoie de pielea animalelor, avem ;nevoie de ’ oase (fabricile’’de încălţă- ■ minte şî cele de făinuri proteice gem după materie primă), aşa că trebuie sa. se’ revizuiască, pe aici" pe colo.' Adică total Că altfel s-ar supăra şi conu Iancu. Şi nu-i bine.

Nu-i bine deloc!

DE CE IŞi lMAU COZILE PORCII DE LA BOfflDA?La I.S.C.I.P. Bonţida — unitate speciali­

zată în îngrăşarea poi-cilor — situaţia este .gravă. In această situaţie nu s-a ajuns de la o zi la alta, ci în cursul mai multor ani, în care de-a lungul căror* în loc de furaje îndestulătoare şi de calitate I.S.C.-I.P. a primit. . . indicaţii şi promisiuni. Dar, după cum bine-se ştie, cu-vorbe nu se pot îngrăşa porci.

Directorul unităţii, ing. Grigore Pura. ne-a furnizat cîteva informaţii de-a drep­tul incredibile.

In fiecare lună era semnat un decret prezidenţial în care se precizau cantităţi­le de furaje ce urmau să fie repartizate. Dar să vedem cum erau repartizate. Erau favorizate, în primul rînd, unităţile caro îngrăşau porci pentru export Urma Trus­tul Capitalei, unităţile care creşteau pă­sări pentru export, iar ce rămînea se re­partiza celorlalte îngrăşătorii care produ­ceau pentru intern. •

Realizarea sporurilor normale, presupu­ne administrarea, printre altele, a cîte 1 kilogram de furaj concentrat fiecărui ani­mal. I.S.C.I.P. Bonţida putea asigura abia 300—400 do grame. Pe întreg parcursul anului 1989 furajele au fost asigurate în proporţie -de 57,7 la sută cantitativ, iar cele proteice în proporţie de abia 30 la sută din necesar. Fireşte, a fost nevoie de completarea acestora cu masă verde, tăi- ţei de sfeclă, ciocalăi etc. Faţă de reţeta elaborată pentru porcii de la îngrăşătoria diri Periş (de elită) reţeta pentru Bonţida (primită de la ccntru) nu cuprindca de­cît 50 la sută din furajele prcscrisc. Curat

alimentaţie ştiinţifică, ca şi, la oameni, de altfc-l...

Pentru a-şi completa nevoia organică de furaje, porcii au început, la un moment dat, să-şi mănînce cozile. în această si- ; tuaţie s-a trecut la cauterizarea cozilo,r.: Specialiştii se întrebau, însă, ce se va în- > tîmpla- dacă porcii vor începe să-şi mă­nînce urechile? Să le cauterizeze? , '; ,

Care este situaţia în prezent şi ce po­sibilităţi reale există pentr.u remedierea situaţiei şi, asigurarea cantităţilor necesa­re de carne pentru judeţul nostru? ’

— Avem, în prezent — ne spune irig. Grigore Pura — 160.384 de porci, din care, 58.704 se află la îngrăşat Pentru aceştia, . în primul rînd, avem nevoie de proteine! • Cantitativ, dispunem- de stocul de furaje necesare, dar ne lipsesc furajele proteice pe care nu le putem procura decît din im­port. , ■ , .

In mod normal,- unitatea noastră are ca­pacitatea să producă, anual, 18.000 tone de carne. Cu matca-pe care o avem, cuo furajare corespunzătoare putem reveni la normal.

In această lună vom livra’ 3.000. de porci -la o greutate de 70—80 kg fiecare. Ştiu că c foarte puţin. In perspectivă, 11.000 de porci, care au acum 55—60 kg,-vor ajun­ge — repet, dacă'vom avea furaje cores­punzătoare — la o greutate de 100 kg în aproximativ trei luni de zile.

Nu este o perspectivă îmbucurătoare, dar în situaţia grea In care ne aflăm, so­cotesc că e mai bine să cunoaştem adevă­rul. . , . ' .

