Prof. univ. dr. Ilie GAVRILAProf. r-rniv. dr'. Dan NIT-ESCU

Prof-. univ. dr. paul TInase GHfTAProf. univ. dr. Constantin pOPESCU

ECONOMEManuaf, psmtru clasa axr-a

Manualul a fost aprobat prin Ordinul mrnistrului trducatiei si Cerceterii N.4742 din 21.07.2006, in urmaevaluirii calitative organizate de cdtre Consiliul llationa! pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor gi esterealizat in conformitate cu programa analitice aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetariin(. 3252 din 1 3.02.2006.

Relurcn [i nretocl ic o-gtiintifi c i.pro{ univ clr. Coralia ANGELESCU

gclC atcdrl [:.conomic ;i l)olitici E,conomice.Acaclcmia dc Stutlii I;corronricc Bucurcsti

prol. srad i Vir;rica Elerra NIOCANtii nsl-lector spocial i tatca [: conorn i c. I rispectoralul $ctr l.rr J ude geart Praho v lr

Redact\)r: tlr Nlihai NIILCACopurl i. Alexan d ru ION

Rcr izie text. Daniela i\IARINESCU'l ehnoredactarc computerizatla Lum in ita DR,.\GOlVt IR

Copyright O Etliture Economici Preuniversitaria, 2006lSuN (10) e73-Bil8-71-8; ISBN (13) 978-973-1t318-71-7

Descrierea CIP a Bibliotccii NationaleEconornie: manual perrtru clasa a XI-a / Ilie Gavrilf,. Paul -[inase GhitA,

Dan Nilescu. Constantin Popcscu - Iltrcurc;ti: liditura l]conomicf, Preuniversitaria, 2006Bihliosr.

ISIJN ( I 0) 973-l{3 I 8-7 l-ti: ISBN ( I 3) 978-973-83 t8-7 t-1[. Gar rila. ilic: II. Ghit[, Paul Tiinarse;

III Ni[escu. Dan: [\r. Popcscu. Constantin

3 j(075.3 5)

.o{}otiriE:,T*Editura Economici

PREUNIVERSITARIAtel.: 31 4. 1 0. 12: 319.64.96; 31 9.64.97;

telJfax: 317.67.68;E-mail: edecon @ edecon.ro;

bff ice @ edeconomica.com ;

http: //w'ww.edecon-ro;www.edeconomica.com

Tiplrit 2006

Cuvint-inainte

Acest ntanual este destinat elevilor dintnvdtdnthntul liceal - clasa a XI-a, aXII-tt, ruta SAM, dar ;i altor persoane dornice sa se inilieze in stutlittl economiei.in elaborarea sa, autorii au avut tn ved.ere cd economict, ca activitate fitncktmentaldin orice soc'ietote, poate $ trebuie sd primeasc.ri o explicatie adecvcttcl pentru aputea.fi tnyeleasa.

Cwprinsul manualului prezintd, tntr-ct stntctur(f logicit, econoruia capitalistdca expresie a actiunilor promovate pe criterii de rctlionalitote ec:onomicd.

Conceptele, procesele economice, mecanismele si instntmentele.folosite suntprezentate elevilor tn legdtura cu economia i^eald, urmdrind.u-se tntelegereatendintelor vietii econornico-socicile de la noi din yara si din lume, ctsigttrdndu-lecuno;tinlele necesare pentru un conxportoment economic tn cuno;tinld cle cauzd.

irt procesul de elaborare a mcmuarurui, ant pornit cle la e.uperier{a preddriiacestei discipline, precum qi de la dificulta;ile pe cure le tntdmpind elevii liceelordin lara ruoastrd. De asemenea, au.fost awtte tn veclere observctliile si sttgestiilealtor cadre didactice ;i ale presei. Le murlumiru luturor ;i rtitnanem deschi;icomunicdrii pentru irnbundtdtirea conlinutului aces tui marurul.

Arn mai considerat mil sa asigurdm eremente ajutdtoare - scherne, clicrgrame,texte de comentat, probleme, miniglosare, urmdrind sti credm cad.rtil cctre permitec:a prin stucliul economiei in liceu sd se contureze nmi bine personalitatea activa qimotivalia implicdrii practice a elevilor in cunoa;terea lumii afacerilor si apoitnac ; i uni s p e c ific e ac e s te ia.

AvAnd tn vedere diferenyierea numdrului tle ore pentru stucliul economieitnfunctrie de profilurile liceelor si posibilitatile reale exi.stente, rdmdne ca profesoiisd udapteze gradual gi metodic aspectele consid,erate majore pentrtt tnlelegerea $iinsu;irea acestei discipline la clasele cu o ord pe sdptdmdnd. pentrtt a facilita oe$emenea decizie, au maifost realizate, cu caracter oprional, casete, texte tematice;i aplicatrii care pot.fifolosite de toyi elevii.

Bucure.yti,2006

Editura EconomicaDistributie

01 0553, Bucuregti, sector 1,Calea Dorobantilor nr. 33 A;tel./fax: 21O.73.1 0; 21 0.63.07;

http: i/www. e-economicshop.com

lpog

Autorii

Capitolrll 1" Activitatea economica /' A. l'levoi si bunuri 'r 6

B Re:'r-lrse :;i rationalitate i 9

C Ager:iii scorrcrrticl I 12

D " litiinta economica i 16

Capitoiul. 2.1 Proprietatea.Ei initiativaA. Lpi.oprieiatea si icrrnele sale

B. Lrbera initiativa I 25

Laoitclul;3.rComportamentul consumatorului i 28

A.. 'tltriitatea econornica i 29

B Ategerea consumalorului i 3iC. Qei'erea ' 36

Capitolulia.iComportamentul producatorului .t 40--r' i - Stoou.rtorui si factorii cje produclie / 41

B C'lmbinarea factorilor de productie / 43

C. ,.Oferta i 45

Caoitolu{ 5; Utilizarea factorilor de' A. \'Prodt,clivitatea factoriior de

ts. Costiii Productiei i 53

C ,' , irofitut ; 57

capitolirl oi eia1a. Mecanismul concurential i 63

A.\-'sernnificatiile Pietei / 64

B" Pretul I 66

CuPrins5

economice I 20i?1

productie i 48productte i 49

h {, r'u,!tiiiiii i

'lt G"o

,\C'["T VTiilAT'}tAri{_:{}rut}&{ rt-'A

rnLll. pentru a existe, e:;Lcnevoit sa-si satistaca trcbuinteie

si, pentnr ca natura ii ofera de-ii gatirnumai cAte ccva din cele necesare. eJ

trebuie si qi le asigtrrc pe toate celeizrltc.Activitltile de toate felurile prin careoamenii rerrscsc sii-si reali zeze bunurilenecesare formeaza activitatea economica salr cconomia. Acestc'a presupun relaliidin ce in ce mai numeroase qi mai complcrc atit intre rtm si natura, cat si intreoameni. Activitatea economici. luata in totiiiitlte;r coruponentelor sale realizate deoameni, formeazd obiectul Stiintei econorrli!'d.

Pentru a intelege in ce constau actiunilc liulnenilor, ce comportament individualqi/sau colectiv adoptd ei in economie si cu c; rezultate. in acest capitol vcm analizl:

l'rin studie reu ac csttii capitol, veliiiutes in[elege cd:

ne v,oile ii <tltligti pe ouftt(ni sci-;i

C. lvlecanisrnul coi:curenfial I 70

D. Piata cu concurenti pertecta / 73

F Fieie cu conci:renta impeifecta I 75

Capitolirl i. Piala monetari i 80' A,L' Banit (moneda) / E1

B. Cererea si oferta de moneda / 85

C. Reglarea masei monetare i 87

D Dobanda i 91

CapitoluliE. lpiata capitalurilor "

95i{e sunt actiunile qi obtigatiunile? i 96

3. Ftlrmeie pietei capitalurilor / 100

C . Hottrl bursei de t'alori / 105

Capitolui[9.,,'Piut, muncii / 1og- ' A. '-Cererea si cferta de muncd / 110

B Fenonnene noi pe piala muncii i 1 13

C Salariul i 116D Contractul rJe muncl' I 124

capitorul 10. C;liere si dezvoltare economici. Fluctualii economice' I 123' A. L\tilizarea venituluir | 124

B. Crestere si dezvoltare economica* I 132

C Fluctuatiile macroeconomice* / 136

Capitolul 11. ictrilibru si dezechili e* / 141

A. Echiiibre si Cezechtlibre inB Cererea agregatd si oferta

c. Friicipateie iezecnilibre ma terne' I 147

Ci lnflatia ! 148C2. $omaiul i 152

Capitolut t2. Statul in economia de pia[i. I 157- r A, postaze ale prezentei statului in economie* i 158

B strategii, potitici si instrumente economice' / 161

cCapitolul 1 168' A. /e'l 169

B Comertu! international' I 170

C . ^P\ata valutara' ! 17 4

CapitJtui t$itnt.grarea economici si globatizarea I 177' A '[ntegrarea

economica I 178

ri'Bi Uniunea EuroPeana I lBZY, Globalizarea econoniei' i 187

Bibliograf ie i 192

A. NEVOI SI RUNURI

B. RESURSE$I RATIONALITATE

C. AGENTII ECONOIVIICI

D. STIINTA ECONOMICA

it i"r..rtiitt:d t.;e lecott,stitLtie obiectul

si ctprti al (:ot"tsLunului;{t "l'uc'e activ,itute economicri

!ii rt'tuntt(i it pt'oiuce .folo,rind re,surselel,iri t i tr-ite;

ttct i t'itutea eL'onotttit'd este operetttttit' ttttrori rlenutniti Qgenti.f i uttitdli{:'i,,':IIiiliiiCe,'

:; tiirttu econonticti ore c{t obiect de,{;iit;! iLi ttcti'u,ilLttea €coltomic(i ,si('()tiiforldrrtcttttle celor L:({re () realiZectzd.

-_ aI lrlceta sa proouczt't hu ei,oile reprez,it

INevoile reprezintci cerinte sau condilii proprii oamenilor, ca fiinle natureile qi i

; ntembri ai societtilii, fdrd satisfacerea cdroru ei ntt pot exista. Stutt percepute ca i

': o stare dezagreabild (neplticutd),. ca o netmplinire sau ceva ce trebuie realizat i

ineapdrat pentrlt a atinge o stare normala. trcnrplt: foamea, setea, frigul, idr."r"r, oboseala, insecuritatea etc. i

Pentru oD, problema satisfacerii se pLlne numai pen.f6nevoile identificate. Prin identificare, nevoile respective devininterese economice, iar oarnenii actioneaz/,r conptient pentrlr

tq'ir i ili;/t'ri t'( i)tt {)t?t tc{-t

r._-_ A. Nevoi si bunuri\ C."u ce-i deterrnind pe oameni sd faci activitarte economicd, adic:i sd produca,sunt nevoile. Constringerea in acest sens este deosebit de mare, intrucAt daci oan-renii

produci, ar inceta sd mai existe.

7

de implinire pe care oamcnii o percep ca normalitate si deaceea urmiresc sa o intretina permanent.

Nevoile sLIltt satisfacute prin consurnlrl de bunurri. De aceeaele se exprima prin ccrerca pentru bunuri. Bunurile sauutilititile, cum Ii se rnai spune, reprezinta tot ceea ce folosestesau satisface nevoile vietii Si activitltii oamenilor, ale mediului.

Astfel,apa este o Lrtilitate, pentru ca satisface setea. infunctie de mdrimea $i intensitatea nevoii, aceea$i cantitate deapa aduce o satisfactie dif'erita. Pentru un elev care se joaci incurtea $colii, un pahar cu apI va avea o mare utilitate. Pentnrun aviator supraviefuitor, &l cdrui avion s-a prlbusit in degert,acelagi pahar cu ap5 va avea o utilitate Si mai rtare, deoareceintensitatea nevoii sale este cu mult mai rnare.

Desigttr, intre satisfacerea unei nevoi si bunurile la care serectlrge iu acest scop trebuie se existe o anumita concordant[pentru c'A alttel nu este posibila satisfacerea. Purtitoml nevoiiplege dacd un bun $i nLr altul i ru nevoia t?"**\{' Diversitetii nevoilor ii core diversirare abunurilor. in cadrul acesteia d :

o bunuri libere, cele la care oricine are acces in rnod liber,ta[a de care nu se actione azi dec6t consumflndu-le dupa nevoi.Sunt un dar al naturii fi virtual nelirnitate. Aeru[, lumina,cildura cosmici sunt astfel de bunuri. Libertatea cle a consumabunurile de acest gen trebuie interpretatf, intotdeauna in tirnctiede loc ;i de timp. Aerul de munte, de exemplu, este un bunliber pentru locuitorii zonelor rnontane. iar pentru ceilaltioameni este accesibil in mod condigionat de cheltuielile cudeplasarea, cazarea;i altele, pe care le fac in calitate de turisti;

o bunuri economice, denumite astfel pentru ci provin dinactivitatea economicd, sunt create de om. Caracteristica lordominantd este raritatea, faptul cA, in totalitatea lor, fata denevoile ce trebuie satisflcute, sunt insuficiente ca volLlm pistructuri calitativd, sunt produse in cantitali lirnitate si presupunLln anumit efort (resurse umane, bine;tip^o"*Ale fi dobdndit fira niciun efort, nu estr f '*-*-

I Bunurile economice pot fi bunuri pamateriale, tangibile (televizor, piine, calculator etc.), riservicii, utilitnfi nepalpabile, nemateriale, netangibile(transportul, comunicatiile, invatamf,ntul, posta, ocrotireasAnatatii. informatiile etc.). tn acelaqi timp, birnurile palpabile(materiale), ca qi serviciile sau intormafiile, pot fi destinatedirect producerii altor bunuri sau consumului pentru oameni

sub forma bunurilor economice de consum personal.Produclict cotltinud de bunuri rnateriale, cle servicii ;i

iryformatii, pentru a obtine alte bunuri, asigurd netntreruptbunuri economice de co,xsutn personal sau colectiv. \

' Ncvoile sulttclc 0 nlare

crlrnplexitatesi dc

inrltortetntidiferitii

, [)entruexistenta si

p rogres u Iomului,

societatii sipcntru nrediul

n atu ral-

o SatisfacereaIlcvoilor

I)res tt p Ll Iruilrtottleartlla

nri.iloitccadecvilte-

.\ce.stea suntbutruri sau

u tilitirti.

o llutr urilcsau lni.iloacelcr

cit rc .ser v {]scsatisfacerii

tre voil tlrsc cla.sifictr

in bunurilibcrt: si bturttri

ecolrolllice.o Serviciile

si irtf'orrnatiilcsunt [r u nu rittcp:rlp:rbile,

cilrc .satisfatcncr T,oi lc

drr productie,pe ccle clircctt:alc ()arrrcnilor.

sarl lr:g:r te dc'llt'otcctia

ttrt.rlirrlui rr:rt I I r-:rl -

sptisfacerea lor. i (-.( N"roile decurg, sunt ,,dicta te" dinauntrul si clin afarafiintei umane. din rnecanismele psrhofrzrologice ale vretiiomulur, dm mediul natural ;i social cu care ac:esta interactio-neazd,. Nevoile sunt subiective, prin purtdtorii lor, gi obiective.prin condigiile care le genereazd, (de viata $i muncf,). Purtitoriinevoii sunt indivizii, familiile, intreprinderile, locuitorii unui

ora$, institutiile publice, administrativ-teritoriale, economia nafionali etc. liscmplt:nevoia unei familii pentru pAine, carne, legume, casi, ciment, ajutor, lapte. asigurare;a unei firme pentrr"r lemn, otel, calculatoare, informafii; a unei primirii pentru aparatetelefax, materiale de birou; a unui copil bolnav pentru ingrijire medicali; a unuiora$ pentru iluminatul public; a unui judef pentru energie electrica; a unei tdripentru autostr[zi q.a.m.d.

Faptul ci generatiile coexistii gi se succed, cA foarte mtrltedintre nevoile care se satistac nu dispar (pentru totdeauna), cise regenereazS, cf, adesea satisfacerea unora antreneazd, aparitiaaltora, cd in general nevoile au tendinta si devind mai multefi mai diferite, determinf, existenta permanenti a societafiiintr-o stare de fapt caracterizath prin cresterea volumului ,*

si diversificarea nevoilor. I r 1l

. | ,.^-_.-. .tt-aal VCI . Irw Y tLrlltLrl .i&_-*;.E

I Dupi importanta pe care o are satisfacerea diferitelor nevoipentru exlstenta ir progresul omului $i societe[ii, acestea se pot clasifica in nevoivitale sau de subzistenfi si nevoi elevate sau de vArf. \(Daca avem in vedere natura subiectului purtitor, s-pot distinge:

o nevoi individuale - hrand, odihni etc.;o nevoi sociale sau colective - educafie, transport etc,Pentru cd oamenii fiinleazi in cadrul mediului natural cu care interacfioneazi

permanent, protecfia, refacerea si ameliorarea acestuia constittrie o altd categoriede nevoi, fird satisfacerea cdrora existenfa noasffe ar fi imposibil[. De altfel, mediulnptural este un bun al intregii omeniri.I Rezolvarea stirilor pe care le genereazi nevoile presupune satisfacerea lor.

A satisface nevoile inseamnl atingerea unei stiri de muttumire, agreabile,

t]

h d'ugtitt;!ul i'

re..,ffmb-tiilECffic ftiL,rcolfclitii (clurinte. aspiratii, teluri,l proprii ioarnenilor ca liinte natui-ale ,si nrembri ai !

societiitii, l'eirii satisfacereu crirora ei n-ur iputea existti, il-irr pLltea atin_ge acea starelagreabilir, cle i*pl ini re, con.s icter-ati Inorrnali. I

. Bunuri sau utilitati - tot ceea ce este ifolositor. mijloae:ele care satisfac nevoile I

vietii, acti'it,itii ozrmcrnilor si protectiei i

tnedir-riu i. i

. Runtlri ecottonrice - hrrnrrrilr' .r..,.,to I. Runuri econonrice - bunurile creot !

rctivit:rtezr cc{}ilomicd ce sur-rt of'erite ?n Iin activitatezr cc{}iromicd ce .sun[ of'erite in I

cantitate insr-rficicntii in rapoft cLr nevoile. i. Bunuri litrere - bunuri oferite d.inaturi in rnoc! gratuit; sLrnt nelirnitate in Iile

ipalpubile (tangibile) -le clerstinate producerii altor i

r>dtrt'tie) salr satisfacerii I

directe a nei,.ilor' oarne,ilor (bunuri de!consum) i

economice, itle eristentei ourului $iiprotectiei ured iul u i. I

I

.,C\ ix't'tt!#r,l t{I [)tiN'r']tt r

('{ \' Ij, Ii i I""tr {-'.\ H I,l,\r) { {' \{}}'l Il=-l't.L,til{

. Ce sllilt nevoile?r care slrrrt caracteristicile ne'oilor si

cLrm se e.xplica acestea?. Cine sunt ptirtatorii nevoilor?. Ce sunt lxrnuriler saLr utilitatile:)

,In ce consta satisfacerea ne\.oilorde protectie a mecliului'l

.u Care sunt principalele catesor.ii ciebunuri',)

n Prinec()nomlce

, i, cesclc retateit

ill . {t i:q iI {"s*l ra t i* i? itlitlt f {)

Satisf'acerea trebtrinfelor are loc recurgindu-se concomitentsi/sau succesiv [a bunuri libere si economice in diterite proporfiicare se modificd in tirnp. In acest proce.s, natura este implicattiatAt cLr bunuri libere, cat Si clr buntrri limitate precumnrinereurile de diterite t'eluri, pc'trolul, gazele naturale, pf,durile,primintul, apa etc. Prin ac(iunile oamenilor, bunurile naturalesunt transformate in bunuri econcmice gi sunt folosite strbditerite forrne. Satisfacerea trebuintelor cu bulruri economice

€x

ce se deosebesc bunurilede bu nurile I iber e ?constzi rolul infornratiilor in

noa-strd']

i o lintisfacereai ;tr:r oii poatei ;i , u:t iilc dircct,i ;ii'iir ;lrutluccrea,

iilr nri.jloacerle;ii'i:rH'ii, a lluttu-

i'iitit' il{iccsare $i,irrrlircct, prin

tnedir-ritr i. ' RaportuI dintre diferirele categoriide nevoi, t'actorii care le infl*e,teaza sisens u I in care le in tl uenteaz ri.. Rolul raliunii ,Si vointei Llmaue inaparitia nevoilor de protectic a rnecliuluinatural.

. Impoftanta Si intensitatea clr care semanifesti latura subiectivi li laturaobiectivl in determinarea nevoilor.

* Reacgia indivizilor fata cle pericolelerle-satisfacerii dif'eritelor categorii rJetle vol.

a InteracIiunea dintre infor-rnatii sirnteresu l general.

t'tlol,!{,L\ I UD I-.- It i:'Zi ) L\'..\-t'

. Datt zece exe mple cle nevoi alefamiliei dnnrneavoastri.

I Enunrerati cinci nevoi al cdrorpurtitor este economia nationalii aRomaniei in prezerr

. Dati exernple de cinci nevoiconcretruate pe care le considerati elevate(avansatu-) din punctul dumneavoastra clevedere.

r Dati trei exemple de bunurieconomlce care se folosesc la prcldlrcereaaltor bunuri.

" Dati trei exemple de bunuri si seruiciide consLlm personal

. Identificati zece nevol pentruprotecfra mediului in localitateadumneavoastri.

schimb.se realizeazf, in doui moduri:

r prin utilizarea de cdtre purtf,torul nevoii a bunurilor produse de el insugi(autoconsum) dupii dorinta qi posibilitlti, a$a cum. de exemplu, o gospodirietdrAneascA produce griul pe care il transforrni in fdind si apoi igi face p6inea;

r prin utilizarea de citre purtdtorul nevoii a bunurilor dorite pe care si le asiguriprin schirnb, cumpirare, imprumut, inchiriere etc. in acest fel. nevoile sunt maibine satisfitcnte, iar bunurile au eficienfd mai mare. Acest mod de acfiune este astdzidominant.

De regull, cele doul mochrri de satisfacere a nevoilor sunt complementare incliferite proporlii.

Bunurilc materiale sau create de om care servesc sau ar putea servi inactivitatea economici si/sau Ia satisfacerea unor nevoi individualc si colectivercprezinti resurse. Acestea stau la baza tuturor actjvitdtilor economice si satisfaceriinevoilor de toate genurile. Existenta lor asigurf, dezvoltarea economiei gi un nivelde trai inalt numai dacd sunt bine tblosite qi in mod rational. in timp, unele resursese fegenereazi in mod natural, iar altele pot fi reproduse, pe cind o alt[ categorienu. De asemenea, existi resurse refolosibile, dar si nerefolosibile. Meta1ul, deexemplu, este o resursi refolosibili{, insd curentul electric nu.

in general. resursele sunt considerate ca fiind limitate. in orice moment, eleexisti in cantititi determinabile;i sub diferite forme. Limita resurselor esteiuterpretativf, in trei sensuri:

. in raport cu nevoile, ceea ce inseamni cf, fali{ de nevoi sunt insuficiente intr-o mdsurdmai m:ue sau mai mic6, iar in timp nevoile cresc Si se diversifici mai repede decit ele;

r in raport cu poten(ialul planetei, intrucit resursele 1

probabil existente pe alre planere nu ne sunr t#;.Jil;; i ',1;:i"l';#:.";numai cele de pe P5mlnt ar putea fi folosite; I r.rlirtosirea

o in raport cu dezl,oltarea stiintei si tehnicii, deoarece succesele i ,rttora siacestora asiguri adesea descoperirea qi crearea de noi resurse prin lgu.llridarirea lorvalorilicarea cf,rora se pot satisface mai rnulte trebuinle. isunt. ciri esentialc

Limita resurselor are caracter permanent, dar este I drr dimirluare afluctuantd in timp, ceea ce inseamnd cEdecalajul nevoi-resurse se poate restrAngOmului ii este dat deci sd existe in conpermanente intre nevoi si resurse. Viresurselor gi de cregterea ;i diversificarea

PROBI;EMEDE REFLtrCTIE

oamenii au gasit solutia intrebuintirii alternative a resurselor, ceea ce inseamna cio resursd. luati separat sau in combinatii cu altele, poate servi la satistacerea unortrebuinfe diferite. De aceea activitatea economicd sau economia se aflf, sub ,dictatul'rlimitarii mijloacelor pentru satisfacerea nevoilor, dar;i sub avantajul intrebuintiriiIor alternative. Este esen{ial pentru o- f,i in general, pentru progresul societifiica resursele limitate si fie folosite in cea mai buna alternativi posibild.

intruc6t resursele sunt limitate qi au intrebuinfdri alternative, oamenii sunt pugiin situafia de a opta (alege) ce nevoi igi vor satisface Si Ia care vor renunta. in l'elulacesta, resursele vor fi dirijate spre producfia bunurilor care satisfac nevoileselecfionate. Ei au grij[ intotdeauna si faci alegerea cea mai avantajoasd - care leasigura cea mai mare satisfacfie.

Cea mai bund alternativd dintre cele la care se renuntd atunci cAnd s-a luatdecizia de a folosi resurse limitate pentru a se asigttra un anurnit bun ecorutmic senume$te cost real al alegerii fdcute. Sd presupunem cd o persoand are 100 de lei ;idore;te sd cutnpere o pereche de pantofi, sau un parfum care cortcl rtecare 100 de lei.Daca va cumpdra perechea de pantofi, costul real al acestei alegeri este renunlareala pa(um qi invers- Acest sacriJiciu este interpretat ca un ,,cost real al alegerilor",,rcost alternativt', ,rde opfiune6' sau ,rde oportunitate".

DacI resursele ar fi nelimitate, nicio activitate economicir nu s-ar infiptui peseama alteia gi toate alternativele dorite de cheltuire a resurselor s-ar putearealiza, iar costul oportunititii ar fi zero.

Modul de a stabili cea mai bund alternativi de utilizare aresllrselor prin care se asigurd satisfactia cea mai mare(maxima) se bazeazd pe rationalitatea economici saLl peprincipiul rationalitltii, al economicitetii. tn functie desituatie, acesta se poate aplica sub forma:

a) maximului, ceea ce presLlplrne ca la mijloacele date sdse ob;in[ cele mai bune rezLtltate posibile;

b) minimului, ceea ce implica obtinerea rezlrltatelor dorite,bine definite cu cele mai pufine resurse (mUloace);

c) unui mix de rnaxirn si minim, ceea ce impune obtinereacelei mai mari satisfactii cu cele mai pr.rtine resurse.

Iv{AXIMIZAREAREZULTATELOR UTILECU CELE MAI PUTINE

MIJLOACE

P ('ugtirrslul t

Dacd resursele nu sunt folosite in concordanti cu pnncrpiul rationalitatii, in econornie

aparerisipaderesursesau,altfelspus'unconsumpreamarederesursepentrusatisfacerea unei unitSti i" *r""oi" (,na nevoi). Aceastr survine, in principal. atunci c6nd:

+ se produce ce nLl se cere saLl mai tnult declt se cere;. se prodttce de Proastd calitate;.seproducecuconslrmurideresursemaimaridecttpermitcelemaiavansate

tetrnotogii in tunctiune sau existente, dar incd neaplicate;. piodtrclia respectivi polueazi mediul'Dacduneleresursefolositeinactivitateaeconomicisepotrecuperamaimultsau

mai pu1in, timpul cheltuit de om pentru producerea de bunuri este o resursIi."""pi"tile. De aici aprecierea cf, economisirea timpului ce poate fi folosit este cea

mai importantl cerinti a progresului'

@generalizate in economre

!I! i;

o .\coptrircirtlr{8si t titilrx"ntrlinrifllLl uir{inntirri suirIlrrsiunr;-r lirnit;r-rii nri.ilcat:rkrrinlpulrii pri nr:iliill II ilt[reunlitritiirju{}$l{i$rit,i:=

, Resurse regenerabile - acele re-produce $islrrse pe care omul le poate

reprod Llce contlnuLl .

, f,!esurserefolosibile ceeace

costLl[ altenratlv (sau re4r aI arE5sru\rr,, -valoarea sacrificiului alegerilor efective,in conditiile resurselor limitate;sati sfactia pierdtrt[ prin nereal rzareacelei de-a doua variante, in ordineapreferintelor.

{D Rationalitate economicI saLr

p in economie -p loacelor limitate,c ive, astfel incitnevoia satisfdcutf, sf, fie maxima'

I Risipi (de resurse) diferengadintre ConsLlmul de resLlrse naturale Sau

create de offi, realizat pe Llnitatea deprodus, cu tehnicile 9i tehnologiileiolosite qi consumul mai mic, posibil cu

$i in societate, la care se adaug[ bunurileproduse gi rf,mase nevindute, deterio-rate sau utilrzate ineficient, poluarea'

,c, r iN'l-ltH $.'\R,l I',EU'l'Itt-i

7 \'rl H.I *'' E Lt .tfift, \') trLlN ()S-t tN'l'El.t)[t

r Cum explicafi existenfa costuluioportunitafii in economie?

. in ce corldilii costul oportunitatii arputea^fi egal cu zero?

r in ce situatii credefi cA se poateimpune o latur[ sau alta a principiuluirafionalit[1ii in viata economic[?

. Ce semniflcatii are risipa de resursein economie?

. Cum explicafi existenta a douf, c[ide acoperire a nevoilor?

. Prin ce se caracterlzeazd, reslrrsele?

' Care sunt tactorii esentiali pentru dimi-nuarea tensiunii dintre nevoi qi resurse?

* De ce spllnem c[ activitatea econo-mica se afla sub ,,dictatul" limitArii?

r De ce se consider[ Poluarea ca o

risipa de resurse?

MAXITvIIZAREAREZULTATELOR UTILELA MIJLOACELE DATE

REGULAMAXIMULUI

FOLOSIREALIMITATE

SATISFACE

IJLOACELORFEL INCA

EA NEVOIIAXIMA

PRINCIPIULRATIONALITA

iN pcoNoMr

MINIIvIIZAREATvIIJLOACELOR FOLOS ITE

PENTRU ORTINEREAREZULTATELOR DORITE

REGULAVITNIMULUI

Fig. 1.1. Conlinutul si formele principiului ra[ionalitdtii tn economie tehnicile $i tehnologiile disponibile, dar

i'rtl'i1i:!t;i r lt

PROBLIINIE \DE REFLtrCTr#

'.-:-a___ r: -'1

:r' Evol,tia in timp :l tensiunii dintrenevoi $i resurse (burnuri).

, Avantajele ..Si dczavanta.i,:leacoperirii nevoiIor concret tzare prininterrlediul schinrbului, tata de situatiaacoperirii lor din propria productie.

' De ce se considerl ci tirnpul de caredispun oarnenii este cea rnai importantdresursii in viata ecclnomica si socialir?

* Motivele pentnr ca.e oame,ii trebuiesri actionezc porri vit principiriluirationztlitzrtii .

',p Rolul cunoa.sterii ;tiintifice,Si aleclucatiei in depi.sirea lirnitelor satisfaccriinevoilor.

* Posibilitatile reale de sropare (dirni_nuare) a risipei de resurse in tara noastra,in etapa actuala.

ilj.,"r1,t f'1{I5 r'rtr r{ii i_.iil,-tir,. iii..i{ii.1

* Dati cinci excmple de ne.u,r-ri pe carepnrtdtorul lrlr Ic acoperi ciirect tlinbunurile produse cle el.

*' Prezentati cinci argLlmcnte caredemonsrreazd, avAntajul acopeririinevoilor prin intermediul schimhrlui pepiatir.

* Enurnerati zece activititi care p.t ficonsiderate cconomice.

# care ar ti costr-rl real pentru sprrireaproducrici de armarnerrt intr-rr lara?* ttati cinci exentple de procluse peCare Ie c:ut'tolgtcti ,si peptru Careimbundtiitirea productiei ar presupuneaplicarea principiului minimului.. A.gumentati irnportanta pr c-veniriipoluarii mecliuIui.

intr.prinderile snnt cle o rlare diversitate si de aceea ptlt licunosc:ute rnai bine dacf, le clasificlm dupa dif'erite c:riterii:fogna de proprietate, miriffte. natura activitittii sau a lrtuttrrilorproduse ;i altele. Ele au ins[ li multe caracteristiui colr]Lt tie,dintre care cele mai intportante sunt:

. motivatia activitltii lor o formeazi profitul care poatefi realizat numai daci bunurile produse de ele contribuie cuadev[rat la satisfacerea trebuintelor. Altt'el, intreprinderile nupot obtine protit si igi vor inceta activitatezr (intr[ in faliment);

. creeaz'L valoare care se adauga celei avansate pentructrmpf,rarea de factori de productie necesari pentru a-$i reahzttactivitatea. Plusul de valoare care s-a creat se tturneste valoareadaugatii. Aceasta formeazf, izvorul profitului, salariilor f ialtor ven ituri.

Pentru a-.,si realiztr. activitatea, fiecAte irttreprindere iS icree azd, ;i dezvolta un sistem de relatii cu nutnerosi ager:tiecsnornici cLr care trebuie s[ fie in contact permanent sall pe-rioclic spre a-$i ersigura aprovizionarca, vinzarca produsclor.indeplinirea unor obligatii adrninistrative ;i de altl nattuf, lt-r-cale, na[ionale Si internationale etc. Acest sistetn de relatiifrlnneazf, nrediul econornic al tntreprinderii.

. lrrtrrgrrirrtlcrilcl ) r'.,il it i' ft U n r.l r i

tltstilrrrtr:i'li::zlrrii. Suttt

cr)ilsirlcrateuni t:1ti

{run I) (} Ilt i cr,:lrut'illilnciilrr:

[-Birrltrrr (:it, desiltiltstsc b arri.

olli cctu ltuctivitirtii lor

rrir il frlrnr e'azitr)pclratiilc

finartt'iirrc.o i;: cc{}rtort-ric,

Illcnir,iultit:s e ttr Il c ir z ;.i

illlitutcar cilr(li.{}Il5unl.{I'

Jr--t *Ll.,\gt'flltfrt {jc$il}{}flraii:i

Activitatea economicd este rezultatul participarii simultane 5i/sau succesi'e anunterosi actori care acfioneazi individual qi/sau in grup, realizdnd anumire operatiisau acte economice care se finalizeazi prin bunuri economice. Acesti actori suntden'rnifi agenti economici. cei dintre "i .o.. in mod inclividual sau in grup auautonomia de a decide as,pra ac[iuniror la care participi se nrrmesc unitdfieconomice satr institutionare. Dupi specificul activitatilo. pe car. le rearizeazd,agenfii economici se grupeazi pe sectoare, qi anume: intreprirra"ri, menaje saugospodrrii, administratii (pubrice ;i private), banci si arte institutii financiare.'r6tLrr (Puurrctr sI prlvater, Dancr sl alte institutii financiare.Parlicipdnd la activitalile proprii unui sector, agentii economicirealizeazd o diviziune a muncii intre ei ii fiecare se vaspecializa in executarea acelor operatii sau acte economice,in care se dovedesc a fl cei mai eficienti.

intreprinclerile suut unitali care procluc bunuri economicegl aLI autonomia de a decide ce, cdt, clrm si pentru cine sf,produc6, cu ce parteneri s{ intre in afaceri etc.

Btrnurile realizate de intreprinderi ajung la purtitorii pevoilorprin v dnzare-cumpf,rare.

. i li;; ,r,-til-itnte*:..r-irltOIIliCii,

Ilicnll.icltri'cirlizeiytir

':ur:ittri"i Carc lc3;rrnrit sii-si

sustirra((){rsuntul"

Fig. 1.2. Iuletliul econotnic al intreprinderii

Menajele, cunoscute qi sub denumirea de gospodzlrii, reprezintA lumeaconsumatorilor - agen(i economici care utilizeazd bunurile pentru satisfacereanevoilor individuale ;ilsau colective (fard a se produce alte bunuri;. EIe sunt formade organizare in care se realizeazf, existenla oamenilor. In acest sens distingem:

o menaj individual, format din ocupan[ii unei locuinte, indif'erent de relaliile ce-ireunesc. l,ixrnrplu: o familie de tip tati, mamd qi copii care locuiesc impreund; ofamilie formatd din unul dintre pirinfi 9i un copil sau copii ce locuiesc impreund;o persoand care locuiegte singuri;

SocietS[ifinanciare

lntreprinderisubcontractante

]I

. menaj colectiv, format din persoane care loctriesc impreuni (in camcreindividuale sau colective), precum oamenii dintr-un cdmin de pensionari, muncitoriidintr-un cdmin de nefamilisti etc. care fac diferite cheltuieli in comun etc.

Nlenajele sLlnt considerate unitatea de bazd in care are loccorlsumul, dar participl qi la activitatea economica: igi producsingure anuntite bunuri, mLlncesc in alte forme de unitatieconomice, fac investitii din banii cd;tigafi.

Menajele nu sunt omogene. Unele sunt fbrmate din salariafi, iar altele din patroni,[drani, $omeri, pensionari etc., diferenliindu-se intre ele qi din alte puncte de vedere -mdrimea gi strrsa veniturilor, tradilii, contbrt, grad de pregdtire etc.

o Administratiile (publice $i private) sunt agenti economicicare produc bunuri sub forma serviciilor necesaresatisfacerii de nevoi colective ce rezlrlta din faptul cf, oameniitraiesc in grupLrri (in societate), bunurile respective ajun-einddirect la consumator, far[ a deveni mf,rl'uri. Exista:

a) administratii publice sau administratia publici, precumstatul, ministerele, primariile, prefecturile, armata, politia,invdt[mdntul public, institu[iile de secLrritate socialf,, sdndtate,culturd, arti etc. Acestea produc servicii corespunzitoareprofrlului lor $i percep taxe, impozite sau alte contributiiblneqti (pentru asigurarile sociale, de $omaj etc.) potrivitreglementf,rilor legale, utilizAnd fondurile astfel constituitein activitltile respective;

b) adrninistrafii private sau administratia privatar precrrrlorganizatii religioase (de cult), sindicate. partide politice, uniuni,fundatii, asociatii culturale gi sportive, Crucea Ro;ie, care producin principal servicii necomerciale pentru populatie ;i ili asiguraveniturile necesare funclionarii din contributii voluntare, maiales de la menaje sau din proprietitile pe care le au.

Bincile;i alte institutii financiare produc activitn$ (servicii) cu caracter comercialpentru toate celelalte feluri de unititi si agenfi economici care constau in:

- colectarea (mobilizarea) sumelor ternporar disponibile, economiilor de la ceicare le-au realizat, platindu-le dobinzi gi distribuirea lor cu impmmut (credit) celorcare au nevoie de finangare, incasdnd de la acestia dobdnzi mai maril

- incasdri $i plA[ intre agenti atunci cdnd ace$tia reahzeazdvdnzdri-cumplrari unii de la altii, contracteazd credite etc.;

- faptul ca vegheazd, ca banii sf, circule normal $i sa fie incantitate corespunzAtoare pe piaga.

Sumele incasate pentru serviciile prestate sunt folosite deb[nci $i de celelalte institulii financiare pentru sustinereapropriilor activitdti ;i constituirea profiturilor.

intreprinderile, b[ncile $i alte institutii financiare (societ[fide asigurare, fonduri de pensii, fonduri mutuale, casa de

scop lucrativ sau comercial, ceea ce inseamnd cd produc bunuriAdesea, aceste unitali economice sunt denumite gi firme.

( ,t:utt;:{ iii

Unitilile .Si agentii economici de toate felrrrile, in activittrgile lor, pot sa

relatii economice cu parteneri din alte tdri, realizind importuri, exportLlri,

implumuturi ;i activitati care le permit sa se afirrne mai bine-

i N'1. I{ li l},'\ li I ['l'- lr'tr' I i. 'r

\,' i, Ii I 1.' t [-.,\ i{l',, it- [:lt( iS i tr\'l'L,1.{ }it

dezvolteinvestigii,

o l)l'inpercc-pc rrit dtinrllri"rite. trtr{r -ili i ti, cii ti t;"i i: l: i: iir;uti'sti iirii"itrt[;.rl-{j:1ta;.nlt lt rr fr,'.-., 1)i-"i- .

ii;r sllruini iitiit:titnt"Si,iiiirtate-':iiL'Liri{ il tr:r(t{iltlir l'1.C..ricl rtti u i: t r';lt i iir:r"rrilirtllzr"i {rrrrlistrili:rii'c ilri.:ilitrrril*r' tiit t i:liHL'ntiit( i-r li iliii i,.. i ,

o }lt lit ritinr;litutiitt-['irtanciurc.crilulti agtntiec{)nontici, irtrn:isttrr itt citrt)rrcu rg lnr tr r'1, icii i t: l0 r ,

sirnt clit'nli,

economii etc.) aupentru a le vinde.

i--- . Valoarea adaugati sart valoareaiI -^- -I-..,..1 An.ral^ora rra

"ol! ,o,r-.reati Plusul de valoare ce se

!real rzeazd in unitatile economlce cu

i caracter comercial.I ' i\Iediul economic sistemul deI

lretatii economice pe care il dezvoltalorice unitate ecollomica ctl toateI - - - rr.r r r A

l celelalte, indiferent de profilgl 1or, ini c adrul activ itagii s ale . Are o mare

I intluenla asupra celor irnplicali'I . Firmi - unitate economic[ cLl scopI

. Evolr-rtia numArului de unitagieconomice dintr-o tard, eventual dinRominia, Ei semnificatia sa.

I * Ce criterii de comparafie se tolosescpentru a iclentifica asemdnarile sl,JeOsebirile dintre Llnitltile economice?

' Dup[ ce criterii sunt reunite intr-unsector (institutional) unitilile economtcecare il compun?

I Ce au specific adrninistratiilepublice'?. Cum sunt imPlicate menajele inmediile economice ale unitltilor care facparte din celelalte sectoare?

* ce servicii pot presta blncile pentruto intreprindere?

t Relatia rafionalitate economicdvaloare adlugatf,.

. utilitatea administraliei publice dinRomdnia.

lr ItO B [,li ]l [,Dli ltliz()[-\'.-\1'

a Identificati mediul economic al uneiintreprinderi cunosCLlte dumneavoastr1qi precizafi rolul pe care iI are fiecaredintre unitAtile economice implicate'

. Clasificafi pe sectoare unitatile eco-nomice existente pe un segment al straziicentrale din localitatea dumneavoasftA'

t Din ce sector face Parte liceul Pecare-l urmali, dispensarul medical carev[ asigur[ asistenfd gratuitd, liceul privatpe care il urme az6' fostul dumneavoastrf,coleg, oficiul poptal de la care v[ ridicafialocatia de elev si unitatea economicf,de la care cumPf,rati biletul loto?

PROBLEMEDE REFLECTIE

'it I t i- !{ttl L:tt iti-,i,,Jr' tit i i i,ti

SITUATIE DE FAPT

cristian tocmai condusese a doua sa echipii in tivada de meri, peri si pruni. Er angajeazain iunie giiurie, apoi in septenbrie gi octombie sezonieri pentru i ,rtig[ iria,Revenind la sediur firmei, coraboratoarea sa ir strigi: ,vino repiie!- La tetefon estelnstitutul Nala un nou tiplivezilor siamAine ar trebui sd meargd de urgentd la Banccredit important, si sd vadd cAnd i se va des

u sunat pentru o recalculare!,'

c6n sa rdspunde, dar sd se gi interesezeproducdtoare.

l. Identificati mediul econontic al .firmei evoc(tte tn text $i prezerttati_ltntr-o schemri.2' Inclicayi trei ccrrqcteristici esen,iare are .fi,ttei rui cristiun.

Ec'nomia ca activitate este de fapt un numdr cre acti,ititi care se presupun unelepe altele, constituind o anurniti unitate in continud schimbare, astfer incit in timpunele se amplificd, iar artere se restring, unele apar si altele clispar. in tiecare tard,economra are aspectele sale specitice care 0 diferen[iazi de celelalte ca nivel dedezvoltare, structura, eficienti etc. intrucdt este det rmrnantd pentru existentaoamenilor, activitatea economici s-a bucurat dintotdeauna de aten(ia lor. in ideea dea observa, de a in[elege qi apoi cre a acfiona in cuno;tin1d o" "r#.r-rg"n1i ".ono,r,i.ipentru a obtine rezurtate mai bune, adici o existenti mai bunii. Apa se face cd, actionf,ndr i.lrt;r,rrristrii j pentru a-sl asigura bunurile necesare viegii, oamenii au sesizatsunt dc irt:ord I ce trebule si taci, in ce fel, cfind qi de ce pentnr a miri volumulirs{rpra lrinrlr.rlui j Productiei, a o diversifica gi a-i ameliora calitatea.preocrrpiirikrr i Date.fiind condiliile foarte dif'erite de realizare a activitatilorlrr ur,(-ulrilr-lt{)l' | "-* r.,u LUrurlllle roarte olrente de realizare a activitatilorr,r. dar ,u 1 economice, acuitatea diferenliatd a simfurilor, pregitirea diferitdpirreri dil'rritc i si alte cau7e, oamenii $i-au explicat, adesea, mai mult sau mai;:.1'.1-.1 :-"j I pufin.diferir, fenomenele qi procesele pr:oprii economiei, aul.::]l]11:::,: .' i deosebiri de idei pi pireri uriuru uno.o'di,i." ;;;;;;;;;;llr{'t'c'.'{: !rL) t il'r i timp, de Ia o epocii la alta, c6t si de Ia o Bra h alta, sau chiar inIt viitl si lc I i.r^.,^-,, ^^^r^:^^: .y FIt )'rtr sr rc I interionrl aceleiasi fari. Fondul preocLrpdr-ilor a fost si este insiintr"rlrrttrazli' I acelasi pentru toti. De aceea, fiecare dintre aceste idei si prireri

este. in felul siu, url aport la atingerea aceluia5i scop - i . i,.r'rinomi5tilorsatisfacerea mai buni a trebLrintelor in contextui resurselor j lt uste specificlimitate 5i cu ?ntrebuintdri alternative. Caracteristica esentiala ! rril :':Iii'it generalcomunfl a acestor idei pi pirreri este ci ele au un anumit grad ! ''' "'],';fiff,iide concordanta cu realitatea, ceea ce lc face utilizabiie de i .. ,,,,,,,,:lttti:t:::tjcltre oameni in activitatea lor economicA. RcalizAnd I rr,-i rijutu firarte

structurate intr-un sistem logic si a clror concordantl cu realitatea le lace utilepentru fundamentarea unui comportament al oamenilor in legitura cu modul incare, cu resurse limitate care au intrebuintdri alternativc, ei i;i asiguri atingereaobiectivelor concurente ale existentei.

