MAREA CASPICA

Marea Caspică este cel mai mare lac pe Pământ, așezat la hotarul Europei și Asiei și este numit mare datorită dimensiunilor sale impresionante. Marea Caspică reprezintă un lac lipsit de scurgere, iar apa în el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aproximativ de 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafața Mării Caspice (fără lacul Kara Bogaz Gol) măsoară 371.000 km², iar adâncimea lui maximă - 1025 m.

Marea Caspică s-a format aprox. 10 milioane ani în urmă, atunci când Marea Sarmatică, pierzând legătura cu Oceanul Planetar acum aprox. 70 milioane de ani, s-a divizat în două părți, ce s-au dezvoltat mai târziu în Marea Neagră și Marea Caspică.

Suprafața și volumul apei Mării Caspice variază mult în dependență de variația nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafața este egală cu aprox. 392,6 mii km², iar volumul apei – cu cca 78648 km³, ceea ce alcătuiește în jur de 44 % din rezervele totale de apă dulce din lacuri de pe Terra. Adâncimea maximă în Marea Caspică se semnalează în depresiunea Sud-Caspică, la 1025 m de la suprafața apei. După adâncime, Marea Caspică este depășită doar de Baikal (1620 m) și Tanganyika (1435 m).

Lungimea liniei de țărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 – 6700 km; până la 7000 km dacă luăm în considerație și insulele. În Marea Caspică se găsesc cca 50 insule de dimensiuni relativ mari, suprafața totală a cărora este aproimativ 350 km². Cele mai mari insule: Așur-Ada, Garasu, Gum, Daș şi altele. Cele mai mari golfuri ale Mării Caspice: Argahanski , Komsomoleț , Mangâșlac , Kazah , Turkmenbașî , Turkmen , Gâzâlagaci , Astrahani.

În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte. Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă fiind de 215 – 224 km³. Volga, Ural, Terek și Emba dau Mării Caspice 88 - 90 procente din totalul volumului de apă pe care marea o capătă de la râuri.

Pe țărmul estic se află un lac salin - Kara-Bogaz-Gol, care până în 1980 era un golf-lagună a Mării Caspice, unită de ea printr-o strâmtoare îngustă. În anul 1980 a fost construit un dig care despărțea Kara-Bogaz-Gol-ul de Marea Caspică, iar în 1984 - o construcție de evacuare a apei, în rezultatul căreia nivelul apei în Kara-Bogaz-Gol a scăzut cu câțiva metri. În 1992 strâmtoarea a fost restaurată, dar prin ea din Marea Caspică curge o cantitate mare de apă, care în Kara-Bogaz-Gol se evaporă. Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol 8 – 10 km³ de apă (după alte date - 25 de mii km³) și circa 150 mii tone de sare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Caspianseamap.png

Marea Caspică scaldă malurile a cinci țări: Rusia (Daghestan, Calmâkia, Astrahan) – la vest și la sud-vest, linia țărmului – 695 km; Kazahstan – la nord, la nord-est și la est, linia țărmului – 2320 km; Turkmenistan – la sud-est, linia țărmului – 1200 km; Iran – la sud, linia țărmului – 724 km și Azerbaijan – la sud-vest, linia de țărm – 955 km.

După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice și azi este o problemă care cauzează divergențe între șefii statelor de pe țărm, legate de sursele de țiței și gaz natural și de resursele biologice. Negocierile între statele de pe țărm au ținut o lungă perioadă de timp. Azerbaijan, Turkmenistan și Kazahstan insistau asupra divizării Caspicii după linia de mijloc, dar Iran – pe

împărțirea Caspicii în cinci teritorii egale pentru fiecare stat. În 2003 Rusia, Azerbaijan și Kazahstan au semnat un acord ce prevedea totuși divizarea Caspicii după linia de mijloc.

Cel mai mare oraș-port de pe malul Mării Caspice este Baku, capitala Azerbaidjanului, care se află în partea sudică a peninsulei Abșeron și care numără 2,07 milioane locuitori. Alte orașe de pe malul Mării Caspice din Azerbaijan sunt Sumgait, care se află în partea nordică a peninsulei Abșeron, și Lenkoran, care se află nu departe de granița sudică a Azerbaijanului. În partea sud-estică a peninsulei este situat un sat de muncitori petroliști Neftianîe Kamni, ceea ce în traducere înseamnă "pietre de petrol", clădirile căruia stau pe niște insule artificiale și pe teritorii tehnologice.