'' ' lori RUS

y . ^ i- , ' T | « -

fii &

DIN PARTEA SERVICIULUI DE PAŞAPOARTE CLUJ

Aducem la cunoştinţa ccîor interesaţi c3 la depunerea cererilor pentru'călătorii temporare în străinătate, indi­ferent dc ţară şi scop, se anexează: •' — adeverinţă de ia locul de muncă, din care sâ rezul­

te că lucreaiă la unitatea respectivă şi nu are datorii; ''— adeverinţă de la Secţia Financiară, din care să re­

zulte că nu are debite;— două fotografii mărime 5/4;•— chitanţă dc la C.E.C. dc G5 (şaizcci şi cinci) Ici.

Anunţării pe cititorii noştri că azi, 7 ianuarie 1990, ore­le 17, va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj, întîlnirea cu delegaţia franceză condusă de domnul GERARD LONGUET, remarcabilă personalitate a scenei politice franceze, fost. ministru al Poştei şi Telecomuni­caţiilor,, . !,

Această întîlnire ,îşi propune stabilirea unor legături permanente pe multiple planuri între Lorena şi Gluj.

IN ATENŢIA ABSOLVENŢILOR INSTITUTELOR

DE ARTE PLASTICE

Comitetul Frontului Sal-. vării Naţionale a artiştilor plastici clujeni invită ab­solvenţii institutelor de arte plastice, ncmembri ai U.A.P., să se prezinte . de urgenţă pentru luarea .lor- în evidenţa U.A.P Cluj la sediul din str. Universită* ţii nr. 1, cu actele dovedi­toare — diplomă în origi* nai sau copie, zilnic într»

orele 8—16.

PAGINA 4 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

Convorbiri Sergiu C e lac- f. A. ŞevardnadzeMinistrul afacerilor externe al României. Sergiu Celac,

a avut convorbiri cu ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., E. A. Şevardnadze.

Au fost examinate aspecte ale stadiului actual şi pers­pectivelor de dezvoltare a raporturilor bilaterale româ- no-sovietice şi s-a efectuat un schimb de păreri In le­gătură cu probleme internaţionale de interes comun.

Cei doi miniştri s-au pronunţat pentru intensificarea conlucrării dintre ministerele de externe ale celor două ţărL

E. A. Şevardnadze a invitat pe ministrul român al afa­cerilor externe, Sergiu Celac. să efectueze o vizită In Uniunea Sovietică. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, data vizitei va fi stabilită pe cale diplomatică.

Declaraţia Ministerului Afacerilor ExterneVictoria revoluţiei In România, care a dus la înlătura­

rea tiraniei şi cucerirea libertăţii, a marcat un moment de cotitură istorică pentru poporul român şi In dome­niul politicii externe.

România a fost şi este o ţară europeană. Poporul ro­mân a nutrit întotdeauna dorinţa de a dezvolta legătu­rile prieteneşti şi colaborarea cu ţările europene, de care istoria şi civilizaţia comună ne-au legat atit de strîns.

Dînd expresie voinţei poporului pentru reconstrucţia şi reînnoirea României, Programul Consiliului Frontului Salvării Naţionale prevede ca politica externă a ţării să servească promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrîndu-se în procesul de construire a unei Europe unite, casă comună a tuturor popoarelor continen­tului, cu respectarea angajamentelor internaţionale ale României. v

Ţinut de vechiul regim, împotriva voinţei sale, departe de procesul iniviat prin Actul Final de la Helsinki, po­porul român, liber pe destinele sale, este gata, în noile condiţii deschise de instaurarea unei societăţi cu adevă­rat democratice, să se asocieze pe. deplin la procesul ge- neral-european. -

Ministerul Afacerilor Externe este împuternicit să de-' clare oficial- că România îşi retrage „rezervele şi decla­raţiile interpretative" formulate din ordinul vechiului re­

gim la 15 ianuarie 1989, In legătură cu documentul final al reuniunii general-europene pentru securitate şi coope­rare de la Viena şi să confirme acceptarea de către Ro­mânia a acestui document în totalitatea lui.