Rel-erindu-se la aceste aspecte, John Kenneth Galbraith spunea: .,Atita vremecit se cousideri ci sistemul economic lunctioneazii. in ultimd instant[, in interesulindividului - ci estc subordonat nevoilor Si dorintelor sale -, se poate presupune cdrolul 5tiinlei econornice este sd se explice procesul prin carc individul este servit.Econornigtilor, aidorna altor oameni de ptiin[[, le place sa dca obiectuiui lor definitiicare au o semniticatie prcfundi si universalir. Cea mai cunoscutri diutre ele afirmd cdEtiin{a ecomrmicir este <<stiiuta ctrre studiazf, comportamelrtnl nmau ca o relatie intreteluri $i resursele rare care au intrebuingiri altern:rtive>. Cel mai influent prot'esor dintimpurile noastre reda aceea$i idee mai simplu: <Modul in care ne decidern sa tblosimresursele productive rare, cu intrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop.>>"

Potrivit spiritului general de intelegere a activitatii economice, ideilor qicunoqtintelor clin qtiinla economici le sunt comune:

o caracterul qtiintific - un anumit grad de concordantd cu reirlitatea care leconferd utilitate gi credibilitate;

r caracterul istoric - s-au fonnat qi s-au pert'ectionat iu tirnp, selectiondndu-secele viabile;

o caracterul util, pragmatic sau aplicativ - se folosesc in activitatea economicd,acesta fiind sensul major al oricf,rei gtiinfe.

in acest sens, obiectivele de bazii ale economiei (ca Stiinld) presupun:a) descrierea unor fapte qi evolufii economice, pentru a inlelege ce este, ce a

fost in activitatea economicd gi cum ar trebui si fie;b) explicarea actelor economice, pentru a in[elege de ce este asa, si nu altfel, de

ce a fost aqa, gi nu altfel, ce schimbari ar trebui ficute qi cum sir se actioneze;c) prognozarea unor stiri qi evolutii economice, pentru a putea intelege ce va fi

daci...?d) rationalizarea actiunii economice, pentru a putea explica cu ce mijloace se

pot atinge anurnite obiective. in ctt timp qi cu ce eficicnta.

ffi* ;i iii;i:,'!1,! : t7

f-.\ : - j

It9

C;l'cetrttorul victii cconor.ric* stucliaz;r rin drirn.:uiLr ciirr tior.et:l itistipi iacc. llzrrte, cu nc)voi[c,sr intereseic sede de l,iati, avanilca ohtectt rr satisl'acerea tot rnari b,.urd a acrrstoi-a. I)e acecA,succc:jlt[ 'si e'secttl econotrlici, cu de altfcl si-tle cclorlaltc:;tiin(e,

iisrna caprcitatii dc a atinge obiectivele

rniior si horiilor pe L:ale stiinta econornicija fi.r511gl;11-,intr_o lor.md logicii, coerenta.

riri r, r!r, ' L'onslslcnti 'st ttti.lir, de-a lun-tul t ca orntrl este

irrr irlitirt ;r i oeopotnva un produs al nattrrii. --....- .. ! ma.ent sri riepi;easca limitelc .eocupat per-. 'i tt.i rrrrrrrri,.l -.; ^-.,. trrlcLc re disptrne gia evtte sau sir diminucze risipa resurselor.

mie constituie atlt un elernent de pregfltirect de culturi economicl. in sensirl cl-r plrrnitetrcbuic. sl.j insernue colnpol.tarnent rational, ini, impus de taptul c:i erconontia este () activitatcnile linritirrii mijloacekrr. dar gi suir rvantajul

,,, fnterdependenta dintr e pregitireaeconorrlica de specialitate $i cLllturaeconollrici.

, Dezvoltarea stiintei ecronomice princunoasterea (cercetarea) Llnor problemenou-apiirute si/sau prin aprotundarea $iverificarea unor teorii deja existente.

ri Cor-rtribLltia stiintei economice larezolvarea unor probleme cll care seconfrtrnta economia Rorniiniei larnornentul intriirii in Uniunea Europeana.

,, Protectia mediului, obiect de studiual stiintei econornice.

)iil-{r. 1i \Itl'".7,()t-\

+ Analizali citatul de mai jos $idesprindefi conc luziile pe care leconsiderati relevantc din puncttrl devedere al irconomiei:

,,F;drir un asttel de sistem - c are sdproducfl hranlr, s-o prelucre ze , s-oaurlraleze $i s-o distribuie, care sii tabricesttrfc $i sir confectioneze imbrticiinrinte,cal'e si croilstrlliasci locuinte si sa lemobi'Lcl-.e , sli asigLlre servicii rnedicale $ide invf,tirrntnt, sir legiterezc $i sAmenfini ordinea, si pregiteascii ilpirareacolectivitirtii - r,riala ar fi srea."

J. K. Gulbraitlt

TEXT TEMATIC

PROI}[,I'N{EDE, RtrT'LF,CTIE

:. --"

- ^i_-.i - Econornia .sriintx *,r.i;I,i.*l Analizafi textul de mai jos gi interpretafi semnificatia afirmatiilor facute deautori.

,,Teoria (economicd - s.n.) va trebui fnvd\atd, gi unii vor gdsi teoria captivantdprin ea insdgi. Ceicare nu o vorgdsi captivantdvor descoperi, surprinzdtor derepede, cd teoriile pot fi utilizate pentru o maibund inlelegere a problemelorreale. Bineinleles, lumea este complexd, si inlelegerea deplind a aspectelorsale economice necesitd mai multd gtiinld economicd decAt poateficuprinsdintr-un manual elementar."

Richurtl G. Lipsey, K. Alec Chrl'steil

jsttrrlitrzt cornportame.t*r uman ca o;ireii4ie intre [eluri ..Si resursele li,"i;;; j

icu intrebuintiiri altelnative.i . Culturii economica - ser cre valori j

ject )rolr ice, expresie a un,i corlpo.ru- .

irnon t econornic ratiorla[, I'orrnat si .

j.'onsoliclat .il urrnar€ a cunoa\jr;;; ;r:_ Y^ j

iins.;irii valclrilor stii.tei econorlice. r,

l--._ *--.-- rvrr'

t

a ce stLrcliazi ecc),onliil cir stiin[ri.]+ Care slrnt obiectivele cle b.rza pe

care le Lrrmzrreste econo,ri. ua ptiinta'i* or,ul cic stii,ta di, dorrre*iuleconornrel poate sti tle consitlerat i,cle-pendent i, raport cu propriire i'teresc-?

* ce cliscipline. pe ca.re re-ati parclrrspina in prL.zent considerati cri se pot,.infriiti" cLr ecorlr)rnia, in iivantajul nnuicontportantent econolnicr rational aie levului?

}] xplordnd participarea oamenilor

situafiei lor. In aceasti ipclstazd, ca agentieconomrcr, oamenii se implica in moclliber din punct de veder:e juriclic, sunrindependenti ;i egali in foto le-qii, isi .

exercitir liber dreptul de proprretateasupra buntrrilor pe care le delin (fo4i de munci. bani, bunuri marfare, titlurifinanciare etc.), se anga.leazd tot in mod riber in actiuui economice (regale) pe carele consideri oportune qi concordante cu interesul propriu, iqi asuma integralavantajele si riscurile deciziilor luate.

Participarea Ia activitalile economice reflectd interesul agen{ilor economiciizvorit dil proprietatea lor gi are loc in modalitdgi diferite de la o flrmi de proprietatela alta' in asemenea impre.iuriri, intelegerea proprietdlii ca surs6 generatoare deiniEiative in economie devine condigia fnndamentard pentru adoptarea u,uicomportament rafional din punct de vedere economlc.

Proprietatea reprezint[ o relatie intre oameni, uncontract social, cu privire la bunurile materiale, spiritualesi de alti naturl existente in societate sau obtinute prinactivitatea economicfl. Aceasta relatie releva exercitareaunuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietdtii:dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul dedispozitie $i dreptul de uzufruct. Proprietarul se bucurf, deLln bun care ii apartine in mod exclusiv $i absolnt, insa inlirnitele previzute de lege.

o dreptul de posesiune releva dreptr-rl de a avea sau detinebunurile care constituie obiectul proprieEtii sau, altfel spus,prerogativa proprietarului de a stipAni in fapt direct qi nemijlocit bunul respectiv;

o dreptul de folosintS sau utilizare asiguri proprietarului dreptul de tblosire abunului aflat in proprietatea sa, aga cum crede el cd este mai bine pentru a-si realizainteresul;

o dreptul de dispozitie conferd proprietarului puterea de a instriina bunul ce-iapa(ine, de a constitui asupra acestuia anumite drepturi in favoarea altei persoane etc.;

r dreptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-qi insugi qi utiliza rodulunui bun, venitul unei mogteniri, dobdnda unui imprumut etc.).

intotdeauna, proprietatea se prezinti sub forma unititii a doui elemente:obiectul qi subiectul proprietSfii.

Obiectul proprietitii il constituie bunurile, ceea ce este comlln vielii economico-sociale. Bunurile pot fi clasificate dupf, mai multe criterii;

o dupa forma lor rnateriali, bunurile se pot _erupa in: obiectestabile, servicii qi informalii; ' , i::i-

o dupd profunzimea proceselor economice la care au fbstsupuse, btrnurile pot ti primare (desprinse direct din naturS,), , i

9i finale (care nu mai sunt supuse niciunei transformiri gi :

urmeazd si intre in utilizarea lor finali);o dupd modul de utilizare, bunurile pot fi: pentru consum qi pentru producfie.

Bunurile pentru consum sunt destinate satisfacerii nemijlocite a trebuin(elor umane;i se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la oblinereacelor dintii 9i se nttmesc prodfactori. Delimitarea intre satisfactori qi prodfactorinu este absolutd, un bun economic putAnd fi utilizat in ambele sensuri. De exemplu,t'ructele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca rnaterie prima pentruobginerea de sncuri, compoturi etc. sunt prodfactori;

r dupii modul in care circuld in cadrul economiei, existd bunuri cu caracter demirfuri gi bunuri care circul6 fdri a fi mirfuri.

A. PROPRIETATEA$I FORMELE SALE

Studiind problematica acestuicapitol, veti ptttea sd inlelegefi:

esenta proprietdtii cct ntotiva{iepentru actiunile agenlilor economici;

proprtetatea ca sisteru de relaliitntre indiviz,i (ctgenti economici) tnlegdturd cu folosirea btuturilor;

formele de proprietate ,Tiirttltortanta deo,sebirilor clinrre ele ;

libe ra initicttiv(i cct mod cle actitmect agentilor econontici.

B. LIBERA INITIATIVA

)

Cr-le dintii circula prirr vlnzare-curnpirare realizatii in difbrite variante, inr celelaltestrb tbrrna de cadouri. donatii, dote, rnosteniri etc.

Dirtoritit dr-z!oltlrii econonriei $i societltii. slera de cuprinclere a bunurilor se at-ltiin per nranentir schimbare, se imbogaileste necontenit si sc diversitjca.

In economia dc piatd. cea mai mare importanti revine bunurilor care all caracterrnarfar sau cel putiu imbracd forma baneasca de rnisnrare, intrucflt detin cea maimare pondere in siltisfacerea trebuintelor.

Subiectul proprietitii il formeaza agenfii viefii economice. Astfel de subiectisunt indivizii ca pcrsoane fizice, lamilia, sociogrupurile gi organizatiile (nationalesi internationale).

Deciziile subiectilor pr:oprietdlii induc opera[ii economice de diferite feluri (vAnzdri,cumprirf,ri, inchirieri, credite etc.) prin care ei igi concedeaza unii altora anumitedrepturi specifice propriu'tatii. Transmiterea acestor drepturi, din punct de vederecconornic. este echivalenti cu un proces de distribuire a costurilor 9i beneticiilorintre cei irnpiicali. Suh acest aspecr. dintre tormele de proprietate cel mai incitativregim juridic il are proprietatea privatir pentru ci aici fiecare proprietar suportl costurilepropriilor lcfiuni si concomitent i;i insuse;te beneficiile. Acesta este de lapt consideratnrotivul cel mai irnportant ai superiorititii proprieta(ii private asupra celei colective.

lndivizii sunt subiecti ai proprietafii in oricare dintre formele acesteia. Ei actioneazdintr-un c:rdm dat. istoricelte c,-rnstituit. in care pot fi sau nu producittori. lndivizii caresunt producf,tori. prin actiunea lor, intnrchipeazd atit posesiunea, dispozilia, uzufiuctul,cit si trtiiizar-eu directi a obiectLrh.ri proprietalii. Dacd nu sunt si producatori, indivizii(suhiectii proprietitii) nu pot utiliza bunurile lor decdt prin stilariali, iar rezultateleoblinr.rte (uzuthrctul) se irnparte intre proprietarii neproducitori ;i producatorii direcli.intmchipintl posesiunea, clispoziqia 5i insu5indu-qi o parte din uzufittct, proprietariineprodLrcitori repi'eziuta rrn gmp iurporlant al agenfilor economici din orice tar[.

Sociogrupurile sunt constituite din indivizi reunili pe baza existentei a cel pufintrei trisaturi comullc. obicctive, cale genereaza interese gi comportamente similare

pentru rnembrii grupului. Sociogrurpurile dau na$terecooperativelor, socie'tf,tilor pe actiLlni, ca $i altor forme deproprietate asociativa.

Organizatiile, constituite pe baza unor criterii prestabilite,pot fi nationale $i internalionale. Cele nationale pot sA aparasLrb forrna Lluiunilt-rr de intreprinderi sau de cooperativeconstituite pe criteriul de ramltrA, zonirl, teritorial-administrativetc. in ultinrf, instantd, insuSi statul ca subiect al proprietatiipoate fl considerat c[ reprezinta o asttel de organizatie. in ceeace priveste organizatiile internalionale, acestea se constituie prinasocierea agentilor econornici sall (.:i) a or-ganizafiilor din douasall mai mLllte tiri.

Surbiectii proprietitii i$i exerciti atr ibutele in forme extrelnde variate.

Dac[ avenr in vedere cine sLrnt subiectii propdetiitii si ce attei comun si/sau specitic in exercitarea drepturilor de proprietatedi:st ingem:

-:

-'----"-+i^'rlorir rt[ipet'so^nea) proprietatea privrrta sau particularir.' ai citrci proprtc[a.r:t p'

fizicc si/sati juridice' '""u.."L'J^""

n"'" il']:"1:'"ri:"..:::iiljjl]:]:';il'.:,.,J:[li.i[':::n':':JxH:::J::1;ffi:;;;;li t,,o.t' *ui' in i.''Ir'lmite coi*ritii- specificer

stateiordl:nlocratice-,eSteconrliatibiliicLlDl()pr!ctateaprrbiicl-rsattirlief(}l.mcdCproprictate; , -:-^. .--.'^.i.trr oste stittttl satl Junt urrit;lile

tl) ptoprietuiea publici' aI cltrer proprietar este sttrtttl san

adnrinistratiilor publice r:entrale qi Iocale 'litr strltctura sa' [)lriectul acestei proprietati

il formeaza buntrrile care' poirivit legii sar'r prin natura'tit' ::::.:: :: tu" Ot intet'es

oublic. Dupd regimut iuriclic al btrnurilor carc () ct)r.ilptlil' aceastil ptoprietate ptlate

con-stittti domeniul p'Uti" of statului sau domeniul privat aI statului' ambele ptrtirrd

fi de interes national 'il'ou totot' Bunurile care tbrmeazir domeniul public se

curacterizeazir prrn i^ni-, ca sunt- inalienabi!e (,'u pi-'t fi i.rtLainate') $i

imprescriptitrile(nuptltiiurrnlritesilitsatrgrevi.ttctlediicriteobligatii_pentrual'i sechestrate, prel'rate spre despirgtrbire etc')] Apa4in dotnen'rului public bogatiilc

rle oric-e natnr.i nt" *uUrJtut,,i, .,poliut aerian, irpele cti pctential energetic saLl calre

se pot folosi in inter;s public. siturile istorice si arhec,logice. terenurile pentru

rezervatiisiparcurtnationale,terentrrilepentrtlttevoileapziriir:ri.fi5iadeprotectlcafrontiereidestat,i*ot,it"t"dinpunctcledefrlrn,.ierasausecliialcnlinisterelclr,primfriilor, arc t,nititiiu. de inviitiuninr (ie stat etc. cclelalte btlnuri proprictate

publica ce nu apartln tio*tniuf i public tin <le domeniul privat si se ret'eri la

l--.u,urile care a* irr."toira rnai apailinri,omeniul,i public, irr'obilele care ntl sunt

desri.ate utili{itii ouiii.", donatiile prir-rritc erc. B..urile din aceastS categorie pot

ficoncesionate,irrchiriat,e,instr5tnirteetc.Sicadstrbirrci..lentacetorpatrucorilponente fr"rndamentale ale clrcptului cle proptietatt ?"]rrli:T-''in

domeniul p''rivat

*l statiritri .ou of unioi,o. odn',inirtrotiv-tcritoiiaic pot [i trec.te i' il.,teniul putrlic

in tunctic de interesul public pe care il prezintit'

l)esigur. pot exlsta si ult" forrrr. de proprietatc. tlat. dt: ccie nrai rrtttltc ori' :rcestea

r:eprezintf, de tapt mrlctalitdti cle combinare a lbrrnelor anirlizate' in iumea de azi'

formele ,1" proprr.tute amintit.t .oe1i-stit in cuclrtrt aceleilsi tirri' strnt interdcpendt:nte

si in c'.rin.i t.rnrrlr-1r". in diferite ldri 1i perioade, l.cul si. rol*l formelor de

proprietatesemodificainftrnclietlecapac.it..lteafiecflrcradea.sidemonstraviabilitatea p.in tfiti"nO si rentabilitate in folosirel "b*"'::l'l]^proprietitii'

pluralismul formelor clo proprietate genereazt cornpetrlia dirtire cle pentru

mentinere si afirmare tot mai futernica, """u ." se realizeazir rnai alos prin: reclucerea

cheltuielilor, ridicarea calitdtii, pro*ounr"o-progresului tehrric si tnirirea volttmului

produc[ieidepeurmacdrorainceleditrtrrmitcsteavantalatconsumatorul.TocmarinacestsenssesptrnecSpluralismulforrnelordeproprietateconstitttierlnecesitatepentru orice economie mcldei'na' *.-,1,i- ,, r; .rl

cocxistenta fornrelor cle proprietate, c?r rnod cic a fi al e.onotlllel

expresia tireasca a liberei initiative, o rJreptului pe care il &Lt tnembrii

arege, de. prefera orice formi cle pr,rprietate care cotespLtniic

intereselor pe care [e are fiecirre. Aceastul inseantnii ct-t plur alislntil

este lltlnrai necesar, ci si posibil'

cle piati, estesocietf,tii de acei lnai bitret)roprietS!tl nu

Proprietateaprivata

I

II

I

Proprietateaparticularaindividuala

Proprietateaparticularaasociativi

I

i

I

Societiti peacfiuni

I

II

I Cooperativ

L ,ie produc

Proprietateacocperatista

a

F t- '{.i'i i; i ' jii 'i -'

. tn ce constA relertia dintreproprrietate Si interesele proprietarului?

* Anahzalr evolufia in timp a leglturiidintre obiectul ti sribierc tul proprietitii.

Identificaf i costur ile 5i beneficiilespecifice proprietAtii asupra unei fabricide cherestea.

Libcra initiativi este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizareapropriilor interese, aia cum considera fiecare ci este mai bine. orice actiuneintreprinsd de un agent economic in inten[ia de a-Si realiza interesele trebuie sdaibd,loc astfel incAt, prin ceea ce face el, si nu afecteze cu nirnic libertatea deacliune a cel<-rrlalli si nici ace$tia si nu-l jeneze cumva in ceea ce el intreprinde. Deaici decurge cd libertatea de actiune este o caracteristicd generald aplicabili in rnodegal tuturor agentilor economici si cd orice initiativl este admisi ng6ai curespectarea acestei condilii. Acest comportament s-a contrrrat treptat si este sintezaexperienfei acumulate de agentii economici. Este recunoscut ca necesar gi singurulposibil de acceptat de to1i, intrucdt ii pune in condifii de egalitate sub mr-rltipleaspecte:

* se aplica tutrrror. f5ri discriminiri pozitive sau negative;r nu ingricleste pe nimeni in promovarea actiunilor de interes propriu;n respectarea sa nu implic[ costuri sau alte condilii materiale prealabile pentru

niciun agent economic obtinut pe seama altuia sau altora;+ din aplicarea si respectarea sa nll decnrge uiciun fel de avantaj pentru niciun

agent economic in acfiune;c stimuleazi deopotrivi creativitatea tLlturor, intrucAt, asigurAnd libertatea de

acliune, realizarea interesului fieciruia depinde de ingeniozitatea proprie.$i pentru ci cei care realizeazd. activitatea economicf, ar putea interpreta aceasu

condilie dupd bunul plac, societatea a stabilit prin legijuridice care sunt coordonatelemaiore ale libertalii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incilcarea sa, precum si modalitatile prin care poate fi restabilita. Asemenea legi exprirniaccepfia pe care o dd societatea libertatii de acliune in economie, intrucdt ele suntadoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese qi ele inmod liber.

Fundamentul libertdtii de acliune in economie il reprezintd proprietatea, pentrucA aceasta este sursa determinant6 pentru interesele agenfilor economici 5i asiguri,totodatd, rnijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprimi,in primul rdnd, exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispunede ele gi de uzufructul lor.

l*-

Fig. 2.1. principalele fr,.r* de proltrietct.tei: l'i{t,l; ii{i I,i:,,,.. i i,i i-1 {;itIl.-lt_ 1I{}..\{ {.; 5{ ir f i 5.1,fl._ l_{ J it

q Ce reprezinti proprietatea din punctde vedere economlco_social?+ in ce consti irnportanta cornponen_

tu-lor tlreptului de pr.oprietate?,u Ce operatii economi e pot generaexercl tarea componentelor fundamentale

ale dreptului de proprierate?* Care sunt principalele forme depropr letate'.)s Pe ce se bazeazd. s uperiori tateaatril-r,ita proprietatii private in .upo.t ..-,

celelalte lorme de proprietate,J

* Care componente ale dreptului cleprop,etate sunt relevate oe p.op.etateaasupra uner case , vA,nzarea propriuluialltomobil, inchirierea Llnei locuin[e,constituirea unui clepozit la o banca?

* Existi legituride proprietate? Dacaacestei leg5turi?

intre difer-itele fonneerustii, care este baza

PROBLENIEDE REFLECTIE

hr viata econornich, lihera initiativi s:ru libertrtea clet ,Icfiune are nurneroase fatete. ibnne rle rnanifeslarc pe cet dr'multe, pe atit clc dit'erite. in acest sens. se remarci mai intdi<ireptul agenliior economici de a dezvolta, nrentine saur-estriirrge ac:tiunile lor, de a se manit'esta ca intrelirinzatori,consumiindn-si cum consideri ca le este mai iavorubil buntrrilede cflre dispun sau de a se angaja iu moci liber in acte deschimb, in asociatii si societati cu cilracter econonric etc. Prin

lihrera initiativd se exprimi dreptul proprietarului de a adopta decizii irr orice pr-oblemiprivirrd actir-rnile scle economice ;i bunurile care formeazi obic'ctul proprietirfiilui. Proprietatea este o sulsa protunda de motivatii pentru orice agent econt:nric,concretizdndu-se in initiativa, stimulare. responsabilitate 5i courpetentii.

Libera initiativi cunoaste cea rnai mare clezvoltare in condiiiile Froprietartiiparticulare 5i ale rcgimurilor politice bazate pe democratie. Pe fundenrenttrl acesteiase creeazir acel cornportameilt economic cotidian peutru ntili(iane de agentieconomici, care conduce la realizarea unci activititi economice eficierite, atiit pentnifiecare proprietar in parte, cit 5i pentru societate in ansamblul siiu.

in orice activitate gi in orice larir in care proprietatea este dcperrsonnlizatiprin formarea $i consolidarea unor monopoluri sati prin urasuri dictatoriale, liberainitiativi este ingraditd sau eliminata. Ea inccteaza a mai Ii sursd de eficienla qirentabilitate, de implinire a libertdtii fundamentale a omului Se produce instrdinareaoamenilor de procesul economic gi de rezultatele acestuia.

I-,ibertatea de actiune creeazi premisele' ca agentii economici sii palticipe aqacLlm vor la tranzacfiile economice, asigurdndu-se conditiile tunct.ionarii normale aeconomiei, pornind de la interesele ;i posibilitatile fiecf,ruia. in acest t'el, agentuleconomic devine atent la semnalele pielei qi iqi indreapti etruturile spre ceea ceeste cu adevirat necesar gi eficient, orientind resursele de care dispune spreacoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitdtilor utile.

in economiile in care nu exist[ un sector privat puternic. preponderent, libereiinifiative i se substituie, adesea, decizia ohligatorie a organclor administrative destat, rigiditatea gi inflexibilitatea la schimbare 9i innoire etc.

Libera inigiativd inrplici restructurarea activitdtii economice in interesula-qentilor economici, prin intermeditrl proprietSlii private. Acest tip de proprietate iidetermind pe proprietari sd urmdreascd atirmarea propriei eficienfe, si, totodati, pea celorlalli. in aceste condilii, veniturile vor fi inegal ctistribuite in societate pentruci reflecti inegalitatea eficien[ei activitdlii agentilor economici, la baza cdreia seafld deosebirile dintre ei. sub aspectul instructiei, disciplinei, potenfialului capacitrigiiintelectuale qi capacitagii de risc, puterii de munci, tenacititii, voinfei, aptitudinilor.spiritului novator gi de econornie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nernijlocital capacitilii valorizatoare a fiecimi individ, precum $i al modului cum el o foloseste.De aceea. libera iniliativi va determina afirmarea valorilor corespunzAtor acestorcriterii, inldturdnd incompetenla, inrpostnra si pseudovalorile.

Libera initiativl - libertatea de acttune

se bttcttrf, toli agentii economici in mod

ecoltomici, conditie

egal.

de

-f t t-'t11i..".;' I'i"'t'1'ui?'i

:/ ..' i:,trtli ii ' i,i rt-l'-niil'ix, ";'lllt

* Ce reprezintl p ietatea din pttttct

de vedere economic?o in ce constd i rnportanta obiectului

proprietdtii pentru activitatea economicf,?

'Cumartrebtris6ac[ionezestrbiectiiproprietAlii pentru a putea beneficia cAt

,ooi mult de obiectttl proprietalii 1or?

,, Lltafi ca exempltr ttn intreprinzf,tor

;i identificafi ce inseamna pentrtt el

libera initiativi'.' Ce sens dati expresiei "proprietertea

privataestefundamentullibertf,tiideacIiune" ?

* Forutulati trei idei care se pot

desprinde din acest text ctl privire lalibertatea economicf,'pogini)

S artre:liber".

intocmili uIl eseu (una-douf,pe nr argine a aserti unii lui J 'P '

,,Orn.,l este condamnat sf, fie

*nil

1ri_7

O parte dintre nevoi sunt satisficute pe seama bunurilorlibere, iar alte trebuinte se implinesc corlsumAnd bunurileeconorutice, insuficiente in raport clr nevoile; producerea ;iobtinerea butturilc',r economice indtic conslrmuri de resurse,cheltuieli. De aceea, atentia consumatorului se centreazi sprebr-rnurile economice fat[ de care adoptl Lln anumit compofiament.Prin comportamentul consumatorului desernni.m rationamentelesi reacliile pe care le are in legAturd cu alegerea (cumplrarea) piutilizarea bunurilor economice. Unul dintre punctele de referinl5pentnr comportamentul consurnatorului il constit\te utilitateabunurilor ecollornice.

La prima vedere, utilitettea pare o notiune foarte clari. Pentru oricare dintre noinofunea util, utilitate desemneazii ceea ce este de folos, trebuincios, necesar, ceea ceserveste la ceva. Utilitatea in sens general reprezintd capacitatea unui bun (material,serviciu, informatie) de a satist'ace o nevoie. Baza acesteia o reprezintd proprietalile,insuqirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categorie de bunuri.Asemenea proprietiti pot fi naturale silsau create de om. Cele naturale pot fi luate caatare sau sunt adaptate de orn in functie de necesititi. tn acest sens, pentru oricaredintre noi este evident in ce consti utilitatea generali a pdinii, a apei, a irnbrlcaminliisau a locuintei etc. Dar, deqi apa este necesare gi utili pentm oricine, in imprejurlridate. nevoia de a consuma o cantitate determinata de apd (sa presupunem platd) estemai intensd sau mai pulin intens5. in funclie de situalie, decidem sI o cumpardm saunu, s[ platim un pref mal mare sau mai redtrs. Decidem intr-rrntel sau alttrl in funcfie de intensitatea nevoii in a cdrei intAmpinarevine cantitatea determinat5 de apa plat[ la care ne referim. Dinacest rafionament decurge distinctia necesard intre acceptiagenerale $i cea economici a utilitatii.' Utilitatea economice reprezintd satislaclia pe care sperd i' cd o vo obtine un consumator dat, tn conditii determinate :

, de loc si de tirnp, prin folosirea unei cantitdfr, (unitdti, doze)', determinate dintr-un anumit bun economic. ,

aprbcierea utiiitatii econo*i.. -iri il;*.6ilruiecliv :

depinde de raportul pe care fiecare consumator il stabilegteintre cantitati determinate din bunul respectiv qi nevoile salein conditii date de loc si timp. Hotar0toare in acest sens esteintensitatea nevoii pe care o resimte consumatorul respectiv.De aceea, bunuri omogene avAnd aceleaqi proprietati pot fiapreciate in mod diferit ca utilitate economicd de diferi[iindivizi in functie de volumul si intensitatea nevoilor, de nivelulde culturd, cle situafia ecorromic[ qi aspirafiile proprii fiecflruia.Mai mult chiar, pentru Lln anumit individ, fiecare element dintr-omllltime de bunuri identice are utilitate economic[ diferita, infunctie de condifiile de loc $i de timp. Aprecierea utilititii

atrrrnea $i finalitatea ttctit,itcitiieconoffiice rep rezinta satis_l:::::1 - =t"!

u in ter o' -;:;; iil; . ;:"J;realizeazi prin consuma.""-;;-i,;:: :' '-% ' I ;

rarn, lia ;;,,' i; ;;:i::1}":rfi:rilor' Asentul principar ar consumu rui este menaj ur,Consumul e.ste o cceconomic, purtator u-lmPonenti

a activitirtii eco lar consumatomr ca agentconstienr, u",", p" #,+:il,J.n[;,,H,i,.ffi ."T"ili"iil'cornportament.., f.r,:,.u urmdri modut cum *d;;;l,r',1,^.,,, .:,":T].,si cum igi maximizeaza satisfacgia, vorn ,,,.,rr^jlt"otttl, rlupi ce cdterii se orienteazii

A. UTILITATEA ECONOMICA

B. ALEGEREACONSUMATORULUI

C. CEREREA

, U,truOrrrrd acest capitol, qv efr posibilitatea

irttelegeli notiutiiie; tttilitute (frt sensgette ral ;i tn sens e cotrotnic), ttlegere qicotnportcuttent al constttttcrtottilrti, cercre sielasilcitate a cererrt, ''vtov' Lt'LLtL' c'

tttirizctli ace,ste noriruti rrt studierectrealitdtii ; i a p roprittlui drrrr.,r,,rrrioastrcicomportantent pentru a compura cliferitectltentctti,e ;i ct'fbrrnr|rlo concluzii, ,ar muiales decizii ctclicvctte;cut"toasteti irnprejurd,ri le de caredepinde cerere, pent* L{, orttuttit burt sicdnd este tn mirrcsul vdnzcirorulr'ur' iimqioreze sau sd recruccT ltretur rct bunuriretranzactiortttte

. i.. l.;"r;'i:iCrcif,ri llitatli

..i,i,af;l()lttiCC', .=-''-,iii-titlcI it'ti.

. -i irit'itrreautilititii

:';'{bttllntiCe":. ,1iiI-t'ciati. , : i 1; ;4{ rl il'erit

'. ; iri i'litrlri' i t if'criti: ri:.' irrclasi

i;riliuid,:,:+ F'u trctic

-:', ;,:i,-iiiiilt: dg,t , ., i irt-11r., de

r-iil.ittsit:,-ttcit.,r i i;ilrlf CtC.

3l

H#;ffiilTanumit bun economic.Satisfactia suplimentari resimtita de consunrator cu fiecareunitate dintr'un bun economic consumat se umeste utilitatemarginali' cdnd un consumator utiliz eazd, rnai multe urititidintr-un bun in morj snccesiv, neintrerupt, comportamentul siiucorespunde legii utititatii marginale descrescflnde, formulatade Gcissen, potrivit cdreia ,,mirimea intensitatii unei praceridescregte progresiv pana Ia saturare, dacd rcspectrva placere estesatisfacutr in mod iontinuu gi neintrerupt". Intensrtatea nevoiiconstlmatorulul se diminu eaza cLr fiecare unitate consumatzi,utilitatea marginalr scade, iar utilitatea totali creste cu omarime descrescitoale

.n6na Ia punctur de saturatie. pentnrindividul respecttv, satisfitctia resimgita pri, conslrnrarea prirneiunitagi din acel bun ecorlomic este mai ridicati.De pildi, dacd un bun X este format din n unitigi (exemplare,

,1"r1?dl,;r*r, x-'"': xn, fiecare frind apreciati cu utiriiag,e

d e s c re s . a t Ju, j', r,X' d :' ; ; oT ; ; .lJ,i,T', ;iilj, _ : ",r#H, ;ji Ieste UT - u

Desenu,",J'la,lr'lJ;;;i h, arunci c,nd cresre canrirareaconsum atd" crerste si utilitatea totald, clar utilitatea rnargi,alr,cea aditionali, pe care o aduce fiecare noud dozaconsurnattieste din ce in ce mai micd gi tinde spre zerocand nevoire deconsum sunt integral satisficute

AU,f in car-e:Umur ::

- tQ* - sporul cantitatii consumate din bunul X.

Nivelul utilitalii marginale devine zero cAnd nevoia de consum este integralsatisticuti, iar o dozl consumatd peste acest nivel nu ii mai aduce nicio satisfactieconsumatorului, ba, din contrd, produce insatisfacfie.

economice se rearizeaz,- prin suma de bani (pm::':ll1:i:i:i:'llf,: aL roc;;*p, u, cumpiritor decicre

i " titilitate econonrici individualfl - 1:iaportul de sati sfac gie pe care Lln ]

lconst,*ator consiclera (apreciazi, sperd) i

isa-l aiba cind tbloseqte- fieca.e r.,,iitate i

i(doz.a) dintr-o rnulti me de bunuri :

iornogene, in conditii detenninate de loc :I .u;;t tutrp.

r

i . Utilitate totala satisfactia:t:

\ 1i{[.ii -i

1 *.:i1;'i+.'r'+-!:li- .', E l.': i E

* Aprec iaIi comparativ mlrimeautilitatii economice intlividuale pe cal eun cc)nsLturator c acord5. [a doura casetevideo pe care le poseda .:i pe care a fostinregistrat ercelagi film.

,6 f-ontp arati sens ul ectrnomic alutilitatii cu cel general.

resimtitri de u rl consumator princonsumarea mai mlrltor doze din unulsall mai multe buntrri economice diferite.

* Utilitate marginala - satisfacfiaresimtitii dc' nn conslnnator de pe Llrrnaoricirei doze corlsllnrate dintr-un bun eco-nomic; sporlll de utilitiite total5, cAnd

* De ce utilitatea nralginala este des-c re sc atoare ?

" Argumentati de cc aprecierea utilit5tiieconomice are url caracter subiectiv.

, Cum er,olu eazd, utilitatea total5 f imarginala cind consurnuI creste?

& Este posibitA reducerea utilitAtiitotale la cresterea consllmului?

o t"'illlsttnratorulaL'gc pc criterii

ilc eficienta;- r'illtrtnricl.

'i-" i i '; , ti i-ii r

: i; $. rt !'Lli - *.

"]!,.,a... a i I ! ! li * if,.- \ 7 -iI

I,{

t-

t,

Utilitatca aditionala(Au). (urarginali)

U5

tt+

U3

Utilitatea (satisfaclia) adilionard resimlitii de un consumator dat prin mirirea cu ounrtate a consumului reprezintd utititatea mirgrrrii.iij*g;, #i#; prin retaria:

Et- AEsg*E *rE c*f,Brulxa??at{}ru*laeiin p,'oc'esut satisfacerii trehuinfelor sale, consumatornl, ca orice

agent economic, trebuie sd aleag[ tin0nd cont de taptul ca:. multitr-rdinea trebuintelor pe care le resimte il oblig[ sI

decida pe care si le satisfacf,, in ce ordine gi in ce proportie,sir stabilearsci o prioritate;. intrebuin6rile alternative pe care le pot avea bunurile, caracterul complementarsau nu al acestora qi substituibilitatea lor (in misura in care exista) il determind sidecidd pe cale le preferd gi in ce cantitafi

Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y,2... pecare consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumiti satisfac[ie scontatiformeazl programul de consum. Urmirind realizarea unui asemenea program,fiecare consumator i;i va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedi, astfelincit, in funcfie de prefuri, si achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici dinbunurile x, y, 2... pe care le-a preferat.

U2

U1

Utilitateanrarginala

Fis- 3-r. utlirateo oaiiunatd rdij obyinwc?prinX4 X5

c re.;te ree c onstt mului

-t)J^)Alegerea consumatorului rationar este, sau ar trebui sd fie, ffi;principiul eficientei. EI va cornpa.u o" ti."ur" datd satisfactia pc care o resimtc ?-u rr,a ac hiziti on irii s r consumu tui ca, ti ta ritoi ;'il.i:':11.:,:ri:.:il:,: ;:iTj: Jlefbrtul (sacrificir.rl; pe care trebuie sd-l faca, concretizat irr ve,itul barnesc cheltuit.

Esentu alegerii ,orru*oiuirltti rariotnar constci h, gariiiruo nrrrrri progro,n"rrir,ctchiTiyii ;i consum care ti ctsigurci cect m., ntare satisfacyie (utiritate economiciit.totald sau agregata) posibird nrin c\lrttliyea (sacrificarert) veniturui stiu rimitut.,,-.- .-.."..'--..-,j

intrucdt consurnatorul are un tluget limitat, critcriur escntiar dupa care i;i vaorienta alegerea ir formeaza -u*iirir"."u satisfactiei obtinute pentru o unitatemonetard cheltuiti in vederea procuririi bunurilor de care are nevoie.

Consurrratorul rational decide si aleagd rnai intii o unitate din bunul A. care ii asigurd cea, mai rnare utilitate marginal2i (10) qr cel mai bun raport utilitate miuginalE/pret unitar.

Cu venitul rimas achizilioneaza o a doua unitate tot din bunul A gi o primi unitate din B,pentru cd raportul utilitate^matginalalprel (adici efcct/efort) este idenric pentru cea de-a douadozl din A li prima din B: ln tinal, achizitiile consumatorului vor fi qn = 2, ga = l, iar satisfacgiatotalf, resimlita va fi 26 (adicd 18 + 8 sau l0 + E + 8). Orice alti decizie de cumplrare nu estein nrisuri sd-i asigure o -satisfactie egal:i sau mai mare prin cheltuirea celor 30 u.m. in conditiileamintite de pret $i de utilitate marginala.

Situagia va ti diteiita, insi intr-un alt context. De exemplu, c.rrc ar fi ralionamentulconsumatorului in cazul c6nd prelurile unitare ale celor douh bunuri sunt Po = 20 u.m.,Ps = l0 u.m., iar venitul zilnic pentru cheltuieli este de 90 u.m.? Dacd consumatorulachiziiioneazl o primd unitate din A, respectiv din B, raportul utilitate marginali/pret va fi de0,5, respectiv de 0,8. In rnod normal, el va opta sd achizi(ioneze mai intAi prima unitate din B.Cea de-a doua;i a treia achizilie vor fi efectuate tot din bunul B, pentru ci 0,7, respectiv 0,6sunt mai mari decAt 0,5. Urmiitoarcle achizilii vor ti consacrate pentru priml unitate din A gi apatra din B, realizdnd raportul utilitate marginali./pre!:

ctceasta se exprimci cil Lul,sdtt.

rIp}rt fifire i

consumatorul rationar opteazi tntotdeauna pentru bunur ar carui raport,astfel calculat, are varoarea "", *ui -o." lau eficienta cea rnai ridicati.un asemenea ratrorament poate fi prezentat p'ntr-nn exemplu simprificat, c6ndconsumatorul are de ales tntre dit'ente cantitdti din douii bunuri. A 5i B. Rationamentulpoate fi generalizat apoi pentm n bunLrri- Ultim'ele achizitii vor fi consacrate pentru cea cle-a cincea unitate clin B si cea de-a douadin A care-i asiguri un raport utilitate marginaiii, pret de 0,4 pentru fiecare dozi. Astfel, princheltuirea intregului venit, achizifioneaza qA = 2, gs = 5, obtindnd o utilitate rotald de 48.Acest progratn de achizitii (2A + 58) ii asigurii cea mai ma:'e utilitate posibili in condifiiledste de venit, de pret $i de utilitate marginali.

5

10

o:, Sir presupLlnem un consunlator care dispune cle un venit zilnicde 30 de unitlti monetare (u.m ) pentru satistacerea nevoilor dehrand prin btrnurile A |i B- Prefurile unitare ale bunurilor A si B(P-'Pn) sunt egale, de 10 u.rn. El are de ales intre aceste bunuri,care ii asigurd, in functie 'de cantitatile consumate. Lrtilitatea totali$i rrtilitatea margin,rir cuprinse in taberele 3.1 si 3.2.

T

,',i- ', t ,j 'r,l i ,i ,.. 1i:'..Tinind seama de cele antcrioare, se desprinde concluzia sA

un consumator rational obline rnaxirnum de satisfactie princonsumarea bunurilor achizifionate cu venitlll disponibil dat atuncicdnd raportul utilitate marginal[/pret unitar pentru bunr"rrileachizitionate este identic sau cAnd raportr-rl dintre LrtilitAtilcmarginale este egal cu cel dintre prefurile Llnitare, cu conditiaincadrdrii in venitLrl disponibil penrnr achizitti (V,"). Adic[:

o Cea mailruna alegere

cfinstrrtratorul ui

(1)

(2) Qo*Po*Qo'P,

UmgA

Umgtl

: Vo^-rur:

Aceasta inseamnf, cd utilitatea marginald obtinutd cu ultima trnitate monetardcheltuita este aceeasi, indiferent de bunul achizitionat.

Unitatea econolnici pe care o c

a e u;onferi consumaioffi

I 2 J 4 5 6__ r __ - l\/Util itate a mlrsi n a l r:F r0 t8 2.t 28 30 30IO 8 6 4 2 0

Tabelul

Utilitatea economice

uanttatea (nr. dozesau nr. unitd{i qo)

Utilitatea totatE (UTa)

Utilitatea marginald (U,sa)

_lj* cr,,,,,,,,,il

' Consurnator rational - cei cere;aclion eazi pe criterii de eficien[i.ialegind bunurile achizitionate in tirnctieiO. raportul utilitate marginalir/pref.i * Cea mai buni alegere a consurila-itorului - prrograrnul de achizitii care iiiasigtrrti maxirnuzarea utilitatii totale prinlcheltuirea venitului disponibil.i . Program de consum - modul de

!conrbinare iu consum a bunurilorj

pilJGiate -(ati .sIfLiC tlife 6Lr n i-u ikji -c1Ii'e'

iasigurf, consLrmatorului Lln niveI de:

isatisfactie clezirabi L

i + Bunuri complementare - bunr-rri a,cdror utilizar e are loc nurnai r^inprcLtnf,.iSunt numite si bunnri-perechi. i ,, ....,, . r.';,:folosirea autonrobilului presupurleiconsun)ul de citrburur{i.i * Bunuri substituibile - bunuri care.1^ r

ii, procesul utiiiz[rii lor, se pot inlocuiIunul cu altul. Exernplu: clrburelc'.lgazui metan, electrir:itatea ;i lernnul sei^iput inlocui la incil z:rea k-lcuintei.

Itcztili'il1./iSe porncqte de la Plentisa cii

rnaxim rzeazl trtilitatea totalir este celprogramul cle achizilii si de consum car()c..are. in conditiile venitului dat, asigura

Prr-rgramul cle achi zrtt| care satisfaceconclitia de mai sLIs este 9x + 6y' El poatefi acltizitionat, chelttriala totah fiind

(9 ^2) +(6 ' 1) -24 Lr'm'

UT = 315

Raspuns:B = b + b".

bu-get pentnl ac-hizifii de 3rJ u.m. $i se confruntd cllprogramul ,Je achizitii ;i consllm care ii maxirntzeazztLlnur doze diferite, dupa ctlm urrtreaza:

Unrgy'Py

C ant itatea(nr. doze)

25 30II 20 28

ITI /1 25

IV 15 2lV 12,5 t1VI 1t) 7

VII 9 5

VIII J,5 J

IX 1 2ii"l itl.Ii,\ltj i'l -'* i ii:a, i: l{i i; {t ,\iii:, \{.{ \{}sl'llrIIi{ii4

* In ce constf, esenta alegerii consu-matomlui rational?

* Pe baza crtror clemente se apreciazlicir un consumator a fticut cear mai hunialese re de achi zrtti?

= Dupi ce criteriu .se orienteaza corlsr.l-matoml in alegerea cantitiililor din dil'eritebu n uri'l

['lii tlil.E:,]{ \[) L', tt],2(i 1.1'.\'l'

Un cr-rnsttrnlttor dilil-lune de Lln

pre{urile px = 2 ,si PY = ..[. E'l cttt-tta

utilitattea totalf, prin consulnareali,rur:lplrrUtiiitatca marginala pe care un consumator o atribr.rie dit'eritelor doze din trunurile

x sl y este urmitoarea:Prefurile unitare sunt P, = 2 Lr.rn. Si

vdestinat achiziliilor este de 24 u.m.