FLORA ŞI FAUNA. Lumea vegetală a Mării Caspice și a malurilor sale este reprezentată de 728 specii, printre care cele mai numeroase sunt algele albastre-verzi, roșii, cafenii, urmate de plantele cu flori. Fauna își are originile în epoca neogenă, totuși, unele specii au fost plantate de mâna omului.

Lumea animală reprezintă 1809 specii, dintre care 415 vertebrate. În lumea subacvatică viețuiesc 101 specii de pești, aici este concentrată cel mai mare număr de pești cartilaginoși, dar și de pești de apă dulce, precum carpul sau șalăul. Marea Caspică servește mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul, știuca ș. a. Marea Caspică mai adăpostește și o specie marină de mamifer – foca caspică.

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://media.realitatea.ro/multimedia/image/200904/full/image

Din păcate, majoritatea speciilor din Marea Caspică sunt ameninţate de poluare.

În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. Aici se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc.

Seceta şi scaderea nivelului apei în Marea Caspică poate afecta sturionii, specie de peşti care în libertate este deja pe cale de dispariţie din cauza poluării şi pescuitului excesiv. Pentru mai mulţi ani, Rusia a interzis vânzările de caviar de la Marea Caspică, însă, în iulie, Conferinţa pentru Comerţ Internaţional cu Specii pe Cale de Dispariţie şi Faună Aflată în Pericol a reînceput să stabilească o cotă de export pentru regiune. Companiile care vând caviar aşteptau o majorare a vânzărilor odată cu redeschiderea pieţei legale, însă acum sunt îngrijorate. Există, încă, o piaţă neagră înfloritoare a caviarului din regiunea Mării Caspice, notează FT, preţul ajungând până la 10.000 de dolari pe kilogram, în pofida campaniilor de combatere organizate de autorităţi. ( Sursa: Mediafax )

RESURSE. Tarile din regiunea Marii Caspice incearca sa gaseasca o solutie la disputele ce au loc in ultima perioada cu privire la aceasta. Intreaga polemica graviteaza in jurul resurselor din mare: sturioni, zacaminte naturale de gaz si petrol.

În Marea Caspică se află surse bogate de petrol și gaz natural. Rezervele de petrol alcătuiesc în jur de 10 miliarde tone, iar împreună cu gazele naturale – 18 - 20 miliarde tone. Extragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul 1820, când pe peninsula Apșeronski a fost săpat primul puț de petrol. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii.

“Marea Caspica nu este doar o balta asa cum o numesc multi. Marea este foarte bogata in zacaminte de petrol si gaze. Un tratat special semnat de catre statele Caspice ar trebui sa imparta marea in mai multe zone, insa unii membri inca mai au discutii referitoare la termenii tratatului. Se pare ca nu exista o solutie pasnica la aceasta problema…” spun experții citați de ziarul PRAVDA.

"Disputa dintre Turkmenistan si Azerbaijan este una dintre disputele cheie. Ele se lupta pentru dreptul de a dezvolta trei mari campuri de petrol. Azerbaijan deja dezvolta doua dintre cele trei campuri disputate, pe care Turkmenistanul le considera ale sale. Partenerii din Vest au sperat ca situatia se va remedia dupa ce Turkmenistanul va avea un nou lider, insa problema ramane inca nerezolvata", spune Andrei Grozin, expert in cadrul Institutului pentru CSI si Statele Baltice.

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.financiarul.com/uploads/modules/news

Turkmenistanul şi Azerbaidjanul sunt gata să înceapă construcţia gazoductului transcaspic, primul pas în acest sens constituindu-l evaluarea riscurilor ecologice pe care le-ar presupune trasarea unui tronson al acestui gazoduct prin Marea Caspică. În opinia experţilor, gazoductul transcaspic va juca un rol foarte important în livrările de gaz turk-men pe piaţa europeană prin sistemul Nabucco, informează Agerpres.

