"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 880

1 iunie 2017 16 pagini * 1,00 leu 23 - 2923 - 2923 - 29

Ziua Internaþionalã a Copilului nu a trecut nici în acestan neobservatã pentru poliþiºtii mehedinþeni. Aceºtia le-au fost alãturi micuþilor. Astfel, poliþiºtii mehedinþeni au fost prezenþi în ºcoli ºicentrele comerciale din municipiu, unde au fost desfãºuratediverse concursuri cu tematicã rutierã, desene pe asfalt ºiîndemânare în conducerea bicicletei, cei mici fiind premiaþila sfârºitul activitãþilor pentru rezultatele obþinute. Scopul acestor activitãþi a fost acela de a furnizacopiilor informaþii corecte ºi obiective, care sã contribuiela o dezvoltare armonioasã ºi sã creeze un bagaj decunoºtinþe suficient pentru a reacþiona în diferite situaþii,astfel încât, siguranþa celor mici sã nu fie afectatã.

Ziua Copilului a fost marcatã ºi în acest an de Muzeul Regiunii Porþilor de Fier printr-o serie de acþiuni culturalecare au avut loc la Pavilionul Multifuncþional. Elevii ªcolii din comuna Vânãtori au participat la atelierele de lucruorganizate special pentru aceastã zi ºi au vizitat cele 4 expoziþii temporare. ªi, pentru cã a fost ziua lor, copiii auavut parte de surprize ºi cadouri din partea reprezentanþilor Muzeului Regiunii Portilor de Fier.

1 Iunie la Muzeul Regiunii Porþilor de Fier

Un sincer LA MULÞI ANI pentru toþi copiii cu ocazia zilei lor, alãturi de cele maifrumoase gânduri de sãnãtate, copilãrie frumoasã fãrã griji ºi mult noroc în viaþã!

Am fost alãturi copiilor cu ocazia Zilei Internaþionalea acestora

COMPARTIMENTUL RELAÞII PUBLICE

Poliþiºtii, le-au prezentat celor mici aspecte ce þin depercepþia riscului violenþelor în mediul ºcolar, factorii caregenereazã sau întreþin comportamentele violente, atitudineacadrelor didactice faþã de manifestãrile violente ºi, nu înultimul rând, implicarea Poliþiei în prevenirea ºi combatereaviolenþei în ºcoli.

pag. 2

Oaia ºi frunzaîn antitezã

pag. 4

Servicii publiceproprii, la Orºova

pag. 3

ªedinþã, poante,rectificãri ºi

comisii, laConsiliul Local

Timp,Încotro mergi?

Spre cemeleaguri noi,grãbit, alergi?

pag. 5

pag. 9

Tot un fel debugetari sunt ºiasistaþii social

CITIÞI ÎN PAG. 10

Agenda culturalãseverineanã

social - politicOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Într-o lume din ce în ce maicrispatã, mai nervoasã ºi intolerantã,din varii ºi binecunoscute motivecotidiene, ministrul Petre Daea aduce,prin declaraþiile sale, o patã deculoare. O patã de culoare e puþinspus. Unora, mai scrufuloºi,declaraþiile li se par hilare, altora li separ bine intenþionate dar precipitateºi adesea prolixe.

Ministrul Daea e un personaj politicatipic, cu izbucniri retoriceneaºteptate ºi riscate, dar, trebuie sãrecunoaºtem, cã reuºeºte sã amuze

Oaia ºi frunza în antitezãºi sã stârneascã, dupã cum reuºeºtesã ne enerveze. Ultima dintre acestefapte retorice a fãcut deliciul (unulpredominant maliþios, e adevãrat)comunitãþilor de pe Facebook, ºianume „antiteza” oaie-frunzã, pefondul temei brandului de þarã. L-auîntrebat pe ministrul Daea ziariºtiiunui post de televiziune: „Domnuleministru, de ce oaia ar trebui sã fiesimbol naþional sau brand de þarã?”.Rãspunsul nu s-a lãsat aºteptat, ºi afost unul, sã recunoaºtem, de nici nune-am fi gândit: „Oaia este o statuievie. Este doar o definiþie, argumentelese gãsesc în strãfundul analizeipentru fiecare ºi pentru orice loc.Uitaþi-vã dumneavoastrã, astãzi,în orice parte a þãrii cât de frumoseste acest animal pe pãºuneleverzi ale þãrii româneºti”.

Uite aºa a ajuns oaia statuie vie. Teaºteptai la orice de la o oaie, sã pascã,sã dea lânã ºi lapte, sã facã beheehe,sã scufunde vase ruseºti, dar nu sã

ajungã statuie, ºi încã una vie. Uiteaºa a ajuns oaia în antitezã cu celebrafrunzã brand turistic a Elenei Udrea.Biata oaie. Biata clasã politicãdisperatã sã gãseascã un brand deþarã, ceva nemaipomenit, care sãatragã turiºti, adicã bani din turism,când problema de fond, evident, nue brandul (sigla, logoul, culorile,oaia, frunza sau calul) ci în modefectiv turismul în sine, infrastructura,starea pãdurilor, lacurilor, tradiþiiloretc de care nu ne ocupãm aºa cumar trebui, cã dacã ne-am ocupa, castat, ar merge turismul de la sine, cusau fãrã brand. Ministrul Daea a mai spus...lucruri: „Lângã oaie gãseºti o frunzã,lângã frunzã nu poþi sã gãseºti ooaie”, ca argument în pledoariapentru înlocuirea frunzei cu o oaie.Sigur cã marea majoritate acomentatorilor a sãrit în sus, fãcândmiºto. E realmente greu sã te abþii.Doar alãturarea aceasta, oaie-frunzã,imaginea unei nevinovate mioarerumegând frunzuliþa brand turistic aElenei Udrea, te îmbie la ironii.Cumva însã ministrul Daea a venit

mãcar cu o idee clarã în tot acestjoc al „hai sã gãsim brand de þarã”.Aruncatã în spaþiul public cu oinocenþã ravisantã ºi dezarmantã, asunat aiurea, caraghios, ºi uiteacum, avem bun prilej de miºtourila scara Facebook. Dar parcã oaia etotuºi mai potrivitã ca brand de þarã,decât amãrâta aia de frunzuliþã, încondiþiile în care pãdurile noastresunt puse la pãmânt într-un ritmcriminal? Mãcar oaia e în liniedirectã cu Mioriþa, cu tradiþiilenoastre pãstoreºti, cutranshumanþa, cu pãºunile verzi decare amintea ministrul. Sigur, e înlinie directã ºi cu sãrãcia satuluiromânesc. Oaia nu mai e acum unsimbol al bunãstãrii (pe vremuri,oierii erau oameni bogaþi, admiraþi).Acum a ajuns mai degrabã un modde supravieþuire, ºi aceasta precarã,mai ales în satele de munte. În plinãinvazie a produselor strãine, oaianoastrã pare personajul amãrât alunei balade contemporane despreresemnare, chiar dacã ministrulDaea ar vrea acum sã o ridice lastatutul de simbol naþional.

În data de 24 mai, a.c., la ora16,00, prefectul judeþului, domnulNicolae DRÃGHIEA, a participat ladeschiderea lucrãrilor celei de-a XXVI– Reuniuni Naþionale a SocietãþiiRomâne de Istoria Farmaciei. La evenimentul care s-adesfãºurat timp de douã zile, auparticipat personalitãþi de prestigiudin þarã ºi strãinãtate care au susþinutteme de specialitate ºi interes îndomeniul farmaceutic.

Preºedinta Societãþii Române deIstoria Farmaciei - doamna conf. dr.

farm. Adriana TÃEREL i-a înmânatdomnului Nicolae DRÃGHIEADiploma de Excelenþã, ca aprecierepentru reprezentarea unui judeþ cu obogatã tradiþie în istoria Farmaciei. În cuvântul sãu, prefectul judeþului afelicitat organizatorii pentru ideea lorde a desfãºura sesiunea de lucrãri într-un oraº ºi judeþ încãrcate de istorie ºia fãcut o scurtã incursiune în istoriaacestor meleaguri, incluzând ºi ºcoalamehedinþeanã care a dat specialiºtide prestigiu naþional ºi internaþionalchiar ºi în domeniul farmaciei.

Deschiderea lucrãrilor celei de-aXXVI – Reuniuni Naþionale a Societãþii

Române de Istoria Farmaciei

Marþi, 30 mai a.c., prefectul judeþului, domnul Nicolae DRÃGHIEA,a participat la douã activitãþi:

1. La ora 10,00 a primit vizita elevilor de clasa a V-a, de la ªcoala Generalãnr. 7 din Drobeta Turnu Severin, ocazie cu care copii s-au aºezat la masala care se iau cele mai importante decizii referitoare la soarta judeþului. Dupã o scurtã prezentare a organizãrii ºi funcþionãrii Instituþieiprefectului, domnul profesor Nicolae DRÃGHIEA “a luat loc în banc㔺i a aºteptat întrebãrile copiilor, unele dintre ele vizând interes chiarºi pentru agenda adulþilor. Copii au plecat încântaþi de întâlnire ºi au promis cã vor reveni, atât încalitate de elevi dar ºi când vor creºte, ca cetãþeni ºi, de ce nu ?, cafuncþionari ai acestei instituþii.2. La ora 12,00 prefectul judeþului a condus ºedinþa Colegiului prefectural,unde ordinea de zi a vizat patru domenii importante de activitate din judeþ:managementul deºeurilor, asigurarea unui cadru corespunzãtor de sãnãtatepentru activitãþile recreative ce se vor derula în sezonul cald, starea culturiloragricole din judeþ ºi proiectele privind taberele de tineret în anul 2017. Pe timpul prezentãrii informãrilor de cãtre reprezentanþii desemnaþi aiinstituþiilor, domnul Nicolae DRÃGHIEA a solicitat rãspunsuri care au vizatmodalitãþile de rezolvare a unor probleme în interesul cetãþenilor, cum ar fisituaþia creatã în municipiul Orºova, asigurarea sãnãtãþii cetãþenilor pe timpulsezonului cald, dar ºi luarea mãsurilor necesare asigurãrii unei vacanþefrumoase atât elevilor mehedinþeni cât ºi a celor care vin din alte judeþe, învacanþã sau tabãrã, în judeþul nostru.

COMUNICAT PRESA

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017 pag. 3

Ultima ºedinþã ordinarãde pe luna mai, a ConsiliuluiLocal Severin a fost una destulde liniºtitã fluentã. S-au aprobat34 de proiecte de hotãrâre,printre care ºi câteva foarteimportante pentru comunitate. S-au aprobat rectificãri bugetare,printre altele la unitãþile deînvãþãmânt preuniversitar de statºi la Palatul Cultural „TheodorCostescu”. De asemenea, s-avorbit despre locurile de parcareºi eliberarea unor legitimaþiipentru persoanele cu handicap,dar ºi despre acordarea unorfacilitãþi la transportul public localpentru pensionari. Întruniþi în ºedinþã ordinarã,consilierii municipali din Severin auvotat nu mai puþin de 34 de proiecte,multe dintre ele de interes generalmaxim pentru severineni. Au fostaprobate rectificãri bugetare, printrecare cele pentru învãþãmântulpreuniversitar ºi pentru PalatulCultural „Theodor Costescu”. A maifost aprobat ºi un proiect pentrutrimiterea la specializare aconsilierilor municipali, iar colateralau fost aduse în discuþie douãprobleme sensibile pentruseverineni: tergiversarea unor

ªedinþã, poante, rectificãri ºi comisii, la Consiliul Locallucrãri ale SECOM ºi asigurareaagentului termic, în condiþiile încare municipalitatea se aflã într-un proces greu cu ALFAGROUND SOLUTIONS. Cornel Folescu, viceprimarulmunicipiului Severin a deschisdiscuþia despre despãgubirilecerute SECOM: „Am avut o întâlnirecu firma care lucreazã pentruSECOM ºi care reclamã o serie deîntârzieri acolo ºi cer despãgubiride 18 milioane de euro”. Pentru analizarea situaþieidelicate de la SECOM, adusã înatenþia consilierilor de cãtreviceprimarul Cornel Folescu, s-a votat constituirea unei comisiispeciale de control, din care vorface parte cinci consilieri locali:Cristinel Covrig, Alin Budulan,Andrei Folcuþescu, RãzvanRoºca ºi Dragoº Nãstasie. Douã dintre proiectele votatede consilierii severineni facreferire la asigurarea locurilor deparcare pentru persoanele cuhandicap ºi la acordarea unorfacilitãþi la transportul public localpentru anumite categorii depersoane, în special pensionarii. Pe de altã parte, în ºedinþã a fostadusã în discuþie ºi situaþia incertã

Alexandru Petrescu, ministrulpentru Mediul de Afaceri, Comerþ ºiAntreprenoriat a discutat marþi, 30 maia.c., cu reprezentaþii GuvernuluiCoreean perspectivele ºi modul deorganizare a viitorului Centru Naþionalde Productivitate, cu ocazia finalizãriicelei de-a doua etape a implementãrii

privind furnizarea agentului termic.Aici ar fi vorba de un procescomplicat pe care municipalitatea îlare în instanþã cu ALFA GROUNDSOLUTIONS, în care firma ce nu ºi-arespectat contractul cere acumdespãgubiri de 35 de milioane deeuro. Suma a fost adusã în discuþiede consilierul municipal LiviuNicolicea. Primarul Marius Screciua precizat cã în prezent se cautã soluþiialternative ºi a confirmat faptul cãfirma care promitea construireacentralei termice a fost notificatã înprivinþa încetãrii contractului. „Pezona agentului termic am demarat oprocedurã pentru a primi baniguvernamentali ºi pentru a gãsi uneialte surse de asigurare a agentului

termic pentru Severin. Am trimisdocumente de încetare acontractului pentru nerespectareatermenului de finalizare a lucrãrilor ºivã anunþ cã suntem în instanþã, darîn paralel cãutãm soluþii”, a spusprimarul Screciu. ªedinþa ordinarã a ConsiliuluiLocal a durat relativ puþin, iarproiectele de pe ordinea de zi aufost votate fãrã probleme ºi fãrãprea multe discuþii. Urmeazã sãvedem ce va gãsi comisia deverificare a activitãþii SECOM ºicum se va rezolva litigiul dintremunicipalitate si ALFA GROUND,mai ales cã firma respectivãsolicitã despãgubiri consistente.

