Ren Gunon, Marea Triad, (breviar de idei)

La alctuirea acestei fise am utilizat volumul La Grande Triade, aprut la Gallimard, 1957.01. Ternarul taoist este Cer-Pmnt-Om (n chinez tien-ti-huen). Nu are nimic n comun cu Trinitatea crestin, sau cu Trimrti hindus. Nimic n comun nici cu triada egiptean Isis, Horus si Osiris.02. Triada este n traducere Societatea Cerului si a Pmntului. Astfel, dincolo de orice alt propagand modern, scopul Triadelor este pur si profund spiritual. Triadele mai sunt cunoscute si sub numele de San-ho (Cele trei fluvii) si San-tien (Cele trei puncte).03. Traditia extrem-oriental s-a divizat n dou ramuri profund distincte: taoismul si confucianismul. Tot ceea ce este esoteric sau initiatic tine de taoism. 04. Scoala budist Tchan (n sanskrit Dhyana, n japonez Zen) s-a suprapus taoismului, conferindu-i o form ce l-a fcut mai accesbil. 05. Partizanii teoriei mprumuturilor, constatnd anumite similitudini ntre Triade si Masonerie, au avansat ipoteza originii istorice comune a celor dou organizatii initiatice. n fapt, nu este vorba dect de o identitate de principii.06. Triada extrem-oriental apartine tipului de ternar format din doi termeni complementari si un al treilea care este produsul uniunii primilor doi, al actiunii si al reactiunii lor reciproce.07. Un alt tip de ternar este cel care contine un principiu primar, din care deriv doi termeni opusi, sau mai degrab complementari: Purusha si Prakriti n traditia hindus, sau Cerul si Pmntul n traditia extrem-oriental - fr a pierde din vedere principiul superior din care sunt derivati (numit Tai-ki Marele Extrem, sau Tai-i Marea Unitate).08. Asadar, cele dou ternare chineze sunt: 1) Tai-ki, Tien si Ti; 2) Tien, Ti si Jen.09. Cerul este reprezentat printr-un cerc. Pmntul printr-un ptrat. Omul Universal printr-o cruce. Cerul si Pmntul sunt cele dou desemnri pentru Esenta si Substanta universal. Omul Universal este cel ce le uneste.10. Numrul de zece mii semnific n taoism ansamblul manifestrii universale.11. Cerul este asimilat perfectiunii active (Khien), n timp ce Pmntul este asimilat perfectiunii pasive (Khouen). Dar nici unul dintre ele nu atinge perfectiunea n sens absolut. Cerul si Pmntul sunt respectiv principiul masculin si principiul feminin.12. Mersul descendent al unui ciclul de manifestare mergnd de la polul su superior care este Cerul la polul inferior care este Pmntul, poate fi considerat ca plecnd de la forma cea mai putin specific dintre toate, care este sfera, pentru a ajunge la cea care este dimpotriv cea mai rigid, care este cubul.13. Yang (principiul activ, pozitiv, masculin, luminos) tine de natura Cerului, n timp ce yin (principiul pasiv, negativ, feminin, ntunecos) tine de natura Pmntului. Aspectul yang corespunce la ceea ce este spiritual si esential, identificndu-se cu lumina n toate traditiile. Aspectul yin se identific cu substanta, cu ininteligibilitatea inerent indistinctiei sale sau strii de pur potentialitate.14. n nici un lucru manifestat yang sau yin nu sunt niciodat pure. Exist, conform unei formule masonice, lumin n ntuneric si ntuneric n lumin.15. Dac se consider yang si yin sub aspectul lor de elemente masculin si feminin, s-ar putea spune c orice fiint este androgin ntr-un anume sens si ntr-o oarecare msur, si aceasta mai cu seam dac aceste dou elemente sunt mai echilibrate n el. Caracterul masculin sau feminin al unei fiinte poate fi considerat ca rezultnd din predominanta unuia sau a altuia dintre aspecte.16. Pmntul apare cu fata sa dorsal, iar Cerul cu fata ventral. Din aceast cauz, yin este la exterior, iar yang este la interior. Altfel spus, influentele terestre, care sunt yin, sunt singurele sensibile, si influentele celeste, care sunt yang, scap sensurilor si nu pot fi sesizate dect prin faculttile intelectuale.17. Simbolul yin-yang reprezint cercul destinului individual. El este echivalentul Androginului primordial, dar si a Oului Lumii.18. Simbolul dublei spirale