România va acţiona pentru aplicarea fntegrală şi cu bună credinţă a tuturor prevederilor acestui document şi este, hotărîtă să contribuie, alături de celelalte state eu­ropene, la instaurarea pe continent a unui climat de pace şi siguranţă, de conlucrare liberă între popoare, pe cele mai diferite tărîmuri:

D E P E S T E H O T A R E• Noul guvern român recunoaşte dreptul la autodeter­

minare al minorităţii germane — a precizat preşedintele Partidului Liber-Democraţ din R.F.G., Otto Lambsdorff, după convorbirile avute cu mai mulţi membri ai guver­nului român. ,

Referindu-se la situaţia economică a României, despre care a avut convorbiri cu reprezentanţi ai vieţii econo­mice româneşti — informează agenţia D.P.A. —, Lambs­dorff. a apreciat câ problemele cele mai dificile sînt le­gate de planurile megalomanice ale ex-dictatorului Ceau­şescu. Vorbitorul a precizat că România riu are datorii externe.

Pe de altă parte. Intr-un interviu acordat postului de radio bavarez, Lambsdorff şi-a exprimat speranţa că nu va avea loc o emigrare masivă a minorităţii germane din România în R.F.G. El a subliniat că guvernul federal trebuie să acţioneze pentru îmbunătăţirea condiţiilor din România pentru ca germanii să rămînă acolo.

• . * . (Rompres)BERNA. — România va trebui să prezinte înaintea da­

tei de \31 ianuarie o cerere oficială de ajutor judiciar pentru a recupera fondurile fostului dictator Ceauşescu," blocate In Elveţia — a anunţat postul de radio Suisse Romande, citat de AFP.

PARIS. — Preşedintele Franţei, Francois Mitterrand, a declarat, la o întîlnire cu presa, că orice acţiune în di­recţia reunificării celor două state germane trebuie să. ţină seama de tratate; frontiere şi de Uniunea Sovietică

. transmite agenţia'EFE. „Reunificarea este o aspiraţie legitimă — a spus el, precizînd însă că R.D. Germană tre­buie să dispună de instituţii democratice. Poporul îşi va

spune cuvin tul, va alege un parlament şi un guvern. Atunci vom vedea ce va cere comunităţii internaţionale".

Preşedintele Franţei a subliniat, totodată, că „statutul Berlinului occidental există şi nu este considerat depăşit El a fost întotdeauna eonsiderat de R.F. Germania ca un lucru necesar propriei sale securităţi. Dacă poporul ger­man va considera că cele patru puteri garante au o po­ziţie neadecvată, atunci va avea loc o schimbare".

WASHINGTON. Un avion „DC 8" — primuL dintr-un pod aerian între Statele U-' nite şi România — a deco­lat spre Capitala ţării noas­tre. La bordul avionului se află 40 de tone de medi­camente şi aparatură medi­cală, precum şi un grup de 10 persoane reprezentind o agenţie particulară de aju­tor, In frunte cu Burton Lee, medicul personal al preşedintelui Statelor Uni­te ale Americii,. George Busţi. .

Pînă în momentul de fa­ţă, agenţiile particulare, de ajutor din S.U.A. au oferit

României asistenţă medica­lă în valoare de 1,4 milioa­ne dolari,

PARIS. Ediţia de vineri a ziarului „L'Humanit6“ a fost consacrată în întregime României. In această zi, preţul ziarului a fost dublu faţă de cel obişnuit— dar beneficiile au fost destinate

. populaţiei române, „victimă a unei dictaturi sîngeroase, care se înfăşură cu steagul comunist11. Syb titlul „Via­ţa acum“, ziarul publică un - editorial in care se arată că „adevăratul socialism are ca unic scop o viaţă mai bună. şi în libertate". .

P R E C I Z A R Eîn legătură cu articolul cu titlul „Vrem să stim cine a

tras!“, publicat în ziarul „ADEVĂRUL IN LIBERTATE- nr. 12 din 6 ianuarie a.c., sub semnătura domnilor dr. Ioan A. Popa, ziarist Vasile Luca şi student Fekete Nar­cis, Biroul Executiv al Consiliului judeţean al Frontului Salvării Naţionale precizează următoarele:

Organele de justiţie competente au fost desemnate să cerceteze cine a tras în populaţie în municipiile Cluj- Napoca şi Turda, precum şl condiţiile în care s-au pro­dus victime, incepind cu ziua de 21 decembrie 1989. Con­cluziile urmează a fi date publicităţii după încheierea ccrce ţărilor. 1