Configurarea Centrului Român de Productivitate

programului ”Knowledge SharingProgram 2016/2017” (KSP)derulat de Guvernele României ºiRepublicii Coreea în scopulcolaborãrii în domeniul creºteriiproductivitãþii ºi competitivitãþii. “Lucrãm în prezent, împreunã cuSecretariatul General al Guvernului la

un Memorandum pentruconfigurarea Centrului Român deProductivitate, prin intermediulcãruia expertiza coreeanã demãsurare ºi creºtere aproductivitãþii va fi transferatã ºiadaptatã cerinþelor ºi realitãþilorromâneºti în scopul reînnoiriiproducþiei ºi specializãrii continuea forþei de muncã, automatizãriiproceselor ºi operaþiunilor. Acestecunoºtinþe vor deveni baza deconsultanþã pentru sectorul IMMdin România destinatã creºterii

performanþei ºi impulsionãriiantreprenoriatului de succes, prinpunerea în aplicare a celor mai bunepractici în domeniul productivitãþii.Prin crearea Centrului Român deProductivitate, mediul de afaceri dinRomânia va beneficia de un suportadecvat privind metodele ºi tehnicile

de îmbunãtãþire a productivitãþii, deinstruire ºi activitãþi de consultanþãde nivel internaþional, trainingvocaþional ºi de o bazã de datecompletã a sectoarelor economice. Înprezent, întreaga lume a afacerilor seconcentreazã pe inovare ºi pecompetitivitate sporitã prin creºtereaproductivitãþii ºi alocarea eficientã aresurselor. Ne aflãm acum la sfârºitulcelei de-a doua etape deimplementare a programului deproductivitate din România, prin care,împreunã cu Guvernul Coreean, amrealizat paºi importanþi în direcþiaobiectivului nostru de a face dinproductivitate un punct central alpoliticilor dedicate IMM-urilor ºial întregului ecosistem debusiness, în general”, a declaratministrul Alexandru Petrescu.

Continuare în pag. 10

Romeo Crîºmaru

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017pag. 4

Cinci echipaje de bãieþi ºi patruechipaje de fete, cu toþii elevi, cu vârstecuprinse între 11 ºi 15 ani, au datdovadã de implicare, curaj, îndemânareºi spirit de echipã, întrecându-se înparcurgerea a douã probe practice:„Pista cu obstacole” ºi „ªtafeta de400 m cu obstacole”,dar ºi a unei probescrise pentru verificarea cunoºtinþelor îndomeniul situaþilor de urgenþã. Cel mai bun echipaj feminin a fostdesemnat echipajul ªcolii Gimnaziale„Mihai Viteazu” din Strehaia, urmatde echipajul ªcolii Gimnaziale Iloviþa,locul III a fost ocupat dereprezentantele ªcolii Gimnaziale

Câºtigãtorii concursului„Prietenii Pompierilor”

În data de 29 mai a.c., pe stadionul Angelescu dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin s-a desfãºurat etapa judeþeanã a

concursului cu cercurile de elevi „Prietenii Pompierilor”, organizat deInspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Drobeta”al judeþuluiMehedinþi, în colaborare cu Inspectoratul ªcolar Judeþean.

„Preda Buzescu” din Vlãdaia, iarmenþiunea le-a revenit elevelor ªcoliiGimnaziale “Alice Voinescu” dinDrobeta Turnu Severin. La proba pentru bãieþi, locul I a fostobþinut de echipajul ªcoliiGimnaziale Isverna, locul II deechipajul ªcolii Gimnaziale Iloviþa, pelocul III s-a situat echipajul ªcoliiGimnaziale „Dumitru Craºoveanu”din Izvoru Bîrzii, iar menþiunile au fostrevendicate de ªcoala Gimnazialã„Mihai Viteazu” din Strehaia ºi ªcoalaGimnazialã Corlãþel.COMPARTIMENTUL INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICE

Coºmarul munþilor degunoaie de la Orºova s-ar puteaîncheia în curând. Consiliul Local avotat recent darea în administrareaforului legislativ local a serviciilorpublice de salubrizare ºi apã-canal.Dacã noua structurã din subordineaPrimãriei va primi ºi licenþa defuncþionare, atunci orºovenii vorputea scãpa de sub presiuneaoperatorului privat FLORICOLA care,pe fondul unui scandal cu primarul,refuzã de aproape 6 luni sã mai ridicegunoiul. La ºedinþã au participat ºizeci de orºoveni disperaþi de traiul înmijlocul focarului de infecþie. O ºedinþã extraordinarã a ConsiliuluiLocal Orºova, ar putea fi începutuldeblocãrii unei situaþii fãrã precedentºi tot mai greu de suportat de bieþiiorºoveni, cea a munþilor de gunoi careau împuþit urbea. Asta doar dacãdemersurile începute aici vor fi dusepânã la capãt! Problema înfiinþãrii unuiserviciu public în subordinea Primãrieiºi rezilierea contractului cu operatorulprivat FLORICOLA au fost principaleleteme de discuþie aflate pe masaautoritãþilor locale, iar de rezolvarea lordepinde salvarea Orºovei de la a setransforma încet ºi sigur într-un focarde infecþie. Primul pas spredetensionarea situaþiei a fost fãcut prinvotul favorabil al consilierilor. „Proiectele de hotãrâre supuseatenþiei dvs. sunt cele care au fost cerutela ANRSC pentru licenþiere”, le-aexplicat consilierilor Marian Boþilã,secretarul municipiului Orºova. Pentru cã ºedinþele de le Orºovanu a fost niciodatã prea liniºtite, niciaceasta nu a fãcut notã discordantã.Camelia Ianculovici, consilier PNLºi preºedinte al PNL Orºova a

Servicii publice proprii,la Orºova

reamintit faptul cã municipalitatea seaflã nu numai scufundatã în gunoi,ci ºi într-un proces complicat cuoperatorul FLORICOLA cãruiaConsiliul Local i-a reziliatcontractele de concesiune pentrusalubritate ºi apã-canal. „Cu cevatimp în urmã în acest consiliu s-avotat intenþia de reziliere acontractului, deoarece contractul nuva putea fi reziliat decât în instanþã”,a avertizat Camelia Ianculovici. A fost momentul în care secretarulMarian Boþilã a luat atitudine ºi le-aexplicat consilierilor cã tocmai ei aucerut rezilierea contractului cuFloricola ºi cã ar trebui sã îºiaminteascã insistenþa cu care au fãcut-o: „Dumneavoastrã consilierii aþihotãrât rezilierea contractului, l-aþicertat pe primar douã luni de zile,pentru cã dumnealui s-a opus laînceput, dupã care a respectat HCLºi s-a adresat instanþei. Ne aflãmacum în instanþã, dar în paralel totdvs. consilierii aþi hotãrât înfiinþareaserviciului propriu. Am prezentatANRSC dosarul pentru licenþiereºi ne-au cerut aceste HCL, astaeste toatã treaba!”. Primarul Marius Stoica, cel care ainiþiat proiectele de dare înadministrare a serviciilor cãtreConsiliul Local ºi de bugetare a noiistructuri spune cã deja a fãcutcontractele pentru închiriereautilajelor ºi dacã lucrurile merg bine,în câteva zile, maxim o sãptãmânãse va începe cu ridicarea gunoiuluide pe domeniul public. Utilajele vorfi aduse de la Timiºoara. „Vomaduce utilajele de la Timiºoara,pentru cã aici în Mehedinþi nu am

Continuare în pag. 13

In data de 31 mai, a.c., la ora11,00, prefectul judeþului, domnulNicolae DRÃGHIEA, a participat laZIUA REZERVISTULUI MILITAR,unde s-a bucurat de o primire ºiatmosferã cãlduroase oferite decãtre cadrele militare în rezervã. În cuvântul sãu, prefectul judeþuluia subliniat importanþa instituþiei

Ziua Rezervistului militar

militare ºi a apreciat eforturiledepuse de cadrele militare pentruîndeplinirea misiunilor pe care le-au avut de-a lungul carierei militare. Ca semn de recunoºtinþã pentruactivitatea depusã ca militar,domnul Nicolae DÃGHIEA oferitdiplome de onoare unor ofiþeri ºisubofiþeri în rezervã.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017 pag. 5

Vocaþia de dascãl este unade excepþie. Ne-o demonstreazã

Monica Mladin, profesoarã deenglezã la ºcoala nr. 7 – TheodorCostescu din municipiul DrobetaTurnu Severin, care îndrumã cudãruire copiii cãtre performanþã.

S-a nãscut într-o familie dedascãli excepþionali ºi poate de aicivocaþia sa pentru aceastã nobilãprofesie. Poate dragostea imensãpentru copii, poate împlinirea cã aimodelat vise, ai deschis orizonturi,ai împãrtãºit cunoºtinþele taleelevilor, care au înþeles cã numai prinînvãþãturã poþi sã reuºeºti în viaþã,sunt ingredientele care au fãcut dinMonica Mladin (40 de ani) unprofesor remarcabil. La fel a reuºit ºiMonica în viaþã, fiind un elev olimpicºi foarte ascultãtor ºi, mai târziu, unstudent de nota zece.

Din 2000 este profesor de englezãla ºcoala nr. 7 – Theodor Costescudin Drobeta Turnu Severin ºi mulþidintre elevii sãi sunt acum oamenirealizaþi. „Teacher”, aºa îi spun foºtiisãi elevi, care acum lucreazã în poziþiide top în mari companii din þarã ºidin Europa. Au absolvit diversefacultãþi, dar limba englezã a fost ceacare le-a deschis drumul spre aceste

Performanþã într-o ºcoalã de gimnaziu.„Fãrã d-voastrã, teacher, nu aº putea avea jobul acesta în Londra”

joburi bine plãtite din turism,comunicaþii, servicii º.a.

„Primesc mesaje de mulþumire dela ei, mã sunã, îmi dau lacrimile,<<fãrã d-voastrã, teacher, nu aº puteaavea jobul acesta în Londra!>>. Astaeste marea mea realizare, copiiiaceºtia care reuºesc în viaþã datoritãfaptului cã m-au ascultat, cã au fostsupuºi. ªtiu cã este multã muncã, daraltfel nu realizezi nimic în viaþã.Important este sã te intereseze ºi sãfii pasionat în ceea ce faci. Suntcuvinte care par goale, dar pentrumine chiar nu sunt goale. ªcoala estecasa mea a doua, aici petrec jumãtatedin ziua mea”, spune Monica Mladin.Pânã la urmã, formarea unui elevpresupune nu doar însuºirea unorcunoºtinþe, ci ºi îndrumarea acestuiasã înveþe de-a lungul vieþii, sãgândeascã liber ºi critic. Aici intervineabilitatea dascãlului de a înþelegeelevii, de a-i aprecia ºi nota corect,dar ºi de a da dovadã atunci când estenevoie de exigenþã ºi severitate. „Dacãnu ºtii cuvântul respectiv îþi dau sã-lscrii de 35 de ori, asta e pedeapsa. ªicu temele sunt cruntã. Dacã ofer, îmiplace sã ºi primesc, aºa mi se parecã este fairplay. ªi rezultate sunt”,spune zâmbind profesoara Mladin.