Cantititile achizitionate care ii asiguruiconsLnnatorului maxinrizarea utilitirti itotale sunt:

a)x+3y?b) 9x + 6y?c) 8x + 8y?d) 5x + -3y1']

e)3x+y?Satisfactia (utilitatea) totald pe care consurnatorul dat o resimte prin programul

de achizitii si de consum care ii maximizeazi utilitatea totald este:a: = 133; bz= 375; %= 269; dz = 39ll eu = 133.Raspunsul corcct cumulat, care deFrneqte utilitatea totalA $i cantitatea achizilionaLi, este:

Cantitatca-- nr. tlozei(bunului) -

t-rti I itatea marsina lii

Bunul x Runul y

I

III IIIVVVIVIIVIIIIX

50403530z52t\l8l-st1

3028252tt7

aI

5

-)",

A-a+a.B-b+b,C-c+c.

S[ se determine:a) cel mai bun program de achizitii '

cel care ii asigurf, tnaxitnrztrreasatisfactiei 1t-r r) ;

b) care este rnf,rimea acesteia?

Rispuns:a=5x+5y; b - 118.

P=d+d,[,=e+e"

Cantitatea (nr. dozei) TJnr g.\ U

n

Tl

IIilIIVVVIVIIVMIx

l098754.lJ2I

20t8t7l4t09141

_1

t , { 'i.rtr"1"yq't1

Consumatorul se manifesti pe piald cculnp'-e-l e.Fipga;-e- 1a nevoilor ;i preferintele consumatoruluipentru iim cererea. trebuie si avem in veclerecel:rea detenninatd pentru bunur x sau pentru bunul y q.a.m.d. Cum ne'oile snntnelirnitate, cererea exprimd acea parte-,Jin nevoia'pent*r bunurile.\ s.ru y sa, zg.a.m.d. care poare fi satisfdcutd prin intermediul pietei.

Ceii-iicr pentru uit tiiiiiiiiii-blitr" -i3' ;'i;-;iAi,erru'ii*rii si er,;t;iz;;t;isitb incidenta a nuntero;i ,factori econornici ;i extraecononlici, cLrtt isltttt" intensitateu nevoilor, niv'elul pretliltti ;i ctl veritnlni, nttmcirul 1e;cutnP.aylori ;i prefbrintele cun'tpdrd.torilor, pretttrile ctltor bunLr.i s.ct. ',

re un rol deoscbit. Daca toate celelaltentnl un bun se modifica in sens contrarem cii, in oraqul A.., cerereu saptirminalare(ul unitar (p.) ca in tabelul 3.3.

Tabclul 3.3lJaremul cererii

P. (Ll.m.)

C, (k_g)

5 4 3 2 I

0 2 4 6 8

Se constati relatia n_eqatlva^ dintre evoh.rtia pretului unitar si cea a cantit{fii ce.-rte(daci cc.lelalte imprejurari rdmin neschimbate;: cererea ;; ilh;2la c6na p."tuicreste si se extinde c6nd prefur scade. contractia (dimrnu".."l "*.rii cdnd pretulcreste se explici prin tendinfa consumatorului de a-si reduce *t irliiii" din bunul alcirui pre[ a cltscut si inlocutrea acestuia in consum cu alte bunuri substituibile, darale cdror prefuri nu au crescLrt ori au crescut mai pufin. Extinderea ceredi cdnd pretulscade are ca explicafie economrcdcolnportamentLll consLunatorLrlLri de a-$i p*mad consurnul pentru o mai bunr satisfacere

6a nevoilor. inclusiv prin restrdngerea ori srenuntarea la consurrur altor bunuri, ale cf,ror 4pretun au rimas neschimbate ori au scrizut 3mai putin . z

Daca reprezentzim datele din exemplul r

anterior in sisternul carte:z,an consemnAnd 0pe axa OX cantitatea cerutd $i pe aKa Oypreful unitar, obtinem diagrama sau curbacerenr, asa cullr se prezinti in figura 3.2.

Reactia cererii la modificarea inrpreiurdrilor care odererminl se nuilteste elasticitate a cererii. Pentru teoria sipractica economicA are mare irnportantil studierea elasticitzitiicererii in funcfie de pret $i de venit.

Elasticitatea cererii in functie de pret se ntisoarri princoeticientul de elasticitate, czlre se calculeazi ca rapoft intremodificarea procentuald sarr relatir,6 a cererii si modificareaprocentuala sall relativir a pretului, folosind una dintre relatiile:

C,.* - Co,

Ke.--p* = -., t"*- =-f3rltrlPt^ Po* AP., C,t*

Pr,*

900-1000 100

Ke.*rp* = coeficientul de elasticitate a cererii in tirnctie de pre(ul bunului X,LVa C* = moditicarea procentuala a cererii pentm bunul X;LVo P, = modificarea procentuali a pretului unitar al bunului X;C,, = cererea modificata;Cn* = cerelea initiali (anterioar6);P,* = pretul moditicat;Pn* = pretul initial (anterior).

Dam fiind relatia negativi dintre cantitatea ceruti si prelul unitar, pentru a prevenioblinerea unui coeficient permanent negativ. raportul se inmultegte cu -1 (sau seconsidera in modul).

l'lxr-:llr*!rrIPresupunem cA in orasul A cererea anuali de corllputere a fost de 1.0ff) de unitagi la

preful de 2.000 de lei. in anul urmdtor, pre[ul a devenit 2.100 de lei, iar cererea s-acantonat la trproximativ 900 de unitati (celelalte imprejurflri tiind neschimbate).

o i,;.,"iiu:itatcla- i';"i.. t'uil(:tia,,, ;iirr,iii'icilf ca

.i-1:'," : .i f"if f iltlf'. i.i ri.1r,I-ntintt

sau: K..*i px - --lY: =,

34

2000 2000

Interpretare: la cresterea cu 5Vo a prefului cererea s-a redus ctt 107o. Cu altecuvinte, cererea s-a modificat in sens contrar prefului, dar de doud ori mai intens.

Daci:- LToC > LVoP, K""rr* > 1, cererea este elasticl in funcfie de pre[;- Lo/oC < Lo/oP, iar 0 < K".*. l, cererea este inelasticfl (rigid5) in funclie de pre[;- LVoC = Lo/oP, iar Ke^,r*= l, cererea este unitari in functie de pre[.Cererea elastici este specifici bunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (u;or

substituibile) si nu sunt de strictd necesitate pentru consumator. Se caracterizeaz6 prinaceea cd modificarea pretului unitar (cregterea sau scdderea) determind modificareain sens contrar a cantitefi cerute, dar mai intensi (LVo mai mare).

Cererea inelastici (rigidA) este specificd pentru majoritatea bunurilor conside-rate de strictd necesitate pentru un consumator dat; se caracterizeazd prin faptul

Fig. 3.2. Diagrcrmil c.e re rii

391- {'rrltl!}qt7'{q1 {t1{ it { 1t I i:#tt.l itrti{tt{tt'tt ! it i {'"ii i-::!,:!ti! i

e ti ruirclif icarea pretuiui unitar (cresterea sau scdderea) deterrnina rnodificarea inscns c{-)ntrar it cailtitaiii cerute, dar mai lenti.

Cererea de el:rsticitate unitari se caracterizeazd prin faptul ca moclificareallre!ului unitirr (cresterea sall sciderea) deternrina modificarea in sens contrar ac:intitirtii cerute cu acecasi intc'nsitate (cu acelasi procenti.

rezitttc-L o '

-__-* ,,::::::Asticl:- daci cererea este elastici, iar pre{ul se reduce. incasarile vlnzirtonrlui cresc; la

cresterea pretulrri acestea se reduc;- daca ccrerea este inelastici, iar pre(ul se rcduce. incas.irile vinzf,torglui se

reduc, ele clesc, dac:i pretul creste.Atentie!Sii nu se confunde cere-rsa (cantitatel ccrutii) cu incesitile at cirror vclltrm se

deterurini ca pledi * intre pre{ si cantitatea vAndutri.Re-euia genc'ralli esle: daca cetelalte imprejur:dl i sunt neschimlrate, cererea se moclifici

in sens contrilr nrodiflrcarii pretului: incasdrile au insd o evolutie rnai speciala; eledepind atat de cerere. cit si de tipul cle elasticitate si sensul rnoditiczirii pretului.

Concluzie. var:zdror:ui care urmiireste mdrirea incasdril<lr, de regulr, procedeazrla cresterea prelului daci cererea este inelastica si la reducerea prelului, dacd cercreaestc elasticir (celelalte imprejurirri care determinii cererea sunt neschimbate).

Ceretea pentlLr ttlt burt depinde nu numai. de pret, ci ;i de venitul consumatorului.

Ker:1,v are cle regulir o valoare pozitivir 9i cste rJit'erit ca mdrirne pentru diferite burnuri

si gnrpe de bunuri. Aceasta inseanma cit. attrncicind venitul t5t'".uo"tllill 1l"il".1i.1ldar n,r in mod identic pentru toate categoriile de bunuri rnar:thre' in tirnclie de nivelul

,eniturilopsi pret'erir'rteie consnmltorilor pentru clitlrite catr'lorii cie bururi' cererr-:a in

funclie rle vcnit Poate tr:ai elasticl, alunci cind rnocliticarea venitului arrage dr.rpd sirre rnotlificarea mar

mult decit propor[ionalil a cererii (Kecru> l);b) unitari, atunci c1n4 mo.lificareaienitului at'age dupS sine modificarea strict

propo(ionalii a cererii (Kec*,, = 1);c) inelastica, atunci c6nd:

'modificarea venitultti at^ge dupl sine rnodificarea inacelaqi sens. dar mai lentd, a cererii (l > Kec-,u> 0.)'

Ca regula, cererea se afli in relatie pozitivi cu venitul: iIn()di.fiLurea venifitlui, variubilci inclepertdentci (pretul,yi ulti.fuctori tle il('luentd stmt cotlsiCerati con,ttonti), otrctge dttprisine ntarlifit'Lit'e(t ?n a(:e!e.si sens a cerel.ii.

. l'-1ll;iir itatr;.rti:r'rt'ii iri l'ullctirr

ruCcrer;--;;;il,"o (hucili.kilogratte,, litri etc.) dintr-un bun pe

care gn cLlmparf,tor sau tgli culnpfuitoriidintr-un spa[iu cconomic datintentioneazi sa o achi 7'rlioneze intr-operioadii, la diterite nil'elttri ale pre[uluiunlt ar.

* Elasticitatea la prc[ a cereriisensibilitatea modilicarii cererii (variabilzl

clependent6) la n-roditlcarea prettrlui trnitar

! (variabilii indepenclenti).i " Elasticitatea cererii in functie dei venit - sensibilitater moditicurii cererii

! (variabili dcpendeniz-r) la schimbareai venittrltri cumparf,torttltri-

i,l 1i..i,{ }ii"

1! Un bun de larg constlm, consllmatcotidian de un cerc mare de agentieconorrlrcl, are o cerere in tunctie de pret:

a. elastic[1b. inelasticii?c. unitari?" Fie un comerclant care 'r''inde btrnuri

a c[ror cerere in ftrnctie de pre[ se

caracte rrueazd prin elasticitate ridicat5.

Pentru a-si mriri incasirile (celelalteirnprejurari tiind neschirnbate)'' se reco-mandf, ca el si:

a. lllaioreze Preftrriie;b. redtrca preir"rrile;c. lase Preturile tlesctlimbate''+ De cL-. in mod norulal. c:erereA pentru

rln bun dat este i1 r'elatie negativ[ fal6 depretul unitar?

iliii;i;i l .lEl.li i'" "i;ii.'f,{. P i . i'. l'

F Coeficientul de elasticitate a cerenrLlnui btrn in func[ie de pre[ul sau unitareste 2. Inilial, ctnd prepl ttllitiu era de 2.000u.m./buc., cererezr saptimdnala eta de15.0(n buc. Care va fi cererea slptimenalA,daca prelLll unitar creste ct 2070?

* Coeficientul de elasticitate a cerenrde pdine a unei tamilii in tirnctie de venrteste 0,4. Se anticip eaz| c5, in perioadaurrn[toare, venittll lunar al familiei cre$tecle la 700 de lei la 800 cle lei. Care va fiprocentul rnocJificSrii cererii de pline caurrnare a moclificlrii venitului?

.Sctrsibilitatea cererii pentru un bun [a uodificarea venitului consumatorqlui semasoara prin coeticientul de elasticitate a cererii in functie de venit (Kec./v),calculat ca un raport intre modificarea relativii sau procentuall a cererii tC.l qimodit'icarea relutivd sau procentuald a venitului (V). tblosind una dintre relatiiie:

Ker-,. v

C,* - C,r*

Ct* AC* Vo

V'-VoVo

lll c il[ e:C,*, C,,*. AC*, LqbC, a* semnificatiite anterioare;V,, = venitlll irritial al consLlmatorului;V, = vcnitul modificat (actual);

J.\j"i iii,,i'! \' .i it4'.'it'

;-lt1{'-i''

i t"i.{-i,t i

sall Ke. .'\, _ L'70C*rx,'V : 5y* Q\,

JI

liind direct interesat si o realizeze in cele mai bune conditii,Pentrtt a irl[elege comp(,rta..rentul proclucdtorului, rnor]ul in care acestaacttoneazi' ce mijloace foloseste rt carc su,t caracteristicile lor. cum trebuie sd llecornbinate ere pcnrru ca prori.sele asrfel obtinut" -;il;;;;;;;"rl'r. ,0u.. protrt,in acest capitol vegi studia urniiroarele p.ji",n", w rr s<i

.a

'{ ti1'g\.

Pentru a se asigura obiectul consumului, trebuie sa existe productie. Aceasta serealize:azi de catre proclucator. Bunurile econornice (hrana, imbric:iminte. mobili, locuinle,autornobile etc.) qi serr',iciile (transport, invh{irmdnt, emisiuni TV, radio, servicii sanitareetc.) oblinute din activitilile organizate de producdtor stut oferite consumatomlui.

ln acest sens spr.lnem ci producitorul este purtatorul ofertei.Producdtorul isi desfisoard activitatea intr-un cadru organizat, credndu-qi

conditiile necesare, igi proctrri unelte, instalalii, materii prime, materiale etc.si angajeaza lucratorii. Relevam astt'el cd activitatea de creare a bunurilor economiceare loc intr-o firma sau intreprindere.

Firma (intreprinderea) este o unitate ecclnomicd cu un anumit specific inactivitate, un mod propriu de organizare qi funcgionare a capacitatii de a producebunuri econourice,

Scopul producdtorului este maximizarea proflrtului li de aceea firma are caractercomercial, care se realizeazi prin actiur-ri purtate concomitent in doud sensuri:r aprovizionare, adici asigurarea factorilor de produclie sau, mai general spus,asigurarea resurselor necesare, ceea ce, in raport cu firma insasi. reprezinti intriri;t vdnzarea bunurilor obtinute din activitatea depusi, prin care trebuie s5-girecupereze cheltuielile thcute qi si obtind ciqtig, ceea ce reprezintd de fapt ieqirile.', T'otulitateu elemerfielor de core firntele au nevoic pentru o produce', econonice poartd nuruele de fttctori de producfie.

Factorii de produclie sunt de fapt resurse atr:ase si utilizate pentnr a producebunuri econornice.

Bunurile produse reprezinta; la rindul lor, resurse prin care se satisfac in moddirect nevoi individuale ;i colective ale oamenilor sau sltnt utilizate ca factori deproductie pentm a se obline alte bunuri. Factorii de producfie si resursele suntaqadar intr-o interactiune permanenti.

Factorii de producfie participa in activitatea economicii atdt cantitativ, cdt qicalitativ. Cdnd volumul producliei, al bunurilor oblinute din activitatea economicd,spore$te, in principal prin lolosirea unor cantititi mai mari de factori de produclie,cresterea economici realizati este de tip extensiv. Dar dacd volumul producgieisporeste. in principal prin folosirea unoi factori de produclie de mai bund calitate,mai etjcient utiliza{i, creqterea economici este de tip intensiv.

In condiliile contemporane, in economia de pia1a, economisirea gi imbunititireafactorilor de produclie constituic preocupiri majore pentru orice producitor.

DupI con[inutul si natura acfiunii lor, factorii de producfie se clasitjcd in treimari categorii: muncd, naturf, ;i capital.t' ---rw"iiii-iip;i:iiiitiii i iLitii:ititi idiiiii 'iiii,{ iii;iiiita-;t ci;fralitaq

Munca il defineqte pe om qi reprezintd pentnr el o acfiune creatoare. In procesul munciiomul isi folose$te aptitudinile, experienla gi cunoqtinlele pe care Ie posedd.

Muncind, omul depune atAt un efort intelectual, cit qi unul fizic. Munca reprezintifactorul activ qi determinant al producfiei, al activitdtii economice in general.

Istoria dezvoltirii societdtii este istoria dezvoltArii procesultri de munci, a crqteriirodniciei sale, a rezultatelor obtinute, atat cantitativ, cdt qi calitativ, ceea ce adeterminat tendin[a obiectivd de reducere a duratei muncii.

1, {,r.t,Ei,'E ri;=,: i h.'.r,fu.-=.,, ;1;})+f{}.f.}{. !,. *u,;:??,.*z f ; -;

I fn subiecr al acriviratii econonrice\-./ este p,"i)ducatorul cel care

irr it iaz:i, organ rzeaza, sllpravegh eazir $ iclec.ide aslrr)ra desfitguririi activitatii sare.

A. I}RODUCATORULSI FACTORIIDE PRODUCTTE

B. CONTBINAREATACTORILORDE PRODUCTTP

C. OFERTA

In cele ce untteazd vefi puteo tnvdya:cLtnt i{r () rS uttiz.eaZci p rodltcdtorrtl

ac'tivitatea economicd tn mod ruttion(tr sieficient;

r:d procltrcdt,t-t(l esre rut rt(itorul ofe rtei ;

tnodul in c:ure producdtorul ttiiil.eu_zd ,fctctorii ce pritdttctie pentr, (t obtitteb ttnu.ril e e L, ltt otrt i c: e.

bunuri

Cind anillizim factorulconsiderare taptu l cii nu toti (

tr fl.i;j'ittti:r: 'i

Uznra se prezinti sub doui tbme: r tzurafizicit, ce constf, in <leprecierea treptatAa caracteristicilor functionale ale capitalului 1ix, ca urmare a folosirii ;i acliuniiageufilor naturali; . uzura rnorali, inrroluntara, ce apare sub incidenla progresuluitehnic qi zr conditiilor pielci care asigurd nra$ini. utilaje etc. noi, mai ieltine decdtcele i'n functitrne 5ilsau cu performantc tehnico-economice superioarc, In felul ar:esta,capitah"rl fix af'lat in tuncliune apare ,,depdr;it" moral in raport cu noile exemplarecare se procurd de pe pia(d.

Capitalul circulant este tbrmat din bunuri (materii prime, materiale, combr.rstibil,energie, api tehnologica etc.) care participd la un siugur ciclu de productie, suntconsumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cufiecare nou ciclu de'producfie.

i1,'i ltt,{i \iit l'il."\ i';ii,i'i,iii{"{",\i*i,.\{ . i_''ri t:i"i { ir'i it t _{. t{i

este forma monetara pe care acesta oDe ce producartorul este considerat imbrac[?

ll,;;'_i;;;r,,',i1::l::i: ilI,,:;lll l;; ;,nii';,,, i,i;.X::',ii,.,,J.?lIilr-.sr gdsesc lin rclc de mrnci ir,rnr..ii, 'rL'rusu' titr

!{atura c:l .factdr de protcl ru: tie s rtl)sLtitr cuzd prirn [irtti:tl,(tpu' re'surs'ele minerule ;i cosnliL'e ( lturtincti, ,ritrt,,,rri ert,. ) ltrcure ontLtl J'uce aper petttrtt (t prorrttc'e {i r)e c,re ieinfluente azti p rin nittrtctiPdmi,tiirl"..ri tl, piin* ,t. i,ecreie ;t;";mia lr.r*cre siapa' este Lin firctor de produclie cleosebit de restrictiv, peilt^rca este lirnitat si, totocriti, d_egracrabil, &t it prin poruare, cet siprin exploatare nerationala. nEiu*.., sa este posibila claci se

I::ii:-:J3,,::hnologii sorisrica;,-o* acesr proces esrcr renr .si

pu rt6torul of er tei?* Ce raport de milrime trebuie saexiste intre ,,intrf,ri" $i ,,iesiri" pentnl cafirrna sd fie considerati eticienta?

d' Care este procedul esential ceat-ecteazd, capitalul fix ?n funcfiune si care

+* Care sllnt efectele uzurii morllle(involuntare) asupra comportatneutultria-gentului economic in calitatea sa deproducator? Aceste efecte sunt identicepentru toti agentii economici prodr-r-c f,tori'J

i:ul"i r i ii 1,1,..i, i i*

i F{l iai' .,f.{}i,\',i ;'

Intocuriti Lrn dosar in care, luindun exemplu de intreprindere (firrna)din oralul dumneavoastrf, (sau sectoral Capitalei), si inscrieti pe fise:. specilicul de activitate a tirmei;. modul de organizare a firmei;. care s Llnt re su rsele atrase q iutilizate de respectiva firm[ pentru 'iL

produce bunuri economice:

de unde iSi procllri forta demunca neces ara;

- daca suprafafa de teren pe careeste arnplasatd firma este proprietatea.sa saLl este ?nchiriatfl;

- care sunt elementele de capitaltehnic pe care gi le procurd firtna gi lace intervale face aprovizion area cLtalte elemente.

Il. Curnbinarea iarilx'ilul' r!i' pri;{!ttr-ii*-'Orice activitate economica se bazeazd pe utilizarea factorilor de produclie sau

pe combinarea acestora.r- -_ "'-- -

I Combinarea factorilor de produclie este operatia tehnico-economicd de unireI a Jactorilor de produclie tn care cantitatea ;i calitatea fiecciruia sunt in functieI de bunurile ce urmettzii a fi produse, de cantitatea acestora Si de alti parametri,I

I astfel incdt eficienla lor sd fie maximd.

utilajele, instalaticombustibilul, enersia lerrjrica;i;;,.*i ;1,'ll]iiiilliJJ seminrere.. Capitalul tehniJ ";; i;;.;;;::^. .::.::',1,1''.r,.e ii 5i arielc.,*#*i.* iffi1,,'J,J+',ifflif,",x".:: Hiff;i;;;; eracri,,nea

ln actlvltatea eco le c_apitalului tehnic se comportd in mod;hil;i f #:"f it T:;i;j; #* :; ;, ;;;icipd la activitatea

. Capitalul fix estmstalatii, masini-une utilaje,(cicluri) de producfii lte aiteutlllzare. In decursul ani degi de alte fenomene af'ectat. ..

_._. , _ naturale care ii determrnii uzura.Uzara repr"zintd- ;- '

(btinpntrat i_A..,^x,aeprecierea capitalului fix care, ;;.b.f";;;;;_i;;^;:

., r g, flumrte cqpital te' aceasti categorieindustriale. io,r. s

utilaiele. insratati

- ..',,.u activitarii economic" Jt;";;;;^;;;#d,";il fflJ:i ;,rr::il:i:lrlt.ili. -j1rrr lr;r i:; i 11311r-ttele care tbrmeazi fart",.,,i ;';;:::,,;"1 . ,:.r-..,'.,,, i..-. : nUmlte ronit,,l t^

: l]*. , , i;r;rr... i f .. pentn.t obyinerea:i it..:r'f .li :i,;'ii . i- tl eCO tinAte V1nZtirii. ,

: l:il,i ,.!r,lj, ,... ; l,i,,r'.i,, j,,,i,,i,," , a ricii ra.q:ilitnrr,i"ipr riipi,H::*ff;i'(i ii*riri i ; factori de procluclie, contriuuinTi, ,llri"JJl"a rrebuinrelor:rrrr!ii'i: r,,r,..,,i,. :fi,"l,[,fl.:]1,:=lT^"d,,]il urnr.ito, p.olur"l p"",", ci servesc

i ,j : Incadrulactiv,itritii. ; I tle prod.uctie primari

I econornlce, oricAt de Si interactillnea om-naturI.i ztceastd interactiune siI acest context au caracti,--...);

t:: r..= ',; h tluctie rept.eziniiiri r:,,iii,irri,,,,tiitllt, r:r;i,, 1.:;. i : Defltru nl.tti>tzrron 1

(bdneascd), imbraca rir*r";;;;;",;l"u(ttutut ltx care, sub formd ;;T;;rAi

€ Cdnd rata marginalf, de substitutie

adoi factori- x si Y, ":1" 1: i9:,.1i1

, t) aca un Proclttc f,tor dec ide s a

inlocuiascf, u pn't" clin cantitatea de. *:'":1Acest pru:es rnai depinde. desigur, de natura activitritii economice respective, conctitiile

de produclie. abilitatea intreprinzitorultri, managementul 5i marketingul finnci etc.Abilitatea intreprinzitorului. Aceasta se concretizeaz,a in capacitatea de

utlap;ure rapild ;i eJ'icientd lct conditiile pietei cu urrtxare a priceperii, pregcitirii,isi:Lt.sintei ti tlibdciei intreprinzdtonilui, depdsind momentele dificile pe care le inrpuneconcurenta.

Aceleaqi bunuri 9i servicii pot rezulta insd din modalititi dit-erite de combinare afactorilor de producgie. Agentii economici cautii si gdseasci cele mai eficicntemodalitdti de cornbinare a factorilor de productie.

in cadrul acestui proces, r.rn rol irnportant il are 9i substituirea lactorilor deproducfie. Aceasta inseamnd tnlocuirea, parliald sau tn tntegime, a wrtict sttttmai multor .factori tle productie cu unul sau ntai multi dintre cei deja folositi stutnoi, tn concliliile obpinerii acektrasi rezultote sau chiar a uilot:u mai brme. Substittrireafactorilclr de produclie se bazeazd pe compatibilitatea caracteristicilor cle utilitate side adaptabilitate a pdrtilor care se combini.

in acest sens, calculele de eficienti se retbra la ploductivitatea marginala ;i larata marginal6 de substitutie.

l) Productivitatea marginali a unui factor de produclie (W,,,) exprimd sporulde producfie obtinut (AQ) prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv (AX).ceilalli rdmdrrind nernoditicali.

w =AQ,r, ax2) Rata marginali de substitufie (R.,) reprezintd cantitatea dintr-un factor de

producfie necesari (Ax) pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor

(-Ay), astfel incit productia sa ramdnd aceeasi. *,,,, = -# r*, fu

Lrtil rzat|)' cu irei Llnitati 'Je capital' inconditiile cAncl rala - mgginal S de

substittlire este tle Z' ce rnarirne va avea

cantitatea cie rnllnctl inlocuitl'].,Cf,,ndratatnarginalticlestrbstitufrea

doi factort, x $i y, este cie 5' iar produc-

tivitatea rnargi;^i; a [acrortrtui substituit

este de I 0lt cat e ste prodtrctiv itlteamarginall ; factorului ce il substituie?

nro'JLlcttv itatea marginalf, a factorutuiY'substittr tt este de Z0 ' c at este produc-

tivitatea rnarginall a factorului ce ilsubstituie?

n ax =ro, 20 =lo?w,og*=2Rr.s=-\ -rv'W*g_

TEXT TEMATIC,,Fiecareindiv.icsestrdduiestesd-gi-intrebuinlezecapitalutastfetincAt

orodusut acestu'a ''i piia-'i"a cea ry?;;';?;';ioay'^i2^oinerat' et nu

,urmdre$te ,a pro*"o[Jii-iitl;"ut puoiic"ii iici nu .sti3 in^ce mdsurd il

oromoveazEt. El are in vedere numat. 'n 7' '= si c'aetiro,uu!r{,i!,Jl!r';'

'Lrrmdrindu'$ido" ini"''iiitiCTu' '.t 1,389. !i-'o'omovezeZ"' iii iiti,iect decat atunci cand inpe acesta din urmd." Actmt Sntith (1723'1790),

econontist ;i filosof scofiurt' consiclerat "pdrintele" economiei politice

li}:ffi""ii"iffifiT:I; "i ;il";'{;1:tii:;' numarur de producntori etc'

Dintre acestea, pr";;;;f'lrenteazn ir, ""i ;;i;r" nlut-"lu orerta' Daci

celelalte imprejurrri sunt date' T:qlft":'-:.1'n:',f:::,TLTina in mod

::'.-:l

Majoritatea bunurilor economice produ; se regitsesc pe piatd

ca oferti de bunuri ;;;t;!-':jl'lgt9*fl ti'' . . ...,ca ofert[ de bunurl marrar E' l-1.:*-

n ceea ce s-u produs' o pdrte i

Perisabild' se stochectz'd saLt itIlii

I este '.-o siib-incicie'rti inai multor irnpre';urart*6r rueazd in'*1.::::::::::l1i;ili';;ilui (meaiueconomice qi extraeconomt '1'ryr"r 11:I':.H:t:.:; #:"*il."ori etc'

, Substituirea factorilor depoate avea loc intotdeauna $iconditii?

Argurnentafi rispunsul.

* Se pot stabili relafii intre slrbstituireatactorilor de proclucfie $i prodLrctivitateamarginala a unui factor de prodLlctie'JDacf, rf,spunsul este,,do", Stabilili-le.Daci rf,spunsul este,,nlr", iLrstiflcati-l.

avea loc substituirea capitalului prinmLlncd?

%*- 15.ooo -.,% - 5.000 -'

producIiein orice

rilJWiIrj\q Dacd productivitatea marginala a

mlrncii este de 5.000 de bucdti, iarproductivitatea marginal5 a capitaluluieste de 15.000 de bucifi. cu ce ratA va

;:|!liffiJ|il"i::il' ffil'unii,'tii'f::":'..'^-l*:,:",f.*,; i' ri'liirii:'schimbarea lll actr4Pr i cantitatii oterite 1

H:uLH:;"".T':"i.iiTlil"IT:uj i:.ll:':ffi;:r'*^il ! "' *"' "i*:l:

bun devine ,r,oi prottli,;;;;;"ducdtorii existen$ sau i i';lrlrii']t:i.r iilr"t'i:::

4.|-)

2

I

0

Aceasta se calcurleazioferite gi modificarearelatiile:

Q,* _. Qo*Q,,*

Ke ,,xlPx

pentru altii, care i,si reprofileaziiactivitatea. Din contrii, cffnd pretulunitar scade, prclducdtorii, dc re.,uul i,restrfing procluctia si oferta, iar uniidintre ei abandoneaz'd, respectivaactivitnte, orientflntlu-se spre altedomeni i.

Grafic. relatia dintre oferta gi pretulunitar se exprirna sub forma curbei(diagrarnei) ofertei, o$il cum se prezintain tigura 4.1. S-a presLrplrs ci la pretul cle

I u.m. producltorii ar oteri cloud tone dinmarfa x, patru tone la pretul de 2 Ll.ln.s. a. rn.d.

este determtnati ;i dcrlintre accstetr ;i modr-tl

alte inrprejttritri, nttmrteclu n reactitltrcaz.'tr oferta

preItrltri?iostului total rnediu?costttlui marginal?c:ostultti total'lgi argLtlllcrltati ritspttn su rile

b.ofertdinelasticai,specificasituatiilor-incargmodificareapreluluiaLtragedupisine motliticarea in acela;i"t'i'' tto'rnai lentd'..a cantititii ot-erite (l < Ke'','-'; 0);

c. ,ferta de elasticitate unitarl, propne situafiilor per]trll ca e modificarea pretLlltll

atragc d*1-xi slrre Nodificarea in acela.li se s si cti atttil'tt inteusrtatc a cantiEtii of-erite

| 2 3 4 5 6 7 8

Fig. 4.1. Diagrarua ofertei

o1(tone)

(Kcll-'';i'^= l)' .,,,r .'.r,- rr,rt ' bttnDaca pr-e1u[ este d:tt' ofeita tlnlll

ccrn,Jitii sau tjictori ai oteftei' [aiu cit'eva

sub inflttcnta lor': r r -:^ r^ .,^-. ^^,," r,neo:rtivi).- nivelul costultti ttnitar si marginal - relalie de sens opus (negativfl)'

- nivelul taxelor ;i i"'ftl'itetor-- relafie de sens opus (negativ2t);

- niu"tut subventiilor I r-elatie de acelasi scns (rrozitira);

-conditiitenaturale(maialesinagricttlturd'si.constnrcfii)-relaticdeacelaqisens(pozitiva).

Sensibilitatea clfertei la mcrclificarea imprejurariloi care odeterminf, se aprcciaz[ prin elasticitatea ofertei; o importantirspeciali prezintl elasticitatea ofertei in functie de pret.ca raporl intre modificarea relativti sau procerltualf, a cantitirtiirelativa sau procentualf, a pretului Llnitar. folosind Llnzr dintre.

aQ-

, De ce obiect al ofertei sllnt doarbunurile econollllce?

* Afinnatia ,,o [e rtit iltlllal lt de l11ere

estelnatmicadecatcalltitltilelecoltate;i inrportate" este aclevf,rata sau falsf,'l

."Cum se explica faptul cii oferta Llntll

rrnLlmir bun este i rclatic pozitivtl cllrnoclifi c area Prelului?

AP*Po*

Qo- (l) satr

L%Q,Keqr r,. : A,Zil (2),

Pr* - Po*I'o*

unde: Ke,r,,r* = coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pre[ la br-rnul x;O,* = ot'erta modificatd;Oo* = oferta iniliala (precedenta);P,, = pre[ul ruodificat;Prx = pretul unitar inilial (precedent);Do/oO* = modificarea procentuald a cantitdtii of'erite;Do/oP^ = modificarea procentuali a prefului unitar.F-r+rrri:lu: Presttpunem ci la preful unitar de 10 lei, producatorii sunt dispuEi sa

produci si si of'ere saptamAnal pie{ei 300 kg din marta ,,x". Dacir pretul ar cregte la12 lei, cantitatea of'erita ar ajunge la 390 kg.

390 - 300

Keo*/p*- 3oo =12 - r0t0

Interpretare: Keo"/p* indici faptul cd, la modificarea pre[ului, of'erta se rnoditici inacelaqi sens, dar mai intens, de 1,5 ori sau cu 507o rnai mult.

in practica se intAlnesc trei situafii tipice:a. ofertl elastica, definitd prin faptul ci modif,rcarea prefului (creqterea sau scaderea),

atrage dupd sine modificarea (creqterea sau sciderea) mai intensd a cantititii ot'erite(Keorr, > 1);

sau: Keox /p*

l,iil ,;tii i 111

, il}; il3 .,',q )i l'1 q-1'

' .Cend prefr-rl tlllilar al bunultri X este

de1.000u.rn./kg,prodLlcf,toriiSLlntdispugisf, ofere si s[ vandi lunar 5'0m kg' Care ar

fiotertaltttriirirdacipre[trldevine12.000Ll.m./kg,ittrcoef.icientuldeelasticitateaotertei

-in ttrnctie cle prct este de 1'4'pecizia intreprinzatorr-rlui de a pro-

dt cJ qi oferi un bun pietei se funda-menteaza pe:

a. existerlta cererii?

b. niveltrlc. niveluld. nivelule. niveltrlt. Alegeli

corecte.2. Sirnr-rlagi activitatea

ilustriri cifrice , Pentrualegerea tle la Ptrnctul 1 '

unei firme, cLl

a cletnoll stra

t- ilrt; tt',.aly! "i

.1, Prc*turtiritnteii f ai:trlr'iitii' de productieExpresia sinteticd a eficientei utilizarii factorilor dc proclticgie este productivitatea,

rodnicia sau-randamentul factorilor de productie. Aceasta poatc fi detemrinati Lrnivel-de firmi, ramurir econcmici gi economie nationald.

Cdt de mare este rodnicia, randarnentul tactorilor de produc[ie, se apreciazi criajutorul nivelului productivitifii.

Nivelul (mf,rimea) productil'ititii se determind ca un raport iratre rcznltatele obtinr"rtede producdtor (produclia) qi elbrturile depuse pentru a obline aceste rezultate (cantitatczide tactori dc producfie utilizati). Relalia prin care sc expriurit nivelul productivitf,tii este:

flii# w=aFi

{#runde:W - nir,'elul productivitlitii;

cltrse, exprimat, dupa caz, in unitltti fiziccnaturale (kg, ll, bucziti, t etc.) li unitltinatural-conventionale (kwh, CP etc.) sauunitAti rnonetare (lei, dolari. eLlro etc.),ca valoare a prodLlctiei;

F - flactorii (sau fac:torul) de productieutilizati lutilizat), e,{primati .li ei, dup'2, c'dz.in rrni[arii t'iz:ice rlitturale $i natural-conventionale silsau in unititi rnonetar-e (cuvaioare)ii = 1. 2, ...) tl = factorii de prodLlctir-utili zLrtr

prnl

cti,,.ll11l

ific}C iIomnorpenca[.EZL

)ctlLIIT

rifiecitonmopeicarez

letefecNSLI

;dispe0nfnnralrifi(9ft

)nsl

idsp(onNItdilfiet

}Sr$C(

UT

inmn(

tiiZA

ecoles.erec(

r,uvirftrrLln

ntlliza

,L^

)c(ltetelalrt Vi

effbu

tenealireatie,Pr o(1e nlori)i lalter)selib

ntre?.[,

ctip

m(rtoeiiniIClai

nftac

IIutilizaproducAcestinstrurindicaldintres[seiintelegcele m

A. PRODUCTIVTTATEAFACTORILORDE PRODUCTTE

R. COSTUL PRODUCTIEI

C. PROFITUL

fi gestionat nlrrnai recLu giind la anunlite$i apreciere, cunoscLlte sLlb denumirea tielor, seuslrl in care evolLreaza.!i raporturile

'Je a sernrrala unde, cdnd ;i clrm trr trebuintili tdrii l'actorilor de productie. pentru amoclLrl in cai'e pot fi folosigi spre a obtine

Yom r;tudia:

Studiind acest cupitol, veti putea:fntelegc in cc cotlstd utiliz.ctre(t

.f'uctorilor cle productie ;i care estetrnportnntu stt pentru econontia ntoclernci;

curtoctste importanta +'i irnplicatiiledeosebite ttle productivitdtii ;i c:ostuluica indictttori e(:onomici relevanti.

rir.c(de

areda

lrel[cc'l). ir

IC

rirt

)ri

(

:aIrCI

a(e.

olsi

) (lttmaIrtlol$,ce,:ICentfLI I

leitatr

rodumvartll I

cilficeIICImerntrLr

tiiletulta

cf

aIIrfl

ntiu

loliloro(lrl icIn r-

'inLICeain

)es

rrilaciac [(nlc

nt plCOI]

pri,auteretor

ilCt

:C), Irt,

$ttstt'n

oi1ata

rl)n

C

I

t,

itt;tr

;itrd

rf' lr1

CO

delre,dat)regCC'S

,in

tI I(Xrpli:oIn:rinitu)I'ea:r irace

)ir:isi

fi-)cJc1t.

rte-e

eiIlterfeiIol

otlIo

rtJcicnpo al

l rrlr(rirnercita:ien t

ttrrrirpitr;

tc Ie

poLl rr-l

irinacitcieatr.,

aoi

)r'ic'

p;LI I

dri)ac

ici'rf/a.tt

:at

p(

re()lfirtlsLl

ttitpat'ittcica

rar

rilIclcrucrl:nl

caiel

tclist(

O prodrrctivitate mui mare are o iurportanfi ccouomici dcosebita, pr;:ntru cf, astf'el:r se rcduce costul total mediu (unitar): r este atenllati tensiunea dintre ne.roi si resurse:I se mdreste competitivitatea interni ;i extenrd a prcduselor na[ionale: r se poateruiri salariul fara a genera inflalie; r se pot diminua pre{-Lrrilc Si se poate rndri salariul real;r se asigttrt cle$terea bunistirii, a stamdardului de viali ai populaliei etc.

In teoria si practica economicd contemporanii sunt consacrate douii tbrme rlcdeterminare qi analiza a acesteia: productivitatea partiali qi productivitatea globala(figura 5.1,1.

i p.oductivitatea partialir este cea aIlr

I l, origineu productiei ;i ct rtodiJ'icariiunui factor de productie, consiclerat u fi t

ocesteio (r:eiluLri .factori .fiind ('onstanti). i

in tunclie de factorul re(inut, proiluctivitatea parliala se prezinta, dupi caz, caproductivitate a muncii, productivitate a capitalului sau productivitate a pamfintului.

PARTIALA

Medie Margina16'r--v{--

A PAMANTULUI

attJ

GLOBALA

Fig. 5.1, Fonnele fundantentale si rtive.lurile cleterutinclrii productit,itcitii

L,'ti li:,tt t'{-.t t .tttt'iot'i futr de p rothtctitt

Aceitst.l ltltii pc!','1!!'nlantil dc ansanrt.rln t factoril,rr Ce productie din a ctir<,rconrtrinare u i-,-'zult.rt electr.rl r-rttl.

Nivelul amhcltlr f'orttte ale produr:tivitirtii se exprirna prin praductivitatea medie5i prodtrctiritatca marginala.

Ilroductivitatea mcdie e.:\priltxLi e.!ictt<'itctteu trLedie obrintftci prin util,iz.areafieL'tirui. .!itttor cle itrotluttie iri lttrte suu tt ttttiu'or (liruti inprewru).

Astfel. pnoductil'itatea mt'die a muncii aratd eficacitatea rnedie cu care esteci)nsurlat factortrI munci. Se determind ca raport intre producfia totald (Q) sicanritatea totala d* rnunca utilrzati (L). Se poate exprima, dup[ caz. prin nurndrul

de salari;.iti. dc ore-munca eic.. clupl relatia '1yg=Y .

t_Iixcnrplu:Dacit prestipunem cii uil produciltor (o firrni) utilizeazi zilnic 50 de salariati 5i

obtine o pro.llictie tle 6.{)i}0 de br.rc:i{i din bunul X. rezultir ca

1y,- = 9199 = i 20 tjc hu.:irti/.;aliu iat/zi.i0Aceirsta inseamnii cri, lrr medie. tiecare salariat lucteizf, cr-r o eficienld (roduicie) de

120 de bur:iti ziirli,: din burrul X. DesigLrl ci intre salariati existh deosebiri snb aspectulcaliticarii. ir:derninarii. ittteresulLri. conlpofturirentului etc. Aceste deosebiri condnc- [l oeficientr irotlnicie) iridividu.lli care se va abate. iu sus sau in jcls, tata de medie.

Produr:tivitatea mcdie a capitalului arata elicacitatea medie cu care este utilizatfactotrrl capital. Se calculcazi ce raporl intre rezultatele ob(inute intr-o anurnitai

perioeda (Q) si capitrrlul tehnic utilizat (Ktt. dupir

Productivitatca rnedie a pamAntului aratd eficacitatea rnedie cu care este utilizattactorul pamiinl Se detennina ca raport intre ef'ectul util ohtinut (Q) 5i suprafata totala

cle teren (P.t tblosita pentm obtinerea productiei respective, dupi rela[ia *, = g.PProductivitatea mcdie glotrali a tactorilor de productie ne arat.i eficien{a agregata

a factorilor de produc{ie utiliza{i. Se determini ca raport intr-e rezultatul total oblinutsi totalul ftrctorilor de producfie utilizati (evaluati in expresie valoric:i), dupi relafia

ws= a- L+Kt+PI'roductivitatea marginali exprima varialia rezultatelor obtinute prin moditicarea

cu o nnitate a unuia. mai multora sau a lutrlror factorilor de productie.Ea firnclanrenteazi decizia producitorului privind opottrulitatea qi viabilitatea

rnodifiolrii (ctesteru'a sau scdderea) cantititii de tactori cie productie utilizali.Corespunzitor formelor productivitirtii (vezi figura 5.1), se pot determina qi analiza:- productivitatea marginala a muncii ( WLmg) - exprima eficienta ultimei unitfti de

muncii in.rplicate irr activitatea economicti. Se detennina c:r un raport intre \ariatia absolutiia rezttltatclor obtinute (AQ) ii variatia cantitatii de nrirncd trtilizata (AL), dupd relalia

wlnre = AQ

,"AL- productivitatea marginala a capitalului lYKmg - exprinia eficienta ultirtei

unititi din capitalut tehnic atras si utilizat iri-ac-tiv'ilatea ec,-rnomici.Se dL'terlriinil ca un laport intrer varietia absoluti a rezultatelor (AQ) Si varialia

absolutri a eapitaiului tehnic r-rtilizat (AK,), dupi relalia

AQWKrnC - AK,

- productivitatea marginald a pimintului WPmg - expriml randamentulultirnei unititi de teren (ha, ar, mp) atras in activitatea er;ononticd.

Se determinti ca rapofl intre variafia absoluta a producliei (AQ), exprimata in urnitatifizice 5i/sau monetarLr. $i variatia absolutd a sr-rpraf'e1ei de terert (APl, dupri relatia

wpme = AQ;.AP- productivitatea globala marginala WGnrg - cxprima eficienta ultimei uniti'rti

din toti tactorii de pr:oduclie utilizati in activitatea econotnici.Se deterrnina ca raport ir-rire varia{ia absc'rluta a rezultatelor (AQ) si viLriatia absolr-ttir

a tutLlror factorilot de protJuc[ie (AL + AK, + AP), dupd relafiaAr)wGmg= AL + tni AP

Dacir productivitatca cre$tc sau scarle de la o periocdi Ia alta se poate atla prindeterminarea dinamicii acesteia, calcLrlind inclicele prodr.rctivitSlii (lw) ca raportintre nivelul productivitrifii iu perioada ctrrenti (W,) li cel clin perioada de baza(W,,), dupa tornrula:

Irv = JVI- 1 1gg .

. w'0

l-actorii care prit intLrenfa prodr.rctivitatea (raurJarnentul) activitiitii econornice aproducirtorului srrnt toute dif'eriti (vezi figura 5.2).

conditiile pedociirna tice ;

concentratia in substanta utila a unui zacamant mineral;

abundenta sau rarilatea resurselor de apa etc

tehnica si tehrrologiile utilizate ;

combinarea factorilor d e prod ucf ie ;

modulde organizare a activitatii de produciie etc

gradulde preEaiire si calificare a lucrattlrilor:

reialiile dintre sindicate si patronat etc

rnotivatia muncii;

climatul la loculde munca;

ciimatul familiai etc

calitatea relatiilor economice cu partenerii externi;

nivelui prcductivitatii in celelaite lari etc

procluct it,itate o ( ron d irme ntul )

5t

relatia Wt - QKt

Factorinaturali

Factoritehnio

Productivitatea(rardamentul)

Fig. 5.2. F ctrtorii care inJluenlect:,d

L.r cadrul formelor productivitatii, locul central il ocupa productivitateamuncii (medie si margiuald), pentru cd factorul munci are rolul determinant irransamblul [actorilor de productie.

i ) i't.i-it;:l t-il.ir i"i;i '

,/ it.iur t i.,\J i_{.hi}s'{'i,r- { {,,1,t}}i

+ Productivitatea este un indicator econo-uric cantittitiv si/sau calitativ? Argu-mentati rlspunsul.