BIROUL EXECUTIV " AL CONSILIULUI JUDEŢEAN AL FRONTULUI

ŞALVARII NAŢIONALE

micamm

0 V ind videorecorder Sharp

cu 2 viteze, player Ftinai, magnetofon Tesla B 115 şi Ros- tov. Telefon 4-70-21. (261)

0 C um păr casă sau apar­tam ent cu 3—3 camere u ltra­central; Telefon 1-91-98. (260)

0 V înd video p layer nou. Telefon 2-73-54. (259);

0 V înd vidsocasetofonSchneider VHS IIQ , nou. Te­

lefon 4-48-74. (560)

• V lnd apartam ent S came­re confort I, achitat Integral- şi ocupabll__imedlat. Str. Pa- rîng nr. 21, bloc H 12, etaj IV, ap. 42. In fo rm aţii apartamen­tu l 30, etaj IV . (354)

■ • V înd televizor D iam ant 249. C um păr Deportat fiole. Telefon 2-40-29, 1-07-74. (229)

• V înd videorecorder Aiwa- G-900, fabricaţie 1989. In fo r ­m aţii telefon 7-08-09. (420)

fe VJrid videocasetofon Re- corder Akay, nou . In fo rm aţii telefon 4-58-32, z iln ic Intre J7—20. (423)

• V lnd sch iuri, c l ip a r i , b u ­to i de ste jar, D ex ium , Arte- paron . In fo rm a ţii telefon3-43-34. (251)

• V lnd video nou „Natio­na l* G 30, HQ . d ig ita l „Scan- ner* Super F ine s low şl ca- setofon Deok cu am plificator şi boxa 2X20 w. Str. Cuza Vo­d ă n r . 18—20, ap . 20. (372)

• De v lnzare „Rostov*, bo­xe „T ineret 1*. diverse ob i­ecte. Telefon «-96-39. (430)

i P s i a s M a i

+- C au t gazdă cu p ian ina sau p la n pen tru o e lev i la Liceul d c m u z ic i . Aştept oterte la te lefon I-0S-Î3, Intre orele 17— 12. (401)

• C au t apartam ent c tidouă cam ere de Înch ir ia t,' cu tele­fon şl cu garaj, eventual. In ­fo rm aţii Ia telefon 1-83-54, ca­m era 267. (431)

• Sch im b apartam ent 3 ca­mere confort sporit S ib iu , cu sim ilar C lu j. Telefon 8-40-15. <W>

• P ierdut cline „Setter i r ­landez”, zg îr ia t pe laba stin ­gă. R ăspunde la num e le de

■ „C andy". G ăs ito ru lu i recom­pensă. Telefon 5-12-08. (414)

0 P ierdut c iine pekynez maro-roşcat in 13 decembrie1989. G ăs ito ru lu i recompensă. Telefon 6-05-86. (419)

O A u trecut triste şi grele lu n i de c ind inima, m are a scum pei noastre JE N IC A B Ă L A IE a încetat să m a i ba tă , lăs ind in su­fle tu l nostru un go l imens. Dum nezeu să fe od ihneas­că în pace, m ă icu ţa scum ­pă. Soţul G av ril, f iu l , Cos- tică , fiica N ina , - ginerele D an şl nepoatele Oam ţ şi D ana . (231)

0 Azi se îm p lineşte un an de c înd soţia şl m am a noastră d rag ă - FLO A RE A A B R U D A N ne-a p ărăs it pen tru to tdeauna , c î t vom tră i te v o m p ltnge . Soţul

şl cop iii. (242)

• A z i se Îm p linesc cinci a n i de tristeţe, la c r im i şl durere de c înd a trecut ln etern itate b u n ă şi Iub ita noastră soţie, m a m ă , b u ­n ic ă ş l soacră C A R O L IN A B U B A D O R H O I. A m in tirea ch ip u lu i s i u b u n şl b llnd va r&mîne veşnic !n in i­m ile noastre . F am ilia în ­

du re ra tă . (CI)