Examenele Cambridge îipregãtesc elevii pentru

performanþã Orele de limba englezã, chiar ºi laclasele cu profil intensiv nu suntsuficiente pentru elevii care vor sãfacã performanþã. Aºa se face cã deani buni dascãlul îºi rupe din timpulliber ºi dupã orele de curs pregãteºteîn ºcoalã în cadrul unor cluburi toþielevii care vor sã înveþe limba englezã.Este un efort de ambele pãrþi, dar ºirezultatele sunt pe mãsurã atât laolimpiadele ºcolare, cât ºi laexamenul Cambridge. De trei ani,Monica a reuºit sã organizeze înºcoalã ºi examenul Cambridge

English, ceea ce permite elevilor sãobþinã acel atestat Cambridge delimbã englezã,recunoscut în lumeaîntreagã de cãtre ºcoli, universitãþi ºiangajatori din mediul public ºi privat. „În clasele V-VIII nu avemconcursuri, decât aceastã olimpiadãla clasele VII-VIII, adicã ai puþini ani încare tu poþi sã te desfãºori ca profesor.De aceea am ºi mers cãtre examenelede Cambridge pentru cã poþi sã ceriperformanþã de la ei. Aºa la nivelulmanualului, la nivelul programei rãmâicumva plafonat, aºa simt eu caprofesor. Elevii când ºtiu cã la sfârºitulanului ºcolar au examenul oficial deCambridge învaþã altfel limba englezãºi nu numai asta. Examenul în sine deCambridge este în aºa mãsurãstructurat încât pe elevul ce studiazãengleza îl pregãteºte din multe punctede vedere. Nu ca manualul clasic, doarpe scris, citit, tradus”, explicãprofesoara Monica Mladin.

Lecþii interactive Practic, pregãtindu-se pentru acestexamen, elevii învaþã sã comunice,sã-ºi exprime ideile în limba englezã.Or, manualul clasic nu mai are niciolegãturã cu timpurile actuale, estedepãºit. Dascãlul severinean reuºeºteînsã sã capteze atenþia ºi interesulelevilor pentru limba lui Shakespearecreând cu ajutorul retroproiectoruluilecþii interactive, excelente, pe gustulcopiilor. Mult mai aproape decerinþele secolului XXI, mult maiaproape de gadgeturile din dotareaelevilor, pe care oricum ºi le aducla ºcoalã.

Anii de liceu nu înseamnã doar dobândire decunoºtinþe, doar note bune sau diplome. ªcoala este, Alexia M.

Timp,Încotro mergi?Spre ce meleaguri noi,grãbit, alergi?

a fost ºi va fi un spaþiu al solidaritãþii, al dragostei ºi alrespectului pentru cel de lângã noi, virtuþi pe care nestrãduim, noi profesorii, sã le transmitem în rândulcelor pe care îi formãm. Miercuri, 24.05.2017, pe versurile cunoscutei

melodii “Ani de liceu”, într-un cadru festiv, însala de festivitãþi a Colegiului Tehnic ”DomnulTudor”, elevi, pãrinþi, profesori diriginþi, au fãcutpentru ultima datã prezenþa claselor terminale,promoþia 2013-2017. Emoþiile au înãbuºit glasurile tuturor, atât aleelevilor, cât ºi ale diriginþilor, care, cu lacrimi înochi, au recapitulat cei patru ani petrecuþi alãturide ei, ilustraþi în imagini elocvente. Ceremonia a marcat trecerea absolvenþilor spreo altã etapã a vieþii, aceea de persoane mature,capabile sã ia deciziile corecte ºi sã-ºi clãdeascãproprii paºi spre înainte.

Elevii vor rãmâne cu amintiri de neuitat din aniiadolescenþei, iar profesorii care i-au îndrumat, în acest

demers, vor avea satisfacþia sentimentului de împlinire.Cadrele didactice ale Colegiului Tehnic “Domnul Tudor”

opiniiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Serbãrile galante (mini-vacanþe, week-end-uri prelungite,chiuleala altfel etc.) continuã. De azi, 1iunie, ºi pânã marþi, Þara se închide dinnou! Domnule eu nu zic cã odihna nu-i bunã ºi nici cã lenea pare, dupã unii,un dar divin, dar lãsaþi-o-ncolo detreabã cã aºa nu ajungem nicãieri. Toatãlumea e cu gândul numai la chefuri, ladistracþie. Televiziile ºi Internetul þinisonul cu tot felul de oferte... atractive,la munte sau, mai ales, pe litoral. Înaceste condiþii, parcã pe mulþi nu ar maitrebui sã-i auzim cã se plâng de bani.Dar, chiar aºa, de unde atâþia banifraþilor? Nu de altceva, dar sã facem rostºi noi, care ne cârpim de pe o zi pe alta... * Legea salarizãrii unitare continuã sãcreeze discuþii. Paradoxul este cã, înciuda dorinþei (ºi demersurilor!)guvernanþilor de a da românilor, înschimbul muncii lor, ceva mai mulþibani, - intenþii, în parte, materializate –numãrul nemulþumiþilor de prevederileei a crescut. O parte a sindicatelor ºi-auregãsit, în mod absolut bizar, aplombulrevendicativ, dupã ce, sub guvernãriletrecute, ºi-l pierduserã, împovãrate deumilirea la care erau supuse de cei aflaþila butoane, cu pâinea ºi cuþitul în mâini.Cei care mai au intacte memoria ºionestitatea îºi amintesc, desigur, cã oastfel de atitudine s-a mai putut constataîn vremea guvernãrii Nãstase. Oguvernare performantã, soldatã cu osporire semnificativã a veniturilorsalariaþilor, însã, cu toate acestea,marcatã de numeroase proteste destradã ale tuturor cartelurilor ºicentralelor sindicale, pe care parcã nu

În toiag, cãtre opaiþ...le mai mulþumea nimic. Nu maiamintesc cã, la tãierea salariilor ºipensiilor, anunþatã de Bãsescu ºiguvernul lui, nu s-a auzit aproape niciunmurmur sindical. Pãi e corect, fraþicãuzaºi? Lãsaþi-i, frate, sã definitivezelegea asta, dupã aia mai vedem. Caredintre domniile- voastre îºi exercitã aºacum trebuie meseria cu ceata denemulþumiþi zgomotoºi la uºa biroului,a sãlii de operaþie sau de curs, alaboratorului, sau a sediului de poliþie?Ei, cine ar putea sã-ºi facã meseria aºacum ar trebui în asemenea condiþii? Sau,cumva, a început sã le putãnecorespunzãtor liderilor sindicalimirosul social- democraþiei ºi þin sãfacã figurã de fini apãrãtori ºi militanþiai democraþiei de tip nou? * Drept e ºi cã vreo câþiva miniºtri aicabinetului Grindeanu par cam speriaþide avioane, ca sã nu folosim ºi altecalificative. Agravant e cã unii dintre eisunt excedaþi de orgolii, iar asta dã ocombinaþie comportamentalã extrem deproastã, de dizgraþioasã. Dar ce sã-ifacem, fudulia, trufia sunt astãzi la marecinste ºi cãutare printre politicieni. Pede altã parte, se vorbeºte din ce în cemai insistent – ºi asta chiar în interiorulcoaliþiei de guvernare – de o remanieremasivã a actualului Executiv, ba chiarde schimbarea premierului SorinGrindeanu, caz în care se puneproblema învestirii unui nou guvern. Nuºtiu cât de reale sunt astfel de discuþii,s-ar putea sã nu fie vorba decât de unjoc de glezne menit sã dea impresia cã...acolo sus se lucreazã ºi lumea este chiarpreocupatã. Altminteri, nu vãd cine ar

putea fi interesat ca, înaintea vacanþeide varã, România sã nu aibã guvern.Indiferent cã e vorba despre Puteresau despre Opoziþie. * Face ce face alteþa- sa regalã prinþulCharles ºi mai dã o turã prin România.Multã lume se-ntreabã de ce l-a apucatdragostea asta mare pentru români.Sigur, ar fi mai multe rãspunsuricorecte. Dar iatã unul rostit chiar deaugusta gurã a oaspetelui nostru: „(...)Rãspunsul pentru mine e foarte simplu:voi, prietenii mei români; patrimoniulvostru cultural ºi natural, tradiþiilevoastre, dar ºi capacitatea voastrã deinovare ºi schimbare. Tot ceea cereprezentaþi voi dupã secole întregi deistorie – identitatea voastrã ºi întregulvostru potenþial. Toatã energia pe careo puteþi pune în miºcare pentru aschimba ceva. Acestea sunt lucrurilecare vã fac cu adevãrat speciali înîntreaga lume”. Ei, da, cum sã nu cazipe spate la auzul unor asemenea înalteaprecieri!?! În vreme ce conaþionalii luinenea Charles din þigani nu ne scot?!Atâta doar cã aceste vorbe au fost rostite

în cadrul unei ceremonii prin carepersonajului amintit i s-a acordat titlulde Doctor Honoris Cauza al UniversitãþiiBabeº - Bolyay din Cluj - Napoca.Pentru ce teribile merite i s-a acordatamintitul titlu unui ins care nu are oreputaþie prea grozavã nici în þara sa debaºtinã – ei, bine, asta este o altãpoveste, în legãturã consubstanþialã cupredispoziþia ancestralã a unorcompatrioþi pentru linsul in the popow,al strãinilor cu rang ºi pecete, îndeosebi.Eu l-aº întreba doar care este motivulreal de bântuie, sprijinit în toiag, cuprecãdere judeþele Harghita ºiCovasna. Sincer, m-ar interesarãspunsul. Fiindcã ideea cã ar aveape acolo ceva proprietãþi, unde sã-ºisatisfacã pofta de citit la opaiþ mi separe de-a dreptul desuetã. Ca sã nuzic mai mult. Bine, cã, dupã aia, îimai face ºi Dulapului Sãsesc hatârulde a bea cu el un vizichi (autentic!)la Cotroceaua veselã e un fel decireaºã pe tort (am zis bine?) ºi,evident o altã poveste. Cu final...aºteptat. În sensul cã va urma!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017 pag. 7

În perioada 26 – 28 mai 2017la Drobeta Turnu Severin s-a desfãºuratprima ediþie a Festivalului naþional desatirã ºi umor „La porþile râsului”.Evenimentul cultural a fost organizat decãtre Palatul Culturii „Teodor Costescu”ºi Primãria municipiului Drobeta TurnuSeverin. Printre invitaþii speciali s-aunumãrat marele ºi îndrãgitul actorDorel Viºan, umoristul Jean Paler,alãturi de scriitorul ºi omul deteleviziune Cornel Udrea, regizorul deorigine mehedinþeanã, ConstantinFugaºin, Iulia Stupinean, managerRadio Someº Ardeal. În prima searã a festivalului, vineri26 mai, s-a desfãºurat un concurs de

Festivalul naþional de satirã ºi umor„La porþile râsului” – un eveniment cultural reuºit

umor la care au participat trupe dintoate colþurile þãrii: Vaslui,Câmpulung Moldovenesc, Zalãu,Cluj, Bistriþa-Nãsãud, Arad, Braºov,Sibiu, ºi altele. Cea de-a doua searã,sâmbãtã, a debutat cu trei lansãri decarte ai autorilor Constantin Tiron,Cornel Udrea ºi Florin Alexandru. Aurmat apoi o expoziþie de caricaturãa artistului plastic Leonte Nãstase.Seara s-a încheiat cu Gala laureaþilorºi recitaluri umoristice susþinute deDorel Viºan, Jean Paler, TrupaCortina din Drobeta Turnu Severin ºiIoan Seleºi. La final toþi participanþiila festival au primit câte un trofeu cunumele unui mare actor român care

nu mai este în viaþã, precum:Radu Beligan, Dem Rãdulescu,Jean Constantin, Toma Caragiu,Mircea Albulescu, GheorgheDinicã, ªtefan Iordache. Gala laureaþilor a fost onoratãºi de primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, MariusScreciu, alãturi de managerulPalatului Culturii „TeodorCostescu”, scriitorul Sorin Vidan. Actorul Dorel Viºan a venit laacest festival pentru prima datãîn municipiul Drobeta TurnuSeverin în ultimii 30 de ani, prilej

cu care a putut constata cã are foartemulþi admiratori în rândulseverinenilor. Marele actor a fostfoarte încântat de organizarea acestuieveniment, spunând, printre altele, cãeste binevenit un astfel de festivalumoristic în zona noastrã ºi cãPrimãria severineanã a acceptataceastã provocare beneficã atâtumorului, cât ºi dezvoltãrii turismuluicultural al municipiului. De altfel, Festivalul naþional de satirãºi umor „La porþile râsului” este primulºi singurul festival de acest genorganizat în Drobeta Turnu Severin. La finalul evenimentului, CostiBãdeþ, actor ºi directorul festivalului,

a declarat cã organizarea Festivaluluinaþional de satirã ºi umor „La porþilerâsului” a fost un real succes. „Esteprimul festival de satirã ºi umor pecare îl organizãm în municipiulDrobeta Turnu Severin. L-am gânditîn urmã cu aproximativ 5 ani, iaracum acest proiect cultural a devenitrealitate. Mulþumesc PrimãrieiDrobeta Turnu Severin, domnuluiprimar Marius Screciu, cât ºimanagerului Palatului Culturii„Teodor Costescu”, domnului SorinVidan, pentru sprijinul acordat înorganizarea acestui evenimentcultural. Ne dorim ca acest festival sãdevinã un brand al municipiuluiDrobeta Turnu Severin care sã seorganizeze în fiecare an. Mulþumescde asemenea marelui actor DorelViºan, mentorul meu, cu carecolaborez de multã vreme ºi care aacceptat invitaþia de a veni la DrobetaTurnu Severin. Consider cã festivalula fost o reuºitã, iar acest fapt a fostdemonstrat de numãrul mare departicipanþi, ceea ce denotã cã existãºi la noi în oraº un numeros publicinteresat de culturã ºi umor”, adeclarat actorul Costi Bãdeþ,directorul Festivalului naþional desatirã ºi umor „La porþile râsului”.