* Care trebuie sii fie relatia dintredinanrica productivitetii muncii ;icliuarnica salariilor'? De ce opttrti peutmrlspnnsul pc care-l considerati corect?

" intr-o firmar, 10 salariati rnunceau 6 zile pe saptimAni, 8 ore pe zi, iar rodniciametlie a nruncii era cie 4 produse pe orii. in prezent, salarialii lucreazi 5 zile pesiptdrninri, 7 ore zilnic si obtin aceeasi producgie saptiminala.

Cu cdt a crescut productivitatea medie a muncii?

15" tlr: 1r:1 gl:"*eIrir:tir.itn activitatea sa, proclucdtorul consumd factori de producgie. Acegtia sunt

gumparati cle producator de la piati, iar apoi sunt utilizatjffroducitortrl efectueazddeci o cheltuiald. De asemenea, e[ cheltuie;te sentrn a-s(depozita bunurile produsesi pentru a le oferi curnpiritorilor.: ibk,ti;;tr,,7iun,l,irk1o, friTr-,ti iii'1,thfii,iEtii-iieiiiit'prof,urerZa, Epffi

{ t;jtii.if i:i JJ

# Cum interpretati, in primul rand diirpLlnct de vedere economic, rezultatLliLrnei analtze care vA arat[ clr in douiitrlri, X $i Y, nivelul $i dinzrffiici.rprodLrctivitAtii sunl diferite'l

+ Analizati reiatia prodLictivitate-tirnpli ber si colrsecintele acesteia. I| "-"'--'' "' J--"-'- -- I-'"'""-"-' r- -" -' r'"---" -' --_' -'-r-\-''' '

I si vdnzarea bunurilor economice produse de el se nume$te costul productiei.I

tr" {t { } it fl,lrl l1 [ ir,

l ; ij. ii t.,'f l,l i_ \'.\'1.

" O societate comerci;rla cu profil agricol, car-e dispune de 100 ha teren arabil Eidotirile necesare in capital tehnic (masini, utilaje, calburanti, in-qrisdminte, pesticirleetc.), fblose;te in Tu 5lucritori agricoli, fiecare lucrincl in medie l.0f)0 de ore anu1l. siobline o producfie de 3.000 de chintale de cereale. in anul r,, pe acela$i teren si cpacelaqi volum de capital tehnic, dar utilizdnd 6 lucritori agricoli (tirlpul lucrat de unlucrdtor riunine neschimbat), s-au oblinut 3.800 de chintale de cereale. Sd se determinc:a) nivelul productivitalii medii si marginale a muncii (pe Iucrrtor gi pe or[); b) nivelulpnrcentual al prodLrctivitdfii medii a muncii (pe lucritor ;i pe ora) in T, fati de t,.Rezolvare:

a) Wru pe lucrdtor = ,ffift-=600q/lucrdtor = 600 q/lucrtor

Wr,, pe orir =3.000 q

= 0,6 q/h5.000 ore

3 .800 qW,_, pe lucritor = 6 lucratori = 633,3 q/h-rcrator

L,:^t:;lri,ri{1;Confectionarea (fabricarea) unlli costum de haine presupLlne

urmAtoarelor cheltuieli:* rnaterie prima (stof'a) =1.500,000 lei# rnateriale auriliare

(c[pttr;eald, a[[, nasturi, fermoare etc.) = 700.000

* arnortizarea utilajelor = 200.000* salarii qi asirnilate lor (contribufi la asigurlri

sociale Si la ajutoml de $omaj) - 200.000n alre chelruieli (chirii, dobanzi etc.) = 100.000

Total 2.900.000Producatorul cheltuieste cu desfacerea(distributia) prodlrsului siu pe pia[[Total cheltuieli de fabricatie

."-"'-'"*' si de desfacereI Cheltuielile cu tactorii de productie utili zatr

efectu area

= 300.000 lei

3.200.000 leigi consurnati trebuie sf, se regAseascA

leileilei

leileilei

w,,r pe ord =m = 0,633 q/h

\r,I.. 89 - g00q/lucrator. 800q

= 0,gq/hvvtttg - t l,r.rf,tor'uLl/ruLraLot' Trooo..h ) I*L = ffil.100 = I 05 ,5o/o;lw, lh =0,633.100 = I 05 ,5ohL 0,6

i in pretul de vdnzare al bunurilor economice, pentru a putea fi recuperate qi astfeli continuati activitatea economicd.uP' Includerea acestor cheltuieli in preful de vdnzare se face prin costul de producfie., Costul de produclie al unui bun trebuie sd fie mai mic degq1 preful de vdnzare ali bunului respectiv, pentru ca producitoml sd obtind protit/\- Aceasta condifie il determini pe producdtor si urmlreascd qi sd, analizeze

structura costului producliei (elementele sale componente).Elementele de bazi ale costului producSei, potrivit teglementdrilor in vigoare, sunt:

a. cheltuieli materiale de productie (C), care includ cheltuielile cu: r materiileprime; r materiile auxiliare; r combustibilul; r piesele de schimb; r energia;r iluminatul unitalii; r arnortizarea capitalului fix; r reparatiile; r depozitarea etc.;

5l {'' t i I i :.t r r,: *,fu t' t * r' i i r i r d e yt r rt d u t' li t

Amortizurea repre:.itttd proce.;ul ecrtnot.ttic de recuperctte treptcttdcheltuielilor ,facute cu c:ctpitaLu! .fir'.

Totctlitateu cortswnurilttr cle t:apital circulant tmpreunir cu amortizorea ".

Anrorrizarea capitalului fix repreiirrti o sumii de hani ce se include in costttl dcfabricatie al bunului si/sau serviciului prodtrs. /r Consumul capitalului (tehnic) circulant pri:supune includc'rea integrali in fbnna

transf estc ionnat in rezultatelefiecar cleosebire de consumulse inr ie baneasc/. consumulpare a valoricd./

Cantitatea cousumata de capita! circulant. in expresic fizica, pentru obtinereuuntri bun econornic este denurrrittr consum specific sau tehnologic./

Ft i'tiitittiitii 5

Fig. 5.3. Diu.st'tntit c:uiiurilor

r curlla costului totai (Je procifix (ceea i:e insearnnii ci, la Q - 0de dinamica costului variabil.

Dacir 2'','e rlr insa irt I e dc-re natura actiunilor producltorilor carecht'ltuielilc' respective, costurile se ._grupe az i in alte doua categorii:

r t-osttlri de fahricatie (fire. \'ariabile si totale), ocazionate de obtinereape cars firma le comercializeaza;

r costuri de distributie (fixe, variabile si totale), generare de comercializareaproduseior, fard de care fabricalia n-ar avea sens, iar prcducatorul ar trebui si-siinceteze activituteil.

Indiflerent ci sunt fixe sau variabile. de tabricalie sau de distributie, prtrducltorul, inefortul si.u de a-si geslitrna activitatea cit mai bine, se foloseste at6t de costurile totaie pecare le-am relevat mai inainte, cat si de cele pe unitatea de produs, lcrrnirte diuurmatoarele categori i:

r costul fix mediu sau unitar (CFMt. care se cleterminf, prin raportarea costulnifix total al productiei ia volurnul productiei: Cf'M = S ;ar costul variabil mediu sau unitar (CVN{), care se cletermind prinraportarea costului variabil total al producliei la. volumul productiei obqinute:

svN,r -s-Y.ar costul total mediu sau unitar (crM), ce se calculeazd, ca raportintre costultotai al producgiei (adici CF + CV) si volumul productiei obtinute:

Citirea diagramei:r curha costului fix este o linie

paralelI cu ax a productiei pentru cd,rnii'imca sa rinrAne constantl (pe termensr:urt). inclif'erent cle evolutil prtlductiei:

r curba costului variabil porneste dinirr origine, cll o tendinti de crestere, dupl

care are loc o inflr.xiune a ratei decre.stere $i dirl noLl o tendint[ de cl'e.stere;

ucticr pleac[ din acelasi punct (a) cu ceir a costului+ CT' = CF), cu o ovoiLtt-ie ulterioani conditionatl

genereaza

prodr"rselor

CF+CF

l'e

I

facc0l'

.ri (

I

cttltitalului fi-r, .formeazd cheltuielile muteriale de producfie.

2, Consurnrrl lactorului munci poare .!'i exprimot ftzic, prin timpul de mwtctclu'ltuit f(:fitnr ohtiuereu mtui l.titt (.'t'i,ito!t'tic tou u ttilregii productii, .ri valoricsrrrr monetar, ltrin ceeu ce cheltuieste productitorul pentntJuctot'ul muncd angujctt.

3. Consumul factorului naturir (panrint) in ticti,,'itutett econondrti este evi-tlertt si senmificativ, tlar esre .fbdrte g.t'eu de relcvctt - uneori chiar imposibil -sub uspect .fitic. De dceea, se Llrtnilreste ruunai yaloric (monetur), prin ceea case pLdteste pettru a-l cktbfindi si u-l utilk.tt.

Costurile producliei, datl fiind diversitatea klr si din necesitili practice privindprogramarea, clerularea ;i ralionalitatea procluctiei, sunt grupate pe categorii inlwtcrie fu tliJerite criterii.

Dupi rela(ia existenti intre dinamica volumului producfiei si dinamicacheltuielilor facute in acest scop. se dtsting urmitoarele categorii de costuri:

1. Costul fix (CF) include cheltuieiile de produclie corespunzf,toare consumului de j

factori care, pe termen scurt, nu depind de volumul producliei 5i rimAn relativ neschim- i

bate. Componente: r amortizarea capitalului fi.,<; r chiriile; r incilzirea unitltii; i

r ilurniuatul unitiitii; r salariile personalului adrninistrativ; r dobAnzile etc.Dacd volumul producliei este egal cll zero, costul tix are o valoare pozitiv5. j CTN,I = CT

=a QCF CV

t_faa

2. Costul variabil (CV) inCIconsumului de factori care, pe termcn scurt, evolueazi in acelagi sens cu modificareaproducliei. Cornponente: r nraterii prime: r materiale; r combustibili; r euergie: rsalarii directe ale lucr0torilor din produclie etc. Dacil vlriunrul produc{iei este egal cuzero, costul variabil este zero.

3. Costttl total (C'I) este sunlr costului fix gi a costului variabil al productiei(vezi frgura 5.-1):

CT=61iagY.

.,_-- -_-_"-"- J

= CFM -F CVN,I:

(1

r costul marginal (Crnr), ce reprezinti sporul costului total (AC'T) deterrninatde cresierea cu o unitats a volumului producliei (AQl. Se calculeazi ca rapoft intresporul costului total (C'f, - CT,,) si spoml de produclie (Q, - Q,):

cr,ro =l9l'- crr -c'ro" AQ Q, _QN

inteitcleauna producatorii sunt iuteresati sa oblinl productia cu costuri cdt maimici. ln acest scop, ci analizeazd fiecare element din structura costurilor, stabilindrnisuri dc rt:duccre, iri concordanlir insi cu erigenteie competiliei impuse dc pitrli.

Principalele cii de reducere a costurilor utilizate de producator sunt:r negocierea urror preturi de curnpirare a factorilor de produclie cit rnai micilr reclucer:eii stocurilor si dirninuarea cc.,nsumultri de materiale: r reduceiea cheltuielilorcu salariil,: pe Lrnitatea de produs: r micsorarca cheltuielilor de exploatare a utila.jckrr.insta!agiilor ctc.; r scdderea cheituieiilor administrative s.a. Reducerea cheltuielilortrebuic conceputir si realizata frua rleprecierea calitdtii.

in conclitiile ecrinor;i"r .1. piefa, costul unitar este si lirnita interioari p6nir la l

sf, puni in pericolcarc poete cobori pretlrl de vinzare al Llnlli bun economic., firiractrvit utea zlgentul ui ecrrnorllic.

CT = 25.000.(X)0 u.rn. (amortizarea anuald) + 250.000.000 u'm. (capital circulant)+ 100.000.000 (salariil"); =CT = 315.000'000 Lr'tn'

profitul = VT (venirgl total) - CT (costul total) = 400.000.000 Lr.m. -315.000.000 u.m. = 25.000.000 u.m.

, [Jn intreprinzdtor cLltloa$te cir prclulLlnitar al bunurrilor pe care le vinde este

clc 100 Lt.rrl./buc. Costurile fixe (CF) lalirnru SzI sLlnt de 60.000 u.rt., iar costurilevariabile pe unitatea de prodlls (CVM)sLltlt de 30 Ll.m.

Ce cantitate deproduci Si sA vandf,pe ntrll a obtine Lln80.000 u.m.?

bunuri trebuie saacest intreprinzdtorprotit total brut de

*'nn'r,{'itlli

. Argrrrnentlti daci $i cie ce proCuc-lir,,itatca $i cor^rtLrl prLltJrrctiei suntirrdicatori de ct.icieirta JsonLrinicii.

c Au tr lizat i re iat ir ie rec iproce cti ntreprodLlctir,'itate si cost (mecliu si mar-ginal),pl'ecLrin \si ii:rplicatiile accstei relatii asLlprac,.)nlportlulterttuirri agentui ui cconomicpr-oducf,tor.

* Stabilili si explicati corelatizr dintrecostril total mediu al producfiei $i costultotal marginal. Stabiliti care estcsemnificalia acestei cc)relatii pentrllagerltLrl econcmic producltor?

"; Dernonstrati - n-latematic si eco-nornic - egalitatea dintre costul total rnal -ginnl $i costul variabil rnarsinal.

I, lir" i i.l i, i., \ i i,

I{ tu,/-{ } i , \' ,\'i ,\

r O iirma oarecare utilizeaz[ un capital de 500 de milioane u.m., din care 50Vareprezinti capital t'ix. 1i pliteqte salarii de 100 de milioane u.m., oblinind o produc{ieanualii evaluata Ia 400 de milioane u.m. Dacd amortizarea capitalului fix are loc inl0 ani, sii se determine costul anuai al productiei (CT) Si protitul.

Rezolvare:Capitalul (K) este tbnnat din capital fix + capital circulant.Capitalul fix = 250.000.000 u.m.Capitalul circulant = 250.000.000 u.m.Amortizarea anualfl a capitah.rlui fix este esald cu250'000'000 u'm'

= 25.000.000 u.rn./ anl0ani

tn economia cie pial[, ragionalitatea activititilor economice cu caracter comercialeste relevata de proiit. .a*,iu i se mai spune gi beneficiu. Profitul este excedentulincasir.or reari ;x**:"'3"$"*lJ":':TllJt.lti.tii;Lipsa proritului

^ ffi1:'::["';;;i;"2a. unitsrilecare se incheie sl

economice il urmaresc sistematic, constituind motiva{ia obiectivi a proprietarilor.upitofrf"i. Maximizarea profitului la nivelul uniti[ilor economice constituie criteriulcel mai important de apreciere a eticientei lor'

Din punctul rle vedere al firmei, dit'erenta dintre incasdrile totale qi costuriletotale reprezinti Profitul brut.

P. = L, .-CT = CA - CT = (P - CTM)Q,in care:

P, = nroto Profitului;I. = incasiri totale;CA = cifra de afaceri;CT = costul total;P = pretul unitar;CTM = costul total mediu;Q = cantitatea vindutd.

Legea-contabilit[1ii qi codul fiscal din fiecare [ar[ reglementeazd modalitatilespecifice de determinare a profitului qi

Dupi ce firma pldtegte impozitul qi

profitul net. Profitul net are ca destinatehnic, constituirea de rezerve financiare,capitalului (acIionarilor)'

'tuta un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea unei firme careproduce un anttmit bun economic.

PROTTLEN,IEDti R[,T. LECTIE

59{j ri! t:ltrt'ii .i"ttr'liit"itttt' tlt J7i^i :t, : : !! 1'

1. Cheltuielicu maieriile prime............... ........... ...45 milioane iei :

2. Cheltuielicu combustibilulgienergia..... .......... 5 milioane lei3. Cheltuielicu saiariile.,..* ........ .25 milioane lei

4. Antortizari....-.............."....... ..........5 niilicare lei

5. incasdritotale............... ..........100 miiioane lei

6. Profrttil brut [5 - (1 + 2 + 3 + 4)]..... ....^..............20 milioane iei7. lmpozitulpe profit 25%....... .......5 miiioane ieiB, Profitul net (6 - 7)........ ............. 1 5 milioane iei

cin bunul A, a inregistrat la sfarsitul anului

o Iiuttctiilcpretitultriiu cc{}il{)riliiltic pintri

o hlrrtivittilp rof ituluip{}'.rtc gttltrit'.il)uz!.triI

r incitd la cresterea eticientei 5i cultiva. spirit',rl de ecor:urnic:r este un criteriu in tunctic de care se deeide alocarea resurselor (factorilor

de producfie) pe activititi si firme, orientzindti-le c,.r prioritate spre celr: ruaiprotitabile, ruoderne ;

I este o sursa de finan{are directd sau indirectl a oricdrei activititi. irrclirsiv acelor social-culturale;. asigura autofinantarea, t<.rtalit sau partialS. respectiv o rnininli inCepc:nclenttifinanciari, absolut necesarit oricdrei firrne competitiyg __

directa (Pozitivi);.vitezaderotatieacapitaluluifolosit,fatl<lecarcprofitulesteintr.oLelatiedirecti.

Vitezaderotatieacapitalului(V*)seexprirnifieprindurataunetrota[ii,fieprinnumSrulde rotatii in unitatea at 'i-p Sp" t*"'pttt' dacd un capital de lCx) de milioane de lei

aretlnnumairdedoudrouliipearr'inseamnacaduratauneirotatiiestedeSaseluni.cu cet dllrato ufier rotatii este mai tnicd, cu dt numd'rul de rotafii in unitatea de timp este

mai mare qi deci viteza de rotalie a capitalului tblosit cre$te' sporind produclia si

Profitul indeplineste mai multe functii:. ii motiveaza pe proprietarii de capital aslli),'a uiiii,:,rr-iiacestllia in activit[ti cLr r]a.racter cornercial:. stimuleazl initiativa si acceptarea riscului tli:i p';rtcii cilorcare iI urrniresc drept scr)p in actiunile lor,

I Sislemlll acti\ritItiior motivate de obtinerea protitului poate ,t-

I sir genereze $i abuzuri. L,xistenta insa a LrnLri cadru ie gal l

ipr-rternic descllrajant sllb acest aspect $i a Lrnor rnijlt-ace ;

i efjciente la dispozrtta statului, intre care Lrrl sistem de irnpozitci ,li taxe care asigurf, o redistribuire corespllnzdtoare a i

I veniturilor in societate, poate contracara astfel de fenomene. I

Din anatiza ratelor de profit r-ezttltf, factot ii cle

grarlul de profitabilitate a firmei, si antllne:o nivelul costului unitar' cLl care prol'itul este

o nivelul prefului unitar, cLl care profittll este

o volunrul produselor si scrviciilOr vindute'

carc depincl vollrlllLll profitului $i

irrtr-t'r relatie inclirectl (negativa);intr-o relatie clirectir (pozitiva);cu care profittrl este intr-t: rela[ie

Mflrimea profitr"rlui este variabila de la firmi la firmi, in timp si in spalirr.

. Gradul de prolitabilitate a firmei se expriml cu ajutorul ratei protitului(R,,). Existi tnai multe metode de calcul al acesteia.

' Ca un raport procentual intre mrua profitului (Pr) si capitalul tehnic folosit (K,).

R*=3 , looKt. Ca un raport procentual intre rnasa profitului (Pr) ;i totalul incaslrilor

firmei (cifra de afaceri CA).

x 100

. Ca un raport procentual intre nrasa profitului (Pr) qi costurile totlle deproducfie (Cf; - rata rentabilititii.

Rp,:&., roo

Rataprofituiuiestefbarteimportrrrrtdpcntruorientreastnrcturiiproduclieipeproduse,rzrmuri qi subramuri, tii"J.r,,,"il cele care ottra o ruta cdt mai inaita' in crutarea acestei

rate, unii agentr econo;t'i,;i;;*ang sau-chiarabandoneazd anumite activitati (cu

orofit mai mic) si a."tiia '"' i'itl"# atele (ct' profit n'rai mare)' ceea ce imprimi

ilttrror activitililor o dezvoltare inegald in timp'

R,:&

pr0fitul.

Fig. 5.4. Relulict clintre vitei,o cle rotatie cr caltitalului si Ttrtt'fit

Reltttie ilrclirectii

()€;a|-at)d

'ai L)!3

Durata unei rotatii

Relatie dircctproporlionale

Numarul de rotatii Pe an

Relatie directu

(1J

t-

d

|l.)

G'lol

r$9-

€

O

td

'9

-'OI

a produce i .000 de bucdtieconomico' f i iranciara :

(tl,r- r?i ,:i.'ii;! j

l'rofltul este tormat cri, profit obisnuit;i din p*rfit s*prirnentar salr protit de morItrtrnr,rl c',rr ^-Ji.^^-I ii ,;il : I rrOrnilrl Sau Ordinar,

ir' ..1!:;, . .: ' eCOnOmiC pentfu a

;;;;*;;ffi ilTJffi ;THTTffi ,lil:T:"tll,I:##,1;t,*;ffi *i:i:J:::monopol.: fgentul economic cale obtine profit suplinrentar il olr[ins si

::ii.r-l:,.,I iEiri ! dd:lj- I' pe cel ttormal; reciproca nu este neapiirlt valahil;. rr \-'L'rrrr'

I Pr';fitul e'ste u]l collcept dc naturi complexri. i\ccast. reieseii diil insusi firntul c:it rnirir-r-,A.r {\.r iiz\..r-_ ..:componenre:pontLrr,,i:l,"iT:r:i'I;,ilil"J,::,H::f ":#T.t*1*;;;;Profitul tegitim este suma ce revmc."lui.rr," detine firma ,rt', i,rt."p,_aerea pentruserviciul adus prin activitatea ec nomrci pa .ur. o clesfir5oari.

. Profitul legitrrn este formar <tin ,enitI.,ri in,;i tehnice,.oiiro," J..ii'ma p.i, ir,,..,rr..r1uir"#,"til::H L|r."r'::;1ffi:#l#I:ri mai ieftine, imbunrtitirea pioaur"t,,.rot. ,ri outir.."o artora noi, organrznrca s,perioaraa activititii economlce etc., l, care o o;ro.,, inL.*a eforturilor depuse. Acestea sunt detapt serviciile reare ad.se d: f'rT,, ,,, il;;;i'p,-opriei sare activitali, ci 5i societiigii carebeneficiazd de ele' EconomiSti ae prestigi, slslin i protitul astt'el <Job6ndit ar trcbuiscutit de impozit pentru a stimula progr""*f -rlhni"o_""oro*r".

venitur ne'meritat sau profitur n.rJgiti,n "rr" ,rrou. insusita de posesomr capitaruruifiirri si fi avut vreo contrilbuti" r" ,.iiiir*a economica. Acesta ipo." co o sursii deimbogdfire t'iiri cauzi. i, esenld, "u, ,pu". iruurice Allais, laureat ar premiurri Nobelpe,r* economie pe r9gg. el ,,are caracrerul unui venir gil;. ;;;r,a,li o,n circu,rstiurfefav.rabile, independente de beneficiar,.,

"ai.a de pJsesorur t".i".,,rri de producfierespectiv' El nu este un rezultat a upo.t,tui ri.,nei la activitur"o ".onon,rcii, ci ar unoreconomii ne-j,stificate de cheltuieli p"nt.,, p.n,."tia mediului inconjurf,tor. practiciriiunor preturi de vanzare excesiv de rijicate, .ig,igu.ilo, strprimentare prirejuite de inflatiesau de alte fenomene sociar-economi." .rc. o.';i"i ,, ,ug.r,r;.u-*lrr"n"u profituri sifie preluate in i,tregime d" ,o.i"tat". cur.urlip-ti,,rlui -conauce ru o'r,,,r, grobarii. incare cete doud componenre^cu greu se pot iientific". ;;-;; i*,., a dezvaluicontinutul lor, este necesard intotldeauna

" _r"irr, mai profundd.Eficienta economlc-rormare u ot",t"i_;;:.l,#[;,':i:J:,i,:::,'['j:.if ,.,",?tlll,,""i:'$lT i;raportului cererii fatir de.of'ertri pe prali -.on.r"rrru, r, ,ir"iJii"r.olulia prelurilorde vanzare qi veniturile .onri,*'uro.itor."B"ono,rria de piati cere ca eficienta:i,H,'#;ilil:J:l-:1",*il:,;1,,I."T,,:i rirrne, deoarece inericie,rta",i";;;ffi'';

Falimentur unei firme apare atunci cand aceasta nu mai are nicro posibilitatereald de continuare a activitatii. a."urtuir.r"-uirni cii incasdrire din vdnzarea bunuriror

ecollOililCe Ilu-i illtti trernlit CLIlI)pf,r area de noi factor:idec:urge din insusi mecanisnlLtl pierlei Si se sanctioneuziexlstente.

de: produc[ic. Falilnentuljuridic potrivit legislatiei

s Profit - venitul citre_ se cuvinepr oprietarului de capitaI pentrLraportllI stiu la activitatea uuei unitAtiecoltornice cLl caracter comercial.

* Profit brut - dennrnir:e care seatribuie dif'erenlei clintre incasarile sicosturile totale 21le unei firme.

E Profit nct partea ciin profiturlbrut care rimAne dupi ce :ie platescimpozitul $i alte taxe pe profit:

il Rata profitului rndrimeprocentualir cal'e exprimi gradr-rl deprofitabilitate er Llnei firme comercialein raport cu o serie de factorieconornici (cifra de afaceri, capitalulfolosit, cosrLrl total etc.).

" Profit legitim - venit meritat, carese obtine de firrni, ca unnare a

-f"' I iI'i'ifi':fi.i Eil g,{..H'!'r{ {,;'/ 1' lilttt"l{,,\ I{.il,\:9 i , L, ,1{ it-l' I \.i.i,, L{ } Il

I. Profitul este o form[ de venit. Curnpoate fi motivatir insu$irea acestuia?

2. Explicati ftrnctiile profitlrlLri. Caredintre acestea conditionezrzA $i sLlcceslrlin confruntlrile concLlren(iale?

3. Argumentati de ce pentm firml pro-fitul net prezinta cea mai mare importanfS.

4. Pe exernplul unei firme, desprc careaveti cunostinte, otral izati prof itul dinperspectiva urmiitoarelor elemente:mdrime; beneficiari; rnotivafie; functii; risc.

Lltilizarii ef ic iente ap roduc fie.

facttiritor de I

* Profit nelegitirn - venit rlemeritat,obtinut ca Ltrtnare a Llnor economiinejustitjcate sau a Llnor situagii care nlltin de activitatezr le-uala a finnei.

" l'aliment - situatie determinatl demecanismele pietei $i sanctionata j.r-ridic, ca urnlare LL l'aptului c[ agentuleconomic nu mai rrrL' nicio posibilitate

i realfl de contintrare a activititii respec-tt t'e.

r) Autofinantilre mlrirea $iperfectionarca capitaluh-ri tehnicfolosind o partrt din profit $i/sauaporturi suplimentirre alc actionarilor.

5. Cue dintre modalitltile de determi-nare a profitul ui ii preocrrp[ in maremdsura pe actionari'l

6. O imagine asupra capacitAtii con-curentiale a fjnnei se poate fonna mai alesin funcfie de nivelul:

a. masei protitului?b. ratei profitultri in functie de capital?c. ratei profitului in funclie de costul

total'ld. ratei protitului in functie de cifra de

af aceri?

{ - iii !:,*.1'i';i,!:'i:r' i i,t'ii t t t {i rj iii{);i lt t, !i t,

PRORLtrN,IEDT] REITI,E,CTIE

' Prtlfitul ,si satisfacerea unor nevoicu caractcr social-nrnan erle colectivitatii.

. Culn s-ar ptitea explica orie,tarea irnLilriero5i intr:eprinzitori de afaceri inspccial in domeniul corrlertului?

r Aratati (argurnentati) Icgirttrrile care1-lot cxista ?ntrc: !rr-ui'it tegitim; ltrofitnc,legitirn; e,conornic subteranrr: profitnet; autofinantare: indeprenclentii finrtn-c iarei.

f i.'L"1' .

S,IHCATiISh,t{J [-,

Cifia de al'aceri - 200 uril, iei; pontlereacostudlor rntrteriale in CT = 80Vo.

c.sturi salari.le -- 30 mil. lei; capitalrutilizat - 400 rlil. ler.

Impozitul pe profit 16%.SA se deternrinc,:. profituI br ut:. profiturl net;' r.tzr profitului caiculata prin toate

It-lrmele cunoscute.

I' l{t ) li L lr i\I 1..

{)L, t( f:7.{)L\'-,,\'[

cllltosc urnizitoar.ele informatii,situatia unci firrne Ia finele

r Rata pr-ofiiulni in fu,ctie de cifi a crcai'accri, colnparatr v c r.r rata rentabili taitii.este:

a. lnal tnare']b. ntai mica?c . iclentic li'Jcl. i^rl titrctie de situatic-. poate f i rn.i

rnare, ai mica salu cgald?Rispuns: b3. Elabor.tr Lrn esc, de .,a-douri

pagini privind relatia protit legitirn, profitnelegitim, functiile profitului, econorniirsubterani.

COt{C[1 RF], lVT',IAL

A. SEN{NII.'ICATIILE PTETEI

R. PRETUL

C. IVIECANTSMLTLCONCURENTIAL

I). PIA'I.'A CU CONCURENTAPERFECTA

E. PTE]]E CU CONCURENTAINII'ERFI'CTA

iata este Lrn tcnomen care iu viatade r.oltLe zilc:le poate ij intzilnitfl sub

nluueloasc l'rtrmc corlcl'etc: targuri, hulcpubiiue. r'eteie de rnagaziire, supennailuine,expozilii cu vinzale. case de comenzi. bulse. tranzactii intrc fir-rne s.a.m.d. Practic,exista atitea piefe cite .:ategorii cle hnnuri sunt supuse tranzactiilor. Indif'erent de fbrmelesub care s.: pru-zintir, piata este epicentrr.rl in -.1u.n1t c_41gi1 gra_y1t9azI a9!iv'i1r4ea g_._qgo*iggc()lltelnporanri. PLodilitji si consunrul .- actete ccouornice fundarrrcirtalc -. dar q;i altecorxi)oncute ele viclii economice gi sociale, sunt intluentate de piirti, de rnecanismulcrrncurential, cle niveluI si evolutilr preturilor. Cind pielele firrrclionr:az5 uormal, grafienrediuhri concurenlial, prefudle sunt corectc. iar libertatea 5i posibilitrilile de alegere ale

dc dezvol tarcer

vont studia:

irgciltilor econon rtci sunt ridicate.Dczvoliarcu ccouotniei ;i Llil trai cleccnt i depirri.l $i

pietelor concLtrentiaie si tiritctionareu lor r'n coPentru itriclcgerea problcrnaticii pietei ;i rlcurcnlial,

,q

Studiind acest capitol, veti fi tn-J!,nasura sa:cjtte"!vs9-.t:i#:I,Jir.ttlJlv.ai*si.,Ir"9*!I

g .I:: " "r o t u t s."!" *.., " :::ttn!: !!l^31 9.1! g,r"y' !;! c t^y o a I t g.{,! i .,, "!"::#, "r: ! i ytfj t :. (!rt r r,9_

_ p f ! L

cere rc ^ti o!'er!ii., .pj'a.( t:Jt! ;i inqiq!.ery!ek.,'lor usL4pr(1 €( ot't otntct ;s e-rp'licctti (tv(.ttri$ ete tileccutisrnului

- -d-

coniitrenticil;t, tn[cle..qeti cunt .fwrcfioneuzti o piga

id e old, (:rt ('ortctn'uttri peqfectg

neaz,ci cele mai relevctnte tipuri de piat!,care se intAlnesc ht reulitateu economicd.

[, i-'tliri]iiijrir

. Piata este cau[ur e orienteazd ce $i cit sf, produca qr s

',,rrfi1" ii irt functie d":1t-" "s""1i'-:::1"^Tt::,:i,,..., in hani a unui bun economrrrarfare st 1l) tllllctrtr ut i^w luarea in bani a unui bun economrcfi;;;". Pretul reprezinta up1"."l:X.:lL tli].,ur".,rr

sunt tre acord atunci cind-ilXl?il ;'-li:I# H:X'#i JI;;.';'#ffi ;;;*o'ut s"nt'lr e ac or d atu nci c in d

".,J#ll::ffiJ::'Hii;^1?'1,i"ffi';*il11ffi:f'ilH '*H1;,:;1:ff'r#xdhi,,u, rtirecta sau inte,,, i c" orerta 'lu'luia

sc'lu

"' i ;#;:ilH".[#;ilffiilffi:;"i"*;;il; "''i,i*.".J"''i"*'t*'piaraiodepritratd- - delr",uranisu!!rv

rrrrti I in acest context, piata are un cemp demaniiestarc ex!rcm de $estEafac purt€: , ,- ^^^^ -- -d...w^ie d nr trebui sa se FoduciE,::,1ffi[:T::.:]T: ffiI:i:',ifli::l#:':i::;:;:l,l- '":T;,1:Jixi*-*u'.r.*'.t:,":,,:s".^":"-Tf,ff[i:l'.T::ill#,:"x,':iT5,,, i ""'i.oiil;"i"'iiJ;"ili;i."};:'iffi "ffit;*;ii 0,,1..,;i',. ,,,.*',"* ;i'"-;-;; ;;4." fiid" 'uu "::101':::."::?::T:':i'l

*' ',"""f;;; *;H#;f;il;;#'=" !t'*il;;; de veriricare qi conrirm,l" ('P".:*:::::l"l i . variatiire

. consurrul se realizeazir prin chelnrirea 'eniturilor oblinigg .,rr";;;,;;"n,.rt.ri qi deciziitor luate de us"n:11- ":"ji'lit:: 1 pictci prina" +;;,rii """r;;.i;""tru tr-si pr.ocura hunurilcr pro'e rirr n.oriror"o actului de vi,ztrre-cumpirare "tt" ^:ull,l-:: i ,',riitlificarca

. se asigura reprotlucet'ea hunurilor consurnate prin ,.*p""iir, cuutliita marfa av.r'rti I l:::::-*,::i'i'j::,i# i lrr calitative gi

^ r -- --^r..^+l- ci nnnsrtm Ca I --! specitice gi utilizarea lor: irrfirmarea orlentarll care PU4Lw "*-' r- ' I rtl'(ll'lurrrur rrrtasi:r: i o se reatizeazi cresterea elicienlei economice care <lcrermin,r

- . funcfia de co nunic"-:,-ll::.t:":""i:::t::lr:Tt:Ht:i 1 o*tttt]l:**lilI'i:ffiili,,ffiiilH'iH::'1"Jffiffi:".ff.,Ifili;: **"1,1'i*"'**.r" ^'" *:1Y":*:""::T"::ffi determina i *i"o-i"ir , ,--^: -.,-: -i.ri,.onulatiei de pe I ...,., a-,- i.. ^,,,,, i :f1ffffi::ffili#}!ffi"ift#'#:liffi'ffiIil1#; ::il:1il:;;;ili'"i mai mari pacia poPulatieid" p"

lpu.i"iti""' a" "l^ t* a"'i'ii

!t,tr-i;iri!;;i {;

I

:.-:a1- . i Prodllse in Plus;11'J il,llll;r l.u.,u,.o procrucliei ;i consumurui pr:!r ot':?frilltTli,t,iuui." t*i""-,:::):":".:T,"]:'#ilt#,9,, I lit',".t"'

,"rJ"#;'ffi;;i;".J:;ffffi;;;i":1..t-;;';;;;J';; ..o.,I-i"e +upr imp rtanta acestora pentru exrsrenra sI

. Ti .=.:: n-: if,,fF er cele mai imoortante rctivitfr care satisfac cele maipiaFi p'g'"t"i "af;;tl tptuitate au cale mai importante rIr\4IaIr cdE 'cq!'l'- '-'- '--

. s€ constituie modelele de collsum pe cuiesorii socioproresion iT,IJXiO"n., ""*,""zata $r cunoscutn in vedercr unei mai bune

mediir de viara, de venituri etc., in tuoctie de reactii.le pi;lei la con trT;:;;ilir* ;arirea atentl a evolutiei, variabilelor so'le:

calegorii d€ consumatori !i de adaptare a acestora la tetrdinlele pie! tnnza.tiilor: .{ pretut;Piatlestc un fenonen economic complex, o sifitezi pentu mul - curenta.

mcepgiiFiecare acceplie este, desigur, corecta; dft partiAa; Unsut ; '

conr

poaie ti definil rumoi prin considerarea luturor acceptiilor in unitat

1

. Iti;rlli

L" fi e i i i!,.i i-;l I rl I'1

1i:rrl'f liiti i.

. Piata este spafiul econornic in care se pozitioneaza to[iageflfii economici care in actiunile lor coo pereaz.d $i totodaiise concureazf,. tp"l tazele in care .se pozttio neazl aggllgleconomici decurf- r.]in conditiile specifice fiecAltf-a, intereseleurmarite $i comportarnentul lor. Ca spagiu econolnic, piata *fe$i o cleterminare fizicd, in sens[rf ca se delimiteazi printr-olnumitii suprafat[ sau frrnct de pe Glob.

. Piata este locul de intfllnire a agentilor economigi, grupqin ciimp[r[tbri ;i vinziito[,unde fiecare isi exprima cererea,oferta $i conditiile concrete de realizare a, vdnzf,rii-cumpzirar[.Aceastf, intAlnire poate ii fizicd, ,,,fati in l'a[f,", saLt poate fiinterrnediati de mijloacele moderne de conrLlniczrre: telefotr.fax, corespondenfri, internet, cataloage, mostre etc.

t. piutnl termen ce relevl intalnireaL*" .' ultorcero;ii ctt oferta Llneia saLl mal rnl

marfuri,stabilireapretl"rlui;iacantit[1ilorcare se schimb[.- '* I\larf[a- bun economic apt. sa

saff;faca o nevoie si care este destinat

schinrbttlui, prin vinzare-cllmp[rare' la

Lrn anllmit pret.

--

". Burs[ de m[rfuri E - forma

67

) \ ": ''i'l:

J

lc!cntii'icutr i'r-t'tnclr: dc rc:alt/.are arc]lrtiilrli- l-,t otluclitt-cotlSLli r'r I)l-ut rnterme-t!iirl pie lci.

Pe cxenrirltrl rinLli b,-rn rlc ciir-ccluriur{-'it\'();.I:;tr-a aveti ner,'oie ziirtic,.lescric[i cr-rrii se rcali z.eazi ftrnctiile pie[ei(birrrului respectir' ).

Ce accr-:ptii (sernniiicatii) are pentnrdnmrreavt-tustrir tenlrenul,,priertii"'? Explicatificcare accelltie.

Ce lonrre (c<tncrcre) cle piatir cunoa;s-teti'l

Cunr 5g: cla.sit'icii piete [e dupii bunurilecilrc l'ac olricctul tr:.rnzuctiili;r in cuclrul lor'l

,Explicati, pe exernplul unei rni-rrf i datrrnoilLrl in cilre variabilcle sale vcrificrdec:iziilc agenfilor economici privirrrl ce

cit Si cum s[ produci?" Cal'e sunt ce[e mai irnportante t'rurcti

pe c;lre le indepline,ste piala intr-reconomie moderna'l

n Cum va reprezenta[i durnneavoll\turrrodul in care piala realizezrz.'a tuncfia dtorientare (distribuirc.) a resLlrselor p(

activitlti economice'l,rt

Pretul {\\r

Of-erta\\

[.,'ig. 1t t' t' t - t' c t-c r e - o.f'r' t't tl

in {unctie tre niverur pre[urui, cererea si tiferta exp.mate

pia[i concurenfialI sunt cle regul[ cliferite; cererea li oferta

int'tdea*na egare gi asa se intampl[ la tiecare nivel al pre[ulL,L

pr:ezrntf, aceste aspecte in tnod ipotetic.

.i.

ar permite vlnzarea rnitrfltrrilor procluse - , .

in conclitii cle concttrentf, ii cle preturi lilrcre' cele trelv.riabile are pietei se aflir i, i,terclepe'clenti, A.)a c*tn rezulta

din figura de mai jos:

' ltt ttTEXT TEMATIC

,,O cregtere a cererii va duce aAt la cregterea prelului de echilibru, cAt gi acantitdtii de echilibru; o scddere a cererii le reduce pe amdndoud. O cregtere aofertei sporeste cantitatea de echilibru, dar scade pretul de echitibru; o scdderea ofeftei reduce cantitatea de echilibru, dar cregte prelul de echilibru. Acesteasunt asa-numitele "legi" ale cererii si ofertei."

+' Richard G. Lipsey, K. Alec Chrl-stttlS e cere:l. .rti. ,re reltre;inte grufic ntodificdrile variabilelctr pielei desc.rise tn textul tle

,7t(lr JtIs..2. sd cortsideroti tut bun ntatfar oarecare, ce se tranzactioneazd tn localitatea

tlurttttt:ttlottsrrd. Pe beq,a r:elor prezentate mai sus de cdtre cei doi autori, putelitt;tt'i:t'itL ct'o!rtritt preiltlui si (t cct,ttitdlii de echilibru? Argwnentati-vd rclspunsul.

tru, *"'i'+:ttttr

Tran r.'aclionetrea I'iecf,rui br-rn rnarfar irle loc Ia Lln annrnitprct d iltrettfiett, in tinrp, spatiu ;i de la un agent econontic laaltul. irttr-un sistern concurenfial, pregul se formeazd in modliber, in lunctie de raportul dintre cerere si ofertl. El apaftcit l'iind determinat de pia1a, ct rezLt ltanta a confruntariirlluneroaselor cereri si oterte individuale.

de purtatorii lor Pe*osatisflcute str*ni it't t:-l'abelul care urmeaza

Tabelul 6.1

Cererea, oferta qi pretul la morcovi

Exces deoferta(kg)

(lc rereasi otcrta

satisfacute (kg)

Sitr_ratiar din tabelul 6.1 este reprezenrutf, grafic in figtrra 6'2'

6t)e --.

-_.,'f-&:

;*sil

. iirtcr-csrrit) i)r(),JLrciltorilor Ii co^rsLnntttc)l'ilor sLlnt f ii1.

bi1:

Q.Q"

Fig. 6.2. Frinnureu pretuitti tle ai:hilibru pe o pictttt L'on(t.u'uttiuli

, Exenrplul cle mai sLrs relevzi c:li pretul de cchiiibru estc tleir i 3 [ei, iar cererea gi oferta. etiit cele exprimate Fre piatli, cit si,iii.i -n,, cele real rzate, sunt egale (q. = 300). in practic:l este posibil cir

cererea si ofertzt exprinrate la pretril de echilibm slr nLr fie per-fect egale si una dinfre aceste veriabile sii nu se satisfaci in intregime.

Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeazi cel mai mare volum detranzactii pe piati si cdruia ii corespunde cantitatea de echilibru. La preturi dit'eritede pretul cle echilibru, cererea si ot-erta exprinrate pe piala nu concorda ;i apare, clupir

'i'''::::L1-y:_::9::y.:ii i:T ." ..!," '" t,qI"r f:_fi figg. 9 r:-_"Pe o piali in care concurenta este normald, pre[urile piegei tind spre echilibru. De

exemplu, dacd pe piatd s-ar practica un pret, P, (vezi figura 6.3), superior pretului deechilibru, cererea ar scddea de la Q" la Q,. Oferta (Q,) ar fi super-ioard cererii, ceea ce vaaccenttla concurenta dintre ofbrtanfi: prefurile vor scddea, unii producdtori se vor retragede pe pia{d si oferta se va dirrrinua. Pualel cu reducerea preqului, pe piati vor fl atrasitreptat noi agenfi ai cererii, ceea ce tinde spre reintoarcerea Ia situatia de echilibru. Unpret P. mai mic decdt cel de echilibru genereazd comportamente opuse celor descrisemai iminte. in practica, o asemenea evolutie se inregistreaza, in timp gi ca tendinf[.

saList'Iictrtc uar:.i ci ae tion erl.ir pe blza pI ctttltri de cchilibrtt-

Fiecare procltrs ltre la tln nloment dat propritrl pret de

echilibrtr. prrrtul de cchilibru se m()dificl in timp_sub i*cidentzr

tr.tori: cle cKelnplll, daci venittrrile c[rnrparltortth:iI nLlmet'()slsalr n.me1r,r cLrmprrtitorilor ar crLlste, va cre$te sl cererea, lt}f

ectrilibrul ss vlr I'orrna la trrr pre[ $i (] cantrtLrte sLlpcrioar-e'. D:'tr

situatia poate evoltta si invers'Gur,,e-itlele, aLltoritLtlile publice intervin adesea asLlpr.*.

pretLlrilor atet ctirecj fixi,,tJ an,rnite niveluri saLr plai.arya. pLej (c:ec'u ce perturbI piata, .dr:.

asig.tt' atingerca ttnor

obiective soci.rre) -, cet rnai ales indirect- In accst ultirn clz,ele acloptri ctiferite rn,Isuri cle politici'..,orlonlicii prin care

actiorre LrzLt, duplrr ciiz, in ,Jirectia stir''lflrii saLl reducerii cercril

szrLl otcrtui. De exerllplrr, Statul poate actiorla asLlpra cerefllflici.cl achizitii din:rcel bu. sau maJorind'cr)iturile Llrl,)r-

categorii cle c.usLrnatori (cre exenrplu, pensionarii :*i busetafii)

in lelul *cestu, cerclcil va crcste si, probahil. si riivclttl prettlriior

de echilibru.Dacf, sJ co'tLli-eilzli o ofertir insr"rricic*ti, care ar pLltce gcnera

sitLiatii dc penurie (1ips[) $i cre$tere exagerata a preturilor,

gLlvernul proate acorda *nele prilne prodLrcritr-rnlor pentru sporll ea

procluctiei sau poate reclttce Llnele iaxe cJe inrporl, facilitand'

pentrLl o perioaclf,, crestereet irnporturilor si asigurirea otertei'

. P retr'r itlc cchilibru

r:stu ctinanric.se rnodificlt

in tinrP'o,\ttl.orititiit:

iutct'vin inrlrttnenirrl

i; r'ttrrrilor nrai:ilcs inciit'cc[.

iir i'lucu ti trrlccrcreit $i/sa tt

ofert:l'

i

I ; Venituri reale i cautitatea t.tal.'T-,:

id. buntrri marfare pe care' agellt*rj,:ec:onotntci o pot achrz'rliona cu

Af,.f;

i ven ittr rile b ane*s-tt.I " , r -r-:

reflecta realitzrtea pietei, fiind maireduse decit cele normale'

D Exces de otertl"'- partea de oterJ'a

, c are,lppitg-:1"g. .grlt itatea ceryla.-c' Subu."tiilL sume acoid ate de. *-'

istat de la bJget, cu titlu gratuitTi, nerambursabil, unor agenli econorr\ici(procltrcatori satl consumatori) pentruia-i stimula sa proclucf, anumite buntrri

P,

P

Dre

_o-Pz

Importanta pretului de echilibru:o releva conditiiie economice regLl-

nos-i"fre ., normale pentru proclucereasi consumLrl unui bun Ia un moment dat:

. minimi zeazd riscul cdnd actiritoiluproducltorilor gi .nisumatorilor sedesfirsoara la nivelul pretului cle echilibru;

.la acest ni,,'el de pret, cererea [Lof-erta tind sd se apropie sall chiar si fieeg al e;

i ven ittt rt Ie tl atre*s-tt :

i i Pret de ect itiUru u- nivel de P:9Ji- \ ^ ^ -t

-: -t^!*^ .',ri.'€i,'rrf Ai U I l(rL tlv v\-rrtrrv^ - fl. - I

"*-,,1 i

ito ctare cererea gi ofelta satisfacutei

iasigurS cel lnai mare volum de vinzd*-iicltqrpiirlrt (tranzaqp:

F::::? i

! * Exces cle cererel - partea cere-flii

i care dep5;e$te captitatea oferita. Apare !

i cle regul[ cinil preturile practicate fit:Q't Qr Qu Qz Qs\( I \(e \{t \{J

Q,

-'iq. 6.3, ReintottrL'ere(t la pretul tle echilibnt

rl

1 00 200 300 400 500 600

i sau s[ facat fatlr cresterii prefuritor'

lr{_..,tg[J$g

cffilii pentru a-si realiza interesel u clULq.pLISl

ilIl-ae altii.* (-t: este pr-etul cle echilibru,lr Cc i,rpt-rftantii arc pretrrl tre eciriribnr,l. r\nalizati f,trr.trtrii (catrzele,t cale potirri'lr-irlnt.t Dr-t-rtul cJe echilitrrrr.' Cur, p.t in|rue,t. li*trlr-itlirirc-

pru'tur:le in r:tod irrdrrcct,/. I,tc'r,e,tia .,t.r-itiitilor in dt_rnre,itrl

preturiior - e.ste ,;iu ,, dezir*tririr,lAr-[u mrrlltati -v1 opip ra.

Afir,rafi* ."pretul cle echilib.r esteircela Izr carc se etecttrcaz.i toatctrantactiiIe" este corecti si.rLr fa,li;r.JAtgLunentaf i.

a.-ten[ii ecorlonllct sunt intr-ointerese si e dezvotta relatiile

competitie pennanetrtii pentru it-sl -tdsiirdecvate real it.irit ior.

Acest tip dc relatii intre agentii care action eazilpropriile interese, astfel incfft libertatea niciunuiapoarti denumirea de concurenti.

pe pintadintre ei

pentru a-rsi realiz:rsit nu lie ,stirbiti.

.!:' ai::; i

hnagirrati-r,;i cr antoritatire frxeazirla trnele bu,uri rnarfare pret,ri rnai,iici decfit pretur de echiribr,.Arraltz,ttti Lronsecintcle urlei asernL)neirllasLu'r perrtru r.espcctiva piaIii ;iPetrtrtt interesele rocltrcitorilor sicuinpirittorilor.

. Pe piata b, uului ,,x,, cei,e rea see.xprrnrei prin f-r-rnctia C_-., = _10 -_: p.*, iarofertr prin firnctio e.. - 2p* + 9 (uncre p.estr: preIu r ra carc .sc cfectuc azittntnzacgiile).

l ' dcterrrri,a[r prctur si cur-rtrt:rtea crccchilitrru pcrutru bunu l ,,x,,.2. ciaci auto'ititrire ar t'ixa prc{rrr I*) u.ln. pe acelstii piatrr so collstati:

-f -1

L_!

Lt) exr)es deb) exces clec) echilibru.lnclicaIi rispLulsul corect si

functie de situatia constatatl Iaanterior se dore;te stintnlareaPentru acest obiectiv se

\rlitrg u - cumpf,ratori;

cere re ;

ofe rtei ;

recrtrnlanda:a) rerJucerea taxelor suportate de

c Llrn piiruitori;b) reclucerea Llrlor taxe sLrportate deproducritori;c) argurnentatr rnir irea taxelor.

normale de irnport.

1(7; 23); 2(a); 3(b):. X ,1...t *

Pe pia[ai. rclatiil.. cjintre agentii econornici ernr ^'rr,__ cle

.,o]],u,,1'ri"lj,,.:::tl3'lltn:'' cf,rora sd le convina calitarea,;;;;';;, ;lliJ,l;n - 1r r\r r lF.1 ,r -ar. ---,- : r - ;;;;.';';;;,.tr-rrir-f\rr-i 1., *.-.-r-- -r . t.

;;;;;";, ;;,;frtlrli-o-'n ^L:^ -.' | -.-

,? . cupacitatea societiitii de a stirnula initiativa, creativitatea.) --a =- -&

5i spilitulde competilie al agentilor economici.Pentru a preveni comportamentul inadecvat si abuzurile unor agenti ccouomici,

in toate tlrile existd un cadru legal, adaptabil la realitagi, in cale sunt prcvazute: reguliledesftigurdrii concuren(ei, organismele abilitate sf, o supraveghez-e, sanctirurile care se apliclcelor care o incalci etc. Aceasta inseamni cf, o concurenti liberti este lccea in care serespectl reglementarile legale dar qi unele cutume care s-au fornrat ii sunt recunoscLlteca atare de agengii econornici.

De aici se desprinde concluzia implicita ca o concurentfl ,.liber[" este aceei.r cilrer

-+-#.=--+::4:-"

reSpectareglementirilelegale,darsitrneleregu1i@itrisicareSilAoveait adewate.

n)en tati.3. i,r

pnnctulo fer tei.

rt;t a-i; Rr,"ar*,W", .r, fr* t* brrrr, "ir iiii,r, i,tu

lrurmutive, deta iei nr. 21/1996,

lla I febructrie I ld in tlomeniu es

I Legislatia rom enta este ctrfilotlEuropenn, menitd sd asigure o cortcurenyd liberd qi loiaki pe pialo internit u uE.l_----------.

apeleazd la asemenea practici iucalci legea qi pot fi acfionali in justilie la sesizareacelor prejudiciati satr a organismelor abilitate sd supravegheze concurenta.

i,t deplinriti.rtea so, concure:qta existii atunci c0ncl Si 4cQ-[o

';;##:1;:;

-l'r1t:

Concuren[a libera, loialei, are rnai rnulte l'unctii:

t

In felul acesta spore5te eficien[a econornicir, iar nevoile sLnr

nrai bine satistacute;

, mergindu-se panicurenfa salubri zeazi

viata econornicd, eliminAndu-i pe cei lipsiti de eficientir;' conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare, h

dife de

vAnzare, acfiuni care in ultimd instanta il avantaje azir pe

c u rnpdrdtor.

ac

prodtrcitomlui sI fie saFficate De aceea, organismele abilitate pi in primul rlnd celemenlte si asigure protectia consumatorlllui sunt chemate si vegheze Ia apirareaconcurentei si rnentinerea sa in limite rationale.

Virtutile concurentei li potenfialuI de progres al tlcestela

surt puse i' evicle.t^ pri, modelul teoretic a!.,cglcule-lt9iperfectc. Acesta sc bazezrzai p. o .serie de caractenstrcl care'"irTffirctiunea lor, constituie mecatlismul perfect de

tunctiorlare a pietei qi a concurenfei. Caracteristicile sale sLlnt:6 asentii cererii si of ertei

lrr!!.E!^

S areO

iata oricf,rur

i .: . s€1,,-!r ilLa i- t +I :i;'E-i ["{].a{[i[ fl]tl9'itl{iit

. Iiutrr'tiit ltt c{, nc !-I t'il lt t.*iIriiirlr.l'nttur rl,:i't'gl;i i'i: ;1 pin:i

" i

agentii pietei in care tjecare are libertateasii producii, si vdndir gi sd cumpere ceea

?i convine, Ia pretul qi in condiliile peare le considerf, cele mai favorabile

" Ctun poate concurenfa sd stimulezeprogresul general?

o Pe baza factorilor care influenleazdconcurenta, evalua[i dacl in viitorulapropiat, in Rom6nia, ar putea avea locextinderea sau restrdn,_qerea acesteia.

'T,

Ast

re r.!-gtgIg;lor stabilite prin reglere $l-I permlre;

tate in nrod democratitali li ilcceptate ca : care

or ciconstlr in capacrtatga ucestora oe a se uepr.sd r, rrr\rLr rruef $1

oricind cle la o tirm[ la alta gi de ler o piat[ la alta, ceea ce

influren leaza m[rimea ofertei.Pentru cf,, pe aceastf, piafa, agentii economici implicafi nLl

. Nlrltlelul!trirttic. itlcal. al

ct)Ilctrrenteillertcctc

. Caracteris'ticile

Pictei cut()Itcuretttii

P cr[ec titptlt asigura

lillertateaik: itctittttc 'si

crlntlitii dc. Llgalitate

Pc Piataagentilor

cconomici.

o l'rctttl cstecolls i cl era t ca

fiind clrti_,rtitiIIt pot influenla prin acliuni individuale cererea, oferta 5it

IIII pe plata' ceea ce Insealllu4 v4'- :--..,-.. -t- 6iqrn onerc drenf C€VE

pentru fiecare dintre er, prelr'rl este .,clat" sau ,,impus" de pial[' apare drept ceva

,,obiectiv".in mod natural sple gc=lilibru' spre o situafie

in -"1r"'t-Jioi"-qili iut" si Cjunge prin oscilafiile

prelului; cdnd acesta cre$te, este stimulatd oferta gi descurajate cererea' iar cind

scade, este stimulat[ cererea 9i descurajata ot-erta, asti'el inclt acestea si se apropre

$i sa tindi spre egalizare.deauna dinamic'

* Cnm putefi explica diferenfier'eaagentilor economici ;i salubrtzarea pieteiprin mecanismul concurenfei?

a f are s unt premisele economicenecesare pentru existenta Si functionareaconcuren[ei?

ffiajnqa si de a iesi {gJtit, u,i,{pTtfr p. c r1t eqi 4q--g fiti glllt :e-:ilg1"1=1=9=i'

I

tfCl Ilv :

t3.

iif 75

r':,,],::a r',,1 :':'..',1,,,,.riPresupunem ci, pe piata bunului X, dependenta cererii (C-) li a ottrtei (O.) tatl

cle prelul unitar (P,) se exprimi prin funcfiile:C =40-3PXX

O =30+2PXI

Detenninafi variabile]e (cererea. oferta, prelul) carc caracterizeazi situatia deechilibrLr pe piala bunului X.

r.'.i.Situalia de echilibru se caracterizeazi prin aceea ci, la un anumit pret, de echilibru,

cantitdlile cerute $i oferite se egalizeazd.DacdC,= O^ => 40- 3 P^= 36 + 2 P*'

5 P* = 10 r"r'nl'

P* = 2 u'*'inlocuind preful in tirnc(iile cererii qi ofertei, obtinem:c*=o"=34

;r!t, r'rl r'\, ia ir:_,r"\ r_.:J.1

l]l' iLt' "{i )i 'i' \ t'

Pe piafa bunului X, dependenta cererii gi ofertei fafa de pretul unitar se exprimiprin funcliile:

C*=5-3P*O =4P +2.

2. Ilustrati grafic situalia pietei bunului X cAnd:a) se aflii in echilibru;b) pretul practicat pe piata devine 8;c) prelul practicat pe piala devine 6;d) se produc schinrbiri crre conduc la rnlirirea ot'ertei la 45.3. Inrirginali-vl piata btrnului X atlatl in echilibru. Presupunem ci are loc mirirea

cerc:rii $ i reducerea ofcrtei, in aceeast proportle.Pretril si cantitatea de echilibru. in ordine:x) cresc; b) scacl; c) creste; scade; d) creste; constantd; e) scade; cre$te.

cresc in aceea;i proportie.initialit dc echilibr u. cererea si ofertacantiiatea de echilibru, in ordine:c) constant; creste; d) cre$te; constantf,; e) constante.

, In economiile reale. cele care tirnctionetzd, ef'ectiv ?n diferitetari, Se intAlnesc numai piefe cu concurentl irnperfecta.Asemenea pie{e intirma una, mai mLllte sau toate caracteristicile

; piefei cu concllrentl perfecti, iar agenlii cererii silsau ofertei,prin actiuni individuale, determin[ sau influenteaz[ pretul

, $i cantitatea tranzuctionati.

Pielele cll corlcurenti imperfecti se prezinti intr-o mare diversitate, niciodatlintr-o formi puri. O prezentare sinteticS, dar simplificati a acestora se prezinti infigura 6.3.

Tabelul 6.2'I'ipologia pietelor cu concuren(i imperfecta

I Conrentariui Fiecare tip cle pialci retild, ctt concurenld imperfectri, reztiltd ditt intersectia tnrci tittii $i al' tut a agenlilor cererii ;i oJbrtei care participdi;,lo Loil agenli nl.merosi tinde spre ati,nicitate,l

I{te I!, Ltpune cci.fiecare are o forgd ecotroniccil--tiriarcout $t tmlrltcrt poote tnJtuenlo ptctla. lil cottctu?.te, pe pietele imperfectc, cei pulini cut.fortil:tndtc(td $t tmlrltctt pqote tnltrctll0 lilctla. lil cottcluzte, pe ptetele unperlectc, cet Pulut, cu, ror[al,ecottorrtictl riclicatd.yi ltot exercita influente intlivitluale asult"a preturilor Si cantitdsilor. I

Piata in echilibru - siiuafie in care,la un pref dat, cantitifile cemte ;i oferitesc e-qal LZeazA $i se tednzeazd cel mai

;mare voltrm posibil de tranzacfii.

,. De ce piala cu concLlrenti perlectaeste consideratfl un model teoretic, ideal'?

o Ce rol are caracteristica de atomi-citate in functionarea pietei cuconcurenta perfect[?

:ir In ce tmprejuriri scdderea canti-tltilor cerute $i oferite este insogitl decre$terea pretului de cchilibrir ?

Risptrns: d,4. Fata de situatia

Ca rczLlttat, prretul $ia) cresc; b) scad;Rispuns: c.

a

1. Sa se detertnine variabilele care caractertzeazabunului X.

Rlspuns: P*= J;C =Q =30.XT

Numerosi Citiva UnulNunrerosi piatA monopolisticii piata de oligopol piat[ de monopol

UCtiva prata de oh_gOpson ohgopol brlateral piat[ de nronopolcontrat

Unul piat[ de monopson [lOnOpSOn C0ntrzrt monopol bilateral

situatia de echilibru pe piata

l I'l

eleo

Dintre nurneroasele tipuri de pie;e reale, cu concurenti impert'ectd, vom prezcntitcontinuare citeva: rnonopolistica, oligopol, monopol, monopson ;i oligopson *avdnd sernniflicatii deoscbite.

Piata cu concurenti moatomiCitatea cererlr $l a ofertei. In fara noastrlt, pe pieta

a1

. t )ligollol ul.i,',, l'rlrllcll (l eIrtlr

'.., i; l'i.' iitt'iziilc;ii :tctiultilcili':ilclor tlcr

o ligo p0l

De pildiu-daci finna A lanseazi pe piala un nou urodel de autoturism, acest faptpoate detennina deplasarea spre produsele sale a unui impor.tant segment al cererii,diminufindu-se clientela gi cererea pentru produsele oferite de lirmele B, C g.a.m.d.in consecinli, acestea vor reac[iona pentru a-qi pastra poziliile pe piafi: pot reduceprefurile, pot lansa si ele modele uoi, i;i intensifici publicitatea, acordi bonusurispcciale s.a.nr.d. Aceste actiuni pot s[ afecteze atingerea obiectivelor urmdrite detirma A atunci cdnd a lansat noul moclel. Rezultatul acestor actiuni interdependenteeste cliticil dc anticipat, fiind guvernat de o rnare incertitudine.

. F ornteric irrtelegere:

f il t'tcl, trtrst

o {- lirtcu t'etrtflii:tt'c lirnrele de

oligo Pol

)sa iTpul4 domilgtilpTgjluc3to$luj qs*pta c,qnsqryqtorului.

De aceea, in legislafia statelor cll economie de pia[ar $iregimLlri de.mocratice sLlnt promovate mf,suri legislative

o llolropolul -.ituttic 0pus,l

libereic0ncurente

antimonopol, pentru limitarea [endintei de monopolizare aproductiei unor bunuri $i reducerea puterii pe care o detinproducator ii allati in situafie de rnonopol.

riclicati in oferta totalai. Fiecar

I eiaga de' oli-uopol este o piate a interdependentelor, unde i

I t'i. i

mrnfrpofi.sticri actioneazf, in calital.e de otcrtan[i gospodrtriilc

IiII

tirane.sti, care tirrnize azd ptetei o parte din produclia de cerelle.[e..9ume, tnrcte $i zarzavaturi, prodttse agrozootehtrice $.a., lacare se adaug[ cele peste .100.00t) de intreprinderi mici 5i rni.jlociidin sectoarele neagricole (industrie, constructii, comert, prestriri

bunur-ile pe care le prodLrce, conferinclu-le unele caracteristici -chiar.si secLrrldare - prin care se deosebesc dc ale celorlalti.

Concproil6ffinbLlnca'tevinecitmaibineinintimpinareagLlSttlrilor;i preferinfelor anLlmitor categorii de cltmpzirltori.

I_

' _-**_'l

i Pretul este fixat in mocl autonom de fiecare prodLrcf,tor,I

icosturile, Ia care adauga o marJa de cOgtrg c[menslonata iniansamblr-r a pietei li de reacfia cererii la lnodificarea prefului.

Intrarea unor noi producatori pe aceastd pia{i este relativ usoari, pentru cd suntinexistente sau rednse restrictiile tehnice, economice $i institutionale, iar cumparatoriiau largi posibilitili de alegere intre numeroase buuuri substituibile.

Fig. 6,3. Picrlo monopolisticr\

tEffi)"ste perceputd nrin3llulisigtr.assrerii, iar oferta.bunurilor denn anumit gen (autoturisme, televizoare, calculatoare, materiale de constrncfii,

concLrrentei prin pret: dar aceasta se desfamijloace ca: publicitat€n, acordareacumplritorilor (tombole, reduceri de pret, ciratractive postv0nzare (organizarea unor activitifi de service diversificate Silprompte), cu scopul atragerii unei clientele cdt mai numeroase, stabile qi cu for16economici ridicati. Asemenea in(elegeri sunt supravegheate de autoritalile publiceqi sunt reglernentate prin acte legislative. in legislagia romffneascd asernenea in(elegerisunt interzise daci limiteazd concurenfa, distorsioneazi piala si at'ecteazd bundstareaconsumatorului.

au cu situatie de monopol reprezintf, aceltip@careofeftaunuibuneSteconCentrat6infortaLlnul.

Cf,nd intervin asernenea intelegeri se I

rclrrentei prin pret: dar aceasta se desfa Ijloace ca: publicitat€fl, acordarea Inplritorilor (tonrbole, reduceri de pret, ca I

Iudndrap()rt

in considenrrecLl sitr,rettilt rle

PTATA CU CONCURENTAhIONOPOLISI'IC.,\

ntrerer.r rilor

rrrultipleacela5i tip

ierentiate

Marca [irnrei esteindividualizati

prin caracteristici propriibunurilor produse, dar usor

substituibile - nronopol

Prin actiunileindividuale, niciunagent econornlc nu

poate influcnta piata

Opqiuneaconsunratorului este

hotiritoare

i----t

electrocasnice, bunuri alimentare prelucrate industrial etc.) este concentrati Ia unnumlr mic de producltori cu forta economica _tt4tgati, fiecare

7)

in practica econornicir, pietele avind carecteristici de monopol sunt lbarte diverse.

tu i'ur.,"ti" de sitr-ra!ie, monopt'rlul poate fixa preful mdrfurilor la u1 nivel superiorcclui cle concLlrentI, rar produclia este cea pe care o cere piafa itr funclie de pre[ul

lcspectiv. Alteori, rlonopolul fixeaz[ volumul producliei qi lasa pielei libertatea de

a lmp.,ne prelul in futtctie de raportul cerere-ot'ertf,'Alltr-rri cle pietele pe cl re prodr.rctitorii f i xc Lrzd satl

irrfluenteaza preturile, existir $i pie[e pe care pretul este,fixlt.

, CAn/ l:ttmttrile marfare de wt cutunxit gen suttt ilcliziliortutet ,le un silgur cumpdrdtor, iar oJbrta provine cle fu un nutncir' tnore de'produc(itori, fiecare avChd o .foryct economicti' recllrsd, piota Se rufine$te mottopsoniCd sLtlt de monopson.

a

in aceasta situaIie., preIul este fixat sittt inflLlc'.tltat de

cumpdrator datoriti poziliei exclusive $i fortei economiceridicate cle care rJispune. in Rominia, de exemplu, produc[iacle tutr-rn brut provine cle la zeeide rnii de producf,tori agricoli,clar este achizitionata in cea mai tnare parte de o singurtisocietate care ii asigur[ fermentarea. Deci piata acestui produsare caracteristici de monopson.

Alteori, se intilnesc piefe de tip oligopson, itl care sLlnt

citiva cLlrxpirltori cll fortii economico-finan(:iar[ riclicittat. iaroferta provine de la nLltnerogi producf,tori tttomrzati.

$i in acest cLV pretul este fixat sau inflLtentat de ctttrlparitori. DeeKernplu, piata selnintelor de floarea-soarelui pentru ulei sillt a

legumelor gi frucrelor perltru conserve, on a cerealelOr pelltrll ex-port, pentru care cumparltorii sunt ci[iva, puternici (fabricile de

ulei ori rje consere saLr madi expoftatori), iar of'ertantii - zccile de

mii de producatori agricoli, cu fo([ economic[ scflztttf,. Pe aceste

tipuri de pia1i, proclucdtoml este cel dezavantajat, cutnpzirittorulfiind cel care isi impune condigiite. Este normal ca $i aselnetleapiefe sA fie supravegheate atent de Consiliul Concllrentei.

TEXT TEMATIC,,Contrar caracteristicilor presupuse de modelul concurenlei pertede, in

majoritatea domeniilor activitdtii economice firmele su nt inegale...tstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdr

mare de unitdlide dimensiuni giforle egale... Ea este istoria centrelor succesivdominante, a marilor firme succesiv dominante care antreneazdin drumul lorregiuniintregi ale lumii, populate de unitdli siindivizi relativ pasivi."

F rang o i s P e r roux, L' Ec o nontie du XX'e sid c le, PIJF,

Analizafi scest text ;i precizufi: Paris' 196l' pp' 86- 88

. lu ce fonne cle piatd reala se referd autorul?

. de ce centrele Si marile firme dominante se schimbcl (srott sr,tccesive, cum seexprimd auorul)?

, De ce pe piafa cu concurerltA ntono-polisticd cc)r-rcLlrenta dintre ofertan[i sedestasoari mai ales prin produs?

' Caracterizati piata piinii din locali-tatea dumneavoastrh. De ce tip de pia;iimperfecta se apropie?

" Identificati patru produse industrialecare in Romfinia sunt obtinute $icomercializate in condiliile care se apropiede piata de oligopol.

* De ce, in rnod necesar, aLltoritalile qisocrietatea civili trebuie sa actioneze

pentru linritarea tendin[ei de lnonopo-h:zarc ;i reclucere a puterii pe care o definproducitoni aflati in situatie de monopol?

. Identificati in localitatea dumnea-voastri doua-trei prodLtse care se comer-cializeazir in strttcturi de piata apropiatede cele monopsonice $i oligopsonice.Caracte rrzati-le.

Carac tertzatt piata principalelorservicii person ale din localitateadurnneavoastr6.

a

e Piati cu concurenti imperfecta - piata i

,real[ in care, dupi caz, productrtorii sau i

lcumpiritorii pot exercita intluente ildivi- i

!duale asLlpra prefurilor sau cantit[filor. ;

, Cartel - o intelegere, de cele mai i

rnultr: ori cont-identialf,, intre firme'

iindependente, puternice, care actioneaziiiin acelasi domeniu fi convin asllprainivelului prodtrcliei, pre[urilor $i modr-rlr-riiin care Si cind s[ se moditlce irnpirlirealpieqelor. Este interzis prin [ege.

,1'H { }h'ili.i'^.L.frf ,'.

f conomia de piali functioneazd cal-lun sistem de piefe care se

conditioneazd, reciproc. Una dintreacestea este piafa monetarl, in cadrulcareia se efectueaza tranzactii cu bani,se face comert cu bani.

Pentru a surprinde modul de functionare Ei rolul pietei monetare, vom studia:

8l

A. Banii (moneda)Biuiii aLi aprii'ut cu nrtrlt tirrrp irr Lir'ina. iii: ui:-it l,Juir'-i I

existeniei lor s-ari rnotlifici:t pioft.rird. Purlctlll de plecarc rcnil riapelitia banilor ir fo:rt schimbui. h:itial. schirnbul s-a electtral-s u b i'i .r i'nt ir de t roc.

Pe inasiiru anrpiificririi actelor de sctrirnb., din rrecesitttt,l;rtacilrtrlrii accstora, din rlrLtllimea bunurilor nlari'are s-aLrdesprins uneier avtnd rolul de intermediar si, totodata, cleetalon pentru misurarea celorlalte. Acestea au fost prinrcl*torrne tle bani care s-au lixat, dupi caz, asupra unor obiecte,(prr:cunr bur:5ti cie rnetal, piei, bldnuri;, animale $.ii. 1'reptiit,pc ntisr-ua extinderii schimburilor Si evolutici socir:titii. r'olulcle hiuii s a restr0ns la rnetalclc pre[ioase ( riur, lrgint), cJri'r,rr-itlipropri etatil or acestorr.

Ulterirrr, din nretalel;' piefiotrse s-a conf-ection;.rt ntoncda,bucati -,tipiza[e" de o i]nunriti greutate, puritaie,si r-iiarc:tte cLr

scrnrle distinctivr: pentru a t'i recurioscutc. .,Batcrcil" pr-irnelrlrttroncdc: o rrvut ioc, dup[ Hcrodot, in set-:. VII-VI i.II. Si prircticpina in sec. al Xvll-lea banii aLl eristat iu principai suh fi;rntiide monede clc aur 5i argint. F,lc au tost dif-erite ?n timp si spatitrca denumire, clinrcnsiuni, continut de rrretal prctios ctc. Pcrrtr,-itl anzactii micl se l'oloseau in paralel I i rnonedc rlin nlcliiic:orclinare,

Emiterrea, adica ,.bateiea de monedf,", era reglerrentatit strictca privilegiu al suverilnului sau al statului.

Din sec. al XVI-lea, monedelor aflate in circulatie li s-ar.r adaugat hancur,rtr:le (biletuldi: banci sau rnoneda-haftie). Primele bancnote au fcist eu:ise iri Llleniliu p(),'riillLltt-sede la obiceiul cornercianlikrr de u-si pastra pi-'sr.:lc (lc aur;i argir,t il hiinti, l-etttrtt a

continna a(-est lapt, bincile enriieau un inscris. un bilet ia ptrrtdtor, pe care erii insclisivaloarea nominali a pieselor depuse. Biletul respectiv confirma depozitui $i ang.ganrentulbdncii de a restitui [a cerere cantitatea corespunzitoare de piese lnctalicc oricui prezentaun asemenea bilet. Cu tirnpul, emisiunea de monedd sub formi de piese mctalice Sibancnote a devenit prerogativa exclusivi a bincii ccrntrale, denumitir ii banca de ernisiune,iar pini la Primul Rdzboi Mondial ele circulau in paralel. Practic" dupa 1920, emisiunilemonedelor din metale' prelioase au devenit exceplii, ocazior.urtc de evenimente deosebite,si se efectuau in cantitAti fbarte rnici. Odat[ cLi aceasta. s-a recurs tot nrai rar laconvertibilitatea bancnotelor gi monedelor din dit'erite aliaje in metale pretioase saupiese din aceste rnetale. intre cele doui rdzboaie moncliale, mrrlte tilri nu au pr.rtut realizaaceastf, fbrma cle convertibilitate ori au realizat-o numai pa(ial, a.jtrnginclu-sc ca, dupl1971 (cind qi SUA au luat o asemenr'a misurd), convertibilitatea bancnotelor in metalepretioase si fie elirninatd. in lelul acesta s-a pierclut orice relagie intrc bani Si aur.Desigur, bancnotele se'r'vesc 1;i la curnpdrarea rnctalelor prr-tioase la pre{ul pietei. tiirl caaceasta sit insemnc convertibilitatea lor in aur.

t,[ h-fi- \

. Schimbul -baza aparitiei

si existenteibanilor

r Banii subfornra de bunuri

mArfare

r Aparitiamonedelor deaur si argint

' Aparitiabancnotelorc0nvertibile

in piese de aursi argint

A. BANII (MONEDA)

B. CEREREA $I OFERTADE MONEDA

C. REGLAREA MASEIMONETARE

D. DOBANDA

Prin studierea scestei teme se ob{incutto$tinlele necesare pentru a in[elege

fenomene de maximd, complexitate .siacfualitate pentru otnul modern, precun :

'+ ce sunt banii ^li ce rol tndeplinescace;tia in eclnzmie;

? cum funcyioneozci piata monetorci;'e care sltnt tmprejurdrile care fac sd

crauscd sau sa scucld cantitatea cle banitlin econotnie;

" cine ;i cunt reglea7d, ntasa monetord;,: c€ este dobdnda si core sunt fornxele

s ale.

Er olutiar tranilor (mcrnedei) a continuat priir aparilia 5i e'.xtinclercunronedei scripturale (banilor de cont). ,,\cezrsta existl sub trlnrriruric)r insc-risuri in conturile lltiricruc. zt cirror tnIrirne creste sil-'r'.r-scadc llrin inregistriri-r contabile in tunr:tie de,.iensLrl in cue baniicircular ltrec) de la un propiietlu la altul sau dintr-o fonnf, in alta.

in prezent, notiunea generica de trani (moneda) ,l*sen.,n"aza n-n.i,,metalicii, bancnotele. moneda scripturaid si alte instrumente legale avflnd fbrmc

, gi denumiri specifice, diferite de la iard la tari. care srint general acceptate ca

i:t:::_ t".l.l ::IlIl.5, prdtj intr-un :prt,lj.*r*,. 11___Banii au un rcl covirsitor in economia cle piagA. in acest sens, laureatul Premiului

Ntrbel pentrir econonrie Paul Samr.ielson aprecia ci tluxul sau miscarea banilorreprczintd ,,singele care irigd sistcrr,.ui economic". Rolul ecorromic al banilor estepus in evidenlti in special pri:) interrlecliui iuncliilor pe care lc indeplinesc. Astfei.

pnn intermediui banilor este misurati activitatea econonlicu,adicti clreltuielile, rezllltatele, flirxurile si stocurile din cadrulecononliei, in gcneral, Si pentru {ig.ere agerlt economic.Unitatea etalon tolosita tn mdsurarea activitirtii economiceeste unitatca bdneascf, proprie fiecarci tari salr zone economicc(leur, dolar. elrro etc.). Banii indeplinesc $i functia de mijlocde schimb. Prin intermediul lor se real rzeazi orice viinzetrc-

cumpirare, pe toatLr catcgoriile de pie1e. Prin vlinzare-cumpf,rare se realizcazd uuschimb de proprietate (tntre cel care degine marta qi cel care detine banii), respcctivde utilitate economrcir. Banii sunt si mijloc de plati. in sensul cd orice obligaticeconc.nticit este evaluutii in nronedl 5i se stinge prin ceclarea sumei corespunzdtoare.in econonriile care f'uncfioneazd normal, banii rnai incleplinesc $i functia de formia avufiei sub care se constituie rezervele qi patrimoniul agenlilor economici, iardetinerea lor conferi posesorului forli si putere economicd.

,9J

pentrua-qiindeplinifuncfiile,baniitrebuiesdexisteinsocietate, ;o )Luittttrtttetaritadicd sd f,re creati qi puqi in circulalie intr-o anumita cantitate. : ibartetrsclr)

Suma de bary! uflatd in circtila1ie la wt moment dat intr-oeconomie ;i aparfinAnd diftrilitor agenti economici reprezintd ntasa bdneascci (sau

monetard). Aceasta este fbrmatd din: cr) nutnerar; b) bani scripturuli. Numerarul se

compune din bancnote 5i monedd metalici (confec[ionatl cel mai adesea din aliajeae nictret, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele(inscrisurile) in conturile bancare pe numele agenlilor economici (persoane'intreprinderi, institufii etc.).

Numerarul estecentrald s,i de orice

creat de banca centrald, iar moneda scripturold, de banccralta institutie financiar-bancard tn functiune.

Cele doud componente ale masei blneqti (monetare) au acelaqi rol, se pot suplinigi se transformd una in cealalti. De exemplu, daci un agent economic constituie undepozit prin depunerea unei sume in numerar intr'un cont bancar sau Ia casa deeconomii, numerarul se transformd in bani scripturali, $i invers: ridicind o sumddin contul deschis la bancd, moneda scripturali se translorme in numerar, scademasa monedei scripturale gi creqte cea a numerarului. Majoritatea masei blneqti -intre 3/4 Si 9/10 - se prezintd sub fbrma banilor de cont, prin intermediul clrora se

efectueazd cele mai ample operaliuni, in timp mai scurt Si cr.r cheltuieli mai mici'Mdrimea masei monetare este determinatd de nevoile de bani pe care le

genereaZd tranzacliile din economie qi tn special de volumul bunurtlor marfare,preturile lor ;i viteza cle rota{ie (de circulcrtie) a banilor.

intr-o expresie simplificatf,, maritnea masei monetare se determina prin relafra:

M-

unde:M = masa monetarA; P = nivelul preturilor; Y = cantitatea bunurilor sLlpuse

tranzacfiilor; V = viteza de rotagie a monedei.Rezultd c6 M se afld in relalie de acelagi sens cu evolu[ia prelurilor $i a volumului

mdrfurilor 9i in relatrie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor.Prin viteZa cle rotalie a banilor se infelege numlrul de operaliuni de vinzare-

cumpdrare qi de pl61i pe care o unitate monetarl le perioada'De exemplu: agentul X degine o sumd de bani ona de la

Y o anumitd marfd. Cu suma primiti, Y plategte locale; lar|ndu-i, administragia folosegte suma pentru plata salaria[ilor bugetari. Cu sumeleprimite, aceqtia, la rAndul lor, achizilioneazd mdrfuri de la agentul Z, care folosegtemonecla obginutl pentru a cumpdra de la agentul X anumite materii prime. RezultdcA, in intervalul de timp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost:

X -+ Y -+ Administratii --+ Salariagi bugetari -+ Z--s X,adicd cinci opera(iuni, dintre care trei de vdnzare-cumplrare 5i doui de plat6.

o lliulii[ .i i t1 tt" tt I l]{, t'i I 1i ;

o li'urrctiilct-luriiltu'

(1)

EXISTENTEiN posEsrnAGENTII-ORECONOivltCI

NONFINANCIARI

t}ANCNOTE

fvlON EDAtvr ETALTCA ($VSAU

DIVIZIONARAEXPR ESIEGiINEIt ICA

Br\NIl

IvIONEDASCRIPTURAI-A

SIIVTBOL ALAVUI'IEI FORVIE $l DENL:IvIIRI

DIFERI] llCONl;tiRAI,LITERE

EC]ONOM IC,.\I)E,'I'IN,,\TOR I I Lt J I

I..OR

AI-TE tN.STRL]MENTERECUNOSCI-ITE (-A

NI ON ED;\

t]URO

Fig. 7 .1. IJunii - J'o nna contenlpo rune

( ntiliarde lci)Decembrie-1990 514,4Decembrie 1995 18.278,1Decembrie 2000 185.060,0Decemb rie 2004 644.617,0

{'iatu ilt()ttgtttt"ti 85BJ

'I'abelul7.1Yolunrul m:rsei monetare in Rornf,nia

Sursa: Ilulerilrcle []li R.

In RoutAnia. in clecurs cle 15 atti, dindecembrie 1990 pflna in deceitrbrie 20(i4,voluinul masei rrtouetare a crescut de pesic1.2-s0 de ori, in conclitiile in cire produsulintern brut (PIB) practic volutnul debunuri finale supuse ftamzactiilor - a crescutdoar cu circa Z0To, ceea ce retlect[ unLrldintre cele nreri grave dezechilibre dirieconomia noastrit dezechilibrulinflationist.

lcfi t'*tr,t, trr-i ;il .rr*rtib,l. i,r ^,,r.

iuronetat', li circuli datoritii increderii ?n

i serioziratea autoritdtii enriteute.i o Bani scripturali (bani de cont) -Il^isurne inscrise in conturile bancare sttlri ta alte institutii financiare, ca depoziteirou solduri in contr,.ii. la vedere apar[r-

inind persoanelor l'izice gi juridice.I r Valoarea (puterea de cumpdrarelP.o) a unitritii monetare - cantitatea dc

;burruri econontice care poaie fiiachizitionata cu o unitate monetard irriconditii cleterminate de ioc si timp:I

I clepinde de starea gerleralii a economicii li de eficienta ei. de increclerea pe careiagenlii economici o aLl in monedaIna!ional[. In sitrteza, valoarea banilor

B" t-.ercrea oferta de monedfiPiata rnonetard este o picttd cu cotlcurentd irnperfect[t, pe

core se tntAhtesc ccrerert si ofertu de nu.tnecld, de bani tn sensgeneric. Agentii ec'ortrtmici partic'ipcmti pe oceastci piulii stuttpurtcitorii cererii, tti otertei Si intentrccliarii, iar trarrttctiile seefectueaz.(t prin intennetliul unui pre! specific', rotu tlobdnzii.

!

SI

. ContinutulSi agenfii

pie[einl0netare

('-Z!=' NIINIGT-os:\Itlt lii -.

I-- . 'rrocltb*"i o *r,i*rn,ir,i in;t[rio marfa A se schimbei cu o alta, B., intr-o i

lonr',rnitd propor[ie, in mod dircc-t. in i

prezent, epare mai ales in comertu I i

internatitlnal. sub denumirea de barter, i

cind, in lipsa valutei corlvsrtibil., i

parteneri ctin t[ri diterite iSi livre azdlreciproc anumite cantititi tlin rnarfuri i

dif-crite, diir evallrirte in bani. Se practicir i

li in tranzactii interne in cazul I

blocajelor financiare in lan[, al r-,noricrrr.e economico-financiare grave si al

i

inflatiei galopante.I Bancnoti bilet de bancd, cu

i

inscrisuri si elemente cle securitate I

Cererea de moneda provine de Ia agentii economici care, prin natura activititii lor,se afli in situa[ia ca in unele perioade sa cheltuiascd mai mult clecdt resursele bXneqti(lichiditatile) proprii. astt-el inc0t, pentru a-gi realiza interesele, trebuie sd recurgd laimprumuturi. in situalia de of'ertangi se afla agenlii economici ale ciror resurce monetarerimdn. intr-o proporfie mai lrare sau mai mica, temporar disponibile, alte institutiifrnanciarbancarc cu atribulii de acest t'el (vezi figura 7.2).

a ^, .Intdlnirea cererii cu oferta este asigurati prin acliunea pe pia(a monetari a unoragen[i economici - bnnci de toate genurile, case de econorrii. societirgi de asiguririetc. - care colecteazii disponibilitdtile binesti din ec:onomie pentru a le fructifica,acorddndu-le celor care au nevoie de ele sub fonni de credit.

Piata monetarri ttre rolul tle e cotilpenso excedentul r:u tle.fic'itul dc moneddexistcnt la diferili ugetili econonici si de a regla cantitated dc trrcncdci din econonie.

Compensarea excedentului cu deficitul de monedi a[ agen[ilor economicireprezinti o ;rctivitate cll caracter comercial realizati de bdnci, acestea avind rolulde interrnediar intte cerere 5i oi-ertd. Cererea de monedi provine de Ia intreprinderi- pentru a-gi asigura finantarea activitdtilor economice, de la trezorerie sau tezaur -pentru a tinanta det'icitul bugetar (cheltuieli mai rnari decit incasdrilel, de la bincigi alte institulii financiale care au nevoie de creclite si de la populagie - pentru dif'eriteproiecte. Ofertantii de monedi .;unt bdncile, casele de ecotromii qi de pensii,societltile de asigurare. alte institutii financiare cu disponibilitdti temporare, trezoreriasau tezaurul. daci au excedente. populagia qi, in cele din urm:i. Lranca centrald (deemisiune) - pentru refinantarea bincilcrr care au nevc,ie de credit Si pentru acoperireadeficittrlui bugetului de stat.

a LsLv i

speciale, ernis dc banci. Initial, bancnota i

exprima angajarnentul bancii emitente de i

a restitui la cerere o cantitate determinatal

i (P.o) este ii\'.]. CD'

ineral al pretllrilor si se detennini duplrin relatie inversii cu indic-ele ge-

cle piese cle aur (argint). in prezent, i

!:l' r:gt_lgj -" !:" $ tt_I T1i

'fr.;\ i xrnss Anl pENTRri(/ \'t,,ltIrICARIi.\Q) cuN0sI'INTELOR

o Indicati principalele torme de banicare s-au derulat si all coexistat de-aiungul timpului.

iatii nlonetare:iry - rrr\rrvvr\s xLrrvrq,r c' y^etttrilor.

. Ce deosebire existf, intre bancnoteleexistente pina Ia Primul R[zboi Mondial$i cele contemporalle?

. Ce functie indeplinesc banii pe careii tolositi pentrLr achizitionarea unui bunmarfar dintr-un supenrlarket?

I Argumentati de ce majoritateamasei monetare este format[ din monedisc ri ptura lA.

NrAsA girxe,,t.scA

I}ANCIDtr T0AI'ECENURILECASE tltlECONOtr,lIiSOCIETA,l'tDE A.';ICURARECASE DE PENSIISOCIETA'I'IF'INANCIARI:

s,JI

F't

zra

=Fsl-U1

aiIJIN&-Efz.Itr,.i

J

oo-

:.:.l

-zZ

F

hC:Z

DISPTJN IB ILIT,\TIBANESTI

ACENTIECONON,IICI(POPL[-ATlE.FIRME. AL'I'EPERSOANEJURIDICL.S'TATUL

etc- )

C tJRERF,DE CIiIJDiII:OFERl'A

DE CRtll)lTEPIATA

IVIONEl-AIIA

DoBANZIPASIVE

DOBANZI A(:1 IVF- SI GARANTIT

Fig. 7.2. Piata ntoneturci

Piatu ttit)ttetui'ii 8i86

Cererea gi oferta de credite sunt influentate de nivelul qi evolutiaratei dobfinzii.La un nivel ridicat Si in cre$tere al ratei dobdnzii,cererea cle credite stagneazd sau se reduce. in schimb, posesoriide venituri sunt stirnulati sf, economisea.scd gi, pe aceastf, bazd,cre$te oferta de credite. Daca oferta de credite depf,$este cererea,irr condigiile unei rate date a dobinzi, apare tendinta de reducerea ratei dob1nzii, in a$a fel ca gi aceastf, piaga sii tindi spre echilibru.

Acordarea creditelor se face de regul[ pe baza unor garantii;i a bonitatii clientului, adica a aprecierilor pe care le facebanca la care clientul s-a adresat asupra situatiei lui in func[iede diferite criterii, astfel incAt creditorul sd se asigure fa[[ deeventualele riscuri pe care le comporta restituirea creditului Si

plata dobAnzii in condiliile convenite prin contractul incheiatintre p[rtile participante. Pe baza creditelor primite, solicitantii

i5i asigurd finantarea proiectelor pe care doresc sd le rtalizeze.Acordarea de credite reprezintd principalul tip de tranzaclie pe piaga monetard. Ea este

o tranzactie de finanfare prin care cei afla1i in deficit bdnesc temporar obgin resurselesolicitate. Dar pe pia[a monetard pot sI apar6. Ei operaliuni de refinanfare. EIe se ivescatunci cdnd un creditor a utilizat resursele baneqti pentru acordarea de imprumuturi siapeleazi ta alte banci qi institulii financiare pentru a obline, Ia rAndul s6u, un credit a cdruinecesitate a apilrut in mod neprevdzut. Prin operaliunile de rehnanlare agenfii economicisunt inclugi intr-o ampld retea de interdependente. Eficienta, disciplina gi punctualitateafiecarui agent economic participant la operafiuni de refinangare sunt esenliale pentru calegaturile dintre ei si nu se transforme intr-o succesiune de dificultdgi sau prdbugiri.

in functie de durata pentru care se acordd, se disting: credite pentru perioadetbarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, Ia care apeleazd mai ales bancile inrelatiile reciproce; credite pe perioade scurte - de la 2la90 de zile - care sunt celemai frecvente; credite pe termen mediu, de Ia 90 de zile la 2 ani.

irt!i_iDiferenla dintre dobdnzile incasate $i dobdnzile platite dri

bdnci se nume$te cd1tig bancar. Prin scdderea din cAstigulibancar a cheltuielilor (costurilor) ocazionate cle activitcttect'iagenlilor bancari - grupate tn costuri fr*e ;i costuri variabile - |

se obtine profitul bancar. i

L--

t' - Rtglat"d';t t-Tliis{}i tri}{ }tq{'fii t"{'

Prin opera{iunile care au loc pe piafa monetari este reglatl cantitatea demonedl solicitnti de desflqurarea activitatilor economice qi social-culturale dincadml unei tlri. Ivlasa monetarl se extinde sau se contracti, in functie de situatiileconcrete din economie, prin mijlocirea pietei monetare. I)trpir cum rezultd din tabeluI7.1, in ultimii 15 ani in Rominia volumul rrrasei rnonetale a avut o evolutie mereuascendentd.

