Marele Alb - Tendinte Si Perspective in Cresterea Porcinelor in Romania

5/7/2018 Marele Alb - Tendinte Si Perspective in Cresterea Porcinelor in Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/marele-alb-tendinte-si-perspective-in-cresterea-porcinelor-in-romania 1/11

MARELE ALB

Sectorul de cresterea porcinelor pe plan mondial

Cresterea porcinelor este o ramura importanta in productia de carne.

Pe plan mondial carnea de porc reprezinta peste 40% din consumul total

de carne, aceasta pondere este in jur de 50% in Romania.

Pentru etapa urmatoare perspectivele dezvoltarii productiei de carnede porc in principalele zone din lume (Asia, Uniunea Europeana si SUA)

sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Perspective pentru dezvoltarea productiei de carne de porc in Asia, USA si U.E.

ZONA2002

(‘000 t)2007

(‘000 t)2012

(‘000 t)Crestere

(%)

ASIA 48.448 53.552 59.278 18,26

UE 17.930(actual 17.600)

18.370 19.040 6.2

USA 8.969 9.396 9.857 9.9

Se constata un ritm de crestere in perioada 2002 – 2012 de 18,26%

pentru Asia, 6,2% in U.E. si 9,9% in SUA.

Performantele in cresterea porcinelor in cele mai mari tari

exportatoare de carne de porc din lume respectiv Danemarca, SUA si

Canada sunt prezentate in tabelul 2.

1



Tabelul 2

Performantele in cresterea porcinelor la cele mai mari tari exportatoarede carne de porc

Specificare Danemarca USA Canada

Purcei intarcati per scroafa (capete) 23.20 19.17 19.17

Produsi finali per scroafa (capete) 21.50 17.86 18.02

Loturi per an 2.25 2.20 2.20

Purcei nascuti vii per lot (capete) 11.81 9.68 9.68

Conversia hranei (kg furaj per kg spor) 2.70 - 3.28

Rata mortalitatii (%)

Maternitate (%) 12.70 10.00 10.00

Cresa (%) 3.80 3.40 3.00

Porci grasi (%) 3.50 3.40 3.00

Spor zilnic in perioada de ingrasare (g) 804 - 748

Greutatea in viu la sacrificare (kg) 101 114 113Greutatea carcasei la sacrificare (kg) 77 87 86

Se remarca un numar mare de purcei intarcati pe scroafa pe an

23,20 cap in Danemarca, 19,17 in SUA si Canada. Cu pierderi de 19,3%

in Danemarca, 16,8% in SUA si 16,0% in Canada. Se obtine astfel un

numar de 21,5 produsi finali/scroafa pe an in Danemarca, 17,86 cap in

SUA si 18,02 cap in Canada.

Este de observat greutatea de taiere de 110 – 115 kg la varsta de200 zile si un procent de tesut muscular de peste 55%.

Valorificarea carcaselor pe baza procentului de tesut muscular si

plata diferentiata este posibila prin aplicarea unui sistem de apreciere a

carcaselor de porcine pe baza sistemului EUROP care a fost introdus

oficial dupa 1985.

Estimarea procentului de tesut muscular se face prin utilizarea

diferitelor aparate a caror ecuatii specifice sunt verificate prin transari

(disectii) experimentale in fiecare tara care aplica sistemul.

O alta problema care se pune sectorului de cresterea porcinelor de

catre Uniunea Europeana este respectarea cerintelor minime pentru

protectia suinelor care in sinteza sunt prezentate in tabelul 3.

2



Tabelul 3

Cerinte minime pentru protectia suinelor

Intretinere Furajare si management

GENERALE • cel putin 8 h lumina cu minimum 40 lucsi;• limita maxima de zgomot 85 db, mai mult estede evitat;• suinele trebuie sa aiba acces continuu lamateriale care pot sa le suscite interesul si pecare le pot misca (ex. fan, lemn, rumegus, paiesau amestec din aceste materiale);• spatiul plin al gratarului minim 80 mm;

Transportul porcinelor:• se interzice pentru porcinele mai mici de 4saptamani;• sa nu se amestece cu 6 ore inainte de transport;• dupa 8 ore de transport 6 ore de odihna +mancare + adapare.

Suprafata in m2 pentru transportul porcilor:A = 0,03 W 0,67 – pentru 3 ore sau mai mult;A = 0,026 W 0,67 – pentru 30’pana la 3 ore;A = 0,0192 W 0,67 – pentru < 30’.