Duminicã 28 mai 2017, deZiua Românilor de Pretutindeni, laSala Casteliotissa din Nicosia a avutloc cea de-a treia ediþie consecutivãa Festivalului Iei Româneºti de laNicosia. Sala a fost unaneîncãpãtoare pentru românii careau dorit sã participe la acesteveniment cultural devenit deja otradiþie în capitala Ciprului. Evenimentul a fost unul de excepþie,fiind organizat de cãtre AlianþaRomânilor din Cipru, în parteneriatcu Ambasada României la Nicosiaºi Consiliul Judeþean Gorj. Anulacesta Festivalul Iei Româneºti de laNicosia a fost dedicat portuluipopular ºi scoarþelor româneºti.

Cea de-a treia ediþie aFestivalului Iei Româneºtide la Nicosia - Cipru

Sala Casteliotissa a fostîmpodobitã cu scoaretradiþionale româneºti, iibrodate, costume populare,precum ºi cu lucrãri aleelevilor ªcolii Româneºtidin Nicosia ºi Pafos. Cuvântul de deschidere afost rostit de Preºedinta AlianþeiRomânilor din Cipru, doamnaChristina Christodoulou Todea, carea prezentat pe rând pe invitaþii serii.Primul a luat cuvântul domnul Dr.Albinel Firescu, directorul MuzeuluiEtnografic Gorj, care a susþinut oprezentare despre covoarele olteneºti. Au urcat apoi pe scenã elevii ªcoliiRomâneºti din Larnaca, alãturi de prof.

Luminiþa Ionel, care au prezentat oadaptare dupã povestea lui IonCreangã – “Prostia omeneascã”, dupãcare a urmat mult-aºteptatul concertde muzicã popularã susþinut demaestrul ªtefan Popescu, omul carecântã la peste 35 de instrumente desuflat clasice (nai, fluier, clarinet etc)ºi neconvenþionale ºi care este

supranumit ºi omul orchestrã. El afost acompaniat la acordeon demaestrul Valericã Zorzon. Seara s-a încheiat cu o horã ºi odegustare de patiserie româneascã -delicioasele plãcinte poale’n brâu ºicozonaci. Românii prezenþi laeveniment au venit îmbrãcaþi în ii ºicostume populare tradiþionale.

paginã realizatã de Mircea Popescu

foto Cristi Ianc

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017pag. 8

Corona regalã e o piesã de muzeu!România este Republicã!(2)

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Cã Mihai n-a fost un rege deispravã, ºtie toatã lumea Ei bine, toþi moºtenitorii ex regelui,armata de trîntori, prinþese, prinþi ºi ce-or mai fi, dacã ar obþine ceea ceurmãresc, ar însemna sã nu maicãlcãm liberi pe pãmînt românesc,pentru cã moºiile lor întinse ar fiproprietate privatã. Cã n-a fost un regede ispravã ºtie toatã lumea, dar, maitîrziu, dupã abdicare, în Elveþia, a reuºitsã-ºi asigure, material, pe viaþãurmaºii. „Constituþia nu poate garantaaverile lor, provenite exclusiv de lapoporul român. Ar fi o contradicþie ºio încãlcare. La proclamareaRepublicii, în mod legal, aceastã avererevenea naþiunii. Ne-am sãturat demoºtenitori inventaþi peste noapte deavocaþii lor, bine plãtiþi”. Aºadar, sãîncheiem cu eroizarea istoriei maleficea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen, alãturarea acesteianumelui regal fiind interzisã chiar deîmpãratul Wilhelm al II-lea, cînd,Ferdinand, singurul dintre cei patru, asocotit cã interesul poporului româneste deasupra Monarhiei!Dupã abdicare, Kaput !, nu mai aredreptul la titlul de rege „Monarhia e ca o rîie, odatã ce o iei,nu mai poþi scãpa de ea, adicã esteereditarã, se transmite din tatã în fiu, fiþiatenþi ce vã doriþi”. Un rege nu-l poþialege periodic, ãºtia iau þara în stãpînirepînã la moarte, apoi o lasã moºtenireprogeniturilor (fie ele ºi cu defectele luiNero), de parcã ar fi a lor. Casa regalã eo piesã de decor în registrul teatruluiabsurd al „Scaunelor” lui EugenIonesco, regizatã din afarã, o dovadã deslugãrnicie a autoritãþilor de la Bucureºti,care nu mai reprezintã demult România,ci marasmul Noii Ordini Mondiale.„Dacã Iohannis a dat cu semnãtura încartea de condoleanþe a Anei de

Bourbon, înseamnã cã a încãlcatConstituþia Republicii România, fiind deacord cu existenþa unui fals istoric!Iohannis poate fi suspendat pentruîncãlcarea Constituþiei care prevedeexplicit cã forma de guvernãmînt aRomâniei este Republica. Chiar nu vedenimeni ca s-a suspendat singur?”, scriedomnul Zagura. Vã amintiþi cã Familiaregalã britanicã n-a fost la funeraliileAnnei de Bourbon! Nici casele regaledin Spania ºi Danemarca, potrivit listeitransmisã presei de Biroul de Presã alfostului rege Mihai. De ce? Pentru cãs-au gîndit cã România este Republicã,iar prezenþa la înmormîntarea uneipseudo-regine le-ar aduce deservicii deimagine. Nici mãcar prinþul Charles, celcare are fantezii erotice cu Transilvanianoastrã, n-a fost prezent. Dupã abdicare,Kaput, nu mai are dreptul la titlul de rege,deci, Anna nu poate fi numitã reginã!Nici soþul reginei Elisabeta a MariiBritanii nu este numit rege, ci prinþconsort. Cît vã mai trebuie, fraþilor, sãvã treziþi din adormire ºi manipulare?Cum acceptaþi tot circul acesta grotesc?Se face mare tãmbãlãu ºi se aduc acuzepentru banii pe care Primãria Capitaleiîi dã Catedralei Neamului Românesc!Pãi, bine, fraþilor, sumele uriaºe cheltuitecu Mausoleul regilor de la Curtea deArgeº, ditamai construcþia unde vor fiînmormîntaþi strãinii de neamul nostru,care au capturat averile naþionale, nuv-au sãrit în ochi?Documentul de abdicare a regeluiMihai este real ºi public!

Pentru cã am intrat pe terenulmarcat fraudulos de maidanezi, mãvoi alege, din nou, cu mîrîieli ºimuºcãturi. Potãile îºi apãrã custrãºnicie osul îngropat. Însã, trebuieluaþi de zgardã ºi siliþi sã înveþeConstituþia ºi legislaþia noastrã. Dacãte împotriveºti manipulãrii, dacã refuzisã crezi cã niºte maidanezi aruncaþiîn curtea României de valurile tulburiºi violente ale istoriei sînt cîini de rasãnobilã, eºti atacat ºi muºcat cupericuloºii colþi ai imposturii.Jurnalistul Ion Cristoiu spune aºa: „Caistoric Regina Ana nu înseamnã pentrumine nimic”, Regina Ana a fost doaratît: Soþia fostului Rege Mihai. Nici

mãcar soþia regelui Mihai în anii dedomnie constituþionalã a acestuia:1940-1947. A devenit soþia lui Mihaidupã Abdicarea din 30 decembrie1947”. Deci, tovarãºi „miºcãtoripentru regat ºi coroanã”, cînd, unde,cine a încoronat-o ca reginã pe Annade Bourbon? De unde, Anna deRomânia? Documentul de abdicare aregelui Mihai clarificã definitiv statutulfostului rege, al aºa-zisei prinþesemoºtenitoare, Margareta, dar ºi celal Annei Antoinette FrancoiseCharlotte Zita Marguerite deBourbon-Parma, nãscutã la Paris la18 septembrie 1923, care a avutcetãþenia francezã, elveþianã, englezã,dar nu a solicitat niciodatã cetãþeniaromânã ºi nici nu a dorit sã înveþeLimba Românã.D.N.A sã se autosesizeze ºi sãcerceteze toate retrocedãrile ilegalecãtre autointitulata casa regalã! „La 10 iunie 1948, Anna s-acãsãtorit cu cetãþeanul Mihai Eitel vonHohenzollern-Sigmaringen care n-afost încoronat niciodatã ca Rege alRomâniei. Tatãl lui Mihai, Carol alII-lea a abdicat ºi ºi-a lãsatprogenitura pe post de surogat, iarAnna nu a avut niciodatã coroanãregalã, ca sã fie numitã Anna deRomânia! Cãsãtoria sa s-a produsdupã ce România a devenitRepublicã la 30 decembrie 1947, ºia avut loc în Grecia, la palatul uneirude din partea lui Mihai Eitel vonHohenzollern-Sigmaringen, nu înbisericã. Niciodatã Mihai Eitel vonHohenzollern-Sigmaringen nu adepus, în Parlamentul României,jurãmântul prevãzut de Constituþiepentru a deveni Rege al României.Ca urmare, Direcþia NaþionalãAnticorupþie (D.N.A.) trebuie sã seautosesizeze ºi sã cerceteze toateretrocedãrile ilegale de palate, casteleºi zecile de mii de hectare de terenuriagricole ºi pãduri cãtre autointitulata«casã regalã»”(Gh. Funar). Vor fiprinºi cu mîþa în sac, cum a fost prinsºi arestat prinþul lui peºte prãjit, finullui Bãsescu, Paul, care avea tupeulsã-ºi spunã prinþ de România.Aºadar, pe banii cui trãiesc urmaºii

fostului rege?, ca un afront adusmarilor eroi, martiri ºi personalitãþi aleneamului românesc? Pe baniiRepublicii România!, deci dinbuzunarele românilor republicani.„Mai trãieºte? Ori e mort?” „Cine plãteºte cetãþeanului Mihaipensia ca fost ºef de stat ºi pe cea deveteran? Republica România dinbuzunarele republicanilor! Cineplãteºte întreþinerea castelelor ºidomeniilor unde locuiesc veneticiihohenzolerni care au supt ºi sug avereaPoporului? Republica România dinbuzunarele republicanilor! Cineplãteºte emisiunea propagandistãmincinoasã - Ora ex regelui trãdãtor -de la TVR? Republica România dinbuzunarele republicanilor! Monarhia aucis mai mulþi români decâtcomuniºtii”, scrie doamna profesorAnuºca. Drept mulþumire, cetãþeanulMihai refuzã sã plãteascã statuluiromân taxele ºi impozitele aferente. D.Stanzeleit consemneazã: „Faceþidomnule o anchetã mare: unde e fostulrege? De 3-4 ani nu l-a mai vãzutnimeni în public. Nici mãcar lafuneraliile soþiei dumisale. A urât-o cãi-a fãcut cinci fete? Mai trãieºte? Ori emort? E þinut prizonier în castel decuplul Margareta-Dudãu? Ceva nu eîn regulã!” Sigur, ceva nu e în regulã.Dacã moare cetãþeanul Mihai, se vorcutremura ºi vor cãdea toate dudeleregale din arborele lor genealogic. Aºacã, „dead or alive”, au interesul sã-l þinãdeparte de ochii presei ºi, cumva, cîtmai mult în viaþã. Mai au cevaretrocedãri pe rol ºi fãrã domnul Mihai,nu-ºi mai pot intra în posesiachilipirurilor. „Dacã Margareta ar aveasimþul realitãþii ar fi trebuit sã se simtãjignitã pentru cã în spatele mamei saleau fost cocoþate niºte excesive merite,pe care chiar nu le-a avut, iar laudeleexcesive ar trebui sã-i parãmonumente de nesinceritate ºiipocrizie”, scrie Liana Ghiorghioff. Secomplace, însã, în aburiri „nobiliare”,care îi aduc foloase necuvenite de labugetul Republicii România!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017 pag. 9