este foarte apropiat de yin-yang. Se regseste n arta traditional a celor mai diverse tri. Exist o relatie ntre dubla spiral si cele dou sensuri de rotatie ale swasticii, care exprim aceeasi dubl actiune a fortei cosmice. n arta chinez, forma de spiral apare mai ales n figurarea dublului haos al apelor superioare si inferioare (adic a posibilittilor informale si formale), adesea n raport cu simbolismul Dragonului.19. Toat ornamentatia traditional are la origine un caracter simbolic.20. Simbolul lebedei este combinarea simbolului sarpelui cu cel al psrii.21. n simbolurile antice, dubla spiral este uneori nlocuit prin dou ansambluri de cercuri concentrice, trasate n jurul a dou puncte care reprezint polurile.22. Catabaza este directia descendent, n timp ce anabaza este directia ascendent.23. Dubla spiratie este expirul si aspirul universale, prin care sunt produse condensatiile si disipatiile (conform limbajului taoist), coagulrile si dizolvrile (dup terminologia hermetic), generarea si coruperea (dup Aristotel), zilele si noptile lui Brahm.24. Formula solve si coagula este considerat ca avnd n ea ntr-o oarecare manier tot secretul Marii Opere, reproducnd procesul manifestrii universale. Termenul solve este uneori reprezentat printr-un semn care urc la Cer, iar termenul coagula printr-un semn care arat Pmntul. Solve poate fi asimilat unui curent ascendent (yang), iar coagula printr-un curent descendent (yin).25. Yin-yang poate fi nftisat n dou feluri. Dac se pleac de la starea de non-manifestare pentru a se ajunge la manifestare (punctul de vedere cosmologic), condensarea se va prezenta n mod natural prima, n timp ce disiparea va veni dup ea. Dac, dimpotriv, se va pleca de la manifestare, prima care se impune este tendinta ce conduce la disipare, n timp ce ntr-o faz ulterioar coagularea va fi ntoarcerea ntr-o alt stare de manifestare.26. Orice atractie produce o miscare centripet, deci o condensare, creia i va corespunde, n polul opus, o disipare determinat printr-o miscare centrifug, astfel nct s se restabileasc sau mai degrab s se mentin echilibrul total.27. Ceea ce este condensare sub raportul substantei, este dimpotric disipare sub raportul esentei, si invers, ceea ce este disipare sub raportul substantei este condensare sub raportul esentei.28. Orice transmutare, n sensul hermetic al acestui termen, va consta n disiparea a ceea ce era coagulat si, simultan, n coagularea a ceea ce era disipat, cele dou operatiuni aparent inverse fiind n realitate cele dou aspecte complementare ale uneia si aceleiasi operatiuni.29. n initiere are loc o ntoarcere. Este ceea ce simbolismul kabbalistic desemneaz ca deplasare a luminilor.30. Operatiunile de coagulare si de disipare corespund la ceea ce traditia crestin desemneaz ca putere a cheilor, cea de a lega si de a dezlega.31. Cele dou chei sunt figurate ca fiind: una de aur (corespunztoare puterii spirituale) si una de argint (corespunztoare puterii temporale).32. n epoca primordial, omul era perfect echilibrat n ceea ce priveste complementarismul yin-yang. Pe de alt parte, era yin sau pasiv n raport cu Principiul, si yang sau activ n raport cu Cosmosul sau ansamblul lucrurilor manifestate. Se ntorcea deci naturalmente spre Nord, care este yin, ca spre propriul complementar. Dimpotriv, omul epocilor ulterioare, ca urmare a degenerescentei spirituale care corespundei mersului descendent al ciclului, a devenit yin n raport cu Cosmosul. El se ntoarce deci spre Sud, care este yang, pentru a primi de acolo influentele principiului complementar celui devenit predominant n el, si pentru a restabili, n msura posibilului, echilibrul ntre yin si yang.33. Orientarea spre Nord este polar, n timp ce cea spre Sud este solar.34. n hrtile chineze, Sudul este plasat n sus si Nordul n jos, Estul la stnga si Vestul la dreapta, ceea ce este conform celei de-a doua orientri. Acest obicei a existat si la vechii Romani, si a subzistat chiar n timpul unei prti din evul mediu occidental.35. n epoca lui Lao Zi stnga corespundea yang-ului, si dreapta yin-ului.36. n ebraic dreapta seminfic Sudul si stnga Nordul, ceea ce implic faptul c orientarea este considerat, ca n India, spre Est. Aceast orientare era practicat de ctre constructorii evului mediu pentru a determina orientarea bisericilor.37. Numerele impare corespund yang-ului, sunt masculine si active, iar numerele pare corespund yin-ului, sunt feminine si pasive. Numerele impare sunt celeste, numerele pare sunt terestre.38. Unitatea nu este numr, ea este principiul nsusi al numrului. 