Sacrificarea porcinelor:• asomarea ca operatiune obligatorie.

• furajare cel putin o data pezi cand porcii sunt tinuti ingrup fara o furajare ad libitumsau cu hranitori individualeelectronice, trebuie ca fiecareporc sa aiba acces la hrana inacelasi timp cu ceilalti dingrup;• toti porcii cu varsta maimare de 2 saptamani sa aibaapa in mod permanent;• statele membre trebuie saasigure perfectionarea anga- jatilor din sectorul de creste-rea animalelor in privintaprotectiei animalelor.

SCROAFE • intretinerea legata este interzisa; in adapos-turile vechi se permite pana la data 01.01.2006;• intretinerea in grup incepand cu 01.01.2003pentru adaposturile noi pentru toate unitatile(saptamana a 4-a de gestatie pana la penultimasaptamana inaintea fatarii).

Este permisa intretinerea scroafelor agresi-ve, pentru o perioada, in boxe individuale,pentru limitarea miscarii.

Marimea boxei de intretinere in grup sa fiemai mare de 2,8 m x 2,4 m.

Spatiul per scroafa: adulta 2,25 m2 (± 10%);scrofite 1,64 m2 (± 10%) din care:• pardosea plina 1,3 m2 la scroafe si 0,95 m2 lascrofite, suprafata perforata a pardoselii ma-xim 15%;

• distanta intre gratare maximum 20 mm• latimea gratarului pe care calca scroafa sa fiede minimum 80 mm.

Cu o saptamana inaintea fatarii, scroafeletrebuie intretinute pe un strat gros de paie(daca este posibila evacuarea dejectiilor).

• scroafele intretinute in gruptrebuie sa fie furajate cu un

sistem care permite furajareaindividuala, care sa inlatureconcurenta la furajare.

• toate scroafele gestante tre-buie sa primeasca furaj debaza suficient sau furaj cucontinut optim de proteinabruta, fortifiant.

PURCEISUGARI

• distanta intre gratare maxim 11 mm;• latimea gratarului pe care calca purcelul safie de minimum 50 mm;• perioada minima de alaptare 28 zile, cu ex-ceptiile:

1) Cand este periclitata sanatatea scroafei2) Cand sunt intarcati si mutati in ada-

posturi pentru tineret dezinfectate.

• pilirea si taierea coltilor estepermisa doar in cazul in carese demonstreaza ca estepericlitata sanatatea sfarcu-rilor si integritatea celorlaltipurcei din boxa.• castrarea dupa a 7-a zi deviata este permisa doar cu

anestezie si sa fie facuta doar de catre un veterinar.

TINERET SIPORCI LAINGRASAT

Spatiul de cazare:pana la 10 kg 0,15 m2

10 - 20 kg 0,20 m2

• se vor lua masuri pentruevitarea luptelor.

3



20 - 30 kg 0,30 m2

30 - 50 kg 0,40 m2

50 - 85 kg 0,55 m2

85-110 kg 0,65 m2

peste 110 kg 1,00 m2

Formarea loturilor se va face in cel mult osaptamana.

Sectorul de cresterea porcinelor in Romania

Dupa scaderile de efective din ultimii 10 ani situatia cresterii porci-

nelor in Romania este urmatoarea (tabelul 4).Tabelul 4

Situatia efectivelor de porcine in Romania – 2003

SPECIFICAREEXISTENT LA 30.11.2003

mii cap % din total

Porcine total din care: 7.040 100

• sector de stat 98 1

• societati + asociatii 952 14

• ferme familiale 5.990 85

Scroafe total din care: 346 100

• sector de stat 8 2

• societati + asociatii 79 23

• ferme familiale 259 75

Ponderea de 85% din efective in gospodariile familiale si 75% din

efectivul de scroafe matca arata o structura dispersiva cu probleme in

aplicarea programului de ameliorare, a tehnologiilor moderne de furajaresi exploatare.

Calitatea porcinelor crescute in Romania poate fi impartita in doua

astfel:

o calitate corespunzatoare in unitatile de crestere intensiva;

o calitate inferioara in gospodariile familiale.

De remarcat procentul scazut de tesut muscular in sistemul de

exploatare gospodaresc 42% cu o eficienta scazuta datorita consumului

specific 8 kg/kg spor si a varstei la sacrificare 300 zile.