Cum sã prinzi în ziua deastãzi un loc de muncã, fie cã estevorba de privat, fie cã este vorbade sectorul public. Dacã discutãmdespre sectorul privat acumdepinde ºi de zona la care nereferim. Este bine sã avem în vedereOltenia ºi Moldova. Sunt cele maisãrace regiuni din þarã ºi gãsireaunui loc de muncã este oîntreprindere grea. Este vorba de osãrãcie pe toate planurile ºi de ostare de subdezvoltare în care aurãmas cele douã regiuni.Majoritatea salariaþilor sunt însectorul public sau se ocupã cuagricultura. Mai sunt ºi companiipublice care nu au fost încã tãiateºi vândute la fier vechi. Este oricumfinalul acestor coloºi industrialienergofagi. Dar ºi aºa energofagiþineau pe umeri consumul deenergie electricã al þãrii. Piaþalocalã a muncii s-a restrâns în modsemnificativ de la un an la altul ºieconomia a continuat sã semicºoreze. ªansele de angajareîn mediul privat sunt tot mai mici,

Tot un fel de bugetari sunt ºi asistaþii socialmai ales acolo unde autoritatealocalã nu a fãcut niciun demerspentru a atrage investitori. Estevorba de parcuri industriale sauplatforme economice unde firmelesã beneficieze de facilitãþi. Suntlocalitãþi unde sãrãcia este lucie ºinu existã decât trei birturi ºi oalimentarã. Cam asta e întreagaeconomie localã. De unde sãîncaseze taxe edilii, dacã au treibuticuri pe raza localitãþii? Nu preaau de unde. Existã în Oltenia satecu peste 500 de locuitori ºi chiarcu o mie de locuitori ºi abia dacãdai peste un magazin. Pe de altãparte existã localitãþi de unde s-amigrat masiv. Nici în condiþiile încare lumea a plecat din localitãþi,nu existã locuri de muncã ºi cerereade slujbe este în continuare extremde ridicatã. Autoritãþile locale au venit tottimpul cu explicaþia cã investitoriiau preferat judeþele de graniþã saupe cele din Ardeal. Acolo este oaltã orã a dezvoltãrii. S-a investitenorm de mult: zeci de miliarde

de euro în economia localã ºi îninfrastructurã. Fie cã a fost vorbade fonduri europene, fie de bugetulde stat, banii au venit în numãrmare. Bani mulþi din parteainvestitorilor privaþi sau de stat. Augãsit forþã de muncã ieftinã. Întretimp s-a ajuns la ºomaj care tindespre 2% sau 1% în multe judeþe ºis-a trecut la importul de forþã demuncã. Se cautã zonele sãracepentru relocarea forþei de muncã.Se cautã muncitori, chiar ºi familiipentru a fi aduse cu totul în zoneleunde existã investiþii majore ºideficit de personal. De ce nu vin totuºi investitorii înzonele mai sãrace pentru cã ºi aiciar avea salarii extrem de mici deplãtit? Poate cã lipsa infrastructurii,distanþa prea mare faþã de Occident.Lipsa unor drumuri bune, lipsa decooperare a autoritãþilor locale,corupþia. Sunt foarte mulþi factoricare contribuie în luarea decizieipentru un investitor. Chiar ºi câþivaeuro pot fi decisivi, când vine vorbade relocarea unei fabrici în timp seadunã milioane de euro ºi omul îºiface niºte calcule. Degeaba plãteºteforþã de muncã ieftin, dacã o sãcheltuiascã mai mult cu transportulsau cu reparaþiile la tiruri. În momentul de faþã, în zonelefãrã investiþii majore, este foartegreu sã îþi gãseºti un loc de muncã.

Câteva ateliere sau fabrici mici ºicam atât. În oraºe mai este piaþaserviciilor ºi zona de comerþ. Dacãtoatã lumea se face vânzãtor sauvânzãtoare, cine mai cumpãrã? Sauunde lucrãm de acolo ºi cumpãrãmprodusele. Ideea este cã producþiaeste în mod tradiþional baza uneieconomii solide. Producþia de oricepoate fi vândut ºi este cãutat. Aºadarne putem angaja la supermarket,dacã avem noroc ºi dacã gãsim unloc liber. Fie cã lucrãm la casã, fiecã descãrcãm la marfã toatãnoaptea sau stãm la inventar. În resteste greu de crezut cã în agriculturãse poate face suficient de multãtreabã pentru a supravieþui peperioada iernii, care este de peste6 luni în România. Cum te angajezi la stat? Statutulde bugetar este visat de multãlume. Este ideea cã nu se facenimic ºi leafa vine. Este sigur, seiese la pensie. Cum te angajezi lastat? Ei bine, în procent de 90%ai nevoie de pile sau de carnet departid sau de vreo rudã sus pusã.Cel mai probabil ºi contra ºpagã.Mai este ºi cea de-a treia categoriede oameni: cea a asistaþilor social.Ei sunt tot un fel de bugetari: mulþiiau bani ºi nu fac nimic. E adevãratcã sunt bani puþini, dar tot nimicnu fac. Deci ºi nimicul valoreazãceva.

ªtefan Bãeºiu

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017pag. 10

Peste 250 de elevi s-au înscris în vederea participãriila sesiunea specialã a examenului naþional de Bacalaureat,respectiv a Evaluãrii Naþionale la clasa a VIII-a (EN VIII). Celedouã sesiuni sunt organizate pentru componenþii loturilorolimpice care vor reprezenta România, în lunile iunie ºi iulie, încompetiþiile internaþionale pe discipline ºi în concursurilesportive, dar ºi pentru absolvenþii de liceu care vor susþineexamen de admitere la universitãþile din strãinãtate. Astfel, sesiunea specialã 2017 a Bacalaureatului se vadesfãºura la Colegiul Naþional „Mihai Viteazul” din Ploieºti înperioada 29 mai - 9 iunie. Sunt aºteptaþi sã participe 223 deelevi de clasa a XII-a. Dintre aceºtia, 46 de elevi fac parte dinloturile olimpice ºcolare pe discipline, 144 de elevi sunt incluºiîn loturile sportive ºcolare iar 33 de elevi ºi-au manifestat intenþiade a candida la admiterea în învãþãmântul superior în afara þãrii. Sesiunea specialã debuteazã cu proba de evaluare a competenþelorlingvistice de comunicare oralã în limba românã/limba maternã(29 - 30 mai). Miercuri, 31 mai este programatã evaluareacompetenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã,iar în zilele de 2 ºi 3 iunie, evaluarea competenþelor digitale. Probele scrise au urmãtorul calendar: 6 iunie (limba ºiliteratura românã), 7 iunie (proba obligatorie a profilului), 8iunie (proba la alegere a profilului ºi specializãrii), 9 iunie (limbaºi literatura maternã). Afiºarea primelor rezultate - în centrul deexamen - este prevãzutã pentru data de 9 iunie (pânã la ora18:00). Contestaþiile pot fi depuse în cursul aceleiaºi zile, înintervalul orar 18:00 - 20:00. Acestea vor fi soluþionate în datade 10 iunie, zi în care vor fi afiºate ºi rezultatele finale. Sesiunea specialã a Evaluãrii Naþionale pentru absolvenþii claseia VIII-a se va desfãºura între 13 ºi 16 iunie la ªcoala Gimnazialã„Tudor Arghezi” din Capitalã, fiind înscriºi 34 de elevi. Calendarul desfãºurãrii probelor, toate scrise, are urmãtoareaformulã: 13 iunie - limba ºi literatura românã, 14 iunie -matematicã, 15 iunie - limba ºi literatura maternã. Prima afiºarea rezultatelor va avea loc în data de 15 iunie (pânã la ora 18:00)ºi este urmatã de depunerea contestaþiilor în aceeaºi zi (18:00 -20:00). Vineri, 16 iunie, dupã soluþionarea eventualelorcontestaþii, vor fi afiºate rezultatele finale. Reamintim cã sesiunile propriu-zise ale celor douãexamene se vor desfãºura în perioada 19-30 iunie 2017(EN VIII) ºi 6 iunie - 10 iulie 2017, respectiv 21 august - 6septembrie 2017 (Bacalaureat).

Încep sesiunile speciale aleexamenului de Bacalaureat ºi

Evaluãrii Naþionale pentruelevii de clasa a VIII-a

Luna mai a fost o lunã plinã deevenimente culturale ºi sociale,evenimente care mai de care maispectaculoase ºi elegante, toate gãzduitede Palatul Culturii ”Teodor Costescu” ! Iarseverinenii, dornici de spectacole decalitate au fost alãturi de artiºtii care auevoluat pe scena Palatului. Dar, sã vã readucem în memorie ceeace s-a întâmplat de-a lungul întregii luni.Mult aºteptatul basm pentru copii,FROZEN, în care sala de spectacole afost plinã, un moment trãit cu intensitatede micii noºtri spectatori, primit cu sutede aplauze de pãrinþi ºi copii! Dacã ceimici au avut partea lor de basm, adulþiiºi-au descreþit frunþile ºi inimile lacomedia spumoasã BANI DIN CER (untitlu foarte atractiv). Mergând maideparte, ajungem sã retrãim, cu bucurieºi nostalgie seara de 25 mai, când pescena Palatului Culturii, în cadrul ediþieicu numãrul 8 a Festivalului Internaþionalde chitarã, am avut invitaþi cei mai bunichitariºti ai României. Artiºti cunoscuþiºi recunoscuþi care ne-au oferit unconcert de înaltã þinutã, Trio Zamfirescuºi Adrian Nour! Palatul Culturii “Teodor Costescu”, are

AGENDA CULTURALÃ SEVERINEANÃmereu uºile deschise ºi pentru evenimentemai puþin culturale, dar la fel de importantepentru oraºul ºi zona în care trãim. Aici, aºaduce aminte de cea de a XXVI –a, ediþie aConferinþei Naþionale a farmaciºtilorMehedinþi; festivitãþi de absolvire aleliceelor severinene; târgul oferteloreducaþionale; concursul Naþional de creaþieNicolae Labiº; Expoziþie de picturã ºigraficã Ion Aurel Gârjoabã; etc. Nu putem închide agenda fãrã a amintisuccesul extraordinar al unui alt festival.Cel de umor ”La porþile râsului”, festivalaflat la prima ediþie ºi primit de publiculseverinean cu...hohote de râs! Personalitãþimarcante ale scenei româneºti: actorulDorel Viºan, Jan Paler, Cornel Udrea,Constantin Fugaºin ºi mulþi alþii au venit laDrobeta Turnu Severin sã aducã un plusde valoare acestui festival. Iar valoareadomniilor lor s-a transformat în încredere,premii, aplauze, speranþe! Pentru întreagasuflare care a fost în salã dar ºi pentruviitorul umorului românesc, de calitate!Toate doar la Palatul Culturii “TeodorCostescu” din Drobeta Turnu Severin.Despre ceea ce va sã fie, pe mai departe,puteþi afla doar dacã, în fiece joi, citiþi“Obiectiv Mehedinþean”!

urmare din pag. 3

Configurarea Centrului Român...

În cadrul întâlnirii, la care au participatreprezentanþi ai institutelor de cercetare –dezvoltare din Coreea, ambasadorulRepublicii Coreea la Bucureºti, E.S. Dl. KimEun-Joong, academicieni, reprezentanþi aiParlamentului ºi Guvernului, au fost stabilitecriteriile de înfiinþare în România a CentruluiRomân de Productivitate dupã modelulKorean Productivity Centre, punându-seastfel bazele creãrii unei platforme acunoaºterii pentru dezvoltarea mediului deafaceri prin inovaþie, creativitate ºiimpulsionarea spiritului antreprenorial. România, prin Ministerul pentru Mediul deAfaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat a derulat,în perioada 2015-2017, ProgramulKnowledge Sharing Program, furnizat deGuvernul Republicii Coreea, cuurmãtoarea tematicã: 1. Crearea unui sistem de evaluare ºimãsurare a productivitãþii pentru sectorulIMM, utilizând noul concept internaþionalal productivitãþii; 2. Dezvoltarea unui sistem sustenabil de

învãþãmânt vocaþional ºi de consultanþãpentru sectorul IMM din România. Programul a urmãrit definirea unorparametri care sã permitã evaluareaproductivitãþii în România, în corelare custandardele internaþionale ºi europene dindomeniu, definirea procedurilor specificepentru instituirea unui premiu naþional deproductivitate ºi formularea unei propuneride proiect pentru înfiinþarea CentruluiRomân de Productivitate. Centrele Naþionale de Productivitate suntorganizaþii de referinþã pentru economiileþãrilor dezvoltate, cele mai semnificative fiindcele din Germania, Olanda, Finlanda, MareaBritanie, Statele Unite, Japonia, Coreea sauSingapore. Aceste centre sunt afiliate laAsociaþia Europeanã a Centrelor Naþionale deProductivitate cu sediul în Belgia sau laAsociaþia de Productivitate din Asia, iar înAmerica existã 3 asociaþii. Centrele suntsusþinute metodologic de un departamentspecializat al Organizaþiei Internaþionale aMuncii (ILO) cu sediul la Geneva.