• A n trecut ( săp tăm în i de tristeţe de c ind iub itu l nos tru , fra te , cum na t şl u n c h i ŞTEFAN PĂCU RA R ne-a p ărăs it pentru totdea­una . Surorile A nu ţa cu so­ţu l Vasile, v ăduva C lca şi nepoatele M onlea şl Save- ta cu fam iliile . Nu-I vom u ita n ic iodată . Odlhneas- că-se In pace. (71)________

0 L acrim i şl f lo r i ve­ghează tris tu l m o rm ln t al scum pu lu i nos tru soţ, tată,

bun ic ş l socru, lng . A U R E L ST O ICA , ş l acum ■a 4 a n i ca In p r im a zl, lipsindu-ne pe to a tă v iaţa dc dragostea ş l bunăta tea Iu l nem ărg in ite . F a m ilia .

(25)

• N ic i la c r im ile , n ic i t im p u l şi n im ic ,d ln fru ­m useţile lum U n u vo r p u ­tea stinge d in su fle tu l meu T lu a dc 8 Ian ua r ie 1MJ, c ind m oartea nem iloasă m-a despărţit de Iu b itu l m eu soţ V A S IL E FA RC A Ş, fost Instruc tor la Şcoala de şoferi. I I voi p llnge toa­tă v ia ţa m ea . So ţia Ra- veca. (22179)__________

i® A z i, 7 ianuarie , se îm ­plinesc doi a n i de cind a p lecat d in m ijlo cu l cclor drag i scum pu l nostru soţ,

ta tă şi b un ic TRA IAN M O LDO V AN , d in Făuren i. Cu la c r im i şi flo r i li vom veghea tris tu l m orm in t. F am ilia . (22143)

O La u n an de la des­părţirea de Iu b iţ ii noştri Z IT A ş i G H EO RG H E GUŢ, d in V u ltu rcn i, p ăstrăm ln suflete le noastre aceeaşi nestinsă durere . V or r ă ­m îne veşnic in am in tirea noastră bunăta tea şi d ra ­gostea cu care ne-au în ­con ju ra t. F am ilia Îndure­ra tă . (22044)

O Cu durere în sufle t a- n u n ţ că Ia 8 ianuarie se îm p linesc d o i a n i de c ind scum pa m ea soţie IU L IA N A CABU LEA a tre cu t, ln ne­f iin ţă . P ios om ag iu dragei m e le . So ţu l N ico lae . (258)

0 Cu durere ln suflete a nu n ţăm Încetarea d in v ia ­ţă , d u p ă o scurtă dar grea su ferin ţă , a iu b itu lu i nos­tru soţ, ta tă , socru şl b u ­n ic G H EO RG H E CRIŞAN (TETU) d in V ulturenl, ln v irstă de 77 an i.. înmor- m ln ta rea va avea Ioc ln z iua de 10 Ianuarie , ora 12

ln com una V ulturenl. în ­dureraţi soţia Marta, f iii Gheorgbe, Vosicu, Nuţl şi On işor cu fam iliile . (569)

0 S intem a lă tu r i de co­lega noastră L lv ia Colceru In aceste c lipe • de m are durere p r in care trece la p ierderea m am e i dragi şi transm item sincere condo­leanţe. Colectivul grădlnl- fel şl creşel n r . 56. (400)

• A ducem u n u lt im o- m ag iu v ec inu lu i nostru

V A R A D I FEREN C . S intem a lă tu r i de fam ilia greu În ­cercată. A sociaţia locatari str. H orea n r . 112. (325)

0 Co lectivu l C lin ic iiO .R .L . adresează condole­anţe fam ilie i lng . P om p illu M anca pen tru trecerea tn n e fiin ţa a soţie i, profesor D O IN A M A N EA . (247)

• S in tem a lă tu r i de fos­ta noas tră colegă Ileana C işm aş la durerea p rofundă p r ic in u ită de m oartea so­ţu lu i d rag . Colegii de la B ib lio teca Centra lă U n i­v e rs ita r i. (407)

• Cu durere In suflet a- n u n ţăm îm p lin irea u nu l an de c ind m oartea nem iloasă ne-a despărţit do dragul

nostru unch i VASILE F A R C A Ş . Nepoţii Vasile, A na , L lv ia , ş l G e lu . (22179/A)