Piata monetari rerrcfioneaza in directia cre$terii vc)irrmrrltrimasei bflneSti irr functie de rnai li]ulte irnprejurdri. celc: lnaiimportante fiind:

a. (:re$terea volumului valoric al bunurilor marfare(produsul P x Y), indiferent ca provill din productia interniisau din irnport;

b. acoperirea deficitului bugetului dc stat prin interventia bancii centrale lasesizarea trezoreriei, care este casieria statului. Daci din diierite motive veniturilebugetului de stat se dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prevdzute.trebuie completate. iar o asemenea ocazie prilejuie;te cresterea masei monetare;

c. sclderea vitezei de rotatie a banilor. VAnzarca unui anumit volum de bunurieconomice aduse pe piati, in conditiile in care viteza de circulafie a banilor scade,atrage in mod inevitabil creqterea masei monetare;

d. convertibilitatea monedelor straine in moneda nafionala. Monedele striine,desi sunt convertibile, nu circuli in interiorul altor tiri, nu se substituie monedelornationale ale acestora. Cdnd banca centrald sau alte bdnci achizilioneazd monedestriine de la delinatorii acestora. plitesc cu monedl nationali, ceea ce implica punereain circulafie a unor noi cantiteti de moned6. care sporesc nrasa monetari;

. { '1' 1'+_r l"{j t-l

si oi'et'titrL' crcditiisi raf:r tlul-riri, ii

o trlottitrtitrsi gilf iltrtit

o Op.riltiide I'cfilltlllt:l i'c

o L astigulsi pr{)fittll

i -- - '-'- -'

' r Ilanca unitate economicd ce r

icolecte azd,, transferi $i reparti zeazd. i

!disponibilitatile financiare. Acorda i

iimprumuturi solicitantilor care intrunesc i

;conditiile de bonitate financiard, pe bazaicapitalului propriu al bancii Ei a solduluiidintre depunerile clientilor si solicitarileide restituire din partea acestora.I

I . Trezorerie baacir a Stittt,luiiavdnd ca principala functie centrr-llizarea fondurilor pr-rblice si gestionzrrea '

iacestora in conforntitate cLl preverlerile ,

I

il.gale. Aceasta, prin internteCiul I

lr..ror.riilor locale, asisurf, executia cle ,iLLlv{-\-flt l'(ll\rl ii

lcasa a bugetului public.I r Ronitate finanr:iara - capacitrretrI

iunui debitor cle a rafilbLlrsa creditul laiscadenla convenit[. Obtinsrea de profitisi lipsa obligafiilor restante sunt criteriileI

lprincipale irt tuncfic de care biincile aprc-

iciazd bonitateu linanciard a dcbirorilor.

,_f r i'. [- xr i_ f t.\ tr i l*I.,NT-ltt I

/ r i'{l{{.-{{'\rt{ {,

J i'{:\i{)q'1'1\:t;.{()R* C-'ar:rcterizati piata tnonetari si roltil

sau.* Cine sunt pLlitatorii cererii c1c

monedzi ?ntr-cl econotllie'/" Explicati interclependentele dintre

rarta dt;b0nzii, cererea si rlterta de credite.* f)ac:ii un solicitant de credite clepunc

garanlii, dar nrr are br-rnitate financiatrit, ise acorda un credit solicitat?

. i,, cc constatr operatiunile cierefrnantare'/

. lnrpre.iura ricilre d tl t

la crcstel't:iatl! ilsti monctil l'{:l

\II}iI{;[,OS.\R

llII

cresterea maseinronetarr)

88 l'irttu iltlnt,tttt'rlc. retincrca dc cirtre anumiti agenti economici, indcosebi <Ie catr.c perpulatie qi

intreprirder'i, sub forma de ,.r'ezervir.,, a unor sulnc mai nrari sau mai mici iuirlrnrcriir (bllcte tlc banca si monedi metalici), car.c nu se depun Ia banci sau altrinstittrrii tinanciar-baucare. ri sunt practic retrase dirr circulatia bineasci. Acestij-':tni rdtn;iti io al'irrti cilcullrtiei. pelllru ca nu se chcitiii;'sc decirt raLuttri. poate chiar'-lLt1-':-t arti. constifuillr-l tdiivitilie tiepozile irr alira sistentului linalciar-ba5r-ar. Restu;|lttitt;i'r; citL- Jrunr'rlllisit ilc a-:rentii ecunornici si dt-pus l;l i;iinci, r,levenintl rrrolecllrictiptLrriiili -qi plrllicipititl Llstlel la circulatia bf,neasr:i. Pentru c:r activitatrra econornicliaii nl.i ile (llt]clati. Inasll lllonetard trcbuie si lie corirplEtali cori-spunzlitor miriniiii'eniturrkir transformaie de un.ii agenfi economici in ,,rszerve...

Dincolo ilt: ir.npl'cjllrarile mai sus arnirrtite se allf, si alte l'enomene si procesec\)rnplc;(,j. cri[c rru aui"i(]nt-'azir izi}lat. ci in interactiune cu ur.lelalte.

( rijsiair{ra rr:;.rst:i rnrur,:tare se asi-nura ?n principai prin rrrrnitto;_rrelc opcratiuni:I Operatiuni

u I L t- .-I--: ea.l.rr..

l. ircorditrea rIe credite. siri'sa crciiirelt,r {) formeaz..rprin care arc loc I crtpitutul :rroptiu al irancilor si :;uirri.:le tenlporar clispcrlibilc.

) CupinlulT 8s

Sursa accstlr creditc nu o reprezintd disponihilitlfile bineqti ale altor agenficconomici, ci ernisiunea de bani:

3. schimbul valutirr - al rnoitedelor straine convertibile pe monedi na[ionald,schimtr et'ectr"rat in priucipal ile binci. in ultirna instnntir, oferta de-mirnediStrdinf,ccrnvertibiiu eslc achizitionatei Ce banca centraiir. care cedeaz'a mrltlecla nalionala laun pret (curs) collvellit.

Can zel,e crrre lac necesarlr restringerea ma sei nlonetaresurlt in ntod speciitl:

a) tlinriitttot'eo v()lLunului voloric' (pr odttsul P r( Y) olbuituriIrtr nrorfore tlin e(:ottomie, indiferent ci provin dinactivitaterr Llrr)prie sa.u din irnport. Aceaslzt l'ace ca o pafte dinin circulritie i;ii clevinri in exces, pe ntru a n Ll pt o voca int'lafietive, erl tr ebu ie retl usi din c irculafie;

masa rrlonetara aflatdselu alte efecte nega-

h'S exL:etlenttil buRetur. Daca din dif-erite urotive bugetul stattrltri se incheie cttvenituri care depisesc cheltuielile, excedenttrl riirnine neutilizat in contul trezorerieipiinir cind parlamentul stabile$te prin lege destinatia Sa. tn acest interval, sumareprezentind excedcntul este in atara circtrlatiei, ceea.ce echivaletrzi cu diminuareant:lser rnonetafe,

c) c're$terea vitezei de rrtttrtie u bunilor, fatii de care masa monetarit necesardpentrLl tranzactionarea unui voluin valoric dat de mirturi, este invers proportionalE;

cl) t'ont,ertibilitatea monetltti ttutionale 1te olte nuutede. operatiune prin care bancacentrali si alte bdnci ofera monedc striine convertibile $i solicittr in schimb moneddnationalir. Carrtitatile de monedi nalionaia concentrate in ultimd instanJl la bancaceltretlir echivaleaza ctt restringerea nrasei Inonetare allate in circulalie.

Cauzele mai sus amintite sunt interdependente qi se manif'estd concomitent cucelL' care pot determinu cresterea masei monetare.

Restringerea masei monetare se reatizeazai prin diferite operatiuni specificede tchnici bancari. Dintre acestea, cele mai rasphndite si uSor de urmirit sunt:

la banca centrald, de citre administratia centrali si celelaltebanci;

3. schimbul valutar al monedei nalionale pe alte monede convettibile, operagiunein care, in ultimi instantd, banca central{ vinde monede strdine convertibile 9icr.rmpiri rnonedir nationald, pe care o ,,retrage" din circulafie.

Cresterea, respectiv diminuarea volumului masei monetare atlate in circulaqiereprezinti o opera[iune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Reglareamasei monetare se face de catre binci in fr.rnctie de starea economiei fi trebuie sistimuleze afacerile, firf, a genera inflalie sau defla(ie.

e\cc'jenteie saLt disponlbiiitatilc- irEcntilgr cconorlici.nioliilizate plin sistenrul financiar.-trunitilr-.

.li.tortrrl cre-dirtdtti itt cre;lerett ntasei monetare c\ie hottirl.tor, Deiltrlt cd uti:rctiit ttdo:ii iit'crrlu! poute spori de nrui nulte ori maso ntonetttrri. Benet'icictrii ,le

sunrcle ttriniit ie la hriw:i sub Jbrmd de cretlit a.jung tn pose.sia ctltor agcntil;'r:on!,t'iliL'i si, itt ttr,.l:turu iti ccrre dcestotu le pri.sose.sc., t,or ajwtge tlin ncty la aceeasiibctrt([1 .11i71 ltt ti!lele. Allute tlin nou la bttncii, clisponibilittiyile btitte.sti ltot .fi _fiLkt.sitr,)(itf i'ru tt('oriot ett tlt itoi (.rcdil(.

C-resterca tnasr:i monetare prin acortlarca de cretlite se poate realiza 4e catrehirnc,ir central.i si de cirtre orice alta tranca.

Acordarea dc credite dc cdtre banca centrala statulur si(-riiirc r-'elelalte hlinci firnielor. adn:rinistratiitor $i rnc!laieiorualc ili'lir r-irfLr SDr)fcr:ite nlasa Inonetarii.

ce i ori al te bdnc i si clereprezinta princ ipala

in lcla it(.)l]stri. r'ulumui creditelor bancare a sporit in perioacla {ecernbrie l9g0 _dccembric iU04 de ilproape 600 de ori. de ta 610 miliarde de lei. la 365.1[i7 miliardetle loi. D': nrajoritatea covArsitoare a acestora bcneliciazir flrntele 5i menajelc-.Decsebit de ridicat este nivelul creditekrr in vaiutd. care la sthrsitut anului 200-l ae.iuns la echivalentul a pcsie 365.000 miliarde de lei;

2. emisiunea monctara ef'ectuaii de banca centrala (narlionala) atLlnci cendriispor:ibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitarile cle creclite provenitedc lu celeialte biritci si de la adntinistrafia centrali 5i se apreciazii cf, acestea trebuicsaLislactrte. Enrisir.rnea monetari efectuati de banca centrald contribuie Ia crestereamasel tnonetare rot prin intermediul creditelor: banii emisi sunr pusi Ia dispoziliasi-rlicttantilor (alte hanci si administralia centrali a statului) srib tormrr de credite.

tredite lrtlosest bunii ttst.lbl primiti pe,ttn. et-si ttchittt,ohligutiile. in felut acest(t,

9I /() {)

---- -----------1I a Sistem bancar (financiar-bancar) '

:- ansambl ul institutiilor dintr-o tarl ,

i(banci, institutii financiare si de credit) ;tl\L)aItut, lilSLttutrr rrrtdllLldttr ur utr uItrult/icore gestion ee'zi;r instrumente[e nrone-! tare Si actio neaz'a in directia influentariil.ieconomiei prin intermediul monedeii(volumul masei monetare, rata :

idobdnzrt, exigentele i*puse ?niiacordarea creditelor etc.)

iI r Reglarea masei monetare - modi- I

!ficarea volumului masei monetare in i

rfunctie de nevoile. starea gi perspectivele ;

ic.rileconomiei cu scopul de rr influenta i

economia re ad fri n inie-rmear ui iiionecic i .

;Rolul hotdrAtor in reglurea maseii*onetare il are banca centrald, prin,politica monetma pe cile o pronroveazii.I 'schimb valutar comerf cu,.onede convertibile aparfindnd;diferitelor fari, efectuat la Lln anumit10.., (curs valutar sau curs de schirnb),iforrnat din confruntarea cererii cu ofertaide diferite monede.' r Deflatie dimin Llarea general 6.,relativ durahii[ ;i semnificativa zr

lpre[urilor,

o In decurs de un or, nivelul generalal prefurilor a crescut cLl 8Vo (aceasta estein esentA rata inflatiei). SA sedernonstreze cd valoarea (puterea decumpdrare a) unitAgir monetare:

a) cre$te cu.. . Vr;b) scade cu.. . o/o;

c) rf,mAne neschimbata.Rezolvare:

D l- I -Hcb =i= ** =0,926

Ptri{ }l}[,I..]Irilxa ttEZ{ }l . \'.\'l'

t In intervalul tn-t,, preturile aucrescu t in medie cll lO7o, cantitateabunurilor marfare s-a dublat, iar vitezade rotatie a banilor a crescut cu 207o. SA

se determine variatia procentual6necesard a masei monetare in intervalultn-t,'

Rispuns: cregte cLl 83,3To.

VariatioP.o =0,926 - 1- -0,014Variatia procentuald a P.o(AVo):

AY.P ,- = lx100 - 100 =UUY tp

= 1 x100-100 --7,4oh1,08

Raspuns: b, scade cLl 7,4To.

* Pe baza datelor din problema de marslls rezult[ cd in intervalul to-t, valoareabanilor din aceastl [ara:

a) creqte cu ...Vn;b) scade cu ,..7o;c) rf,mflne ne,schimbata.

Rispuns: b, scade cu 9,09To.

i\-ilI{i.-Its.\ ttl ['l',H fiti j

l',l,lill.!{,\lt{'. t{_l[iH {)s1'lN'l- L,l , { }R

I Explicali cauzele care favorizeazdcregterea masei monetare.

. Cum influenteazd, viteza de rotatie abanilor masa monetar'a necesurd denrlariitranzactiilor care implica moneda?

n C0nd in intervalr.rl t,,-t, bancacentral[ si celelalte bdnci vind mai mult[valuti convertibilA decdt cumpdrd, masabaneasci.:

Ilrnhlcnrr rcgtlvate. in intervalul t,,-t,, volumul valoric

al bunurilor marfare supuse tranzacgiilorspore$te de la 120 de miliarde u.m. la186 de miliarde u.m., iar viteza de rotatiea monedei spore$te de la 4 la 6 rotafii.Sa se determine volumul masei monetarein tn, respectiv tr qi variatia procentualaa acesteia.

fut^= Pn Yu- t 20 miliarde

= 30 rnrd. u.m.-t) v,, 4

a. cregte?b. scade?c. rdm0ne neschimbat[?I Cum se asigurl restrAngereir

monet are?c Comentafi afirrnafia: ,,Fiecare

are rnoneda pe care o merita."

nlaser

pop()r D, Dohf,nda

Agentii economici care inregistreazd, surplusuri temporare debani (de lichiditati), adicd economisesc, sunt interesa[i sd letransforrne in depo zite bancare pentru care benefic tazd de dob0nzi,platite de bdnci, numite dobffnzi pasive. Cei care inregistreazd,deficite temporare de lichidit[fi se imprumutf, mai ales la banci. Eisunt debitori (datomici) care platesc dobAnzi (pentm dreptul de afolosi lichiditati care nu le apa(in), incasate de creditori (cei careacordi credite), sub formd de dobdnzi active.

in mecanismele piefei monetare bincil , se af16 in dubli ipostaz[: plitesc dobdnzi(pasive) pentru sumele atrase gi incaseazd dobanzi (active) de la debitori.

Dobinda reprezinti preful creditului qi este privitd:a) ca rnf,rime relativl , c3 procent perceput la credinrrl de 100 de

unitali monetare pe timp de un an; se numepte rata dobf,nzii (d');b) ca mdrime absoluti, ca sum[ totalf, care se cuvine pentru

creditul de o anumitd m5.rime, numita masa dobf,nzii (D).

M, = RY' - 186 miliarde=31 nrrd. u.m.'v,6

variafia procentuala (L,VoMrlM') =

Mr - Mo 3l -30= Mo x 100 30 * 100 = 3,,37o

Rezulta cI masa monetari a crescutcu 3,37o.

. Dob6ndapasivi sidobffnda

acti vI

o Rata si masadobflnzii

{t )v:

In practica bancarA se folosesc doua mecanisme dedeterminare a dobdnzii. Fiecare se aplica in conformitate cLlprevederile contractului negociat intre parti.

a) Dobfinda sirnpl[, care consti in aceea ca dobAnda se achitaItrnar. semestrial, anual etc. in acest caz se aplica tormula:

P=Sxd'X[,in care: f) = masa dobAnzii:

93) CapitolulT

Nivelul ratei cloblnzii depincle de numeroase imprejurari: raportul dintre cererea $i

oferta cle credit, riscul plasan'rentului, starea conjuncturii economicc' rata intlaliei ;'a'Relaliadintreratadobdnzii$iratainflatieiincluceinmodnecesarr]istinctiadintre

dobandanominall(d'n).ceacareesteafisatalasecliLrlgipesite.uldeinternetaloricSrei banci qi dobanda reati (d'r) care elimind influenfa inflatiei' astfel cd intr-o

prima aproximatie:

in care: i' - rata inflatiei"

De exemplu, claca preturile cresc allual cu()Va ii corespunde o ratf, realir a dobdnzii de

forrneazf, up depozit de 10.000 lei cu o ratf, a

6c/o,, clupz1 un an se obline o sumzi de:

S,,+(S,, x d'x n) = 10'000 + (10'000 x 0'09 x 1) = 10'900lei'

Datoritacresteriipreftrrilor.sumanomrnalsclel0.g00leiareovaloarerealSde10.283'insensulcaechivaleazacu10.283leidelainceputr-tlperioadei,adic6:

Valoarea reall = 10.900 : 1,06 = 10'283 leiNivelul ratei d.b1nzii intluenleaza economisirea si investitiile. Dacf, rata dobdnzii

cr€ste, sunt stimulate economisirea qi of'erta de c[edite; in schimb' cererca de credite se

recluce, ceea ce poate sa conducd la o reclucere in viitor a ratei dobdnzii' Deciziile 5i

acliunile agen[ilor economici, ca debitori qi creditori, se orienteazd in special in funcgie

dedobindareald,afacerilefiindcuatAtmaiprosperecucitinflatiaestemairedusd...ilrtr-oeconomie,nivelulrateidobArrziieste.cleregulf,'pozitiv.deoarecebanii

prezenfi (ca qi bunurile prezente) sunt mai valoro$i decdt banii viitori'

. Dobffnda - suma de bani Pl[tit[ i

de debitor creditorului Pentru I

i J Dobflnda Pasiva sulna (sau

{'iukt nt{truet$rti

d'r=d'n-i'

. Dotliindusinrllla sidobffndncu rlr p r"i s il

6Vo, unei rate nominale a dobAnzii de

2.,8370. Aceasta inseamn[ cd dacd se

clobinzii cle 970, iar rata inflatiei este

S = suma imprumutatd (depusa in depozit);d' = rata dobAnzii; n = timpul in ani.

De exemplu, o sumd de 3.000 de lei, depusa (sau imprumutatd) cu l0%o pe timpde $ase luni. conduce Ia o dobAnda:

D = 3000 x lOVo x % = 150 lei.

b) Dohffnda compusd bazatd. pe capitalizarea dobAnzii. Aceasta inseamnir cidobdnda af'erentd perioadei t0 - tr se capitalizeazd. (se adaugd sumei iniliale) astf'elci aduce la rdndu-i dobdndd in intervalul t, - t, g.a.m.d.

in acest caz:D = Sr - Sn, in care: S, - suma final[ (fructificati)

S,, - suma inilialdS, = Su (1 + d')", in care: d' - rata dobhnzii

n - timpul in ani (sau fracliuni de an)

in consecinla, dobAnda reprezintd:

D = So (l + d')'- So = So [(l + d')" - l]

De exemplu:Se acordA un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe principiul dob6nzii compuse, cu

o ratd a dobdnzii de l0o/o.D = 5000 [(1 + 0,1)'?- l] = 5000 x O,2l = 1050 lei care se plategte (achita)

integral la expirarea contractului (doi ani).ln analiza dob6nzii, o importanfd deosebitl prezintd rata dobAuzii. Ea este mai

intii un pre[: preful plitit pentru a folosi 100 de unitdti monetare pe timp de un an.

folosirea capitalului sdu.I Rata clobfinzii suma Platita

de debitor Pentru 100 de unitirfimonetare luate cu imPrumut Pe ttmP

de un an.

i pro..nrul) pl[ti6 cle bancd depunf,torilor.i ' . Dobflnda activa suma (saui pto..ntul) incasatf, de bancd de laI debitori.I -" Rata reala a dobinzii rata

I rv / c'- --:X\ ^ l^l^A,r.z;i;irninrrati! nominal[ (afi$ata) a dobtnzii diminuara I

II

IiI

I

II

I

I

I

I1

I

Un venit pentru creditor

Rata dobAnzii d' sa dobanzii D Reprezinti

Un cost pentru debitor

Fig. 7.3. Interpreturea dobdnz.ii

riJ ['i*ts ttt0nttsrd

I N"l' H. illti,,\ RI I',[.N'l'R { I

\' 1'. R.I X" I C,\ IlIi,\tI l\{}s'l' [N-l'll [ (]R

c Care sunt imprejurf,rile carefavoriz eaza aparitia dobdnzii?

* Ce sernnificatie economicf, are ratadob6nzii in economie?

I in ce constd principiul dobAnziicoinpuse?

I Ce raport existf, intre rata reald lirata nominal5 a dobdnzii?

' DobAnda in dubla ipostazd,: venit qiCO St.

I Relatia dintre cererea si oferta decredite in RomAnia.

I Semnificatia capitaliz'artr dobAnzii.. Suma de 5.000 lei depusf, cu lj%o

pe principiul dobAnzii complrse a adus

o sumd finalfl de 6.655 lei. Rezulta cdtermenul pentru care a fost depusa a fostde:

a) 2 ant;b) 3 ani;c) 5 ani;d) a, b, c false.Rispuns: b, 3 ani

I Pentru un credit contractat pe treiItrni cu rata dobAnzii de l6Vo s-a pl[tit odobdnda de 800 lei. IMlrimea credituluia fost de: a) 10.000 lei; b) 15.000 lei; c)20.000 lei; d) 18.000 lei

Raspuns: c, 20.000 lei

TEXT TEMATIC

,,Echilibrul monetar are loc atuncicAnd cererea de bani egaleazd oferta debani. Rata dobAnzii opereazd in aceea1i manierd (ca orice alt pref), in funcliede cererea gi de oferta de bani... Echilibrul monetar are loc atunci cAnd ratadobAnzii este stabilid astfel incdt cererea de bani egaleazd ofetta..."

Richard G. Lipsey, K. Alec Chntstctl, Economia pozitivd

PIA-T'ACAI'IT;\Ltl

,A.f n strtnsa iegiturd cu piata btuttrrilor.Icu piala lrlonetarf, Si cLr procesele

investitionale din econontic, existti Sifunclione azi piata capitalurilor. Peaceastl piata se efectueazir tranzactii cLl

titluri de valoare sau activc tinanciare (in special actiuni $i obligaliuni). Participanliisunt emitenrii qi posesorii de titluri de valoare. pe de o parte, 9i defindtorir de capitalbinesc, pe de altd parte. Prinrii sunt vAnzf,tori, iar ceilalti, agenli ai cererii. InRorndnia, tbrmarea gi dezvoltarea pielei capitalurilor au reprezentat componenteesentiale ale procesului de asezare a sistemuhri economic pe principiile economieide pia1a. Ciutarea ttnor plasamente bune pentru resursele bineSti 5i nevoia de aasigura mobilizarea re**ursclor tinanciare pentnl a finirnta dit-erite proiecte de afaceriau impus constituirea $i fuuctionarea pietei capitalurilor in sistemul de piele reale.

fRB;t.drfrlE'k i L"1.-; i\

A. CE SUNT ACTIUI\iTI,ESI OBLIGATIUI\iILE?

B. FORNIELE PIETEICAPITALURILOR

C. ROI,UL BURSEIDE VALORI

irt urma studierii acestui capitol vefrfi tn rudsurd:

^ sci faceyi distinr:tie tntre actiuni ;i obli-gatiutti, precun't ;i iruportLtnla acestora;

, sti anoliictti rolul, tnecLtnismele firnotlul de a frtnctiona ale celor doud.fctnne ale pietei capitulurilor (financiare):pittta prirnura ;i ltitttct secundard;

. sri tnyelege;i rolul bursei de valori;* sit interpretctti informatii economice

pentru a esttma s ensul de mi;care ct

cLtrsulLd titltu'ilor cle t'aloare, tn funclie deprincipalii factori c(tre il determind.

I'iu ttt t: trgt ituI tt r! i r, :

,1L, {l*: strnt nctiranile oilriiilatiunilc?,SI

In econolllia de piat[, principalele societlti ccrnerciarlc, ni;iiales cele de clirnensiuni nrari, sunt organizaLe ca socictiiti 1rt'actiuni. Capitalul Llilor asemenea tirrne se constituie prip ailitrtsiunor persoane fizice si persoane iuriclic,e (societ[ti, ilsociartii.organi za[ti etc. ) denumi te geueric actionari. S ub inc it]e r rrtrconcLlrentei, a progresului tehnic si a amplificlrri roluluicercetdrii ;tiintitice spore$te marirnea caLritalului mipirn nccesarpentru a fonda o societate comerciala vizibilri. Cr.r greLr un

asemenea capital poate ti asigurat de o singurd persoan{ care sA fondeze o firrni'imare. In plus, probabi[ ca nici nu doreste sa-si asume singuri riscul unei asenreneilafaceri. De aceea apare necesitatea, dar si intercsul atra-terii rnai multor invcstittrriIa crearea intreprinderilor moderne.

o Actiurlca. titlupntrintoniul

Cu expre,sie a purticipdrii ta c'apitalul soc'iul al .firnti:it, cort.stituite c'ct soc'ietate pe actiuni, .fiecure proprietar actit)1ori tr:!!! un nlnnar de 1gtu1l1troportiotrcil ctt c'tipitalttl s'tiltsr.r'is.

te un. il.. urupi vdin valoarea firmei.

Ca document, actiunea a apdrut ca un inscris care continea anLrmite clate cleiden tificare:

- numele firmei ernitente;- data erniterii;- nunliiruI de identificare al titluiui (asociat fieciirei acgiupi):- .-valQateanominala ;*"sJrnlainssd.s-a*&e.,ti,fJu*_ liunc clin

s_qS!+l* Al,Iurrmj ; 4s$ ;':+'*a'e +E'1q

semn5.tura persoanei autorizate din partea filnei ernitente:

capital u I

elementele de securitate, care au rnenirea cle a impiedica falsificarea documentului.Unele actiuni au inscris pe ele si numele po.sesorului. Ele se

ntlmesc acjiuni nominative. Daca aceste cloreste sa vflpclaactiunea, tran zac[ia $i numele noului ctetinator trebtrieconsemnate intr-un registru special al firmei. I\,Iajoritzrteaacfiunilor su adic[ nu au inscris pe ele numeleposesorului; le conferd revin cletinatorilor ior,indiferent de identitatea acestora.

In prezent, rnaj oritatea covfirsitoare a actiunilor suptvirtuale, iar evidenta si miscarea lor in urma tranzactiilor screalize azd. electronic, prin f irme, cle regul[ private, special yzatein evidenta si gestionarea registrului acfionarilor de iasocietatile pe actiuni.

o Actiunintlnli nativc,actiuni,,1A p u rt li tt) r" t

97

Actiunea conf'erd defindtorului drcpturi sociale 5i drepturi patrimoniale.Drepturile sociale sunt:- dreptul de a fi informat in Iegdtura cu situatia economico-financiari a firmei;- dreptul de a participa la adunarea generald a actionarilor gi la alegerea consiliului

de administratie:- dreptul de a participa la administrarea firmei $i la controlul gesiiunii acesteia-Drepturile patrimoniale sunt;- dreptul de a-si insusi o parte din profitul societi[ii sub tbrmf, de dividend;- dreptul de a obline o parte din capitalul firmei, in cazul ctnd acearsta este lichidatd;- in unele cazuri, suportd acoperirea pierderilor atunci cdnd intreprinderea

realizeazd o activitate necorespunzAtoare.Exercitarea drepturilor sociale de cltre actionar se realizeazi prin participarea la

luarea hotdrflrilor adoptate prin mecanismul votului. numdrul de voturi al fiecdrr.riafiind proporlional cu numdrul actiunilor pe care le de(ine. HotdrArile aclionarilor seadopta in adunarea generald a acgionarilor (ordinard sau extraordinarir), iar convocareaei este reglementata de lege.

Presedintele consiliului de administratie al SC OLTCHIM SA RAmnicu. Vdlcea. cu sediul inRdmnicuV6lcea,str.Uzineinr. l,convoaciadunareageneraldordinarflaactionarilorla<latadeTlaprilie 2006, ora I l:00, la sediul societilii, pentru to[i acfionarii inscri;i in Registrul actionarilor lasfirsitul zilei de 20 aprilie 2006.

Ordinea de zi este urmitoarca:l. Aprobarea situaliilor financiare anuale la 31.12.2005.2. Aprobarea raportului anual, intocmit in confornritate cu aI.t. 227 , alin.4. din Legea 29712(W+

privind piata de capital;3. Aprobarea descircirii de gestiune a administratorilor pentru activitatea desthquratd in

exercitiul financiar 2005 ;4. Aprobarea bugetului de venituri $i cheltuieli, precum qi a programului de investitii, pentru

anul 2006;-5. Aprobarea cre$terii salariale a directorului general al societalii, incepdnd cu 01.02.20O6;6. Aprobarea datei de 17.05.2006 ca datd de inregistrare, pentru identif,rcarea aclionarilor

asupra cirora se rlsfrdng hotir6rile adunarii generale ordinare.in cazul in care la data de 27.&1.2006 adunarea generala ordinard nu indepline5te condifile de

intrunire, se reprcgramezvi la data de 28.O1.2006, ora I l:00, in acelaqi loc cu aceea-si ordine de zi.Accesul actionarilor indreptdtiti si participe la adunarea generali este permis prin simpla

proba a identitSlii acestora, ficutd in cazul acgionarilor persoane fizice, cu actul de identitate, iar incazul persoanelor juridice qi al aclionarilor persoane fizice reprezentate. cu imputemicirea datipersoanei fizice care le reprezinti. Reprezentarea acgionarilor in adunarea general5 se va putqfacegi prin alte persoane dec6t actionarii, cu exceptia administratorilor, pe bazi de procur[ speciala,conform art.243, alin. 3, din Legea nr. 29712CfJ/'

Materialele aduse dezbaterii aduntrrii generale ordinare a actionarilor pot fi consultate la sediulsocietelii sau pot fi descircate de pe website-ul societatii (www.oltchim.ro - secliunea Aqionariat/Adundri generale ale actionarilor), incepind cu data de 12 aprilie 2006.

Informatii suplimentare se pot ob{ine la sediul SC OLTCHIM SA Rimnicu Vilcea sau lanumerele de telefon 0250n\.2(n. int. 3150. 3W5, 0741.549.106, intre orele 8:00 9i 16:0O-

f,i\99f ";;y:iiriiiii','

Pentru calitatea de proprictar asupra unei pnrfi dincapitalul societflfii pe actiutri, actionarul obt!l]g. o parte dinprofitul net al socie&itii pe actiuni numitfi div:ider,T]fvfarinrc.rdividendului este hot:irdld de adunarca generalf, ir acfionarilorfi depinde de situatia ccorlornico-financiara a firnrei si rle

strategia adoptata in ceea ce priveste utilizarea profitului. tr{irrirnea dividencielor oblinutcde un actionar este in tunctie de cota sa dr participrre la capitalul social al firmei.

ii: i Deoarece profiturile realizute de firrna difcrii cle la o pcrrioacliiI la alta. mdrimea cliviclendului este ,si ea varizrbila. Tocmai ,le,.

i aceea actiunile sunt titluri cu venit variabil, care in situatiispeciale poate fi gi nul.

Eristi situalii cdnd o societate comerciald sau o administratie publici arc nevoiede mijloace biinegti care depdgesc posibilitalile saie curente. si pentru o perioadirelativ iungf, urmdreste oblinerea unei finanldri masivc in altc conditii decdt celespecitice pie[ei monetare. in aceasti situatie. agentul sau institutia respectivi lanseaztiun imprumut pe pia[a capitalrrrilor prin emisiunea de obligafiuni.

a

Obligaliu n ile (e n g l. b o n tl s) yl:t t i i ! u r i cl e .v u !o_u r e c a t'e at e s ttittrtsojarce Lotui intprtlll!!_ p..q--kryt-tqry",,7ti9!!! !_iJ"!l.,ii:;i;;li!!1e ytttob|glndu-se ,sd-l runlbursei.e tntr-tut timp determinat rri sriplciteascci detindtorului, pe torttci durata,. A.!!^y_gtlit .ferm (ct,tltonul

Obligaliunea este un inscris-tip care conttne:- numele emitentului:- cuponul sau rata cuponului (exprimatd ca o cot[ procentuali din valoarea

nominald ce urmeazi. sd fie pldtiti la anumite inorvale detinr'rtorului obligatiunii):- scadenta - momentul expirdrii imprurnutului 5i al retragerii obligatiunii (datd la

care ea va fi rf,scumparati de ernitent);- valoarea nominalI - suma inscrisd pe titlu. pe care delindtorul o acordl sub

fbrml de imprumut emitentului ;i pe care o va incasa la scadenti;- semndtura persoanei autorizate de emrtent;- imprimari speciale, pentru a impiedica talsificarea (elernente de securitate).Obligafiunea poate fi nominativi, daci este inscris pe ea numele defindtorului.

sau ,,la purtAtor", dacf, nu are inscris pe ea numele detinltorului.Detinatorul unei obligatiuni este numit obligatar. El arc

calitatea de creditor fafa de emitent $i dreptul de a primi unvenit numit dobdnd[, dal. nu are drepturi $i responsabilitatiprivind activithtea emitentului (debitorului).

De aceea, obligaliunile sunt titluri de credit cu vpUilcert 5ide reguld !ix, Prir,cipalii ernitengi de obligaliuni sunt administragiile publice locale(administralia centralA gi cele locale), iar scopul emiterii este fie acoperirea deficituluibugetar, fie finanlarea unor investitii imp<lrtante pentru comunitate.

:;.?:{lr.l!*..irl.ili- l{

" l. l-t,': i; tgi ,"

. t )hiigirl iuariI;,'.i {li i te:t t i ,, L' ,

r,ir!1t;i tit: {}.1

, l;r tlijj-titi.ili_,

t.

apilel _pocia! * _ yg_lylqlll" J"9 ts] -.dq

capital de .g-qlg"_.ailpg"le o :"-gglgllJ9:Quprind-e;. iapitalul.-subscris cle actio-nari sau asociati |u iqtiintarea Socie@tii'aporturile pe p.aIcul.q, titlurilp emisepentru profitulilp, . c-epit q\iZ?"r9." $ire ze rve le"^dsti"nule - de,. s o c i e t a te .

'_ _-#^i\utra-+'r+i't Cupon - Ys*[tt-fer.m la care aredreptul deginf,torul unei obligatiunisau al unui inscris financiar; dobdndafermf, ob[inuta de obligatat.

, Dividend - gqfit (bgnefigiy)" netce revine pentru o acfiune .emisa -de "o

societate anonima dp capitalufl. Mari-mea sa difera substantial de la operioadA la alta $i este principalulcriteriu de apreciere a performantelor

econonrico-financiare ale firmei sl a

oportunit[tii investitiei de capital.o Active financiare .lnscrtsurl

emise in conditiile legii $i care aucapacitatea poten[iala de a a{qqg venitpe .te-r.nlen lung- Cele mai cunoscutelsunt: ac[iunile, obligatiunile, titlurile deIirentf,.

' Societate anoniml (pe actiuni) -societate al carei capital este divizat inactiuni (titluri de proprietate libertransferabile) $i in care asociatii(ac[ionarii) sunt responsabili fatf, deangaj amentele societ[tii in limitaaportului lor Ia capital. Este cea maicunoscutd formzi de societate in ff,riledezvoltate. Ea presupune un numarminim de acfionari $i un capital minimstabilit prin lege sall statut.

SintezEOB[,IGATIUNEAACTIUNEA

Titlu de credirTitlu patrirnonialContinut

Creditor, tlll participf, la -QestiuneCoproprietar; drept de votin adunarea generala

Calitatea $i roltrldefinitorului ingestiunea cmitentului

Dobin zi fe rme, P [ [t ite in modobligatoriu cie emite-nt sub formacuponul ui

Dividende - depind demarimea profitului firmeigi de cota de participare a

ac[ionarului la capitalulsocitrl al firmei

Veniturile pentrutitularul titlului

Plasarnent cu risc redus sau zero:- riscul de neranrbursarc nu existl incazul unei garantii de stat;- in cazul lichidiirii firmei, creditoriiau prioritate in fata actionarilor.

Plasament riscant:- nu primegte dividende incazLrl in care firma nureal tzeazi profit- pierderi clnd firma e.ste

lichidat[

Riscurile asumatede detindtorultitlului

Linritata, pind Ia scadentaExi sta cit timp f i rm afuncfio neaza

! tj{1 {r i,.i itt c tt g: it rt I u r t :', i'

I l* l' ii i'. Ii ,\ Ii I l'l'. \-l' E{ 1 :

YIiIi{i'1{_ \ttir \t-{ i\{ is I'l N-l'I, {.{ iit

, Ce sunt titlurile de valoare?r Aseminari si deosebiri intre actiuni

si obliga[iuni.a Care sunt factorii de care depinde

m[rinlea dividendului']

i'iir 3t;i-i:.'ll.Lil*:, it;:,l{.ii,\'t n'

iD Suntefi posesorul unor economii pecare dorili sa [e plasafi in titluri pe termerrlung. Preferafi plasamentul in actiuni sauin obligaliuni? De ce?

B. fol'ITlelc capitaltrril$rPiata capitalurilor este spatiul economic in care se intilnesc

Si se contruntii cererea si oferta de itctive financiare - ai cirorpurtatori sunt:

- emitenlii si posesorii de titiuri - in calitate de vAnzf,tori:- definatorii de economii - in calitate de curnpdrdtori.Piafa capitalurilor se constitr-rie deci din ansamblul

operatiilor cu active financiarc pe termen mediu si lung.Ol'erta provine de la cdteva mari categorii de agenli economici:- statul si colectivitatile locale - care au nevoie de finanldri pe termen mediu $i

lung pentru sustinerea cheltuielilor lor gi acoperirea deficitului bugetar;- societifite comerciale private;- firmele de stat - care au nevoie de finantarea investitiilor in diferite sectoa!'e

economice (energie, transporturi, servicii comunale. industrie aerospa[iali g.a.);- bincile $i societitile financiare.Cererea provine de la cei care economisesc: agenlii economici care dispun de

economii - pel'soane fizice sau juridice - gi doresc s[ le fructifice sub form[ deplasament (investi;ii) financiare, prin achizitionarea de titluri.

Pe pia[a capitalurilclr, intfllnirea detinatorilor de titluri cudetin[torii de capital bf,nesc (economii) uu se real rzeaz'A inmod direct, ci prin intermediul bdncilor. al agenlilor de schimb$i al altor institutii financiare.

Degi, la fel ca in cazul oricarei alte piefe, prefurile sunt Si aicideterminate, in ultim[ instanti, de raportul dintre cerere gi oferta,formarea lor este sensibil diferita in cazul titlurilor nou-emise.respectiv al celor care nu se mai afl[ la primul act de vinzare-cumparare.

Piata capitalurilor are doul forme:- piata prinrar[;- piaga secundarii.

Piafa primari a capitalurilor este cea pe care se vind qi se cumpf,ri titlurinou-emise.

picte'i

o Pil titr:it Iriialul'ilrll'o ;\ g*ntiittc{)n{)n}ifi1; u t't:l to ri tl i('{:'rcrii si tfci'tri

. lnterunediarii

o F ortncle pictuicallitill rrrikn"

t

I

i

iL

l0l

pe acea-sta piat[, purtitorii ofertei sunt emitenti de titluri - incalitate de vanzltori -, iar purtitorii cererii sunt posesorii de

economii - in calitate de cumplrltori -q care clevin practic:

inr.rtitori. intilnirea ior si derularea operatiunrlor specifice se

rcahzedz[ prin intermediul bancitor gi a SVM (Societate de valori

. I'}articipa rrti i

: r Cursuli r;rlurlkrr iprettrlt

Mobiliare).Specific acestei Piete este

valoarea lor nominal[ (sumael nu se negociazl Si tlu se

pietei primare se Prezinta in

taptul ci pretul titlurilor - ilr.imit curs - este egal clr

inicrisir pe titlu) si este un prei lerm. Cu alte cuvinte,modifica pe clurata emisiunii. Schernatic, mecanismulfigura 8. 1 .

rti - I' r r-,:.r-.-: ..

I

,- _ -l lrl:t!1.:,!c1c_tuturi_c3,1.- - - - -lp()ses()rtl dc L'collonlll

Fig. 8.1. Pitfia prinnrd a cctpitctlttrilitr

Piata secundara aemise anterior.

Pepiagasecundari,purt5toriioferteisuntdetinitoriidetitltrrimobiliare (actiuni, obligatiuni $.a.), in calitate de vAnzatori' iar

I

definatorii de economii, cumpiratori- opetori#t; ffi;;;;. i r Particip,ntii

cumplrare se efectueaza prin agenfii de schimb (numili qi agenli . -,de bursd). Acegtia sunt profesi"onisti care actioneazi ca reprezentanti ai unor societdti

frnanciare (SVM) sau ca indepenclenli Ei executd ordinele clienlilor lor' respectlnd reguli

$i uzante clare, ferrtle, bine-cunoscute' _EEfr g. t*t"*"J!testtPosesori de

-;;;;;-

Pialaprimarf,

TranzacIii

Posesorttde

economllde vin

posesorlde titluri

A

t\O.\Dre'tg I

TransfElEn'riten!de titl ur de titldl'i

Cerere dede titlu?iltlun V

Transter de resu rybgesti _?Transter de tith-rri

capitalurilor este cea pe care se vand Ei se cumpara titlurr

r-rrI

V

-q\

"E

TransferuI dq le3gr;e-[a3ggi-lI - - -i emitentii de titluriIV

Titlu ride valoare

PiataOterta PrirnarLt

'franzacqii lavaloare

n(rnlinald

Nevoia definan[are a

investiliilorJ Emisitinea de

titluridc valc-:are

PiafasecLlndari(bursa gitranzac!ttsub alteforme)

Specul atori

acoperlre

Fig. 8.2. Meccutismul pielei capitalurilor

o ('ur'.url lrursirr" I

prttrrl titlu r"ili,r I

tl*,'r'riltitrr I

1il2

Principala institulie din cadrul acestei pie[e este bursa de valori. Datoriti importan{cideosebite pe care o are pentru tuncfionarea economiei, activitatea bursei este controlatapublic 5i reglementati strict prin prevederi legale. diferite insl de la lard la tara.

In gc-neral. aceste reglemeatdri se referf, la:- conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca titlurile unui emitent sa aibi acces la

bursd;- regulile la care se supun operatorii;- genurile de operafiuni $i mecanismul regularizarii acestora;- ofganismele de condncere $i atributiile fiecdruia.

Protrlema fundamentala a tranzacfiilor la bursd este formareapre(trlui, cursului sau cotafiei titlurilor. Acesta poate fi sensibilditerit de valoarea lor nominalA, fiind intlLlentat de nllmerosifacrori economici si extraeconomici.

Dintre ace$tia, un ro1 semnificativ il au:- situatia economico-financiarf, a firmei emitente (relalie pozitiv{);- mlrimea veniturilor anterioare aduse de titlu 5i perspectivele de viitor (reia1ie pozitit'a);- rata dobdnzii pe piala mouetard (relatie negativa);- rata intlafiei (relalie pozitivd);- conjunctura intern[ si interna[ionali (relatie pozitiv[);- previziunile privind evolu[ia firutei emitente (relalie pozitiva);- a5teptdrile in ceea ce privegte evolufia de ansamblu a econonriei.Toti ace5ti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit raport intre

cererea qi oferta pentru un anumit tiflu care, la rdndul lui, duce la fonnarea unui anumitcurs (pre1;.

La bursa, tranzacfiile se pot realiza prin doul genuri de operafiuni:- operafiuni la vedere;- operafiuni la termen.

Operafiunile la vedere sLlnt cele in care cedarea titlurilorde cdtre vinzdtor $i plata sumei cle cdtre cutnpf,rf,tor sereallzeaz'|a in momentul incheierii tranzactiei (sau in cel multdotrd zlle lucrdtoare) $i la cursul existent (afigat).