2 este primul numr (apartinnd Pmntului) iar 3 este primul numr impar (apartinnd Cerului). Pmntul este naintea Cerului, la fel cum yin este naintea lui yang.39. n China, institutiile sociale au fost concepute dup modelul ordinii cosmice.40. Toate complementarismele, de oricare tip ar fi, si gsesc principiul n prima dintre toate dualittile, care este cea dintre Esent si Substant, sau, cea dintre Cer si Pmnt.41. Pentru pitagoricieni, 5 era numrul nuptial, suma primului numr par sau feminin (2) si a primului numr impar sau masculin (3). Numrul 2 exprim natura Pmntului, numrul 3 pe cea a Cerului.42. 5 exprim msura Pmntului, 6 pe cea a Cerului (din punct de vedere a manifestrii si nu n sine).43. Numrul 10, dublul lui 5 este atribuit Cerului, iar numrul 12, dublul lui 6 Pmntului. Numrul 10 este yang si n legtur cu Soarele, numrul 12 este yin si n legtur cu Luna, Pmntul, apa si Nordul.44. Numrul 11, suma lui 5 si 6, reprezint uniunea central a Cerului si a Pmntului. Este asadar numrul Cii Cerului si a Pmntului n toate traditiile.45. Omul veritabil este cel care posed plenitudinea naturii umane, dezvoltndu-si n el integralitatea posibilittilor pe care aceasta le implic. Ceilalti oameni nu sunt dect potentialitti umane mai mult sau mai putin dezvoltate n unele aspecte.46. Oamenii obisnuiti sunt yin n raport cu Cosmosul si yang n raport cu Dumnezeu. Omul veritabil este perfect echilibrat sub raportul yin-yang, si, n acelasi timp, exist o preeminent a naturii celeste n el, fiind yang n raport cu Cosmosul si yin n raport cu Dumnezeu.47. Omul veritabil este de asemenea omul primordial, asadar conditia sa este cea care era natural umanittii la originile sale, si de la ea umanitatea s-a ndeprtat putin cte putin, n cursul ciclului su terestru, pentru a ajunge pn la starea n care se afl acum ceea ce am numit omul obisnuit, si care nu este propriu-zis dect omul czut al crestinismului.48. Decderea spiritual atrage un dezechilibru sub raportul yin-yang.49. Distinctia dintre omul veritabil si omul transcendent (din taoism) este cea dintre omul individual perfect ca atare si Omul Universal (din islam).50. Omul veritabil este cel care a ajuns la captul micilor mistere, adic a perfectiunii strii umane. Astfel, el se gseste astfel n Invariabilul Mijloc, si scap vicisitudinilor rotii cosmice, pentru c centrul nu particip la miscarea rotii.51. Atunci cnd se compar diferiti ternari traditionali (de tipul Treimii crestine, sau Tien-Ti-Huen taoiste, sau Tribhuvada hinduse), este imprudent s se ajung la concluzia c termenii corespondenti sunt necesarmente identici, fie chiar si n cazul n care unii dintre ei sunt desemnati identic.52. Tribhuvada hindus este compus din trei lumi: Pmnt (Bh), Atmosfer (Bhuvas) si Cer (Swar). Aceste trei lumi reprezint ansamblul manifestrii, mprtit n cele trei niveluri fundamentale, care constituie respectiv domeniul manifestrii corporale, cel al manifestrii subtile, si cel al manifestrii grosiere sau corporale.53. Manifestarea informal este cea n care predomin influentele celeste. Manifestarea corporal este cea n care predomin influentele terestre. Manifestarea subtil combin ambele stri.54. Omul apartine prin spirit domeniului manifestrii informale, prin suflet celui al manifestrii subtile, si prin corp celui al manifestrii grosiere. n aceasta const corespondenta dintre microcosmos si macrocosmos.55. Exist