Biroul de presã al Ministerului pentruMediul de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017 pag. 11

La sediulJandarmeriei Mehedinþi aavut loc marti, 30 mai, a.c.,ºedinþa festivã prilejuitã detrecerea în rezervã cu drept lapensie a domnului locotenentcolonel Gheorghiþã Tiucºan,împuternicit adjunct alinspectorului ºef. Dupã 28de ani în care a purtat cu

Final de carierã militarãonoare ºi demnitate uniformade jandarm, ofiþerul a predatºtafeta ºi a trecut în rândulcadrelor militare în rezervãºi retragere. În semn de recunoºtinþãpentru efortul depus,profesionalismul ºi dãruireamanifestate pe tot parcursulcarierei militare, comanda de

unitate i-a înmânat odiplomã de onoare “îninstituþia oamenilor dearme”, un album cufotografii din activitateºi un tablou simbolic.“Îndiferent de seg-mentul de activitate pelinie de ordine publicã,încalitate de ofiþer destat major sau pelinie de logisticã, îndomeniul achiziþiilor publiceapoi împuternicit adjunctpentru logisticã, ofiþerul adovedit cã este un omcapabil, bine pregãtit, uncoleg altruist, motiv pentru

care în numele comenzii îimulþumesc pentru întreagaactivitate ºi îi doresc pensieîndelungatã ºi multãsãnãtate. De acum înainte seva dedica în întregimefamiliei ºi vechii sale pasiuni:

apicultura, dar poartainstituþiei va fi deschisã oride câte ori va dori sã neviziteze” a precizat colonelDaniel Manolea, împuter-nicit inspector ºef alJandarmeriei Mehedinþi.

În perioada 03-05 iunie a.c., efectiveale Jandarmeriei Mehedinþi vor asiguramãsurile de ordine, siguranþã publicã ºiprotecþia participanþilor la manifestãrileorganizate pe raza judeþului Mehedinþi,ocazionate de sãrbãtoarea Rusaliilor. Jandarmii vor acþiona în municipiulDrobeta Turnu Severin unde se desfãºoarãdiverse activitãþi cultural- artistice în spaþiulpublic: nedeia de la Gura Vãii ºi defilareaorganizatã în scopul prevenþiei în trafic, cuplecare din parcarea hipermarketului dinzona esticã a oraºului, pânã la Palatul“Teodor Costescu”. De asemenea,jandarmii vor supraveghea buna desfãºurarea sãrbãtorilor câmpeneºti care vor avea locîn urmãtoarele localitãþi: ªviniþa, Cujmir,Gogoºu, Podeni, Vânãtori, Opriºor, Corlãþel,Izvoru Bârzii, Greci, Husnicioara. Echipajele

Jandarmii mehedinþeni vor fi la datoriede Sãrbãtoarea Rusaliilor

de jandarmi vor avea în vedere identificarea,monitorizarea ºi descurajarea persoanelorsau grupurilor de persoane care tulburãordinea ºi liniºtea publicã. Organizatorii evenimentelor susmenþionate, estimeazã participarea unuipublic numeros, motiv pentru careJandarmeria Mehedinþi recomandãparticipanþilor sã respecte indicaþiileorganizatorilor ºi forþelor de ordine, pentrua evita aglomerãrile de persoane,generatoare de disconfort, iar în cazul încare este afectatã ordinea ºi liniºtea publicã,sã apeleze în cel mai scurt timp jandarmiiaflaþi în dispozitivele de ordine publicã.

INSPECTORATUL DE JANDARMIJUDEÞEAN MEHEDINÞI

Compartimentul InformareRelaþii Publice ºi cu Publicul

Societatea SECOM SA îºi propune asigurarea transparenþei cãtreconsumatori dar ºi rezolvarea cât mai promptã a problemelor care seivesc, fiind unicul distribuitor de apã canal din judeþul Mehedinþi. Astfel, dorim sã aducem la cunoºtinþa consumatorilor cã se potînscrie în audienþã la executivul societãþii, în fiecare zi de miercuri,între orele 15:30-17:30. Înscrierea se va face pe baza unei cereri încare se prezintã motivul pentru care este necesarã. Cererea va fi depusã la secretariatul instituþiei SECOM de pebulevardul CAROL I nr. 53, pânã marþi la ora 15:30.(nr. tel secretariat0352401330). De asemenea, menþionãm faptul cã nu vor avea loc audienþe în zilelede miercuri, declarate libere prin Codul Muncii.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã dinamicã vizavi de relaþiilesentimentale. Cineva din anturajulprietenilor sau al rudelor îþi poate oferiinformaþii valoroase necesareîmbunãtãþirii relaþiei cu copiii sau cupersoana iubitã. Prudenþã ºidiscernãmânt pentru cã unii îþi pot stricaplanurile personale. A doua parte asãptãmânii evidenþiazã activitate intensãla locul de muncã, dar ºi acasã ai derezolvat treburile de rutinã. Dozeazã-þieforturile, pentru cã sãnãtatea estevulnerabilã, fiind nevoie de odihnã ºi deîngrijiri de specialitate. De evitatdiscuþiile contradictorii cu partenerul deviaþã sau colaboratorii. Dreptatea este peundeva pe la mijloc.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Casa ºi familia îþi solicitã sprijinul îndiverse treburi domestice. Este posibil caun membru al familiei sã aibã problemefinanciare ºi sã te roage sã-l ajuþi cumva.Perioada actualã te predispune lacheltuieli majore, aºa încât fii prudent ºichibzuieºte bine totul. Intervin în forþã ºicopiii sau persoana iubitã, pentru cã ºiei au nevoie de sfaturile ºi ideile tale.Rezervã momente pentru a petrece alãturide cei dragi ºi pentru a trasa planuri deviitor. La serviciu este forfotã ºi esteposibil sã lucrezi ore suplimentare. Fiiatent ºi în privinþa sãnãtãþii.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Foarte importante sunt relaþiile cuanturajul apropiat în prima parte asãptãmânii. Sunt posibile discuþiiaprinse ºi întâlniri cu oameni dragi pecare nu i-ai vãzut demult. Informaþiilevehiculate în aceste zile îþi vor rãsunamultã vreme în suflet, pentru cã pe de oparte conþin sfaturi utile, iar pe de altãparte îþi descoperã adevãruri denecontestat vizavi de tine ºi situaþiile încare eºti implicat. Vorbeºte strictulnecesar ºi nu-þi divulga planurile deviitor. Casa ºi familia îþi solicitã atenþiaºi eforturile, fapt pentru care vei fi nevoitsã te mobilizezi serios pentru ele. Þinecont ºi de nevoile ºi îndemnurilemembrilor familiei.

Horoscop

CONTINUARE ÎN PAGINA 13

COMUNICAT PRESÃ

DSVSA Mehedinþi a realizat în perioada 25 aprilie- 25 mai 2017 acþiuni tematice de control pentruverificarea modului de respectare de cãtre operatoriidin sectorul alimentar a condiþiilor sanitareveterinare ºi de siguranþa alimentelor referitoare laproducerea, tranºarea, reambalarea, depozitarea ºicomercializarea cãrnii proaspete, cãrnii tocate, cãrniipreparate ºi a cãrnii separate mecanic de ungulatedomestice.

Acþiunile de control s-au materializat prinverificãri la 45 obiective din domeniul cãrnii deungulate domestice: 1 abator, 2 unitãþi procesarecarne, 5 mãcelarii, 11 carmangerii, 20 magazinealimentare situate în zone rurale, 1 unitate dealimentaþie publicã, 5 super/hipermarket – uri.

Controalele au vizat aspecte privind igienaspaþiilor de productie, prelucrare ºi depozitare acãrnii provenitã de la ungulate domestice,manipularea acesteia, controlul dãunãtorilor,documentele prevãzute de legislaþie ºi ainformaþiilor privind sistemul HACCP, condiþiilede funcþionare a unitãþilor, elaborare ºiimplementarea programelor de autocontrolpentru respectarea criteriilor microbiologice ºinivelurilor maxime de contaminanþi ºi reziduuri,demonstrarea traºabilitãþii cãrnii provenite de laungulate domestice, respectarea lanþului frigorificla transportul ºi depozitarea cãrnii de ungulatedomestice, marcarea ºi etichetarea cãrniiproaspete, cãrnii tocate ºi a cãrnii preparateprovenite de la ungulate domestice.

În urma controalelor s-au constatatneconformitãþi cu privire la:

- demonstrarea traºabilitãþii;- grafice temperaturã incomplete la spaþiile

frigorifice;- neamenajare spaþii pentru substanþele de

igienizare ºi dezinfectare;- neîntreþinere corespunzãtoare spaþii de

comercializare ºi de depozitare;- lipsa contract DDD, neefectuare acþiuni DDD;- lipsa documente ce demonstreazã starea de

sãnãtate a personalului;-spaþii neigienizate ºi nedelimitarea sectorului

alimentar de sectorul nealimentar;- depozitarea necorespunzãtoare a

produselor alimentare;- nerespectarea normelor privind întreþinerea

spaþiilor de producþie, comercializare ºidepozitare;

- etichetare incompletã;Ca urmare a neregulilor constatate, au fost

aplicate 3 sancþiuni contravenþionale în valoaretotalã de 4.600 lei, 12 avertismente ºi au fostacordate 8 termene de remediere pentrudeficienþe minore.

Director Executiv, Dr. Jianu Sorin

RECOMANDÃRI PENTRUPREVENIREA FURTURILOR DIN

LOCUINÞEPentru a vã feri de furturile din locuinþe,

POLIÞIA ROMÂNÃvã recomandã sã adoptaþiun minim de reguli de autoprotecþie în ceea

ce priveºte locuinþa dumneavoastrã. Principalele condiþii care favorizeazã comiterea defurturi din locuinþã sunt naivitatea, neatenþia sauneglijenþa proprietarilor dar ºi necunoaºterea de cãtreaceºtia a mãsurilor adecvate de prevenire ce trebuieadoptate pentru a nu deveni victime ale infractorilor. Obiectele de valoare sau banii lichizi vor fiîntotdeauna în atenþia infractorilor care concep celemai ingenioase modalitãþi de a ºi le însuºi, indiferentunde se aflã acestea.

Vã recomandãm sã aveþi în vedereurmãtoarele aspecte:

Dacã locuiþi la bloc:* montaþi un interfon la intrarea în bloc sau un sistemde închidere la care sã aibã acces doar locatarii blocului;* asiguraþi ferestrele cu gratii metalice, mai alesdacã locuiþi la parter;* asiguraþi închiderea corespunzãtoare a uºilorde la subsol, terase sau intrãrile suplimentare;* verificaþi dacã dispozitivul de amortizare montat peuºa de intrare asigurã o închidere completã a acesteia;* intrãrile în holurile blocului ºi pe paliere trebuiebine iluminate;* montaþi un sistem de iluminare automat cudetecþia miºcãrii;* montaþi un sistem de alarmã în locuinþadumneavoastrã;* conectaþi sistemul de alarmare la un dispeceratde monitorizare a acestora;* montaþi încuietori de înaltã siguranþã la uºa de accesîn locuinþã. Încuietoarea trebuie montatã corect, înaºa fel încât accesul din exterior la ºuruburile deprindere sã fie imposibil, iar cilindrul sa fie completacoperit de ºilduri - pentru a evita ruperea lui. Uºatrebuie sã fie prevãzutã cu cel puþin douã încuietori,care au chei diferite, lanþ de siguranþã ºi vizor;* nu ezitaþi sã întrebaþi pe cine cautã persoanelenecunoscute pe care le sesizaþi în spaþiile comuneale blocului, chiar alertaþi mai mulþi vecini; acesteîntrebãri descurajeazã posibilii infractori.* uneori, infractorii îºi însuºesc anumite roluri pentru aaborda victimele (persoane care livreazã colete, angajaþiai unor furnizori de servicii etc.), aºa cã fiþi vigilenþi;* nu permiteþi strãinilor sã intre în casã pentru afolosi telefonul, toaleta, sau pentru a le oferi ceva.