Operatiunile Ia termen sunt cele in care, Ia momentul incheieriitranzactiei, se convine asupra componentelor ei - numar de titluri,curs -, dar executarea propriu-zis5 a contractului urrneazl sf, aittiiloc ulterior, la o data convenit[ de pa4i, nurniE zi de lichidare sauscadent[; de reguld, termenul este de o lund (nicioCatf, mai mare

de trei luni).Specific operafiunilor la termen este caracterul lor speculativ:- vinzitorul (care de reguld nu degine titlurile in momentul incheierii tranzactiei)

mizeazd, pe faptul ca, pdnd la scadenfi, cursul titlurilor va scddea. urmind sd leachizigioneze de pe piald la cunul existent $i sd le cedeze cumpdrdtorului la cel convenit(mai mare): el este un speculator ,,i la baisse" (sau ,,bear", la Bursa din New Yorli);

- cumpiritorul (care de reguld nu dispune de lichidi6ti in momentul incheieriitranzac[iei) mizeazd, pe faptul c6, pdna la scadenfd. cursul titlurilor va cregte, dar -intrucit le va primi de la vdnzator la cursul convenit in momentul incheierii tranzac(iei

. {-}glt'r:rtirrrarla 1 tdcrt

o {-}1ti:ratiu:rila [trmrn{ carir ctet's pcr:t: litti r t

F- N J; r'. i.*' ,.1 103

(rnai mic) - urnleaz[ si reai rz.ez.e un ce$tig ciin aceasE diierenta; el este speculator ,,d la

hausse" (sau .,bull", Ia Bttrsir din Nerv Yrirk)'Cel care intuie$tc evolulia reali a cursului va ci5tiga' celiilalt va pierde' De aceea' se

poate atirma ca obiecttrl tranzactiiior in. cazul 3ogrrrtiunillJ ': i.:t:T:.,']"t:'.::::,t:-1,:[ffi;';;;;;ulrir",'.i u"ticipirrile privi*d evolulia cursurilor' i' practicl' operaliunile

tdffi;tt*.* o-,,.,or" ,ln.i"tut. de forme $i tnecanisrne concretc' re'enindu-le o

pondere importantii din totalul tranzactiilor trursiere'in Rominia funclioneazi 9i sistemul de tranzactionare RASDAQ, ca formd a piegei

secundare, extrabursiere. Este un sistem electrcrnic de tranzacgionare a actiunilor' creat

in 1996. enrise cle societdti pe actini care nu sunt admise ia Bursa dc valori Bucuresti'l'1,',;;::1i1,-:!li:!' :, , lrl' , i';il:lli:iil'.i

I p*tta burca, intntelesul acfurai ul lentrcruilul:.

i este r:onsiclerat(i ccttinliit rtcrtd lu Ar*'et-s,'irt I 5l I '

i Bu,.s, se inrpune (;il o institutie L'onwr('iclci si'; ... ? t -,-, .-^r--lx ^,l,,tn ?t, /.tij'innnciard .ftmclanrentald oclulci ctt creur(u "

\" t urrulr)r de lct htntlrct (Roycil Ercluutge )' itt I 554''

i Pu la ] 860, bcrnc:herii si ttt'$Lt'\ttsrii dini, BrrrurrSti se intAhwttu la Llcrnril cu Tei pentrx o::rfuce tranzctc'yii pe' bctttt Lttlot- infttntrct\ii venite iie .

ilo Constttrttirtr>pol si clin marile cupitule i,

:i rtccidentllc.:, iu seL.ollil XVII, proprieterii de ptimhrt care'\ ohtinecut rentd in rtrez clin Jup()ttiu obisruittlt sd'

icleytZ,ite1,e marfLt tn nwrile centre cotnercictle si'.

, sa o v,Atuld pe beltt Lmor doc'urnente tle ieSto:,it

i nuntite ,,fichete tle orez". Cei c'are cfittpdrilt

ct'< tsttr: tiitluri ob-linectu dantunitd cantitute tle orciit o dtild precizltd trt c'rt

0L'c'stor ritluri !e PuteauoL'tlinert't d( nurf(i, ticlthtirtii de valoat'e ,,dcoPeji ttili:ctte ?n colitate de:

T' i clu tel e:$igltraLr ptut v-€ilit sigur - ei 1btic u Ne r{-: ionlilo r, o ofe rttlltosibilitcfiet tle o obtitric'hctelor ccitre terli lct tt

Yullureu orelilui cres, lsursa: loan PoPa' ,,

: posesor la altul, dintmare rapiditate, in

, mente cat mai avantairiscurilor. in sPecial i

* Indicele Dow Jdin Nerv York. calcuactiunilor emise de

; conlpanii americaBursa de Valori din

, de t-irrna Dorv Jones' in anul 1884.

' din Tokio.,.-; Crah bursier

cLrmulativa a titlurilor cotate la .!:it"'.-l

* Broker agent de Llursi carej tuc reazd, ca angajat al Llnei firme de,

ibrokeraj sau ca inclependent $i execut6i

iorcli.el; in bursd in contul clientilorl

itO.numirea englezeasca. pina la 1989,;

i ioUf,"r). Pentnt serviciile efectuate prirneSte,

1 " Cotare - admiterea, inscrietea unui:

; titlu la cota bursei presupune indeplinirya,

i de catre furna eniltelt6 a anumitor conditii i

i,f. performantA economico-financiarf,.,: Fixarea cursurilor in cadnrl trnei $edinte a

i bursei. j

i ,' ,,Hot money" - .,csPitaluri fierbin1i".

icapitaluri speculative care trec de la un

t01 {' irttri t'tr p ita I uri ! i,, t05IN'I'ITF.II.I RI PIiNI'IT t.IVEtttrrlC,tlt[,At'I rNosT'IN'[ Ii [.{) t],,

. Prin ce se deosebesc cele clcluiforme ale pietci capitalurilor?

r Comparati piata secundara acapitalurilor cu cea monetarx dinurmitoarel e perspec:l.i ve:

- obiectul tranzactiiior;- agentii;- pre tul.

Probleme rezolvatco Daci rata dobdnzii cre..ste, in mod

norntal, cursril titlurilor cle pe piatat'inanciarf, sec undard:

a) cl'e.ste:b) scade;c) nu este infl*entat de evolutia ratei

dobAnzii.

Argumentare:Daca celelalte condigii rlmdn

neschimbate, cresterea ratei clob0 nzri vagerlera reducerea cererii de titluri,deoarece depozitele bancare clevin maiprofitabile prin d'binzile pe care leaduc. ca urmare. unii detinf,tori deeconomii vor prefera sd le fructifice prindepozite bancare in locul plasame'tuluiin active financiare. Deci, poten[ial,cererea de titluri de valoare va sciclea.in acelasi timp, este posibil ca o partedintre detindtorii cIe titluri sa preferetransformarea lor in lichiditati, pentru ale fructifica sub forma de clepozitebancare. Deci oferta de titluri va cre$re.in concluzie, cre$terea ratei

. Cum evolue azd cursul pe piatasecundard daca rata dobAnzii scade?il Cum influen leazd, conjuncturaecononrici si climatul social-politicevolufia cursului de pe piata secundara?. Cdnd castiga cumpdrdtorul intr_otranzaclte bursiera ,,la termen,,? Dar.vdnzatorul? de unde provine c6Etigtrlcum par[torul ui?

dobf,nzii va genera cresterea ofertei detitluri qi sciderea cererii de titluri, cec.ace se va ret-lecta in scdderea cursurilor(preturilor) acestora.

, Raspuns: b.

. O obligatiune aduce un venit anualfix (V) de 140 Lr.rn.

Care este in mocl normal cursul ei (C)pe piata secundari, in conditiile in carerata dob0nzii (d') esre de IOVo?

Rezolva re:Teoretic, cursul unui titlu (C) este dat

de venitul pe care il aduce sub formd credividend sau cupon (v) cap italizat ladob0nda zrlei (d'):

Cursul (C) =procentul dobanzii (d)

DeciC - 140 I 0,10 sau I40 x 100 /

1.400 u.m.Rispuns: C = 1.400 u.m.

00

P I{.{ ) tt l. Ii \t lilll:, ItXi,Zt)l .1',\'l-

r O institutie bancard detine 400 deobligaliuni publice, care aduc trimestrial uncupon de l0 lei fiecare. Rata dobdnziipracticata pe piala este de 2O%. Aceastdbanci intentioneaza sf, negocteze qi sf,vind[ obligafiunile pentru cI are nevoiede lichiditati.

Care este pretul minim unitar de ofertdla care banca lanseazf, aceste titlr,rri pepia[a secund ard?

. Ctrponul unei obligatiuni (V) esteegal cu 50 [ei, iar rata anuald a dobdnzii(d') este de l0o/o.

Determinati pre[ul (cursul) obliga-[iunii (C).

. Detineti suma de 10.000 leidisponibilfl timp de un an. Avetiurmdtclarele posibilitati de plasarnent:

a) depozit bancar, d' = l)Vo,,

b) achiziti a a zece obligaliuni de stat,curs = 1.000 lei; cupon semestrial 45 lei;este posibil[ cre$terea cursului cu 6Vopeste un an;

c) achizilia a 100 de actiuni emise defirma X: clividend probabil (pe bazaanticiparilor consiliului de administratieqi ale analistilor financiari) 12 ler/acfiune.

Care este, dupd criteriile dumnea-voastrf, de valoare, solutia (solutiile) ceamai bun[ de plasament? Argunrentafi -

Ce preg va avea obligaliunea dacd ratadobdnzii creste la ZOVo?

C. Rolul trtrrsei de valoriBursa este o institulie specificd economiei de pia1i. S-a apreciat cd bursa ar fi

,,sanctuarul" capitalismului.Ceea ce ii este specific este in primul r0nd faptul ci tranzactiile cu active financiare

se desfdgoard in mod organizat, in conditii de liber[ concurenti 9i transparenfd.fiind supravegheate de autoritAtile publice. Toate pie{ele sunt supravegheate deautoritdli pubtice sub aspectul respectdrii reglementarilor legale, derr bursei i se acorddo atenfie speciala datoritd fluiditatii operafiunilor qi a impactului economico-socialpe care le are.

Functionarea bursei:inainte de sedinta bursieri In timpul qedintei Dup[ sedinti

Se form eazd, ofertadin ordinele date de

vdnzdtori de active financiareadmise care au nevoie de

lichiditati

tranzactrt

cotarea titlurilor

o Publicarea cursurilorzilei

. Operare in registrulac[ionarilor

o Achitarea sumelor sitransferul titlurilorSe torm eazd, cererea

din ordinele date decurnpf,rltori de titlurimobiliare definatori

de lichiditati

l0-

!itr,

Bursa de valori joaci un rol important cicoarece constituie unul dintre circuitele definimtfl'e a activitatilor economice, alaturi cle bdncile comerciale si de bugetul public. inultimi instaniA, trursa este o modalitate de a atrage economiile - surph"rsr"rl cle

disponibilitaqi b:inegti - qi de a le orienta catre solicitanfii de capitaluri pentru investifii.

; Ro lul primlr(li(tl'lung a firmelor ;i in

,permite o mobilitute

Prin modul de forrnare a cursului $i de informare a ceiorcare economisesc $i detin titluri, prin nlecanisrriul incheieriitranzactiilor, bursa este torrna de piatfl reala care se apropiccel nrai mLllt de modelul pietei cu concllrentd pertecta.

Bursa de valori asigur[ transformarea operativa,intr- un tennen scurt, ? capitalului binesc in capitalul real (siinvers), mobilizarea rapidi a unor irnportante resurse pentruactivitatea de investitii. Din ccntrl, operatiunile speculativesubmine az\, investitiile reale; ele sustrag econr)miei reaiei importante c'apitaluri bf,ne,sti, care .se constituie ?n .,bani flc-rlrinti"

' sau .,cApitaluri speculative". Prin impactul psihologic pe care ilI creeaz/a asupra operatiunilor la vedere, operatiunile speculatir,'e

pot influenta evolutia cursr.rrilor si alte etecte negative asllpra vietiieconomice.

Bursa este o piaf5 indispensabili pentru transferarea unor capitaluri individualede la o societate pe acfiuni la alta sau dintr-o tari in alta.

De pildd, dacd agentul economic X deline sub forrud de actitrtti un capital de100.000 u.m. la finna A si dore;te sd-si plase:e ceryitalul la finncr B, poate realizuacest lucnt prin interruediul bursei: vinde acgiunile pe care lc cleyine, ittr ctt cctpitalulbdnesc oblinut cumpdrd actiutti la finna B, care prezintd pentrlt el intere$ sltorit.

Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puteriieconomice, controlul asupra unor societati pe actiuniasigurfindu-se prin definerea pachetului actiunilor de con-trol. Prin pachetul de cotltrol este desemnat numf,rul (sauprocentul) minim de actiuni care ii asigurd detindtoruluiposibilitatea de a dispune de maioritatea voturilor in adunareirgenerala a actionarilor, deci posibilitatea practic[ de a desemnaconsiliul de administrafie. Aceasta se realizeazd, fie prin achizitiitreptate, de cf,tre un agent economic, ale titlurilor unei anLlmitefirrne, care sunt oferite spre vdnzare de diferiti detinitori, fie

rapid, prin operatiunea numiti ,,ofertf, publica de cump6rare".Bursa este totodati un barometru extrem de sensibil al stirii economiei.

volumul tranzacliilor 9i evolugia cursurilor reacfionind brusc, uneori cu anticipa[ie.la modificarea conjuncturii economice si a altor fenomene social-politice. Adeseori.scdderea bruscd a cursurilor este semnalul unei crize, dupd cum cre$terea lor esteanticiparea unui reviriment.

al pieyei financiare este de a osigJffct J'inantarect pe te rrnettspecicil a inv,estitiilor pentru ertintlere $i modernizare si de asporitd a capitulurilor.

o ii,ii:,::iiir; i-t. '1 :1 1'....'-'- t '1,i i.i;.

.-i,,-' :-',, ii:iii;;',-,.i ;,-; {;i r,' i:i'li

o i;tir-,:1

,-,.1j.', : j ,' "i ': li"'' ' '1-

! tt

u Ofertl publica de cumparare -proceCura prin care o societate propunein mod public actionarilor altei societiti

- pe care ea dore-ste si o control eze -sd cumpere actiuni la un pre[ sLlperiorcursului la vedere, astfel incdt sa devinaacfionar majoritar.

* Randamentul unui titlu - criteriude apreciere a eficienfei unui plasa-ment in titluri.

t Randamentul unei actiuni se

calcule azrd dupa relafia:

Dividend x 100

Cursul actiunii

* 'fitluri de stat - instrutnente de

clatorie emise si garantate de stat. Pot fi:- pe termen scurt, sLlb un an, nllmite

bonuri de tezaur;

:'.. i 'I l- ':-- . . ; t. i i.t

r'i:.itii iii'i ''. 1?'* l

* in ce constf, rolul bursei de valori?* De ce capitalurile speculative submi-

neazd, procesul investilional?* Ce imprejurf,ri pot genera un crah

bursier?

pe termen meditt, intre unu si zeceanl;

- pe termen lung, peste zece ani.Randamenttrl unei obliga[iuni (R)

,r,Joia neagri6'5 ziua de 24 oc-tombrie 1929, cind cursurile s-au prA-busit la Bursa din New York gi 13 mili-oane de titluri au fost ,,aruncate" pe piati-

Acesta a fost ,,semnalul" marii crizedin 1929-1933.

* ,,Lunea nea gra" - ziua de 19 oc-tombrie 1987. cind Bursa din NewYork a suferit o prabuqire asemdnltoarecelei din lg2g (care insa nri a mai fosturmat[ de o $rzA la fel de amplA),antrenAnd $i celelalte burse din lume,cu exceptia ielor din Extremul Orient.

s NYSE abreviere pentru NewYork Stock Exchange. PrinciPalabursfl din New York.

" Explicati rolul bursei in concentrareaatributelor decizionale din cadrul uneisocietlti pe actiuni.

* Piata financiarf,, in special bursa,poate influenla gradul de ocupare a forteide munca? Argumentati-va rf,sptrnsul-

t

-'+J1. 119 s i.

^ t t-t. l'. ti - ': 1 'I1211r

li),ri i ) i nitt L: it p it{ t I u ri I it i"

TEXT TEMATIC

,ce este bursa in sensul contemporan al termenului? Este locul unde seintAlnesc intermediari calificali pentru a negocia intre ei vatori mobitiare, adicdvalorifiduciare reprezentand o fracliune din proprietatea dintr-o societate saudrepturile rezultate dintr-o operaliune de credit cu o colectivitate.:,

Alfred Collins

\t+trti

,"\

?

1PI.\TA h,I[j f.% 1,:iu-r

cererii si ofertei numai atunci cdnd este snlariatd. Piata muncii relevd relatiile dintrepurtitorii cererii ;i ofertei de muncl realizate potrivit reglementarilor existente,prin care se stabilesc (negociazd) conditiile de angajare gi mirimea salariilorcare se consemneazl intr-un act oficial denumit generic contract de munci.incheierea unui contract de munci atestd, c:el pulin la momentul respectiv, o anumitdconcordantd de interese intre purtdtorii cererii gi ai ofertei de ntuuci, exprimate inmod liber de ei 9i in forme specifice.

Pentru piaga muncii, modul de a func[iona diferi, sub numeroase aspecte, de lafari [a tard, in funclie de reglementirile na{ionale sau zonale caue trebuie respectate,de tradi-tii, de specificul activiutilor realizate cu muncd salariatd etc. De aceea,piafa muncii nu trebuie considerati nici unica $i nici unitar6, ci trebuie analizatdgi interpretatd in functie de loc. timp, activttate etc,

Inlelegerea caracteristicilor 5i funcgiondrii pietei muncii presupune si analizlm:

A. CEREREA $I OFERTADE MUNCA

B. FENOMENE NOIPE PIATA MUNCII

C. SALARIUL

D. CONTRACTUL DE NIUNCA

Studiind aceastd temd, veli aveaposibilitatea sd.'

e tnyelegetri rnodul tn clre existCi {ifunclioneazd pict{u nxuncii, pentru apLttea acliona tn nruLl concret;

i3; clmoasteti tendintrele schimbdrilor pepiola mtfficii de care trebuie sa lineti seama,ce este salariul si cctre este evoltttia sa;

;i cunou$teli senxnificttgia contrac-tului de muncd .si a relaliilor pe careacesta le implica pentru purtdtoriicererii ;i ai ofertei cle munca tn Romdnia.

.l'r : i I -r'". , '1 .: i 1. r::1 1r

Ceea ce se cere $i se oferf, pe piata muncii sau, alttel splls.obiectul acestei piefe il fonneazf, murlca, fapt care implic[ inmod direct omul. Desigur, omul este mai mLllt decdt o marfa.Pe piat[ nu omul este acela care se curnpArfl Si se vinde, cimunca efectivi.

Precizdm cd, cererea de muncd este diferita de nevoia demuncf, existentfl in economia unei t[ri sau intr-o activitateanume, a$a cum oferta Ce muncd ditera de munca pe care opoate presta populalia unei 1[ri sau anumite segmente ale sale.Muncile din activitlgile casnice, cele realizate de studenti, militariin termen gi alti nesalariali nu fac obiectul cercrii gi otertei.

De aici rezulti ca ceea ce se cere si se ofera pe aceasteipiaga nu este munca in general, ci, de fiecare datf,, o munctianume (croitor. electrician, electronist, chimist etc.). Si pentrucd munca nu este toat[ de acela;i fel, nu este omogend, vorexista atAtea piefe cdte feluri de munci se realize azd, sub forrnf,salarialf,. Evident. aceste piefe pot evolua intr-o perioada datafoarte diterit una de alta.

Cererea $i oferta de munci nu sunt determinate directde pia[a muncii. Cererea cleriva din nevoia de bunuri care sepot obtine r ecurgdnd la munci salariatd. Oterta de rnuncd arela bazd procese demografice, care condi[ioneazd, dinarnicapopulatiei,'generatiile de tineri nu se nasc pentru ci parintiilor ar avea in vedere taptul cf,, peste un numar destul de rnarede ani dupfl naqtere, ei ar putea deveni salariati.

Conditia esentiala pentru funcfionarea norrnalf, a pieteimuncii este transparenfa. Desigur, in fara noastrd s-au fdcutprogrese mari pentru a face cunoscutf, nevoia (cererea) demuncS salariatl (locurile de muncd disponibile, modul deocupare a acestora. firmele la care acestea existf,, conditiile de

.,r.rri,ii;li:'jiiir!.i1,:,Ll .\llt

si ai ofertei de muncd, indeparteazd si diminueazd spontaneitatea functiondrii libere

a pictei muncii. " ird"p.ti"'zd de obi$nuintele,.concureyl t"^"]':,:i.",:;"11t:::]ia Prelsr rttLr,lrrr lt'erta de muncd s-a dezvoltat o amplS

acestei caracteristici care' altcteazd cererea sr c

;t;; ;1" dereglernentare' pentru-a reveni la valenlele

concurentiale benefice ale pielei tnuncii' r '\prupiereapiata muncii poate funcfiona normal clacd urmiitoarele I liiilrl niuncii de

conclitii'largrecunoscutecaviabilesuntrespectateinmodlrrrlrnalitateadecvat: I i'rPlici un

- asigurarea neingrdciitf, a dreptului la rnunc6: I nrinimum de

- interzicerea muncii fortate; I conditii- asigurarea disciplinei in tnuncf,;- asigr'rrarea protecfiei in munci;- resf,ectarea th'eptului la odihni si refacerea capacitagii de munci;

- perlecfionarea pregitirii $i reconvers.ia-profesionald;- respectarea libertaqii cle asociere in sindicate' potrivit legii;- respectarea dreptultri la grevd'

CiV;lrn .;iiZi,Sei':fii7; i;r*i;;;A n";;i;i;i7i;l"i*?,,ii, CaTttiiciri' l!:!"^u^:nl:{r':::,| ,,rl,"tr'ri,"i:,itr"rrrro i1 i",d'-,yi':::':-li:i,:i.!:::,:X i;:,'I::r,t"f:';,!t"ii"

r)ii,it+.

t*o '4--r,.:fi t-';=*it :; qztr

l';:,ti;,';,,';;;;i;,";;;;orrii, sub atte forme indirecte' ru'*me tte nnnctt de diferitel'ron,rri. ne orodttse, pe titttp, mixte, atipice\ grnl(ri, pe produse, pe titrtp, t?xi'r'te' attprce'

.-,i"il'it"i ii i'j:1?; ,

riiit ,,'cl-i")f*:i !.u'ntl'i i I

,lii.r: t,uittu"i. ir.,' i

. ; r'. _.' ' . r t..:- r.i.;1 '. 1:., ti;;l

:;i rj;.1 riii; i'i:r{r-.-.L'l :) trrrlr!l

'i,"il;i:Si.;i,i.*:muncd $i de salarizare etc.), precum gi oferta de munci

(identificarea celor in cdutarea unui loc de muncd, aptitudinile, preg[tirea 9iexigenfele lor etc.). in acest sens, existd Agenlia Nalionala pentru Ocuparea giFormarea Fo4ei de Muncd ale cirei filiale au imp0nzit 1ara, iar publicitatea de toatefelurile are un rol deosebit de important. Transparenta ca preocupare rdmdne ins5,intrucdt se acordd locuri de muncd pe criterii care nu lin de piala muncii, sunt trucateconcursuri pentru ocuparea diferitelor locuri de muncd, diferite clasze ale contractului

de muncd sunt confidentiale.Multimea reglementArilor legale existente pe piata muncii,

rnai mult sau mai putin contradictorii, multimea condigionariloradoptate in diferite activiEti sau de firme privind incadrareain munc5, scara de salarizare, desfacerea contractelor de muncdetc. limiteaz[ $i altereazd concurenta dintre purt[torii cererii

O particularitate este si t'aptul c[ atAt cererea' cit $i ot'erta

de muncl nu au mobilitate perfecti' Se apreciazii ci I r Nloclul de

mobilitatea ofertei este evident mai redusd pentru ca oamenii i crprimare Qi

nu-qi schiflrbd cu u$urintd munca, lirma qi localitatea in care , rilt,bilitatealucreazi, se ata$eazd de merliul economico-social, chiar dacd : i trcrii $i oferteiuneori nu beneficiazf, cle avautaje economice, nu dispun de o i d" muncabund informare asupra locurilor de tnuncd disponibile' au sanse

minime de ocupare a posturilor disponibile etc. in general. persoanele in vdrsta qi

temeile au o mobilitaie mai redusd fala de ceitalti purtdtori ai ofertei de muncS'

Existd ins6 qi tactori care diminueazd mobilitatea cererii de munc6, pentru c5 aceasta

presupunedelocalizareaunitf,liloreconomicesauaactivitdlilorexistentesauamplasarea celor noi, ceea ce inseamnd investitii apreciabile care trebuie corelate

cuvolumulpielei,apropiereadefactoriideproduclie.depiatadedesfacere,costurilede transPort etc.

Cererea $i oferta de munci mai au qi alte caracterlstrcl:

a)seformeaziintimpindelungat.ofertadenruncf,presupunetimppentrucre$tereaqipregdtireanoilorgeneraliideoameni.PotrivitdreptuluimunciidinRomdnia,angajareainmuncdestepermisdnumaicelorinvdrst[depeste15ani.C6t prive;te cererea de muncd, pentru cd este clerivatl din cererea de alte bunuri'

implicd extinderea unitalilor economice existente gi aparilia altora noi' ceea ce

genereazd investitii prin care se creeaza noi locuri de muncd' iar acestea serealizeaz['

cu importante capitaluri 9i presupun timp;

iti l'iata ttttrnriib) au ca obiect munca, ce s-a dovedit a fi singurul factor depe termen scurt- Nlodalitaille prin care, la nivelul firmei, cererea

se adapteazd, pe termen scurt, in sensul cregterii sau sciclerii, sunt:diminuarea prograrnului de munE;[, munca temporard, mllnca cuS0rrrajul tehnic, desfaceroa contractului cle muncd etc.:

orar redus Si atipic,

c) satisfacerea ror este, in generar, o probremi de urgenti. pentru a-si onoraobligaliile contractate, o firmii trebuie sii-si asigure tbrfa de munci necesari cdt rnairepede. o persoand i'-situalia de salariat trebuie. ra rdndul s6u, si se angajeze citmai repede pentru ci nu are din ce trdi;d) sunt perisabile. Munca existii numai in mdsura in care omul realizeazi efecti'o activitate economicd. Dacd nu este angajat sau este, dar in timpur programuruiangajatul, din diferite motive, nu rucreaza,-rrun"u pe care ar ti putut s-o rearizezeeste o pierdere; atdt cererea, cat si oferta corespunzdtoare muncii care nu au fostdepuse (realizate) rdrnAn nesatisfdcute.Piafa muncii, ca expresie a raporturiror dintre cerere qi ofertd, se destdgoard indoui trepte sau faze. prima si manifestd pe ansamblur unei economii sau pesegmente mari de cerere Ei ofertli determinate de particularitrtile tehnico-econonliL.eale activitaulor. in cadrur acestei faze se formeazii condifiile generale de angajare asalariaEilor, se contureazi principiile care actioneazri la stabilirea salariilor si o anumitatendintii de stabirire a salariilor ra nivel inalt sau scazut. A doua fazi reprezintd ocontrnuare a celei dintdi 9i constd in intalnirea cererii cu oferta de nruncf, in termenireali, in funcgie de conditiile concrete ale firmei gi ale salarialilor sdi. c.r.."u redimensioneazd precis ca vorum qi structuri pebaza""";;;i;;;i"

"r*. angajamenreasumate de firme. iar oferta se delimiteaza 9i ea pornind a" u p.ogramur de muncd.numirul de ore suplimentare pe care ac< epti sd Ie realizeze sau nu salariatii infunc[ie-de nevoite 9i aspiraliile ror, de sirualia sociari ii ."ono,,i"i ";..,;ffiil;respectiv. Din confruntarea cererii cu ot'erta de muncd, la acest nivel, se determindmf,rimea gi dinamica reale ale salariului fiecdruia.caracteristicile cererii si ofertei de muncd actioneazd concomitent in totalitatealor gi au ca rezurtat o dinamicii specific[ piefei muncii, care se resimte in intreagadezvolrare economico-sociali a ur"i gari utat p" rermen;.il ;,-;i;; termen tung.

productie variabil9i oferta de rrruncriorele suplimentar-e.

o Piafa unici a muncii _ piatd amuncii la nivel nagional qi internafional,considerara in totalitate la fel (omogena)in continut gi funcEiondnd dupi aceleagireguli, in acelagi fel.

r Piata unitarl a muncii _ piatl amuncii nafionali gi/sau internationalacare are aceea$i structurd $i aceleasi

$i permisive ale acestora. :

Pietele cele mai unitare sunt cele p. ;meserii, pe structuri ocupationale i

I

reguli de fr.imod deosebit de tari, zone sau j

segmente care se diferen[iazd intre ele !

nu prin reguli, ci prin rimitere admisive i

= tn L-e sens trebuie interpretatatorntarea cererii si ofertei cle mllnca?

EvalLlati argumentat transparenta$i adaptab ilitatea cererii f i ofertei demLrnci intr-un caz pe care il cunoa$teti

', De ce se inrpune o reglementare afurrctionirrii pietei muncii?

,1 Ce inseamnd cA piafa muncii arecaracter eterogen?

ll_l

u Curn motivali rnobilittrtea cererii Siofertei de rnuncf,'l

,- Identificati .si analizati caracieris-ticile pietei muncii.

,- in ce const,t caracterul perisabil alofertei de ruuncd?

h Explicagi cLrrl ftrnctioneazi piatamullcll.

. Activitateailtilll0rnica isi

[]lirlr amprentaasu pra

.,r ;1 t"ii rteri stic i Io rpictei muncii,

dar este siinUuentatl de

aceasta

i.il,-,. ' .r.'t; i.t::;,;, lr'o Cererea si oferta de niunci la momentul zilei.r Se realizeaza tema cu elevii clasei respective. Se va folosi uu ziar de publicitate

sau nrai multe, se va calcula numarul de cereri qi oterte pe domenii si activitigi, sevor comenta (interpreta) semnilicagiile acestora $i se vor forrnula concluzii-Modalitatea de realizare concreti se stabile$te de profesor.

Ei. t't,r {i*a}filr..{lr" lira* 3}*' Epil"atit Itlf,3 lltlii

Piata muncii, prin natura sil, reflect5. schirnbf,rile din meditrleconomic Si induce, la rAndul siu, anumite influente asupraacestuia. in conditiile actuale, cdncl relatiile clintre tlri sedezvolta tot mai mlllt, interactiunile dintre econornie $i piatamuncii se intensifica si se diversific[ in mod eviclc'nt. SubinflLlenta acestora, pe piata mLlncii se pot sesiza schimbarideosebit de importante, dintre care mentionAm:

o cererea de munc[, generatd multe vreme aproape inexclusivitate de cresterea economicd si cererea de bunuri in-terne. derivi de acum tot mai mult din cererea externi de bunuri ca urmare adezvolErii schimburilor economice internalionale qi globalizdrii economiei. Ofertade munci are qi ea aceea;i tendint[, dar evolueazd mai lent in aceastd directie;

o structura cererii de muncl se deplaseazi rapid in favoarea creqterii munciicalificate in mod deosebit in tdrile dezvoltate, dar nu numai acolo. Odat6 cu aceastaa crescut simtitor oferta de munci de acest gen datoritd dezvoltarii invafamdntuluisuperior in toate tarile. in activitatea economic5. munca bine pregdtitl (calificat6)este mai greu gi mai pulin substituibilS de cltre capital, pe cind munca necalificatdeste mtrlt mai substituibild atat de capital, cdt si de cea calificat[;

. schirnhririle calitative din structura pie;ei mLrnL-r1 aLr

cleternrinat aparitia unei noi clasificlri a acesteia cu c?lracict'ciual (dou5 sectoare): good .iobs (locuri cle muncl bune) .si

batl .iobs (locuri de munca rele.t. Aceasti, cJasificare estc, aplicalriki atAt la nivel general, cAt si in cadrui firnrelor. Prinu:!: sectot :ie caractertzeztzd, piin insuflicienta otertei de muncf,. iar

a[ doilea. prin excedent de oterta,, . a crescut instabilitatea ocuparii locurilor de muncir., Instabilitatea rlesemneazl fnptul ca o(:uparea unui loc rlr, rrurca este limitati in tinrp, Acea.sta nu decurge neaparat clin

,Jorin[a proprietarifor de a-i face pe salarriati s[ accepte salarii mai mici, ci qi dintranstormiirile tehnice, tehnoiogice. organizaliorrale gl economice care au loc incacirul firnteior. Instabilitatea genereazd insecuritatea locului de muncit numai tlac:iipersoanele afectare nr.r glsesc aite locuri de nrunca, iar acest fapt survine adesea iiiconditiile unui sornai ridicat. Experir'ntii mai arata cit ocnparea rnultor locuri ric

inunCa tetlpr,:rare este ttn selnllaI negativ' pentrtl an.qajatgi-i.Instabilitatea afecteaz'a in mod deosebrt tinerii (p0na la 26 deani), mai vf,rstnicii (peste 50 de ani) Si pe cei cu experienluiirsuficientii pentru ocupitrea unor categorii de lclcuri de nruncii.

r flexibilitatea muncii ca factor de productie cre$te foartcrnrrlt datoritA cliversificarii or;li'clor de rnuncei, c!irninuiiriis[c)curilor de prodLlsc. fabricate pentru a prr:duce chiar litrllonlentul cind apare cererea, adaptirii activitatilor pl'octuctir, r:

la cresterea, diversificarea si modificirea rapid[ a nevoilor, liiprogreseie stilntei ;i tehnicii etc. Flexibilitatea muncii presupurleadaptarea acesteia Ia schimb[rile care decurg din rnediul ecq;-nomic care se remodeleazil continuu. Formele concrete alef'lexibilitltii sunt: a) ansajarea cu contracte pe tirnp determinutcet mai scurt (angajare temporar[); b) angqiarea cu ntunca ladomiciliul angajatorului pentru anumite zile din sirptdmAna $i/sau ore din diterite ztle; c) angajare la tirme cu timp partial lri

orar modular se;zonier sau siptdmanal; d) angajarea cu orar aleatoriu anunlat deangajator cu I 0-48 de ore inainte; e) individualizarea muncilor pe salariali intunctie de exigentele postului, precum si de interesul 5i participarea angajatuluietc.:

r constrdngerea comerciali asupra volumului structurii qi realizarii munciieste in creqtere evidenta. Producgia este din ce in ce mai direct pilotatd de client, iarcornpetifia dintre producdtori pentru preluarea cererii gi satisfacerea cliengilor in-duce stres, responsabilitati sporite, extinderea manifestirii creative a salariagilor sitoate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii. Confruntat cu cererileclientelei, salariatul are mai pugine posibilitdti de a-si negocia ritmul de munci,orarul $i locul de muncd sau intreruperile in muncd. Constr6ngerea de naturircomercialf, are tendinta sI se extindd in toate sectoarele qi la tot mai multe funcgiuni.ConrLrnicatiile moderne il pune din ce in ce mai des pe salariat vizavi de clientul

I l5

firmei sale sau de potentialul client pentru a-i prelua comanda 1i a o realiza incondilii cAt mai bune;

r stabilitatea ocuparii fortei de munci, deqi doriti, a devenit practic imposibiliin contextul actual. De aceea se pune din ce in ce mai rnult problema securizirii

far"ursot.ri profesional al salariafilor. Aceasta nu inseamnd sd se diminueze

ilexibilitatea, ci sd se asigure in decursul vietii active salariale protec[ia necesari

contra efectelor negative ale flexibilitdtii'Piata muncii este in prezent extrem de dinamicd; formele remarcate se vor apropra

de maturitatea lor, se vor nuanla, $i, alaturi de ele, vor apdrea altele noi care vorcrea, la rdndul lor, noi preocupiri. Pasii fEcuti pinf, acum in direclia unei mai bune

funcliona.ri a piefei muncii nu sunt, desigur, lipsili de importan[i, dar realitelile ne

obliga sd finem seama perrnanent cd in sfera acestei pie[e intrd asigurarea condigiilorp"niu o existentd normal[ a majoritalii covirsitoare a populaliilor lumii.

-^"*-,_,

i politica guvernului. C)rice schimbare

iinsar stlrneste cotltroverse. Adeptiilinsii stnrne$te cotltroverse. AdePIttiacestei masuri aprecr3;zd ci favorrzeazd'jcregterea economica si este menitf, sa

i creeze sau sd salv eze de la clesfiintareI locuri de muncir. Adversarii sdi

i u...u trebuie rea\Lzatd prin compromis'Ii . Ocuparea fortei de munce! ^-: ftrr,.rr'.6.r /^n.r.n ry.'itentli 2 e.xgrciteriiI asigurarea concom itentd a exercitdriiI unei activitafi remunerate li a unui loc10. muncd. Modelul ideal in trecut ,,uoI singur loc de mLtnca' fix. garantat $li stabil" in raport cLl realit6file actuale nuimai poate fi sus[inut nici practic,, niciteorettc.

r_'J {_t{ jN{)S:tI}-l'Fll,{)R

r Care sunt cauzele care au determinatnoi fenomene pe piata muncii in ultimeledecenii?

{D Din punct de vedere personal, carefenomen actual de pe piata muncii il apre-

ciati in mod deosebit? Puteti explica de ce?

* Flexibilitatea muncii ca factor deproducfie este un fenomen pozitiv, negativsau neutru? Argumentatl.

' Exemplificafi cum acfione azd'consftangerea comerciala asupra factoruluimuncf, pe o situatie realI din mediuldumneavoastra social.

piefei muncii -,apta rapid $i f[ra i

orfei de munci loi, osigurAnd dimi- i

lnoor"o $omajului ;

i o Insecuritatea pe pia[a muncii -rlin.opocitatea de a asigura celor afectati

I

iO. inrtabilitate alte locuri de mullca cel i

itdrziu pdna la expirarea protecgieiilasigurate prin ajutorul de $omaj ii - /-^ -:^1^\ -tt-

^!! ii (Pe Piata) muncii -iI ca factor de Produc- !1..'I genfelor de conrpe-

i

i ti ale angajatorilor. !1.. r.r" l--l--: l^ fl^-:l^:l:fafa ^ilUoOificarea gradului de flexibilitate ail;rncii este rezultatuI unui anumitl

PROtsI.,Ei\,IEDI-.] RtrT'LECTTE

. Ce. atirudine ar trebui si avenr vizaviiJe flcxibililatea muncii?

. Cu in este bine s;"i caractcrizltm

a ; l- i.,,:'i,..

'i:ii.rii,;1 '

loctrrile de muncri rele (bud .jobs)? f-'cexplicatii pLltent aciucc- in sprijinii I

pLurctului cle vec!cre propriu?

ri;t$Pentru contrillutia la realizarea muncii ca factor dc

productie, posesorul sau primeste o suma de bani, {}remuneratie, denumita salariu.

Privit clin pLlnctul cle vedere al deslasurirrii activ iti-itireUi)Ilotlticc, aciicd irl tnpttrltti ci itctivitaiea cconomici"r presgpLprLlcortrbirlarca f actorilor clt., productie din carc ntunca nn lipsestt:.salariul reprezinta un cost, o conrponenti a collsuruului total

dc factori dc producfic pentnr obtinerea unui anumit bun economic. Daci se ar.;insi in vedere fapttrl cii orice activitate se finalizeazi in bunuri economice. care. prilpre[uri pe piat5, se transfonni in lrani, in venit, iar acesta se inrparte intre toti cei carr-rau contribuit la realizarea sa, salariul reprezinti renitul celor care au contribuit.

prin munca depusa, Ia obtinerea rezultatelor respective.. !:t: i ::1: i Din accasta situatie, in care salariul este, pe de o partc"r'.ii: ;,i: ,.r.':i ; costriarpedealtipartcrvcnit,sedesprindeconcluziacacl

depindc dc munci, dar 5i de rezurtatere obtinute, iar mirirnr.rsa concretii pcnl.ru fiecare salariat se poate stabili numai Ia nivelul firmci. pentru t.rnumai aici se po.rte cultoilste concret care este contributia, akituri <Ie ceilalti fact<lr.ide productie. la rezultatc, la realizarea venitului.

Salariul este o mirime perrrranerrt supusl unor procese contradictgrii tlt:diferenfiere ;i dc apropiere-egalizare, de la o persoani la alta. Diferentierea are labazi mai inmi calititile, aptitudinile fbarte diferite de la inclivicl la individ ale salarialilor.la care se adaugi caracterul muncii - grea sau uEoard., de zi sau de noapte, metJiutoxic sau nu - r'ezultatelc obfinute, cantitatea de munci. rispunderea etc., propriillecdruia. Diferenlele de salariu fundamentate pe asemenea aspecte, de regllIt,-n;.rsunt contestate nici de salariati qi nici cle firnrele la care acegtia iunt angajali.o i'ircrrrri j Apropierea -,,egalizareat'salariilor poate surveni numairir rliii'r'i:rtir:-c j in rnasura in care elementele de difcreriliere dispar sau sc:;i illli,;l:,{i'.' ; restr6ng. Astfel, prin ridicarea calificdrii se pot climinua;i rliut'iii'r i anumite diferente caritative dintre salariali, prin promovarslunor mdsuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite condilii de muncipentru dif'erite grupuri de salariati, dar daci se are in vedere ansamblul elementelorde diferenfiere, nu se poate ajunge la o situalie care si justifice egalizarea salariilor.

Salariatii nu acceptd to[i inegalitatea dintre salarii atunci cAnd, dupl opinia lor"au o contributie egah sau sensibil apropiatd la et'ectuarea nruncii. Or, aceasta rrr

117

insemna nerespDctarea principiilor econonriei de piati. nu s-ar justifica in raport cuele $i ar fi de naturi antieconomica.

Treptat, s-a conturat concluzia cii atit mririmea salariului, cfft gi diferenfeledintre salarii trebuie astfel statrilite irrcAt sii plstreze permanent vii incita{ia lamuncS si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pcntru obfinerea unuisalariu mai mare, ca urmare a cresterii productivititii muncii.

Salarir.rl virriazir pe liri, domenii. firme qi persoane. Pe tcrmen lung, mdrimeasalariului nominai are tenclinta generali cle creitere. in aceastir privinla un rol im-portant revine cresterii cheltuielilor cu instruirca $i calificarea, transportul 9i'hrana,locuinta, odihna etc. pe care Ie au salariatii. Lhr alt factor care aclioneaza in aceea$idirectie este cresterea produetivitirlii. a rezultatelor obtinute prin munca salariagilor.Cu cit acestea sunt rnai mari. cu at6t posesorii factorului de producfie muncd seconsideri mai indreptdlili sii primeasci un saiariu utai tnare.

Din punctul dc vedere al salariatului, suma de bani pe care o primcqte atuncicind lucreaza constituie salariul nominal.

Dupi re(inerea impozitului pe salariu qi a altor taxe legale, cect ce rimflneeste salariul nominal net. Aceasta este de fapt sutna cle bani pe care o primeqteefectiv lucriitonrl saiariirt pei]tm mulca prest.tti. Salar'iul norninal esie o componentea cd;tigului nominal - alituri de alte elemente cum sunt: veniturile obtinute pentrutimpul lucrat suplimentar', sporurile, premiile etc.

Cistigul nominal este tormat din veniturile blinesti totaleinca.sate de un salariat pentru aportul sar-r la itctivitateaeconomic ir.

De o irnportanta deosebita in econornie este salariulminim garantat legal. Acesta cste salariul fixat pe cale lcgalapentru a garanta salarialilor din categoriile clefavorizateun venit norninal care sa corespund.i minimului desubzistenti, determinat concret-istoric, in cadrul utrui mediueconomico-social dat. Pe rnf,surir ce societatcer evol ueazd,,

minimul de subzistenti creste, deci salariul rninim garantatlegal, care trebuie sir acopere acest minim, spore$te.

j \;lI:i:'iliI it{irrlinal

o \l.rrime:r-- ;i ! :lyi rrliri nrinim

I lrt l'-.i r{r}ciiltate ctstei;-rr i:,;' iir stallilit:rte

'n,i{tiitl;r. {lr rcspectf"u t r-r rl c sir lari.lti i

r{ t!'l -, r.trizllti, {l il r s i1tliit'cSlc ilgriilrrille zlilc{ } no ltli e .

peVeniturile salariale in Ronrffnia inabelu

Indicatori u.nr. tg{xl l99l 1995 1996 t$7 l9eB le9 ) lfit0 2IX)I 2002 zfi)3lndicelc

prclurilorde

consum

r/c lu) 707 r.e 9 35-1.-r r2 e83.4 3i.0i(,.9 5?.6?4,2 7-1 721i.0 767 750.21)0,7 2t2.291.O

Irrdicelecagtigului

vrlarialreal

t (x) 59.-l (''O.5 i2.7 56 _l 58.2 56.0 58,6 615 618 69,5

Captigulsrlarialmtrnirial

npdiu netIurur

letlsalariu

3.414 l4 r.95l ll 171 321 169 612 086 t.$+2.?14 R7l( ,r39 t38 1()19.424 3 t26.8rs 4. 163.6 l 3

Sursa: Artuarul Statistic al Rorrtittie i, 2004.

Cantitatea de bunuri materiale gi de servicii de consum personal care poate ficumparati, la un moment dat, cu salariul nominal net reprezinti salariul real.Acesta dit'era si el de la o perioada la alta gi de Ia o piali la alta. Salariul real estedeterminat-de mdrimea salariului nominal, cu care este direct proportional, side nivclul preturilor bunurilor economice de consum personal, cu care este inversproporfional.

in dinamici, salariul real este ilustrat de indicele salariului real, care se determiniiarstle[:

I.* = fR, *loo = lt* xtoo,sRo I pc

in care: SR,- salariul real in perioada curenti;SR,,- salariul real in perioada anterioard;Isx = indicele salaritrltii nominal;frc = indicele prelului bunr.rrilor de consum.

{'-xtltiph,;in luna septembrie 200-i, un angajat la firma X avea un salariu nominal net tle

noulr rnilioane de lei. Presupttnem cii o pereche de pantofi costa 4,5 milioane de lei.in luna septembrie 2006, acelagi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13.5milioane cle lei. in luna septembrie, o pereche de pantoFr costl 6,75 milioane de lei.

Salariul real in septembrie 2005:9 milioane lei

4.5 milioane leill pereche pantofi - 2 perechi de pantofi

Salariul real in septernbrie13.5 miiioane lei

6,7 5 milioane/ I pereche pantofi - 2 perechi de pantofi

In septembrie 2006 fafi de septembrie.2(X)5, salariul real nu s-a modificat.Calculul indicelui salariului real se poate realiza astfel:

13,5 mil. lei . 9 mil. lei 9

6,75 mil. Iei 4,5 mil. lei 9

2006:

100 = lAoflo,ceea ce inseamni cd salariulreal nu s-a modificat.

Cctntitateacare se pocttetntr-o anumitd

de bunuri materiale si de servicii de consumcumpdra cu ajutoral cd;tigului nominal net,perioacld determinatd, se nutneste cd;tig Feal.