o corelare ntre modificrile nivelului uman si cele ale nivelului cosmic.56. Dualitatea cartezian spirit-corp care s-a impus gndirii occidentale moderne nu are nici o corespondent cu realitatea. Toate traditiile admit distinctia: spirit-suflet-corp. Doar modernitatea occidental a fcut confuzia dintre spirit si suflet, cu consecinte care nu sunt doar teoretice.57. Pitagoricienii au vorbit de un cuaternar fundamental: Principiul (transcendent n raport cu Cosmosul), apoi Spiritul si Sufletul, si n cele din urm Hyle primordial.58. Corpul are n suflet principiul su imediat, dar nu ajunge la spirit dect indirect, prin intermediul sufletului.59. Sufletul, ca intermediar ntre spirit si corp, este un principiu mediator. Spiritul si sufletul sunt ntr-o oarecare manier complementare, spiritul fiind yang si sufletul yin. Primul este simbolizat prin Soare, cellalt prin Lun. Spiritul este lumina emanat direct din Principiu, n timp ce sufletul este o reflectie a acestei lumini.60. Sarpele este unul dintre simbolurile Animei Mundi, pentru c, desi actioneaz n lumea corporal, apartine si nivelului subtil.61. Ternarul alchimic este: Sufl, Mercur si Sare. Sulful apare ca principiu activ masculin, n timp ce Mercurul apare ca principiu pasiv feminin. Sarea este neutr. Sulful si Mercurul sunt complementari.62. Sulful, asimilat principiului focului, tine de activitatea interioar, iradiind din centrul nsusi al fiintei.63. Psihologia analizeaz doar fenomene periferice si nu se raporteaz dect la modificri superficiale ale fiintei.64. Mercurul este un principiu umed. Considerat ca actionnd la exterior, ca fort centripet si compresiv. Se opune actiunii centrifuge si expansive a Sulfului.65. Sulful este yang si Mercurul este yin.66. Din actiunea interioar a Sulfului si actiunea exterioar a Mercurului se produce o cristalizare, Sarea. Este piatra cubic a simbolismului masonic.67. Exist un raport evident ntre Sulf si spirit pe de o parte, si ntre Mercur si suflet pe de alt parte.68. Sarea nu poate fi identificat fr rezerve cu corpul, acesta din urm corespunzndu-i sub anume aspecte si ntr-o aplicatie particular a ternarului alchimic. ntr-o alt aplicatie, individualitatea n ntregime corespunde Srii, Sulful este principiul fiintei si Mercurul este ambianta subtil a unei stri de existent.69. Sulful este comparabil cu o raz luminoas, Mercurul cu planul de reflectie, si Sarea cu produsul ntlnirii primeia cu al doilea. 70. Natura uman este format din dou prti: fiinta n ea nssi, care reprezint latura interioar si activ, la care se adaug influentele mediului n care se manifest, si care reprezint latura exterioar si pasiv.71. n simbolul crucii, verticala reprezint ceea ce leag ntre ele toate strile de manifestare ale aceleiasi fiinte, si care este expresia acestei fiinte nssi, sau personalitatea ei, proiectia direct prin care aceasta se reflect n toate strile sale, n timp ce planul orizontal reprezint domeniul unei stri oarecare de manifestare, nftisat n sensul macrocosmic. n consecint, manifestarea fiintei n aceast stare va fi determinat de intersectia verticalei considerat cu acest plan orizontal.72. Fiinta se manifest adoptnd elemente ale ambiantei. Cristalizarea ambiantei se face n urma actiunii, asupra acesteia, a proprie sale naturi interne.73. Exist nu doar o ereditate fiziologic, ci si o ereditate psihic, explicndu-se prin prezenta, n constituirea individului, a elementelor mprumutate din mediul n care a avut loc nasterea sa.74. n Occident unii refuz s admit ereditatea psihic, pentru c ei cred c domeniul psihic apartine strict individului, independent de orice influent a acestui mediu. Altii, admitnd aceast ereditate, cred c pot concluziona c fiinta, n tot ceea ce ea este, este n ntregime determinat de mediu, ceea ce este la fel de fals. Ambele opinii reduce fiinta la manifestarea ei individual, ignornd orice principiu transcendent n raport cu ea.75. Dualitatea cartezian corp-suflet las deoparte