0 ln aceste m om ente grele p r ic inu ite dc m o ar­tea m am e i sale, oam en ii m unc ii d in staţia C .F .R . C lu j Est sîn t a lă tu r i de

d om nu l ec. A ugus tin B roa lna . (250)

0 S intem a lă tu r i ş i ex­p r im ăm Întreaga noastră com pasiune vecinei noas­tre Sonia Şipoş ln aceste m om ente grele p ric inu ite de m oartea ta tă lu i. V ecin ii de scară. (237)

0 S intem a lă tu r i de fa ­m ilia C risti M ar in in m a ­rca durere su ferită p rin m oartea m am ei d rag i. A- sociaţia de locatari strada Borhanci 23. (252)

0 Aducem pe această ca­le recunoştinţa şi m u lţu ­m irile noastre tu tu ro r r u ­delor, prietenilor, colegi­lor, vecinilor care p r in flo r i ş i pioasă partic ipare au lost a lă tu r i de n o i la greaua despărţire de scum ­pa şi bun a noastră m a m ă MAN ON IŢA . F am ilia Îndo­lia tă . (558)

® P ro fund îndureraţi ex­p r im ăm , în treaga noastră compasiune şl sincere con­doleanţe fam ilie i înd u re ra ­te la trecerea In eternitate

a b u n u lu i nostru coleg G H EO RG H E C IM PO IEŞ .

Colectivul de oam en i a i m unc ii d in A u tobaza 02 m a rfă C lu j. (582)

0 D ragă An ica, do r im ca p r in cuv in te le noastre de m tng liere să a lin ăm o parte d in m area voastră su ferin ţă la p ierderea ce­lu i care a fost u n b u n soţ ş l ta tă . F am ilia Vasile N oje. <561) _____________

• S intem a lă tu r i de co­lega noastră Eva P opa ln m area durere p r ic in u ită de m oartea m am ei d rag i. Co­leg ii de serviciu. (570)

• D raga Iu ţ i, îm p ă r tă ­ş im m area ta durere şt sintem a lă tu r i de tin e la

decesul m am ei drag i K OVACS IU L IS K A . Fa­m iliile Bohăţel, Sâm boan şl le lc lu . (575)

• U n u lt im şl p ios om a­g iu celei care a fost buna noastră vecină K OV ACS IU L ISK A . Asociaţia de lo ­catari, str. Godcanu n r . 7. (574)

O Cu ad incă durere a- nun ţăm încetarea d in v ia ­ţă a d ragu lu i nostru soţ,

ta tă , socru şl b un ic G R IG O R E IG N E A , ln vlrs- tă de SI an i, fost contab il şef la „E lcctrom ctal» C lu j. Inm orm in ta rea va avea loc

'm arţi, I Ianuarie , ora 1) tn Oradea. Fam lUa înd u re ­ra tă . (2S7)

Redacţia şl adm in is tra ţia i C lu j, i t r . Napoca n r . II. Telefon I t o l t ş l I U I » . Iar la tipografie 1*4 11, In terior 1 13«1323.

Mic» pub lic ita te m primeşte clinic In tre orele !» —!« , namal la redacţie , tir. N apoca ar. U .

SPECTACOLE

Teatrul National — AR­MA SECRETA A LUI AR- HIMEDE, ora 18.

Teatrul Maghiar de Stat— ÎMPREUNA, ora 14,30. Premieră; luni ora 18,30 — ÎMPREUNA.

Opera Maghiară de Stat.— ROZIKA, ora 18,30.

Programul Teatrului de pă­puşi: duminică, 7 ianuarie, ora 10 — FATA BABEI, FATA MOŞNEAGULUI (premieră, secţia maghia­ră); .ora 12 — ALBA GA ZĂPADA (secţia română); marţi, 9 ianuarie, ora 11— FATA BABEI, FATA MOŞNEAGULUI' (secţia maghiară); miercuri, 10 ia­nuarie, ora 11 — MOTA­NUL ÎNCĂLŢAT (secţia română); joi, 11 ianuarie, ora 11 — HĂNSEL ŞI GRETEL (secţia maghiară); vineri, 12 ianuarie, ora 11-— ALBA CA ZAPADA (secţia română); simbAtă,, 13 ianuarie, ora 11 — MO­TANUL ÎNCĂLŢAT (secţia

maghiară); duminică, 14 ianuarie, ora 10 — POVES­TEA PORCULUI (secţia română); ora 12 — OALA FERMECATA; FATA RAS- FAŢAŢA (secţia maghiară).