Dacã locuiþi la casã:Puteþi monta un sistem de:* supraveghere video în exterior care sã înregistrezeorice activitate desfãºuratã în curtea casei;* protecþie perimetralã care avertizeazã asupra pãtrunderiipersoanelor strãine în curtea dumneavoastrã;* iluminare cu senzori de miºcare.

Biroul de presã

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Sunt posibile îmbunãtãþiri financiare la locul demuncã. Fie primeºti salariul, o primã, un favor, fieapar informaþii deosebite legate de schimbareacondiþiilor ºi creºterea remuneraþiei. Tentaþiacheltuielilor în avans este mare ºi pãguboasã petermen lung. Deci fii prudent ºi evitã datoriile,investiþiile ºi hazardarea în proiecte care promitundeva, cândva venituri mari. Iluzia câºtigurileuºoare este frecventã în aceastã sãptãmânã.Dialogurile ºi întâlnirile cu persoanele din anturajulapropiat sunt la ordinea zilelor. Unii doresc sã leoferi sfaturi, alþii vor idei de îmbunãtãþire a calitãþiivieþii, iar alþii te provoacã doar de dragul provocãrii.Tuturor, rãspunde-le cu drag!

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Eºti hotãrât încã de la începutul sãptãmânii sãschimbi multe ºi mãrunte în viaþa ta. Ai suficientãenergie ca sã observi exact încotro bate vântulschimbãrilor deosebite ce vor urma în viaþa ta. Eºtisusþinut de prieteni, de oameni de bunã calitate,alãturi de care poþi dezvolta proiecte profesionale deanvergurã. Însã este nevoie sã-þi aranjezi ºi planurilepersonale, cele care vizeazã relaþiile tale cu persoaneledragi. Poate ar fi bine sã-þi revizuieºti mai întâisistemul valorilor morale dupã care îþi ghidezi viaþaºi apoi toate tipurile de relaþii în care eºti implicat.Este vremea schimbãrilor radicale ºi nimic nu maipoate fi ca în urmã cu câteva sãptãmâni.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Detaºarea de cotidian este evidentã în cazultãu în primele zile ale sãptãmânii. Posibil sã seaccentueze niscai probleme de sãnãtate sau sãte gândeºti la un plan de consultaþii, analize ºiinformaþii medicale. Totuºi odihneºte-teconºtient, plimbã-te în aer liber alãturi de cinevadrag ºi lasã grijile deoparte. Vei primi informaþiideosebite privitoare la relaþiile ºi situaþiile în careeºti implicat mai mult pe cãi neobiºnuite. Evitãexagerãrile de orice fel ºi nu oferi altora prilejulsã profite de pe urma noii tale energii vitale.resposabilitãþi noi, imagine socialã îmbunãtãþitã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Prin discuþiile avute cu prietenii în aceastãsãptãmânã este posibil sã obþii informaþii utileprivitoare la dezvoltarea ta personalã ºi nu înultimul rând la îmbunãtãþirea sãnãtãþii tale. Însãevitã sã vorbeºti despre slãbiciunile tale, întrucâtunii pot profita de asta, înþelegându-te greºit.Ai nevoie de odihnã ºi de meditaþii interioare,pe marginea relaþiilor ºi situaþiilor în care eºtiimplicat. Observând pe margine, detaºat ceeace se petrece în jurul tãu, sunt ºanse foarte bunede a lua decizii corecte. Totul este sã ai rãbdare,sã pui cap la cap toate informaþiile obþinute pecãi mai puþin convenþionale ºi sã ai încredereîn intuiþia ta. Începuturi pe toate planurile!

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Eºti foarte solicitat în plan profesional, decãtre ºefi ºi persoane oficiale importante.Dialoguri interesante, propuneri de colaboraresau de a prelua responsabilitãþi profesionale deanvergurã pe termen lung. Gândeºte-te bineînainte de a accepta sarcini noi oricât ar fi detentante. Existã riscul sã te suprasoliciþi ºi sãnu le poþi duce la bun sfârºit. Eºti susþinut înaceastã sãptãmânã de multã lume, de prieteni,de oameni care abia te cunosc, dar asupracãrora exerciþi un farmec de necontestat. Aiîncredere în tine ºi în faptul cã Universul îþi oferãtot ce ai nevoie pentru studiu, experiment ºidistracþie. În a doua parte a sãptãmânii este binesã te odihneºti ceva mai mult.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Eºti animat de gânduri nobile la începutulsãptãmânii, astfel cã dorinþa de rafinare sufleteascã,de a dialoga cu oameni erudiþi este la cote înalte ºiuºor de satisfãcut. Citeºte, studiazã, învaþã, schimbãidei ºi informaþii cu cei dragi, vizioneazã spectacolede teatru, filme ºi lasã-te purtat de emoþii. Pe dealtã parte sunt ºanse sã cãlãtoreºti sau mãcar sãplanifici o cãlãtorie pe diverse teme. Relaþiile demuncã sunt foarte active, mai ales cele cuºefii ºi cu alte oficialitãþi din instituþii conexelocului tãu de muncã. Anturajul prietenilorîþi este de bun augur, bine fiind sã petreciceva mai multã vreme cu acesta.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

În primele zile ale sãptãmânii este rost de aplãti datorii, facturi, servicii ºi de a relaþiona cuinstituþii financiare. Evitã planurile de investiþiiºi cheltuielile nefondate! Vor interveni planuride cãlãtorie, planuri de studii sau chiar vei finevoit sã pleci rapid în locaþii îndepãrtate pentrua rezolva chestiuni profesionale. Temacãlãtoriilor din varii motive este principalã înaceste zile ºi ar trebui sã-i acorzi atenþiedeosebitã. Chiar ºi o informaþie aparent banalãacum va deschide cãile unei cãlãtorii minunateîn viitorul apropiat. La serviciu eºti solicitat deºefi ºi colegi, fiind nevoit sã rezolvi sarcinidiverse în regim de urgenþã.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Este multã forfotã în relaþiile parteneriale.Dialogurile pe teme comune cu partenerul deviaþã sau cu cei de afaceri îþi vor oferi informaþiipreþioase vizavi de felul în care se pot îmbunãtãþiaceste teme. Totul este sã accepþi ºi opiniile saudoleanþele celorlalþi. Financiar se contureazãcheltuieli pe facturi, taxe sau servicii, dar potintra în discuþie ºi moºtenirile, creditele saupartajele. Se recomandã prudenþã ladocumentele care atestã plãþi sau apartenenþaunor bunuri patrimoniale. A doua parte asãptãmânii este favorabilã activitãþilor culturale,studiilor ºi cãlãtoriilor. Mãcar planuri poþi trasaîn acest sens.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Sãptãmâna debuteazã cu multe sarcini delucru la locul de muncã. Relaþiile colegiale suntanoste, dar printre rânduri poþi afla informaþiiinteresante vizavi de schimbãrile care sepreconizeazã în domeniul profesional în careactivezi. Parteneriatele în care eºti implicat saudoreºti sã te implici necesitã îmbunãtãþiri ºidialoguri de la egal la egal. Partenerul de viaþãsau colaboratorii îþi pot reproºa faptul cã eºtifoarte implicat în treburile tale personale, iar pecele comune le-ai lãsat cumva în umbrã,revizuieºte-þi atitudinea ºi fii prezent alãturi decei care te solicitã în aceste zile. Beneficiile vorfi de ambele pãrþi.

OBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017 pag. 13Horoscop

(1 - 7 iunie 2017)

Autor: AstroCafe.ro

Horoscop

Urmare din pag. 12

Urmare din pag. 4

Servicii publice...

gãsit disponibilitate la nicio firmã”, spuneMarius Stoica, primarul municipiului Orºova. Noul serviciu propriu al Primãriei ar trebui sãlucreze, potrivit studiilor realizate cu un preþ multmai mic decât cel practicat în prezent de

operatorul privat. De asemenea, primarul susþinecã preþul conþine chiar ºi acea intens contestatãtaxã de depozitare: „Preþul va fi de 8,64 de lei,cu tot cu TVA. La momentul acesta operatorulprivat are un preþ de 8,99 lei ºi solicitã o dublarea tarifului. Mai mult, preþul acesta include aceataxã de depozitare de 80 lei/tonã”. Orºova zace de aproape o jumãtate de an

scufundatã în mizerie ºi în pragul izbucnirii unuireal focar de infecþie. Operatorul de salubritaterefuzã sã ridice gunoiul deoarece nu îi convinepreþul oferit de municipalitate. În aceste condiþiiînfiinþarea unui serviciu propriu almunicipalitãþii ar putea scãpa municipiul de celmai negru coºmar al sãu.

Romeo Crîºmaru

pag. 14 actualitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017

Criticile adresate guvernului PSD-ALDE deComisia Europeanã sau, cel mai recent, de FMI îºi punamprenta asupra evoluþiei monedei naþionale care decâteva sãptãmâni a pierdut contactul cu celelalte monededin regiune, care au o tendinþã netã de apreciere. Perioada analizatã a debutat cu un curs al euro de 4,5512lei, care a coborât a doua zi la 4,5496 lei, ceea ce dãdeasperanþe cã media va reveni spre 4,54 lei. Finalul intervalului a readus însã leul pe depreciere iarmedia a urcat la 4,5636 lei, într-o ºedinþã în care tranzacþiiles-au realizat între 4,562 ºi 4,567 lei, semn cã 4,56 lei esteun nivel agreat de cãtre BNR, dupã ce guvernatorul sãu aafirmat de mai multe ori cã leul nu are foarte mult spaþiu demanevrã (apreciere) în acest an. Revenind la criticile aduse politicilor fiscale ºi salariale, unraport recent al FMI observa cã „principalele riscuri pentruperspectivele economice vizeazã reducerea prudenþeifiscale, care ar putea afecta negativ încrederea pieþei. Asta,împreunã cu tensiuni politice în creºtere, ar putea erodaconsumul ºi investiþiile, ar putea creºte costul de finanþarea statului ºi ar putea exercita presiuni asupra cursului deschimb, lucru care ar afecta bilanþurile bãncilor prinexpunerile lor în valutã”. La rândul lor, analiºtii reuniþi în CFA România se aºteaptãla o creºtere a cursului euro, pe termen lung, de la 4,5 la 4,6lei, o tendinþã asemãnãtoare urmând a fi preluatã ºi dedobânzile la lei, atât pe termen scurt sau lung. Cursul dolarului american a fluctuat între 4,0533 ºi 4,09lei, medie stabilitã la finalul perioadei, când cotaþiile dinpiaþã au fluctuat între 4,086 – 4,109 lei. Dupã o scãdere la 4,1668 media monedei elveþiene a foststabilitã la finalul perioadei la 4,1858 lei, în condiþiile încare aceasta a fluctuat pe pieþele internaþionale între 1,088ºi 1,093 franci/euro. Perechea euro/dolar, care a crescut în 23 mai la 1,1268dolari, maxim ce nu a mai fost atins din 9 noiembrie, imediatdupã alegerea lui Donald Trump drept preºedinte, a scãzut lasfârºitul perioadei analizate la 1,1110 – 1,1170 dolari. Uºoara apreciere a dolarului a apãrut dupã revizuirea decreºtere a PIB-ului american din primul trimestru, ceea cear putea stimula Rezerva Federalã sã majoreze dobânda sacheie la jumãtatea lui iunie. Tendinþa de scãdere a dolarului, dupã ce la începutulanului, euro a atins minimul ultimilor 14 ani de 1,0341,vine pe fondul înmulþirii nemulþumirilor privind modul încare este dirijatã economia ºi societatea americanã deAdministraþie de la Casa Albã. Evoluþia actualã a euro îi face pe unii dintre analiºti sãvorbeascã despre faptul cã el va avea cea mai puternicãcreºtere anualã din 2007, cei de la ING estimând atingereapragului de 1,20 dolari, dupã ce la sfârºitul lui 2016 se discutadespre paritatea dintre cele douã monede majore. Avansulputernic vine dupã deprecierea de 23% din ultimii trei ani.Analiza cuprinde perioada 24 – 30 mai.