In 2003 ca urmare a subventiilor masive acordate de tarile exporta-

toare de carne de porc s-a creat o criza in cadrul sectorului, crescatorii

neputand valorifica eficient productia pe piata interna.

Fata de aceasta situatie, sectorului de cresterea porcinelor in pre-

gatire pentru integrarea in Uniunea Europeana, ii revin o serie de sarcini

care in mare pot fi sintetizate astfel:

organizarea sectorului in forme asociative (exploatatii, asociatii,patronate s.a.);

4



respectarea standardelor minime de protectie a suinelor in

asigurarea conditiilor de exploatare;

masuri pentru protectia mediului in fermele de porcine;

aplicarea programului de ameliorare care sa duca la realizarea

unui produs corespunzator pentru piata comuna europeana obtinut din

utilizarea unor linii materne si paterne cu potential genetic superior intr-o

combinatie optima pentru obtinerea unor carcase cu procent mare de

carne (peste 55%);

administrarea unor furaje de calitate coroborate cu structura

materialului genetic;

renuntarea la vaccinarea antipestoasa;

folosirea celor mai ieftine mijloace de productie, capital, munca si

tehnologii care prin eforturi tehnice minime sa duca la obtinerea carnii deporc conform cu standardele europene.

In rezolvarea celor de mai sus, in tara, s-au efectuat urmatoarele:

1) Elaborarea si punerea in aplicare a Programului de ameliorare la

porcine (2003).

Tabelul 5

Performantele medii ale vierilor disponibili pentru insamantari laS.C. ROMSUINTEST PERIS S.A.

RasaNr.vieri

Caracterul

spor mediuzilnic (g)

strat mediuslanina (mm)

varsta la 100 kg(zile)

procent tesutmuscular %)

Marele Alb 34 627,26 11,13 160,26 59,43

Landrace 19 611,26 10,69 164,31 59,19

Duroc 10 570,29 13,61 176,84 57,52

LS-345 Peris 18 618,66 10,93 161,72 59,48

LSP-2000 18 572,77 11,02 177,50 59,62

Ameliorarea efectivelor de porcine este posibila prin utilizarea unor reproducatori cu inalta valoare genetica care in parte se gasesc in tara

(tabelul 5).

2) Lucrari pregatitoare pentru implementarea sistemului EUROP.

Astfel in anul 2003 s-au parcurs urmatoarele etape:

alcatuirea probei nationale (minimum 120 carcase);

alegerea aparatelor (Fat-o-Meat’er, Ultra Fom 200, Ultra Fom 300,

Z.P.);

efectuarea disectiilor conform cu cerintele U.E.; prelucrarea statistica a datelor;

instruirea primilor clasificatori si controlori;

5



elaborarea legislatiei pentru implementarea sistemului si aplicarea

preturilor diferentiate la carcasa de porcine pe baza calitatii.

3) Subventia pentru carnea de porc de 8.000 lei/kg care sa protejeze

productia romaneasca de importurile de carne care s-au facut in ultima

perioada.

Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor in Romania in conditiile integrarii in U.E.

In aceasta perioada cercetarea stiintifica are o importanta deosebita

atat pentru ridicarea sectorului la standardele cerute pentru integrare cat

si pentru satisfacerea cerintelor consumatorului pentru carnea de porc.

In viziunea reglementarilor U.E. cercetarii ii revin urmatoarele sarcini:

promovarea cresterii porcinelor cu respectarea normelor de

protectia animalelor si a mediului;

cercetari la cerere (ameliorare, furajare, reproductie, tehnologii etc.);

sarcini de control pe baza legii zootehniei;

testarea performantelor si evaluarea valorii de ameliorare;

instruiri si cursuri pentru fermieri si specialisti;

informatii si consultanta pentru fermieri;

sarcini economice pentru autofinantare

Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor din Romania se

desfasoara la S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. societate comerciala

infiintata in 1991 din Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea

Porcinelor – Peris.

Structura personalului si domeniile de cercetare sunt prezentate in

tabelul 6.