abuziv spiritul. Aceast dualitate echivaleaz cu cea a fiziologicului si a psihicului, considerat ca ireductibil si continnd ntreaga fiint n cei doi termeni. n realitate, aceast dualitate contine doar aspectele superficiale si exterioare ale fiintei manifestate, apartinnd planului orizontal al existentei.76. Situatia fiintei n mediul n care se afl este determinat de natura sa proprie, elementele pe care le mprumut din ambiant corespunznd n mod necesar cu aceast natur, altfel nici nu ar putea s le asimileze efectiv, fcnd din ele modificri secundare ale sinelui.77. Veritabilele cauze a tot ceea ce i se ntmpl unei fiinte sunt ntotdeauna posibilittile inerente ale naturii nsesi ale acestei fiinte, adic ceva de ordin pur interior.78. Relatia pe care o fiint o are cu alta este traducerea, n raport cu mediul, a unei posibilitti inerente naturii proprii a acestei fiinte.79. Adevrata determinare nu vine dinafar, ci din fiinta nssi, iar semnele exterioare permit doar s se discearn determinarea, dndu-i cumva o expresie sensibil, cel putin pentru cei care vor sti s le interpreteze corect.80. Fiecare fiint tine de o dubl natur, sulfuroas n interior si mercurial n exterior.81. Traditia extrem-orienal spune c la origine Cerul si Pmntul nu erau separati, dar, pentru ca manifestarea s poat s se produc, a trebuit ca Fiinta s se polarizeze n Esent si Substant. De atunci, comunicarea celor dou se stabileste doar prin Axa Lumii.82. Sigiliul lui Solomon este format din dou triunghiuri opuse: triunghiul cu baza sus este natura celest, iar triunghiul cu baza jos este natura terestr, ansamblul simboliznd Omul Universal, mediatorul prin excelent.83. Un alt simbol extrem-oriental este cel al testoasei care se afl plasat ntre cele dou prti superioar si inferioar ale carapacei, asa cum Omul este ntre Cer si Pmnt. Retragerea n interiorul carapacei simbolizeaz concentrarea n starea primordial, care este starea omului veritabil, cel care realizeaz plenitudinea posibilittilor umane.84. Compasul si echerul corespund simbolic cercului si ptratului, adic figurilor geometrice care reprezint respectiv Cerul si Pmntul. 85. n simbolismul masonic, compasul este n mod normal plasat sus, si echerul jos, ntre cele dou aflndu-se steaua cu cinci colturi, care simbolizeaz Omul.86. Compasul, simbol celest, deci yang si masculin, apartine lui Fo-hi, n timp ce echerul, simbol terestru, deci yin sau feminin, lui Niu-koua, dar cnd sunt reprezentati mpreun si uniti prin cozi de sarpe, Fo-hi poart echerul si Niu-koua compasul.87. Imperiul chinez si atribuia o situatie central n raport cu lumea. Acelasi lucru s-a petrecut n cazul fiecrei regiuni a globului terestru care adpostea centrul spiritual al unei traditii, devenit Tar Sfnt, punctul n care se reflect direct activitatea Cerului.88. mpratul chinez aprea ca regulator al ordinii cosmice nssi, unind influentele celeste cu influentele terestre.89. Ideograma Wang (rege) este compus din trei trsturi orizontale figurnd respectiv Cerul, Omul si Pmntul, unite prin mijloc, de o trstur vertical, cci functia Regelui este s uneasc.90. Wang desemneaz Omul ca termen median al Marii Triade, nftisat n rolul su de mediator. Este vorba nu de omul primordial, ci de Omul Universal nsusi.91. Concomitent, Wang, identificat cu axul vertical, este desemnat ca fiind Calea Regal (Wang-Tao). Pe de alt parte, aceast ax este si Calea Cerului (Tien-Tao).92. Wang este Pontifex, dup cea mai riguroas etimologie a substantivului. El este cel ce face punte, si puntea nssi prin care se opereaz comunicarea cu strile superioare.93. Cea mai bun traducere pentru Wang este cea de Rege-Pontif, singura care poate reda convenabil sensul termenului, pentru c este singura care exprim complet functia pe care o implic (sacerdotal si regal). De remarcat c Regele-Pontif aminteste de biblicii Regi-Magi.94. Tchenn-jen (omul veritabil) este cel care a atins plenitudinea strii umane.95. Cheun-jen (omul transcendent, omul divin, omul spiritual) este cel care a realizat Identitatea Suprem. El nu mai este om, n sensul individual al cuvntului, pentru c a depsit umanitatea si s-a eliberat de conditiile ei specifice.96. Omul transcendent si omul veritabil corespund termenilor de mari mistere si mici mistere, si sunt cele mai nalte grade ale ierarhiei taoiste.97. Etapele micilor mistere taoiste: tao-jen (omul Cii), tcheu-jen (omul dotat), cheng-jen (omul ntelept).98. Ierarhia confucianist contine si ea trei nivele: cheu (literatul), hien (savantul), cheng (nteleptul). 