FILME

Programul filmelor de, luni• DILIGENTA (9; 11;

13,15; 15,30; 17,45j 20) — Republica • INAMICUL. PUBLIC NR. 1 (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Victoria ® COMOARA DIN VALEA . ŞERPILOR (12; 14; 16; Hi); DESENE ANIMATE (10)' • UNORA LE PLACE JAZ- ZUL (10; 12,30; 15; 17,30; 19,30) — Dacia e STEAUA SUDULUI (9; 11; 13; 15; 17; 19); DESENE ‘ANIMA­TE (10) o'TATĂL (12; 14; 16; 18; 20) — Mărăşti 9 ÎNTOARCEREA ACASA (9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20) — Arta • ULTIMUL RĂZBOINIC (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Muncitoresc • , JANDARMUL SE ÎNSOA­RĂ (9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 August « LUCIA, SPAI­MA STRĂZII (9); JAN­DARMUL Şl JANDAR- MERIŢELE (11; 13; 15; 17; 19) — Timpuri noi: PRIN­CIPIUL. DOMINOULUI ( i î : 13; 15; 17; 19) — Steaua roşie.

0 S intem a lă tu r i de tine, Son ia , ln m area durere p r ic inu ită de m oartea ta ­tă lu i tău . Colegii de Ia proiectare — O .G .A . C lu j. (405)

• In cea de-a 14-a z l a L ibe rtăţii noastre — L i­bertate care şl-a dorit-o a tit de m u lt , d a r pe care a trălt-o doar In sp ita l — a închis och ii pentru to t­deauna iu b itu l nostru soţ, ta tă şl bun ic G H EO RG H E C IM POEŞ, ln v irstă de 55 an i. II vom purta toata v ia ţa o nem ărg in ită recu­noştin ţă şl o veşnică a- m in tlre . Soţia A na, fiicele D orina , M onica şi M clan ia , g inerele M ircea şl nepoţii Serg iu şl N lnno . Ceremo­n ia în h u m ăr ii va avea loc lu n i, 8 Ianuarie 1990, ora 14 d in capela vcche a c im i­t iru lu i M ănăş tu r . (266)

• Sincere condoleanţe şi în treaga noastră com pasi­une colegei Son ia Şipoş ln m area pierdere suferita p r in trecerea In eternitate a ta tă lu i drag . Colegii d inO .G .A . C lu j. (405/A)

0 L a 8 Ianuarie 1990 se îm p linesc 2 a n i de cind ne-a părăs it p en tru tot­deauna cel m a l b u n soţ, ta tă , b un ic , g inere şl socru N IC O LA E P O JA R . NU-I

vom u ita n ic io da tă . F am i­l ia în d u re ra tă . (271)

0 Regretam pro fund pierderea b u n u lu i nostru

vecin ş l prieten P A L I SA LA M O N . V ecin ii d in K a r l M arx n r . 3. (413)_______

0 Cu suflete le îndurera te a- n u n ţăm că. a u trecut săp tl- m in l triste de c ind m oartea nem iloasă a sm uls d in tre no i pe iu b itu l nostru soţ şi ta tâ

A L E X A N D R U RO M A N In v irstă de 37 an i, d in C lu j. C h ipu l său drag şi b lln d nu-1 vom u ita n ic iodată . C it a tră it l-am Iub it, c it vom tră i nu-i vom u ita . Soţia Veronl- ca, cop iii Sanda, Sandu . (254)

• M u lţu m im tu tu ro r celor care au fost a lă tu r i, de no i In durerea p r ic inu ită de m oartea ce lu i ce a fost a l nostru drag V A R A D I FERENC. Fam lUa în ­durera tă . (553)

Tiparul executai la întreprinderea poligraficăj—-i Tiparul executai ia I Pfâl Glu) Tirajul 60.515 ex. K jr ' 40.100