Tabelul 6

Domeniile si personalul de cercetare laS.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. - 2004

Specificare

Personal

Cercetatori Studiisuper io

ar e

StudiimediiCP I CP II CP III CS CA

Ameliorare genetica + studiul carnii 2 - 2 2 1 - 1

Reproductie 1 - - - - - 2

6



Microbiologie - - 2 - - - -

Protectia mediului - - 1 - - - -

Documentare - - - - - 1 1

Total – 16 3 - 5 2 1 1 4

RASA MARELE ALB (LARGE WHITE)

Rasa Marele Alb(large white), a fost creata in Anglia. La baza

acestei rase au stat porcii locali primitivi cu urechi lungi, supusi unor

conditii deosebite de hranire si selectie si care s-au incrucisat cu rasele

chinezesti, si Napolitana, Micul alb si Essex. Din aceste incrucisari

multiple si ca o consecinta a unei hraniri foarte bune si a unei selectii

permanente, au rezultat porcine de talie mare, robuste, de culoare alba,

cu precocitate si prolificiate ridicate. In anul 1868, afost recunoscuta

oficial ca rasa sub numele de Large-White (Marele Alb).

Insusirile valoroase, precum si marea capacitate de aclimatizare a

acestei rase cosmopolite si universal ameliorate, au determinat

raspandirea ei in toata lumea. In unele tari in care s-a importat , datotrita

cresterii indelungate si a daptarii la conditiile respective, este considerata

drept rasa proprie (ex. Mare Alb suedez). In alte tari a servit la incrucisari

de absorbtie a porcinelor indigene, contribuind la obtinerea de rase

proprii(Mare Alb cehoslovac, Marele Alb bulbaresc, etc). De asemenea, acontribuit la formarea multor rase aparute ulterior cum sunt: Edelschwein,

Chester-White, Lacombe, Alb ucrainian de stepa, etc. In tara noastra ,

rasa Marele Alb a fost inportata din Anglia inainte de 1900 si utilizata atat

pentru incrucisari de absorbtie a porcinelor indigene, cat si pentru

obtinerea de metisi industriali. In prezent, este crescuta in rasa cuarata

in unitatile de selectie si in fermele se simpla hibridare , pentru

incrucisare cu Landrace , in scopul obtinerii de scroafe.

Poercinele din rasa Marele Alb sunt de talie mare, robuste si cu o

conformatie armonioasa. Capul este potrivit de mare, larg , cu profilul

7



usor concav. Urechile sunt de marime mijlocie, drepte si purtate inainte si

lateral. Trunchiul este de forma cilindrica cu linia superioara dreapta.

Spinarea si crupa sunt lungi si largi , iar suncile au o descindere buna.

Membrele sunt puternice, rezistente, cu osatura bine dezvolate. Pielea si

parul sunt de culoare alba.

Prolificitatea este ridicata, obtinandu-se , in medie , 10-11 purcei la

o fatare , din care se intarca 8-9. Scroafele sunt bune mame si au o

capaciate de alaptare de 40-45 Kg.

Precocitatea este foaret buna astfel ca , tineretul se introduce la

reproductie la varsta de 8-8,5 luni , iar cel supus ingrasarii atinge

greutatea pentru sacrificare de 105-110 Kg , la varsta de 7-8 luni.

Tineretul supus testarii dupa performante proprii a realizat un spor mediu

zilnic de 450-480 g , cu o grosime a slaninii dorsale de 19,6 – 20 mm siun consum specific de 2,9 – 3,05 Kg concentrate/kilogram spor. Rasa

Marele Alb realizeaza productii bune atat in sistemul gospodaresc , cat si

in cel industrial de exploatare , valorificand bine nutreturile concentrate ,

dar si furajele verzi si suculente.

Datorita insusirilor sale , Marele Alb este cea mai raspandita rasa

din tara noastra , putand fi considerate astazi , dupa mai bine de 20 de

ani de crestere in izolare reproductiva, ca Marele Alb romanesc.

8



Bibliografie:

Editura “Ion Ionescu de la Brad” , Iasi 200

Autori : Angela Gavrilaş , Vasile Stan

www.google.com

9

http://www.google.com/

http://www.google.com/



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARAFACULTATEA DE MANAGEMENT –

SPECIALIZAREA AGROTURISM

BUCURESTI

Proiect practica T.C.A

Paunescu C-tinAlexandru

10



Grupa 8215

11

Marele Alb - Tendinte Si Perspective in Cresterea Porcinelor in Romania

Documents

Transcript of Marele Alb - Tendinte Si Perspective in Cresterea Porcinelor in Romania