99. n ochii oamenilor obisnuiti, omul transcendent si omul veritabil nu pot fi distinsi.100. n evul mediu occidental era nc triada: Dumnezeu, Homo, Natura. Ea corespunde ntru totul Marii Triade taoiste: Cerul, Omul, Pmntul.101. Ceea ce este divin, fiind n mod necesar exterior tuturor lucrurilor, actioneaz n modul unui principiu sulfuros, n timp ce ceea ce este natural joac rolul unui principiu natural. Omul, produs al divinului si al naturii concomitent, se gseste situat la limita dintre interior si exterior, adic n punctul unde se ntlnesc si se echilibreaz influentele celeste si influentele terestre.102. Cuvntul latinesc natura, ca si grecescul physis, contine n el ideea de devenire.103. Bacon priveste termenii Deus, Homo, Natura ca fiind trei obiecte de cunoastere distincte. Dar prioritatea este acordat filosofiei naturale, singura care poate fi descoperit conform metodelor experimentale.104. Spiritul modern denatureaz orice cunoastere de origine traditional pe care n-o respinge pur si simplu.105. Auguste Comte si-a imaginat c, oricare ar fi genul de speculatie intelectual fcut vreodat de om, scopul a fost ntotdeauna explicarea fenomenelor naturale. El a gsit c ar fi fost trei etape n explicarea lumii: starea teologic, cea care ajunge la ideea de Dumnezeu, starea metafizic, cea care ajunge la ideea de Natur, si starea pozitiv, cea care ajunge la ideea de Om.106. n realitate, singurul lucru care a existat vreodat este monoteismul, ntotdeauna si n toate religiile, exceptie situatiile n care vulgul nu a fost capabil s-l mai perceap ca atare, si n situatiile de extrem degenerescent a unor anumite forme traditionale. [Asadar, termenul de politeism este pur inventie.]107. Ternarului Deus, Homo, Natura, i corespunde riguros cel format de Provident, Voint, Destin.108. Vointa uman, unindu-se cu Providenta si colabornd constient cu Ea, poate echilibra si neutraliza Destinul.109. Cele trei gune ale traditiei hinduse corespund respectiv: sattwa Cerului, rajas Omului si tamas Pmntului.110. Reprezentarea rectilinie a timpului este inexact, pentru c acesta este spiralat.111. Prezentul apartine Omului, trecutul Destinului (de unde caracterul su de necesitate), iar viitorul Providentei (de unde caracterul su liber). Dar aceast repartitie este o chestiune de perspectiv, pentru c, pentru o fiint care se gseste n afara conditiei temporale, nu mai exist nici trecut, nici viitor, ambele aprnd ntr-o perfect simultaneitate.112. Un alt ternar este Deus, Homo, Rota (roata cosmic, simbol al lumii manifestate).113. Roata este asimilabil cercului, al crei centru este Principiul si circumferinta reprezint manifestarea. n astrologie, este semnul Soarelui. n alchimie, este semnul aurului. n numerologie corespunde denarului (10).114. Exist n simbolul rotii un ternar constituit prin centru, raz si circumferint. Acesta corespunde respectiv Cerului, Omului si Pmntului.115. n buddhism Arhatii sunt cei care au atins nivelul de Om Veritabil, iar Bodhisattwa sunt cei care au atind nivelul de Om Transcendent.116. Ton arton ton epiousion nu nseamn propriu-zis pinea noastr cea de toate zilele, cum s-a tradus ndeobste, ci literalmente pinea noastr supraesential, sau supracelest, adic provenind din Principiul nsusi.117. Litera ebraic iod, prima din Tetragram, reprezint Principiul, astfel nct valoarea ei numeric este 10. Litera I a alfabetului latin este si ea un simbol al Unittii.