În luna martie, la Aşhabad, s-a des-făşurat conferinţa internaţională "Aspectele ecologice ale sistemului de conducte transcaspice", la care au participat experţi occidentali şi specialişti de la cele mai mari concerne energetice din lume, informează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Realizarea proiectului Nabucco a fost blocată de problema delimitării teritoriale, aminteşte ziarul rus. Ţările cu ieşire la Marea Caspică - Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Iran - nu au ajuns încă la un acord privind statutul acestei ape, ceea ce înseamnă că despre construcţia unei conducte prin Marea Caspică nici nu poate fi vorba. Cu toate acestea, în ultima vreme Aşhabadul pleacă de la ideea că pentru construcţia gazoductului transcas-pic pe fundul mării este nevoie doar de acordul acelor ţări prin apele teritoriale ale cărora va trece acesta, adică al Azerbaidjanului şi Turkmenistanului, excluzând în acelaşi timp Iranul vecin. Acesta din

urmă se pronunţă categoric împotriva construirii oricăror conducte prin Marea Caspică, atenţionând cu posibile catastrofe ecologice.

"Ţinând cont de faptul că, până în 2020, extracţiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creşte de două ori, de la 27 miliarde mc până la 50-55 miliarde mc, iar majorarea extracţiilor de gaz în Turkmenistan se va apropia, în 2030, de 250 miliarde mc, din care ţara intenţionează să exporte 200 miliarde, interesul funcţionarilor europeni de rang înalt faţă de Baku şi Aşhabad devine un lucru firesc", explică politologul azer Ilgar Velizade. În aceste condiţii, problema zăcământului disputat Sardar din Marea Caspică este scoasă în afara discuţiilor pe marginea gazoductului transcaspic.

http://www.bloombiz.ro/international/nabucco-schimba-regulile-in-economia-gazoductelor_1463850

Poluarea din Marea Caspica a atins un nivel critic, deoarece anual sunt deversate aici peste 120.000 de tone de hidrocarburi, a atras atentia Reza Purgholam, responsabil al Institutului Iranian de Cercetare Ecologica pentru Marea Caspica. Situatia in Marea Caspica este deosebit de grava si datorita insuficientei posibilitatilor naturale de dilutie.

“In materie de poluare, Marea Caspica se afla intr-o situatie critica”, din cauza celor “122.350 de tone de diverse hidrocarburi ce vin sa o polueze anual”, a explicat expertul iranian, citat de AFP.

Aceasta situatie a fost provocata de lucrarile de exploatare a zacamintelor de petrol din aceasta mare complet izolata de oceanul planetar si de traficul maritim petrolier intens care o strabate. Aceste hidrocarburi ar putea fi cancerigene, lor adaugandu-li-se si importantele cantitati de metale grele cu care este impanzita Marea Caspica. “In fiecare an, 304 tone de cadmiu si 34 de tone de plumb polueaza aceasta mare”, a adaugat Purgholam. El estimeaza ca “95% din aceasta poluare” provine de la trei tari riverane din nordul si nord-vestul Marii Caspice, mai exact de la Rusia, Kazahstan si Azerbaidjan, care detin o importanta industrie petroliera offshore si ale caror ape curgatoare aduc deseurile in mare. Iranul este responsabil pentru numai 5% din poluare, care se realizeaza sub forma deseurilor agricole (ingrasaminte si pesticide) sau menajere (detergenti).

Totusi, statul asiatic a demarat deja programe pentru reducerea lor, a asigurat Purgholam. In consecinta, deseurile agricole poluante ale provinciei Mazanderan, din sud-estul Marii Caspice, au fost reduse, de la 10.000 de tone anual, la 4.000 de tone in ultimii zece ani. Rezolvarea gravelor probleme de mediu cu care se confrunta Marea Caspica face parte dintr-o serie de dosare asupra carora tarile sale riverane inca nu au ajuns la un acord, deoarece nu s-au inteles cu privire la statutul juridic al acestui spatiu maritim si la delimitarea apelor teritoriale.

Aceasta situatie amana, de mai multi ani, semnarea unei Conventii internationale pentru Marea Caspica destinate sa asigure cooperarea tuturor statelor riverane in toate domeniile.

BIBLIOGRAFIE

1. Hidrologia uscatului, Gh. Romanescu, 20062. Geografia mediului, Irina Brandușa Ungureanu, 20053. Enciclopedia online wikipedia.org

Proiect realizat de:Bodean Natalia, Geografia Mediului, anul IIGrupa 2121