Euro s-a înþepenitla 4,56 lei

Sâmbãtã, 27.05.2017, la Strehaia s-a desfãºurat Concursul Interjudeþean“Memorialul Gavrilescu”, ediþia a XVIII-a,care a adunat la start 170 de sportive de la11 cluburi din Oltenia. CSM Drobeta Turnu Severin a participat cu“Gaºca Mea de Pici Atomici’’, sportivi care audebutat într-o competiþie. Aceºtia s-au clasatºi au câºtigat urmãtoarele medalii:Loc I - FLORESCU MIRCEA -46 kg -U 13Loc II - FLORESCU CRINUÞA -22 kg -PrichindeiLoc III - VRAGNEANU ALEXANDRU -34kg - Prichindei- CAPOTESCU ALEXANDRU -24 kg -Prichindei- SUCIGAN ALBERT -24 kg -Prichindei- RÃDUCAN ªTEFAN -24 kg -U11

Concursul Interjudeþean“Memorialul Gavrilescu”

- VÃTêESCU DAVID -30 kg -U11- SÃNDULESCU ANDREI -34 kg -U11- IANCU AMALIA -32 kg -U11- AVRÃMOIU LUIZA -32 kg -U11- RÃDUCAN IOANA -32 kg -U13Loc V - COSTACHE DARIA -36 kg -U11- BIRBORICA MARA -36 kg -U11 Competiþia a fost inclusã în CalendarulCompetiþional al Ministerului EducaþieiNaþionale, C.A.E.N.F. 2017, poziþia 1273 ºia fost o reuºitã din punct de vedereorganizatoric, sportivii câºtigãtori fiindpremiaþi cu medalii ºi diplome, dar cele maipreþioase trofee câºtigate de fiecareparticipant au fost, de fapt, experienþa ºiemoþiile pe care le-au trãit pe Tatami la primalor competiþie oficialã. Urmeazã în week-end Campionatul Balcanic

pentru cadeþi de la Tekirdag, Turcia,unde sportivii CSM Drobeta vorface parte din Lotul României:STROE ANA MARIA -40 kg,BORONTIª ANDREEA-57 kg ºiCHICIN ALEXANDRU -66 kg . În acelaºi weekend la Bucureºtisportiva CSM Drobeta - TÃTARKRISZTINA -48 kg va ficomponentã a delegaþieiRomâniei ce va reprezentatricolorul la “European OPEN” de

seniori, unde ºi-au anunþatp r e z e n þ asportivi de pe 4continente.Lena STEREA,

Purtãtor decuvânt al

CSM DrobetaTurnu Severin Radu Georgescu

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

sportOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017 pag. 15

Echipa de fotbal fete U10 aªcolii Generale nr. 6 din Drobeta TurnuSeverin s-a clasat pe locul al III-lea laturneul final al Cupei Tymbark. Fotbalul feminin începe sã prindãtot mai mult contur la malul Dunãrii,iar Cupa Tymbark e un exempluelocvent. La categoria de vârstã 8-10 ani, ªcoala Generalã nr. 6 dinDrobeta Turnu Severin a izbutit sãurce pe podiumul de premiere ºiastfel a obþinut primele medalii lanivel naþional. În competiþiadesfãºuratã la Timiºoara ºiorganizatã de Federaþia Românã deFotbal, în parteneriat cu MinisterulEducaþiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice, severinencele au fostînvinse în primul meci de ªcoalaGeneralã Nr. 40 Bucureºti, scor 2-4, dupã care au câºtigat urmãtoareledouã jocuri, cu ªcoala Gimnazialã“Mîrsãneºti” din Teleorman (scor 5-

Luptãtorii de la CSM Drobeta ºi-averificat potenþialul la Cupa Motrului,iar majoritatea elevilor pregãtiþi de MarinDobrescu s-au impus la categoriilerespective de vârstã ºi greutate. Astfel,la copii, au triumfat Andrea Vânturache(22 kg) ºi Andrei Bãrbulescu (28 kg),iar Elena Borugã (32 kg) s-a clasat pelocul al III-lea, în timp ce la cadeþi aucâºtigat Oana Vânturache (37 kg),Georgiana Zarescu (46 kg), PatriciaManofu (48 kg), Cristina Ungureanu(52 kg), Mãdãlin Praja (42 kg), MihaiMãrgãrit (48 kg) ºi Adelin Cureteu (66kg). La competiþie au participat peste100 de luptãtori, de cluburile MinerulMotru, CSS Târgu Jiu, CS PanduriiTârgu Jiu, CS Dumbrava Câlnic, CSM

Liga a V-a Mehedinþi ºi-astabilit câºtigãtoarea, dupã ultima etapãa sezonului. Deºi îi era suficientã ºi oremizã, pentru a fi sigurã de titlu,indiferent de rezultatul contracandidateiReal Vânju Mare, Dunãrea Hinova adispus cu 5-1 de Viitorul Floreºti ºi adevenit noua campioanã a Ligii a V-a.Pe terenul din satulBistriþa, Sorin Toma(15, 63), GheorgheMolea (32), MariusDoanã (50) ºi IulianStãiculescu (88) auînscris pentru gazde,în timp ce Ion Ciolacu(65) a fost marcatorulechipei-vizitatoare. Sezonul trecut,Dunãrea Hinovapierdea titlul înultima etapã, dupã cea fost învinsã cu 3-1de Inter Crãguieºti,rezultat de care aprofitat Real VânjuMare. Campioana

Rezultatele ultimei etapeDunãrea Hinova - Viitorul Floreºti 5-1Inter Crãguieºti - Real Vânju Mare 5-2ªtiinþa Broºteni - Unirea Gârla Mare 5-0AS Obârºia de Câmp - Inter Salcia 5-2Voinþa Opriºor - AS Ghiciulescu Hinova 3-0Voinþa Vrata - AS Corlãþel 3-0

Clasament1. D. Hinova 22 19 1 2 78-18 582. Vânju Mare 22 17 2 3 71-26 533. Crãguieºti 22 16 2 4 73-27 504. Vrata 22 11 4 7 65-53 375. Gârla Mare 22 10 2 10 61-48 326. Salcia 22 10 2 10 53-59 327. Floreºti 22 10 0 12 57-62 308. Opriºor 22 9 0 13 45-68 279. Corlãþel 22 7 0 15 46-57 2110. Broºteni 22 5 1 16 42-90 1611. Obârºia de Câmp 22 4 3 15 38-76 1512. Gh.Hinova 22 4 1 17 34-85 13

Medalii de bronz,pentru severinence

0) ºi cu ªcoala Generalã “SerafimDuicu” Târgu Mureº (scor 3-2),rezultate care le-a adus locul secundîn grupã ºi calificarea în finala micã.În jocul decisiv pentru medaliile debronz, fetele antrenate de DanielIspas au învins la ªcoala Gimnazialã“Avram Iancu” din Baia Mare, cuscorul de 1-0. “Elevele mele au început mai greucompetiþia ºi au pierdut primul joc cuechipa din Bucureºti, care a ºi câºtigatturneul, dupã care ºi-au învins celelalteadversare ºi au luat bronzul. Deºi eprimul an în care participã la ocompetiþie naþionalã, fetele s-au clasatpe locul al III-lea. De altfel, reprezentanþiifotbalului feminin din partea FederaþieiRomâne de Fotbal au remarcat-o pecãpitanul echipei, Maxim Ionãºcuþ, iaracum o au în vizor pentru loturilenaþionale. Totodatã, Simona Leonte afost desemnat cel mai bun portar”, a

declarat profesorul Daniel Ispas. Lotul echipei sale a fost format din:Simona Leonte, Giulia Cãpeþ, SoniaPanã, Maxim Ionãºcuþ, Aisa

Dunãrea Hinova, nouacampioanã a Ligii a V-a

M. O.

Mândreci, Adriana Chiosa, LuizaOproiu, Gabriela Paralescu,Alexandra Ploºtinaru, Andra Tudorºi Alexandra Popescu.

en-titre a încheiat actuala stagiune cuun eºec, fiind învinsã cu 5-2 îndeplasarea de la Crãguieºti. RealVânju Mare s-a consolat cu titlul degolgheter al ultimului eºalonfotbalistic din Mehedinþi, obþinutde atacantul Eugen Lãþea, autor a28 de goluri.

M. O.

Turnee utile pentru elevii lui Dobrescu

Craiova, LPS Petrache Triºcu Craiova,CS Universitatea Craiova, CSS Reºiþaºi CSM Drobeta. Clubul severinean va fi prezent în Gorjºi la sfârºitul acestei sãptãmâni, urmândsã participe la cea de-a VII-a ediþie aCupei Narciselor la lupte libere, de laCâlnic. La competiþie sunt aºteptat peste200 de sportivi, iar, pe lângã cluburileprezente la Cupa Motrului, vor maiparticipa CSS Petroºani, CSS Deva,CSS Sfântu Gheorghe sau CS RapidBucureºti. “Avem o generaþie talentatãde copii. Aceste douã turnee suntbine-venite, fiindcã sportivii au nevoiede cât mai multe competiþii, pentru acreºte în valoare”, a precizat antrenorulMarin Dobrescu.

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 01 - 07.06. 2017pag. 16

pamflet

Mã nepoate, îþi povestii cumrãmasã nepotu-miu Sucã nãrod lavatrã, din armatã, îþi spusei sau nu?!Dacã nu-þi spusei, poate e timpusã afli. Pã totu începu când sãsupãrã locotenentu pe Sucã ºi-ldete la bucãtãrie, la curãþat cartofiºi la arãnjat mesele. Fãcu º-acolo fr’o douã depominã! Pusã sare în loc de zahãr

în cafea ºi zahãr în loc de sare înciorbã. Uitã cârpa de ºters oalele-n tocanã ºi cuþitu în aluatu depâine, capela îi cãzu în varza cãlitãfãcutã pentru ofiþeri. Când dete un cãpitan sã bagefurculiþa în varzã, scoasã bonetalu Sucã. Nenãrocu lui fu cã iereaiscãlit pe capelã, cu creionclinuriu, d-ãla chimic. E, asta le-ntrecu pe toate! Sãsupãrarã rãu ºi-l trimisãrã laizamen, la doftori, sã vadã ce-o fi-n capu lui. Îl izaminarã doftorii fr’otrei sãptãmâni. Îl þinurã supt nea Mãrin

Sucã ºi oile lu nea Daea, bãnetu’ pentru asfaltareajudeþului ºi nea Marius curãþãtoru’ di la Orºova

observaþie ºi pe urmã îi deterã uncertificat pe care scria limpede: “Soldatu Juvete Tãnase Tãnãsucã,zis Sucã, nu are nimic în cap,sãracu! Iel nu ie vinovat de nimic,cã nu ie cu ra voinþã. El e nãrod ºiatât! Recomandãm lãsarea la vatrãca inapt pentru sãrviciu militar”.Cam aºa sã fârºi arma lu Sucã,nãrod la vatrã.

Mã nepoate, dacã n-ar fi de-alnostru ºi nu l-am cunoaºte aºabine, am propune lãsarea la vatrãºi a lu’ nea Daea, cã în ultimavreme parcã e prea cu oile pecâmp, vorba lu Marghioala luFleaºcã. Auzi matale, cicãbrandu României ar putea sã fieoaia, cã oaia poate sã stea lângão frunzã, da o frunzã nu poate sãstea lângã o oaie. Cã oaia e ca ostatuie vie. Auzi tãrãºenie! Hai,mã fraþilor, cã suntem depominã, cu ce specialiºti desoi avem. Bine, cã acuma avem bani sãne lãfãim în drumuri judeþene, cã

vin fro cincizeci de milioane deeuroi, numai buni de asfaltat pedrumurile din judeþ. Acuma, al luZbanghiu e cu ochii cât ceapa, sãvadã cine sã bagã, pe cine sãpreferã ºi cine o sã câºtigelicitaþiile, cã are el o bãnuialã. Da amai mare gogomãnie veni, nu dinpartea celor de la putere, ci dinpartea opoziþiei. Sã gândirã liberaliicã cel mai bine ar fi ca licitaþiile sãfie câºtigate de firme din Mehedinþi,eventual alea de casã. Cam aºa sã întâmplã ºi cu aia cuziaru privat finanþat cu bani publici,

ca sã-i laude pe cãpitanii de judeþ,chia dacã e plin de greºeli deortografie. Pã de unde ºi pãnã undeo fi moda asta cu ziar de judeþ încare lauda de sine sã nu miroasãatât de bine?! Cam aºa cum miroase ºi laOrºova gunoiu, la nasu turiºtilor ce

beau cafeaua pe faleza Dunãrii. Pãda, cã nea Mariusicã, primaruStoica, nu altu, luã mãsuri, zisã cã-ºi face serviciu propriu ºi facecurãþenie lunã, cât ai zice peºte.Sucã îi dã un pont, pentru oimagine mai bunã: nea Marius, laprima acþiune de curãþenie, iamatale mãtura ºi dã cu ea de sã-i

sarã firele ºi sã sã prãfuiascãlentilele di la camerele de filmatale ziariºtilor chemaþi anonim sãte filmize pe matale în acþiune.Marius Curãþãtoru o sã-þi zicãmatale orºovenii ºi o sã te maialeagã odatã. Pã da, cã uite, nea Bãlãnescu nu

s-a dezmeticit nici pãnã acuma,cum l-or fi ales mehedinþenii ºitrimes în Parlament, cert e cãexplicã pin studiouri cum fu cuscãparea lu nea Bejenariu. Nu-i aºa, Excelenþã, nu-i aºa?!Pã, nu e. Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!