Revendicdrile privind cresterea salariultri au ca punct de sprijin nu atht mlrimeasi dinamica salariului nominal, cit pe cele ale salariului real, asupra cdruiaactioneazd si factori care nu tin de fiecare salariat.

i lq

ffia1ilors.rupentrurealizarei9:.i"-"'''o-]l.::.eiauntrivenitminim. considerat ..ro.Jit, pe langa salariul individual, s-au mai constituit salariul

.,r r.olariatilolfillli; ;'*#; #;. sarariut colectiv cste atribuit in sumf, globalir tuturor salariatilor

uneifirmecaparticiparelarezultatelesale(Iabeneficiu.lsauprinclit'eritea\facil]l1lSalariul social este n ,u*, Fe care societatea. in ansamblul s6u, tl acordd pentru a Spon

veniturile u,or categorii J" ,,otrrioti sau nurnai ale unor grupuri din cadrul acestora care

se confruntd cu dificuitirti nrari, cum sunt accident.l, .i. ,no,,ci, bolile prot.esionale,

gomajul etc., cArora nu ie pot face fald cei in cauz'i riaca nu sunt ajuta[i'

Marimea$iclinanricasalariuluisuntinfluentatedenumerosiallifactori,maialescu caracter indirect, cLtnl Sunt: gradul de organlzare in sindicate 5i capacitatea

sindicatelor tle a obiiire ciqtig de cauzd pentrulevendic'irile=t"]:'i:1lt*t capacitatea

salirriafilor rle s se organrza 5i a dialoga cu ttnitatea econlmicl'.Srganizaliile patronale

sau(si)cuorganelespecializatealestatuluictrprilejtrldestlsurSriiacorr]uri.lor.ol:":i=":]migratia i'temalionalil tb.t..i cle munca, legislatia cu privire la migcarea grevistd St

revendicatirrd din fiecare tard ctc'

l0nstrru.. i

+ QAStiS nominal venittrrile i:

? 1 i"' I"lti - ii.1 ii{ I=1 '\'l'l{{ I

/ {, I'lriq.-{{ \!il;.r' I ",1i5 I i '1 i':-i'i' riiJ r,,

' Ce irnportanta arc in econolnie salariul

in calitate de venit si in calitate de cost?, Ce este salariul nominal?

' Ce este castigul salarial nominal?.' Curn se explicii cele doua tendinte

contraclictorii din evolufia salariilor?n Cum se explica existenta salariultri

colectiv li a saiatritrlui social?u Ce este salariul real?* Care sunt sittratiile teoretice in care

poate sd creasc[ salariul real'J

n Ce este ciStigLll real?

= Ce factori inclirec[i pot influentamitrimeasidinarnicasalariuluinominal?

"'Ce tactori apreciali c[ au determinatscdderea salariului real irt [ara noastrd inr-ritimii zece ani?

''- Cg rePrezintA salariul minim

societate Si pe baza cAror elemente

fi stabilit?* Ce raport este intre salariul

cistigul real?

" $i;;iu - veniii;sLtiit 'de 'alatiaiipentru munca depusa'-

., Salariu nolninal - sttma de bani

pluttit[salariattrluipentruactivitateadepusa. Dupa ce se pltitr:sc irnpozittilpe sulariu $i lrlte taKe, ceea ce rlmirne.rt" salariul nominal ilet'

a4 Salariu real cantitatea de

bunuri mxteriale si cle servicii de l

constlm personill care se poate,clllnpf,ra cLr salariul notninal net' la '

niveiul existent al pre[ttrilor bu*urilorde constlm.

bineqti totale incasate de LlIl sttlariat(salariul tarifar nomina[' sporurl'premii etc-).*uCiqtigreal-cantitateadebunuri

materiale si de servicii de consum care

se poate cumpara ctt caStigul nominal(net).'

o Salariu minim - salariul nominal

intr-opoate

real si, fixat pe cale legal[ pentru a garanta

salariatilordincategoriiledefavor]]|Zate' un venit bf,nesc corespunzdtor necesi-

,Jaulqt d.e- lgbzlelglt3,

PRORI.,EiVIEDE REFLECTI

{=t-- ri,:t"l::lt l"{': l ti_,, .i1 .

u Raporlul dintre ir-nporlanta pe carc oacordf, intreprinziironrl salar-iului in calitatc:cie cost Si CL.II pe care O acordii posesorultrlrtei de munci ?n calitatc cle venit.

,; f)intre tottte c.izurile teoretice clespc-'r-irc a salariului re:ll, carL. credcti craeste ct:a mai potrivita cale pentru etapaactuala ?n lara uoastrri'?

+ Atunci cAnd preturile bunurilor clec:onslrm scad cll ZO%, iar salariul realscacle cu lA*,, sal;rriul rlornina[:

a) cresfe cu ...;b; :;cirde crr ...;c) nu se rno{ifi.d.Rezolv are:

ISR - ISN , c0 unrlc:IPC

ISN=ISRxIPCISN = 0,90 .< 0,80 - 0,lZISi.,i = 727o, ceea ce inseamni cl

salzrriul nominal scacle c' 28o/o fi\\o/r,72%), adicd revine la un indice de lToh.

' Ntrir,'elul si rlinanrica salariului nonri_nal trebuie corelate cll evoluIiaproductivititii rnarginale a rnuncii, dar.,Si cLl inflatia din econornie.

. Er,'olulia dif'erita a salariului norninalli a c0.:tigurilor totale in bani intr-o tari.. C0nd salariul nominal cre;te maiincet fatir de o perioadf, anterioard, situatiasalariului real se poate irnbunAtziti'J

* Ce se intArnpll daca intr-o [ariisalariul nominal sporeste clr lOOo/o, iarsalariul real scade cu 50To?

" Anali za[r, pe baz.a datelor din tabelulref-eritor la evolutia veniturilor salarialcdin Rorn6nia in perioada 1990-2001,c are sunt c au zele sare aLl determinataceasti situatie.

{ }, { -E i:eii'ii r"' j t,: qi;: jiaii j iau.-.*Pentru orice salariat. ocLlparea unui loc de rnuncd, astfel incatsi beneficieze de avantajele pe care Ie pot asigura existenta Sifunctionarea pielei muncii, este determinata de semnarea

contractului de angajare. Orice alt mod de a depune o munclsalariati este ilegal, at0t pentru angajat, cdt pi pentru firma careface asemenea angajiri. odatd ce admit o astfel de angajare.salariatul ;i firma respectivi se antrene azd intr-o relafie interzisisi pedepsita de lege, salariatul ramine la discretia conduceriifirmei, pierde o mtrltime de drepturi cu privire la asigurarea de;omaj' protectia muncii, asigurarea ingrrjirii medicale. Acestgen de func[ionare a piefei muncii este denumit ,,mLrncr lanegru" salr ,,piatd neagri a muncii ", care ofera firmelorposibilitatea de a se sustrage de la plata obligatiilor pe care

le au cu privire la a:;igurarea medicata si socialf, a salariafilorlor. de a fixa salariile cum cred ca le este mai hine, de a interzicegrevele etc.. iar salariatilor le permite sf, se sustrag[ de la plataimpozitelor pe venit, pierzAnd insa tqatelelglalte avantaje propriiangajarii le..rale. inclusiv dreptul th pensie, in anumite conditii.

intAllilea cererii $i ofertei pe piata muncii ;i tranzactiile careau loc intre subiectii (purtitorii) acestora, in cazul cAnd reugesc,

se finalizeaza 5i se consfinfesc prin incheierea unui contract deangajare. denumit tn practica curentf, contract de munc[-Acesta reflectf, acorrlul de voinfe exprimate liber (conventia)clinrre parron (angajator) Oi salariat (angajat) Si convenit cuprilejul interviului pentru ocllparea locului de munc5.

Pentru a fi valabil, contractul de muncir trebuie s[ respecte

toate prevederile legale i^n vigoare ;i s[ cuprindd, in plus, condigiilede munca Si cle angajare nedeterminate precis prin normele juridiceexistente, precum gi alte drepturi pi obliga[ii care il privesc at0t pepatron, cdt Si pe salariat. Astt'el, pot fi prevdzute:

. orele suplimentare ce pot fi etectuate de salariat gi modulin care vor fi remunerate;

. moclul in care. este organizat-a munca pe schimburi - acolotunde este cazul;

. regulile executarii muncii pe timpul noptii sau in anumitemomente speciale ale perioadei de ntuncf,;

o conclitiile in care se executf, munca iu zilele de sarbitoriIegale program, remttnerare etc.;

. moclul de salari zare nivelul salariului minim,lunar Si/sau sapt[mAnal, orar, sporuri care Se acordlsituatii, sub ce formd se plateqte, cuantumul salariului in

salariulqi tn cesitualie

de gornaj tehnic etc.;. condiliile cle promovare in muucf,, de reorientare

profesionalf,, de perfec[ionare a calific[rii;. ce anunte constituie conflict de muncd si cum se rezolvl acesta;o cum se asigurd protectia muncii Si rdspunderile angajatului/

angaj aioru 1ui.Drepturile gi rdspunderile care decurg din contractul de munc6

ii determina pe semnatarii acestuia sd supravegheze indeaproaperespectarea sa. Aspiratiile patronului gi angajatului, atdt laincheierea contractului, cAt gi pe parcursul reahzdrii sale, suntdeopotrivf, comllne, pentru a Se real rza munca in modcorespunzdtor, ca o conditie fara de care niciunul nu gi-ar puteaimplini interesele, gi contradictorii (opuse), pentnt cf,, in mf,surain care interesele unuia dintre participanfi sunt mai binesatisf6cute f[rf, o motivafie economicf, relevantd, celllalt va fiafectat negativ in mod nejustifrcat.

121

o Angajarcirf.ira contract dc

nruncir ilavatrtajeaza Peanga.iator rnainrult decit Pe

anga.jat .5i iiplascazzl Pe

amiindrliin sfera

comporta-mentului ilegal.sanctionat Prin

le ge.

o Contractul clemuncl este o

intelegere liberirintre partici-

pantii care aupurtat un dialog'

au negociat-

o Contractul dcmunca tretruie

s[ respecte totrtcPreved eri I clegale si s[

precizeze, inplus, drepturi si

obligatiinedeternrinatc

exact Prirrnormele juridice

existerlte.

o Intereselcsemnatariltl r

contractului dcmttnca sunt atfft

comune, cfft si()puse'

contradictori i-

In conditriile actuale s-a schimbat profuird qi statutul muncii. Contractul cu duratinedeterminatfl, sirnbol al stabilitAtii locului de nruncd. si al salariatului cu statutnegociat colectiv tine de trecut. in cdutarea flexibilitatii, angajatorii (firmele,administratiile etc.) au dezvoltat sistemul coutractelor pe tirnp determinat, angajareape timp partial $i cu dttrata muncii adaptatei la nevoile lor. De asemenea, au prolnovatautofolosirea muncii, adicl munca independenti care este in mare marsura explesiaaparitiei t1e noi tirme, in mod deosehit individuate, cu predilectie in sfcra serviciilor.

' De ce este necesard incheierea unr.ri " Considerati c[ relagia argajator-angajatcontract de munc5? este o competitie? Argumenta{i rdspunsul.

,, Care sunt principalele condilii pe - ce avantaje ccnferd senrnatarilor sncare un patron le impune celui pe care il contract de munci pert'ect legal?angajeazi? . Cine 5i cum este avantajat sau cleza-

' Ce i$i doreqte cu prioritate un salariat vantajat cu prilejul prr:starii de munc:d inde la patronul siu atunci c6nd se angajeazi? mod ilegal?

TEXT TEMATIC,,Piala munciia fost afectatd de dezechilibre atit la nivelul raportuluidintre

populalia acffve gi populalia inactivd, cilt siin rata de ocupare (...). Degi persistddezechilibre intre ofertd gicerere pd anumite segmente ale pielei muncii, precumgi un nivelincd redus alspecializarii profesionale, capitalul uman are o capaci-tate ridicatd de adaptare la standardele pieleiforlei de muncd europene."

Sursa: Srraregia nalionald de dezvoltare econotnicd a RomfrnieiPe baza acestui text analizati:' influenlele pe care le poate avea asltpia pietei munc'ii fiecare contratlictie

mentionatd;- tn ce credeti cd ar putea consta adaptarea .foryei de muncd clin Romania la

standardele europene (in general sau pe anumite seg,nente).

ii

*Be1 ?

1r

E enomenele $i proce seie careI ' formeazf, economia oriclrei tI.ri

au loc continuu, dar nu linear, ci cttfluctuagii care pot fi intimplitoare.sezoniere, dar gi ciclice, repetabile cu ose poate incadra in termene riguroase.

anumitl regularitate, chiar dac[ aceasta nu

Pentru a cunoa;te Si intelege cum evolue az'a economia unetintensitatea;i eficien[a transformlrilor care se produc inansamblu, ca ;i modul cum se manifestd evolu(ia principaliloreste necesar si studiem:

A. urrLrzAREA vENrrulu ,r!;,1;;:rrrlur,o, "uo'ate, veti avea

B. CRE$TERE $rDE,ZVOLTAREECONOIVIICA

C. FLUCTUATIILEMACROECONOMICE

tlri in timp, sensul,viafa economicd deparametri economici,

observuti cLtttt se Pot relevarez.ultcttele activitafii la nivel macroeco-nomtc;

tnyetege1i cum se utilizeazd venitulnational pentru cottsutn fi investi{ii;

' interpretati semniJicatiile cre$terii Eide zvoltarii econonic e ;

cunoa$te[i ce fctctori pot suslinecre;terea ;i dezvoltureu economicd aunei lciri;

sesiz.ati ciclicitatea tn evolutia vietiiec onomice.

Indicatorii macroeconomici

Prin vAn zarea btttturi lor econorllice, participantii laproducerea lor obtin veniturile ce li se cuvin. corespunzrtoareserviciilor aduse de fiec are. Formarea acestor venituri esterezLtltatul LInlli proces care incepe pe piara factoril.r cleproductie, se contintrii in produclia pi.,piiu-zisi a bunurilo'econolnice, apoi in sfera distribugiei lor, ii se finalz.eaz.i prinrelatiile ce se creeazd, ctt ocazia pldgii impozitelor si taxel'r lirbuget.La nivelul economiei natjonale, reztrltatele acestui procesformat din nenumdrate activitati pot fl deterrninltc

'umai inexpresie valorici sub formi de indicatr>ri cunoscuti subdenumirea cle agregate economice. Pentru calculul acestorzlse ftne seama numai de bunurile finale, aclica cle bunurilecare sunt destinate productiei si/sau consumului, care nu nraisuportd transformrri prin preluctare, ci intrfl clirect in procesulreal tzd,rii lor finare specil'ic f irnrelor, menajeror riadministratiilor.Pornind de la faptur ci uniragite economice pot acfiona(produce) at0t in tara cle origine, cat gi in alte [ari, nlr,rai infara de origine sau numai intr-Lrna sau rnai multc alte [[ri.pentru a retlecta asemenea situatii, in calculul rezultatelor

economice ale unei tari di.stingem mai intci:

a. intern, se referi la bunuiit nnutG

(rezidenti).

ate de agentii economici care isi desfa;oardactivitatea in interiorul tarii respective

a. brut, indicatorul include consumul decapital fix (amorti zarea) in carculurproductiei finale.

b. net, indi.orocapitalului fix (arnortizarea) in calcululproductiei finale.

lnteracyiunea proclus tt'ttern, produs nu[ional

Bunurile economice finale care sunt inch.rse in calculul acestor indicatori pot tlevaluate in: r preturile pietei (preturi curente de piatd); r prefurile factorilor deproduc{ie (cheltuielile fdcute cu rernunerarea factorilor implicali in obtinerea lor).

Preturile piefei sunt mai mari decdt preturile tactorilor. Ele includ atAt impoziteledirecte (cuprinse in preturile lactorilor de produclie gi pldtite de producdtor), cdt Siimpozitele indirecte (TVA, accize, respectiv obligalii fiscale) pkltite de cumplr[tori.

Produsul intern brut (PIB) reprez.intd expresio valoricd bru.td curentd e: proclucliei de btuuri cccttunnice finale create in tlecursr.tl unei perioade, de regulii;_un ett, dy ry-entii economici c-are it! d9s-f_.tt-;oard activitatea tn.interiorul ydrii-

-Bunurile cuprinse in acest indicator sunt destinate:

'consumului privat (personal);consumului public (guvernamental): formirii brute a capitalului tehnic (inlocuiriibunurilor de capital fix scoase din functiune si cresterii volumului acestora, precumgi sporirii stocurilor de capitai circulant): exportului net (diferenga dintre valoareaexportului si valoarea importului).

Proclusul national brut (PNB) este e.\presict valoricd brutci,cui'entc-t, de piatd, a bunurilor econontice finale produse cleagentii econotnici natictncr!i, da regulcl, irt decttrsul unui on.Se calculeazit: r adiugind [a PIB productia finala brutf, aagentilor nationali ce iSi desfasoarf, activitatea in strdinatate Sir scazAnd productia finala brut[ a agentilor strflini ce iSidcstAsoarf, activitatea in interiorul garii.

Proclusul intel'n net (PIN) este valoareu addugatd netci tnpretttrile Jat:torilor (c'Ancl nlt cuprincle intpotitele indirecte nete ).:i tn preturile pietei (ciind cuprinde ,ri impozitele indirectenete). Se calculeaza elinrinind din PIB consumul de capital fix(CCF): PIN = PIB - CCF.

Produsul national net (PNN) este valoarea adciugatd netdrealizatci tntr-o {arci, cu luarea tn considerore o solclului A1+;rleniturilor factorilor de productie nationctli tnc:asate clinstrciincitote si ctl celor plcitite strdincitalii. Se calculeaz[ etimininddin PNB consumul de capiral fix (CCF): pNN = pNB - CCF.

Exprirnut tn preturile factorilor, produsul negiona! net sentcti nume;te si venit nafional (PNNpr).

Utilizarea venitului pentru consumRezultatele activitatii economice sunt, desigur, bunuri

economice care se transformd in bani prin vdnzare - cumpflrare,iar pentru participantii la producfie, acegti bani reprezintrivenituri. Rezultatele activitltii economice, productiei, inaceaste optici sunt deci veniturile. in mf,sura in care obtinvenituri si in funcfie de mdrimea acestora, agentii economicidintr-o tarf,, considerati in ansamblul lor, le pot folosi pentru

a-si asigura cele tlecesare existentei, adic[ pentru consum sipentru a produce, pentru dezvoltaren activitnfii economice.Este de refinut cf, aceastf, implr[ire a venitului este posibilAdoar la nivelul unei t[ri. La nivelul unui agent economic, luatseparat, s-ar putea ca venitul sdu sd acopere numai consumul,iar uneori sd nLl tie suficient nici pentru acesta. Evident, suntsi agenfi econornici cu venituri mari si foarte mari pentru careutilrzarea unei parti din venit pentru prodtrcfie nu este oproblemf,.

Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe care ei o folosesc pentrusatisfacerea trebuintelor reprezintd consumul. in acest sens, consumul se erprimiprin valoarea bunurilor qi serviciilor achizigionate de menaje $i administratiipublice pentru satisfacerea directi a nevoilor umane, atit individuale, cdt gicolective.

Partea din venitul de care dispun agentii economici ce depiqeqte mlrimeaconsumului reprezinta economiile. Acestea sunt de fapt sumele care pot fi folositein scopul producgiei gi care existi intotdeauna la nivelul unei ldri intr-o mdsuri maimate sau mai micd, dar nu si Ia nivelul fiecdrui ergent economic.

DeciV=C+S,unde:

V = venitul;C = consumul:S = economiile.

Raportul tlintre consum ;i venit este cunoscltt sub denumirea de rati medie aconsumului saa inclinatie medie spre consum (c ). Ea exprimd partea din venitcare se cheltttie;te pentrl. co,tsutn intr-un interyal de tintp Si tntr-un anumit spatiusocioeconomic.

Acest parametru ( C ) se poate exprima in procente (7OVo),

ca numdr zecimal (0,7) sau sub forma de fractie (7110).El estede regul[ o mlrime pozitivi, dar subunitari.

Tindnd seama de faptul c5, pe misure ce venitul cre$te sauscade, consumul se extinde sau se contract5, dar intr-o propo(iemai micl, atunci, in condiliile sporirii venitului, inclinatia mediespre consum are tendinfe de reducere, iar cdnd venitul scade,inclinatia medie spre consum cre$te (vezi figura 10.2).

Deci, E =9V

t n-T!-:

Asa cum rezult[ din figura 10.2'odatf, cu cre$terea venitllrilor asistdm lascdderea ratei rnedii a consumului.

Diu relatia incliilatiei medii .spreconsum rezllltil func[ia consllmLrlui:

C- CXV.Lri un volunt dat al venitului, cu cet

rata medie a consunrului este mai mare,cu atat este mai micl partea destinatleconomiilor.

o Venitul disPonibil(V)

Fig. 10.2. Interclepenrlen,ta dintre evolutictt,enitultti si rctttt meclie o L:otr'sturrului

Rata mediea consumului

(.)

Mdrimea cheltuielilor pentru consumdepinde de numeroqi factori: mdrimeasaiariilor; modificarea raportului <lintre bunurile prezente 5i burnurile viitoare(determinatd de schimbarea puterii de cumpdrare a banilor Si de existenla unorriscgri. ca cle exemplu riscul de a trai prea pulin pentrtt a beneticia de bunurileviitoare)l moclificarile politicii fiscale, care pot restringe sau lirgi cererea de consuml

. rnoditicarea a5teptarilor in ceea ce privegte raportul dintre venitul actual Si nivelulviitor al venitului; tendinfa oamenilor de a folosi venitui, de reguld, pentrtr mentinereanivelului de trai cu care s-au obisnuit; inclinalia spre economisirea diferenlei dintrevenitul si cheltuielile determinate de nivelul de trai obiqnuit; tendin[a de crestere adiferentei dintre venit $i consum, pe misurd ce oamenii realizeazd venituri mai mari etc.

Economistul engle: J. M. Keynes consiclerd ca existci tt legepsihologicd fundamentald, potrivit ccireio, cemd venitul semodificri, d.e regula ;i fu metlie, oamenii tnclina :;ci'si rnodificecot"tsumul in acela;i sens, dar cu mai putirt-

De exernplu, la o cre$tere a venitului, AV, are loc o crestere

AC> AC, astfel inclt raportut * este

inclinatie marginali spre consum

(c') sau rat[ marginala a consumului. El ne aratA cu cat vacreste consumul la o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil-

De asemenea, inclinaf ia marginali spre consumeviclen liaza cum va trebui impirfit sporul urrnetor alvenitului intre consum $i economii:

t !,)ii'.i riirlii.'inSii iil

AV=AC+AS,unde:

AC = sporul consumului;AS = sporul economiilor.CAnd se recluce venitul, de regulA se reduce qi consumul'

dar datoritl comportamentului indivizilor $i altor cauzo,

a consumului, AC, dar AV

pozitiv, dar subunitar.

Raportul AC este numitAV

t i- tit Iilit!:r;ili{il'i:,tl}i.r

l -:irliiilt care sr-tl;l'lllcazLl ilr

1::''ir'* r'rlll UtiliZif fl;$'czultittului

1){rlltt'U CQnstll i:rticl'a ci' ti't

i'r'grilli. cffncl s{:j"r.iiiiL't vCnitul .ri{-'

rotltrcu '{i

a..

tt^:.;,i.i ,il ii,. li tlii.lstlI'ii,i,ii" (:elxl bi'

tll., i',.''..t1: f'trtfitr-f 1

ir illll1'c'{i il.i trrn\ttlntii,:,ti'rIl'.li lc::i"

consumul se reduce in mai micai md.suri. in aceastii situatie. scdderea venitului peo perioadf, indelungatii poate avea ca rezultat o depSgire a venitului cle catre consurn.nu -numai la nivel cle individ 9i institulii. ci chiar gi la nivel guvernamental si sociai.

Astful: cfrnd consuntul e.ste superior,enitului, (tp,re J'enomenul dedezeconomisire, cu economii negative.

Pentru a contracaii acest f'enomen, indiviclul si cclectivitatea recnrg la folosireaeconomiilor (fondurilor) acumulate anterior sau fac datorii pentru consum.

Utilizarea venitului pentru investitiiVenitul de care dispun agentii economici clintr-o lard necheltuit pentru consum.

adici economiile, se folosegte in cele din urmi in productie (econoinie; sub form{de investitii.

Econctmiile se trun.sformd ?n investifii, cotttribuirrcl lrt sporireu si mtxlenti:ureucapitalului tehnic in fi.urcliune.

Agadar,echipament

venitul se transformlde producgie li capital

in cheltuieli pentru consunlcirculant - pentru investilii

V-C+I

si cheltuieli pentru(vezt figura 10.3)

Prin INVESTITII se intelrefacerea si dezvoltarea acestora care au ca rezultat marirea capitalului tehnic ?n functiune. i

Daci avem in vedere sursa de finanfare a investifiilor, deosebim.

^/\a. INVESTITIA NETA (ln) reprezintd partea din

venit cheltuiti pentru formarea capitalului tehnic,adici pentru cresterea volumului capitalului fix sicregterea volumului stocurilor de capital circulant.

b. TNVESTITTA DE INLOCU|RE estereprezentata de cheltuiala fdcutd din amortizare

(CCF) pentru inlocuirea bunurilor de capital fixscoase din funcfiune ca urmare a deprecierii lor.

Fig. 10.3. Sursele de finunlare a investitiilor

La nivelul unei tlri care nu are relafii economice cu strdinatatea, economiile siinvestitiile nete sunt considerate in mod necesar mdrimi egale, reprezentancl doartatete dil'erite ale aceluiasi proces economic.

{ .' i;;i i r : ;r',ir' i r., 129

tn aceastd situafie, economiile 9i investitiile, la nivelul unei economii nafionale,nu pot t'i decdt egale, ele reprezentAnd un excedent de venit peste cheltuielile decollsum.

S=IPentru a determina cAt reprezinta partea economiilor in totalul venitului, se

calculeazi rata medie a economiilor sau inclinatia medie spre economii.

-S

Acest paramettu se expriml in procente (307o) ori sub formd de fractie (3/10),fiind de reguld o mdrime pozitivi. dar subunitar[. Din relatia inclinatiei medii spreeconomii rezultd lunc[ia economisirii: S = s x V.

I inclinafia medie spre economii Si inclinatia medie sI

I 5+E-l(100)Si inclinafia medie spre consum este egald cu l sau 10O.

Din rela{ia func{iei de economisire rezulta cf, economisirea este crescdtoare inraport cu nivelul venitului.

Pentru a evidenlia variatia economiilor in funcfie de variatia venitului, se determindrata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre economii (s'). Aceastaexprimfl cu cit sporesc economiile (AS) la cre$terea cu o unitate a veninrlui (AV).

Inclinatia marginal[ spre economii, de regula, este o mf,rinre(rnai rnicd decit inclinatia marginala spre consum).

pozitiv5 ;i subun itard,

1.

Corelafia care se fbrmeazd in procesul derularii activitifilor economice dintr-o fariintre venit, consum, investilii, producfie, venit, consum q.a.m.d. este reliefatd deprincipiul multiplicatorului. Acesta exprimd interacfir.rnea care se realizeazd intrecre$terea venitului si cresterea investitiilor, sub forma unui coeficient de amplificare(k), care ne aratd cn cit sporeste venitul viitor la cre$terea cu o unitate a investitiilor.

k= AvAI

Multiplicatorul investiliilor arata ci, atunci cdnd are loc o sporire a investiliilorfap de situafia iniliald, venitul va creste cu o mdrime de k ori mai mare decit sporulinvestiliilor.

Investitia este procesul economic fundamental care provoaci o creEtere avenitului, de unde decurge o noui crestere a consumului qi a economiilor, un nouimbold de a injecta in economie noi factori de productie.

Prin implicatiile lor, investiliile au un puternic efect de antrenare in toatesectoarele economiei, asupra tuturor agengilor economici. Cresterea investitiilor,

itrtr-il structurS corespunzdtoare, poate avea ca rezultat: crearea de noi locuride munci: inlocuirea 1i modernizarea echiparueutului tehnic de productie;promovarea unor tehnici si tehnologii moderne si cficiente; sporirea ofertei de bunurisi servicii, cliver":;ificarea si imbunitatirea calitdtiil contlitii mai brrne de mnnci si utrstandard de viatai sLrperior pentnl cetf,teni ctc.

Destisurarea concurerrfei in economia de pi.r1a transformi investitiile intr-unfactor hotardtor de promovare a progresului tehnic $i, pe aceasta bazi, de crestere sidcrzvoltare econonricS.

iJ -.,r4,.:;ir.i,!j

, Produsul intern (bruI s;au net),exprimit valoarea bruti. sau neta iI:

procluctiei cie bunuri ecenottlice' i'irralecreate in interiorul unei t{ri, tn decursul,unei perioade. de requla Lln zln, r1e ioti

4 Produsul national (brr.rl sau net),reprezirttl valt,rlrct brutli salr nct;li a,

produc[iei cle bunuri ecoiloinice finalc,create cle agentii econolnici nationaii in,

,decursul un'ui on, ?n interionrl tarii saLr

in alara ei.Consumul este relevert prili

: cheltuielile cu achizitioruu'ea bunurilor.Si scrviciilor cle ciitre ttrertaje Si admi-nistratii in vecLirea satir;facerii directe ii

:rlevoilor de viettd, indivicluatle Sic o Icc tiv e.

carrl se [ar, pentru Ittrrnarea ti' cl e'.4_v12ltg_{_eg btt!1ryilp_f d_*-. c-irpi_t 4l . tglr qi c

,h I iiE

i J r''

. Luincl clrc,pt criteriu de ierarhizarenivelul eficientei activititii econtinriceintr-o perioadd dutI, care este ordinea incarc asezati indicatori i tnacroecoilonl ici?

* Ce conclirzii r;e desprind din analizacorelatiilor dintre venit, con:iurn Siecclnornii ?,' Explicati cnnl sc m{rdificlcheltuielile pentru consum sub intluentafactorilor obiectivi si subiectivi.

'! Cum expticati comportarrlentulLirnan r-orlt'orm legii pshihologice funda-rnenterle formulate de J.M. Keynes'?

'' in tara noastrd, in perioadar tranzitiei,apreciati clr sc manifest:i un fenomen de

ecoiiomlsrre sau de clezecononrisire'lArgumentati rdspunstrl.

# Activitatea economicii a Llnrlriirtreprinziitori s;traini care isi orgamzeazirprocluctia intr-o alti larii dec1t cea dcc.r'igine influen[eazd nive-lul indicatorilormacroeconomici din tara respectivi'lArgumentati rdspunsu[.

? Pe ce criterii s i indicatori sefunclamenteazf, decizia cle a investi?

u Cum se explicir procesul demultiplicare a venituliri sub influentztmodificarii investitiilor?

* Analizati efectul de antrenare inttlnitin cazul activitritii investitionale.

1.1 I

Venitul nalional creat de agenfii economici ai unei Eri a ibst in irnul t, de l0.O0Omld. u.m. gi reprezintd o crestere de 25% fatd cle artul t,,. in anul t(,, rata economiilora tbst de l1c/o. iar in t,, inclinalia marginala spre consum a reprezentat 0,8.

Determinali daca cifrele de mai sus confirml aciiunen legii psihologicefundamentale a inclinatiei marginale spre economii.

Iti-zr.rir :l: , :

100x 10.000 mld. u.rn.

t25 = 8.000 mld. Lr.m.

Ani PIB(mld. lei)

Consumulf inal

(m ld. lei)

Form areabruti decapital fix(mld. lei)

1 995 72.1 35,5 58.662,4 154.24,92000 803 7s3,1 692 532,9 151 .947 ,22004 2.387,914,3 2.066.381,0 526.55 5,I

S^ = [5 x8.000=l.200mld.u.rr]." loo

C,, = V,,- S,,= 6'800 mld' u'nl'AC = 0,8 x 2.000 mld. u.m. - 1.600 mld. u.m.C, = Cu + AC = 6.800 + 1.600 = 8.400S,=V, -C,=1.600AS = 400

Dinarnica economiiior = AS * t00 = 40(l x 100 - 3:1,-jgt,S,, 1.200

Datele confimra legea psihologicfl fundarnentarli a inclinatiei marginale spre economii,pentru cf, dirlanrica economiilor (33,37o) este superioar:ir dinarricii venitului (257o).

l'Iit i1ll,lih,1,\i) {i {:i. {:l ;f- { ) i, i' , \ -1"

I Pe baza datelor statistice ale tariinoastre prezentate in tabeltrl aldturat,determinati Si analizafi:

a) ponderea consumului final in PIB$1

b) ponderea formarii brtrte de capitaltix in PIB.

TEXT TEMATIC

,,Volumul investiliilor este influenlat de doud feluri de riscuri: "risculintreprinzdtorului sau al celuicare ia bani cu imprumut; riscul celuice dd banicu imprumut... La acestea se poate adduga gi o a treia sursd de riscuri, €ianume o posibild modificare nefavorabild a valoriietalonului monetar."

J.M. Keynes

Problemele cre5terii 5i dezvoltarii economice preocupI tot mai nrttlt lttmeaStiintifica, politicile statelor nafionnle ;i organismele internationale. Astitzi, aceste

preocupail strnt determinatc de o serie de fenomene si procese ecouornice, social-umane gi ecolo-qice care ingrijoreazA corrunitatea internationald, cnm suntsubdezvoltzirea, siracia -si polnarea.

Aceste probleme s-ari pus inca din prima treime a secoluluial XX-lea, dar concepttrl de cre;tere economici a devenit Lln

instrurnent etectiv operativ in a doua treime a aceluiasi secol.Cresterea economica desenrneazi dinamica ascendenti a

produsului intern brut real pe locuitor, considerata carezultat al lactorilor ce intluenteaza marimea sA, inclusiv a

mediului economico-social in care are loc.in teorie Si in practici, pentrn ar releva crepterea econornici

: se folosesc indicatori specifici: PIN pe locuitor. PNB pe

' locLtitor, PNI{pf (venitul national) pe locuitor etc. Folosirea, general rzatd, a PIB se explica prin faptul c'a pentrtt orice tarit

este determinanti activitatea economica ce se real rzeaza in, spetiul propriu, indiferent cui apartiue proprietatea asLlprlt

factorilcr de producfie. La aceasta se adaugf, contribr-rtia FIVII

Si a Bancii Moncliale, care alr standardtzat modul cle calcLrl 5i

cle folosire a PIB pentru analize ;i comparatii internationale., Cresterea economic[ reflect[ starea li dinamica activitatii, economice. iar f'actorii care actione a,zd, astlpra acesteia sunt

1 de fapt Si factori ai cresterii economice.PIB se exprim[ in termeni nominali si reali. PIB in termeni

j' norninali sALl PIB nominal este forma de exprimare valoricain pre[uri curente, practicate in perioada de calcul. PIB in termeni reali sau PIB realeste torma de exprimare valoricl in preluri constante sau comparabile, adicd inpre[urile existente intr-o perioadi anterioara, luata in calcul ca baz'a de ret'erintdPIB real dintr-o anumitd perioada (t,) se poate determina prin implrfirea PIBnominal al perioadei respective la indicele general al preturilor bunurilor ce

intri in calculul acestuia (IGP). Evident, PIB real elirnini influenla modificdriipreturilor (creqtere sau scddere) asupra valorii PIB pentru perioada de calcul, cttrentd.

Desigur, cre$terea economici implici probleme a ciror rezolvare constituie opreocupare majord a multor $tiinte, qi de fapt in ultima instanld a tutllror $tiintelor.

Experienla acumulatd pini acum in domeniul cregterii economice atestl cd:r relevanta ltiintific[ a preocupirilor privind cre$terea economicd este cea mai

ridicati gi utilitatea lor operativ-aplicativa este cea mai mare daci se circumscriu lanivelul economiei nafionale;

tsr se poate vorbi de cre$tere economici numei dacd produclia exprimati printr-unul

sati mai multi indicatori semnificativi creste mai repede dec0t populalia, astfel incdtproducfia medie reali pe locuitor (calculatd prin eliminarea influenfei modificarilprefurilor) se mirqte de Ia o perioada la alta;

r t'enomenul cresterii economice este semnificativ sub aspect economico-socialnumai daci este infiptuit in mod deosebit pe termen lung;

. cre$terea economici este un fenomen foarte complex 9i poate fi realizatir numzriprin politici adecvate acestui obiectiv.

Pentru a caracteriza in mod adecvat cresterea economicd se folosesc gi alte criteriide analiza. Dintre acestea, cel mai des folosite sunt:

a. capacitatea de a induce efecte asupra intregii populatii. Astfel, se pot distinge:r crestere economicd pozitiv6, cind PIB real pe locuitor creste;r evolutie economici negativi (descregtere economicd), cind PIB real pe locuitor

scade. Aceasta survine, de exemplu, cind PIB real cregte, dar mai incet decAt populatia.Cea mai gravi situaSe pentru o tari existi atunci cind PIB real scade, iar populatiacrelte;

b. natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real. iir acest sens existf,:r creitere economici extensivi, c0nd cel rnai mare aport revine sporirii cantitdtii

(volumului) de factori de produc{ie utilizali;r crestere economicd intensivi, cind cel rnai mare aport din sporul PIB il are

cre$terea eficienlei folosirii factorilor de producgie.Tabelul 10.1

Evolrrtia produsului intern brut in Rominia in perioada 1995-2004Nr.crt.

Anilndicatori 1 995 2000 2004

1 Produsul intern brut (mld. lei, preturicurente)

72.135,5 803.773,1 2,387.914,3

2 Ritm anual % 71 21 8,33 PIB/locuitor (mii lei/loc.) 3.1 E0,4 35.826,4 113.675,0

Sursa: Raporful Anual 2004, BNR.

Iii,lr:i:.r in doua perioade to $i tt, PIB nominal (in preturile curente ale fiecf,reiperioade) a fost de 5.915 mld. u.m., respectiv 18.595 mld. u.m. in t, fafa de to,indicele general mediu al pregurilor bunurilor gi serviciilor luate in calculul PIB afost de 3O7Vo.

r PIB real al perioadei t, are valoarea:

--^minalprBfot =Pl,rr -18'595mld'u'm'=6.057m1d.u.m.', IGP 3,O7

r in t, fa16 de tu, dinamica nominal5 a PIB a fost de:

r l8.595mld.u.m.xt00= 314.32o.

5.9l5mld.u.m.

t _1-t

r tn t, fafir de t,,, dinamica rcald a PIB a tbst de !9]l*11'-t xtoo=t02.4c/o.5 9[5ruld.u.m.

Datele arati cir cea mai mnre parte din cresteree PIB in t, latii de t, s-a realizatdatoritir crcsterii preturilol buur,rriior si serviciilor luate in calcr-rlul indicatorului a-qregat.Din cresterea nominali absriiutir a PIB de 12.680 rnld. u.m. (18.59-5 - 5.91-s;.

inlluenra cresterii preturi!or a fost cJe 98,887; iffix100rcale a fost cle 1 .120/a i;*x loo

J

II, IarI

ponderea cre.sterii

Fenomenelc $i procesele economice dintr-o tari. adicaeconomia unei tirri, sllnt intotdeauna specifice in comparatie cucelelalte economii nationale, ceea ce insearrrni czi intensitatenr sisensLrl desfzisurIlii. modul in care evollreaza si tormele in care serealr zetz;a, dinrensiunile $i calitatea rezultatelor obtinute.repartizarea acestora ;i etectele economico-sociale induse asttel,conditiile naturatre $i econonrico-sociale de care dispun etc.reprezintai o realitate proprie, ce ar plrteii t'i intAluita in alte tarinLrmai ?ntimplitor.

f)acl, in decursul unei perioade, o tara, prin f'cnomenele siprocesele care formeaz[ economia sa nationald, realize azd)in felul sau specific, transforrnari (cantitative, structurale si

calitativc) care, in ansamblul lor, o fac si avanseze economic, sa asigure conditiimai bune de existenti si si conserve sau sa amelioreze mediul, inseamnl ci s-adezvoltat ccononric, a realizat dczvoltarea economica. Nu toate tiirile reusescdezvoltarea econonfci intr-un orizont de timp dat, iar cele care reusesc se inscriu inparametri dit'eriti.

In virtutea interdependentelor economice reale dintre tirri, dezvoltarea. chiar daciare loc intr-o anumit[ tara, este o dezvoltare deschisa, aflati in relatii economice cleschimb cu cea realizata in alte tdri.

Dezvoltarea economicd este, desigur, rezultanta transtbrmflrilor realizate, dar nu toateacestea sunt pozitive sau pozitive in aceeagi mdsuri.

Pentru a caractertza dezvoltarea economlca a unei tlri setolosesc indicatori economici care exprima nivelul producfieinationale reale pe locuitor, modificirrile stnrcturale care alr loc inprofil de rarnura si teritorial, nivelul de trai al poplrlaiiei li eficienfautiliz[rii factorilor de productie etc.

Dezvo[torro eionomicld eite i*u,ntiiei dattT re:,tiltatului' de artsantblu al schimbdrilor preponderent poz,itit,e ce survin'.,tn econonxia Ltnei lari tntr-o perioctdci ctnutffi€, retiltat ce se'coracterizeaT,d prin indiccttori ogregati superiori ca niy,el, perictadei anterioare.

in timp ce clezvoltarrea economicf, sLrrprinde transformdrilecantitative, structurale Si calitative care intervin in economiaLrnei tflri, cresterea economicf, evidentraz'a doar aspectele

J.i..

cantitative ale acesteia. exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea, dezvoltareneconomicd presupune crestere economlca.

In ultimele decenii, oameni politici realisti 5i oameni de stiinta din foarte mglte[iiri au lansat imperativul irecerii omenirii la un nou tip de clezvoltare. pe care ilLrdenumit-o dezvoltare umani durahili. O asemenea viziune are caracter global sise baz.eazd pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare econrxrici. sarf,ciamondiala si mediu, itstfel incit sii se realizeze ploeresul uman nrr numai in citevalocuri 5i pentru citiva ani, ci pe intreaga planet[ si pentru un viitor indelungat. invederea unui viiior comtlrt mai bun, pentl-u toate generatiile care coexisti si sesucced la viatd, viziunea dezvoltdrii umane durabile rispunde necesititilorprezentultri, fara a compromite posibilititile de satisfacere a trebuintclorgeneratiiltrr viitoare. Aprecierea acestei clezv,rltdri se realizeazd, prin indicatoruldezvoltirii umane (IDU).

i + Cresterea econornic[ c:ste Ltn con-icept macroeconornic ce caritcte rtzeazdiin expresie cantiiarrvri dinamicaiascendenta a produsului intern bnri pe!locuitt-lr al unci tiiri ?ntr-o anurnitalperioada de timp.i - Dezvoltarea economica estc unifenomen milcroeconomic $i sociai ce;surprinde ansarnblul transformdriloripozitive cantitative, structurale $i;calitative care se produc la nivelul Llnei,economii, inclusiv in conditiile de viati

,ale oamenilor sub influenta conjugatA',2, unui ansamblu de factori interni siex terni.. * Indicatorul dezvoltarii umanei(IDU) un nou indicator sratisiic.colnpozit, iolosit pentru a mi.sura,progresul economico-social corespLrn-tzltor dezl,oltlrii umane durabile. careise compune din trei inclicatori partizrli:lsperanta rnedie de viatii la na5tere, ratade instruire a popula[iei $i prodLrsulintern brut pe locuitor.

Cum se explicl aparitia preocuparilorpentru studiul cre.sterii economice?

,- Ce exprima cregterea economici?- C ilre este indic atoru I m acroeco-

nomic cel rnai potrivit pentru a mdsuracre$terea economicA a unei tirri?

,- De ce in misurarea cresteriieconomice trebuie sd tinem seama deevolufia populafiei din fara respectiva?

o, In ce conditii apreciafi cf, se reali zeaz;'do crestere economici sandtoasa?

,* Ce deosebire este intre creste re.a^economica reala Si cresterea econonricf,nominala?

'Ce avantaje considerali cir poateavea cre$terea economicd intensi vd?

= Ce dezavantaje considerali cd poateavea cresterea economicd extensi v iL?

. Cum explicati cd, in anul 2001 , f atade 1990, in RomAnia, dinarnica nonri-nald a PIB era mai mare decat dinamicarealA a aceluiasi indicator?

* Ce semnif icl un PIB real al uneiperioade mai mari decit PIB nominal alaceleiasi perioade?

. 9. exprim d, dezvoltarea econornic[?', In ce raport se afla dezvoltarea

econonrica cu cregterea economic[?r| Ce indicatori putern folosi pentru a

releva cantitativ. structural si calitativ

dezvoltarea economicd a unei tari?r Ce rela[ie este intre dezvoltareaeconomicd Si progresul economic?

.* Cr.rm explicati preocuparea multoroarneni de stiint[ $i oarneni politici pentruproblemele dezvoltirii umane durabile?

. C-'e cuprinde indicatorul dezvoltariiu mane ?

' Raportul dintre starea actualiumarle durabile.

a economiei rom0nesti si exigen[ele dezvoltarii

de reahzarea unei dezvoltari umanedurabile in RomAnia.

n Pe baza datelor referitoare la variatiaprocentuala anualf, a PIB real alRomAniei in perioada 1995-2004,prezentatd in tabelul de mai jos, analizatisi explicati cauzele evolutiei favorabilesi nefavorabile:

ilii.{ Ii ; i 1"','ri,1',

trii'' {ti,/{.rl,.r,, 1

I Elaborati, pe baza cunogtinfelor pecare le aveti, Lln set de criterii si indicatorieconomici, social-umani gi ecologici careapreciati c5. trebuie folositi pentrucaracteri zarea activitagii si vieIii dinlocalitatea in care studiati.

" Nominalizati problemele grave careapreciati cd, in prezent, ne indepirteazd

Sursa: Anuarul Statistic al Romfiniei,INS, 2005.

{.,. lilurtr.l atiili: lllilctr{}rrcGrurnlice'i,Analiza de ansamblu a activitifii economice, incepAnd cu deosebire din secolul al

XIX-lea, a demonstrat ci aceasta nu are o evolutie uniformE, lineard, ci fluctuantd,ondulatorie, ci. pe langd fluctualii sezoniere, intdmpldtoare, accidentale, cunoaqte gifluctualii care se repetd cu o anumitd regularitate. chiar daci aceasta nu se poate incadrain termene riguroase.

Evolufia unor indicatori economici, cum sunt volumul producfiei, cifra de afaceri,rata profitului, produsul intern bru! rata inflafiei, rata qomajului, volumul investi(iilor

PROBLENIEDE REFLECTI

Anii PIB real % Consumul finaliPlB('/"1

lnvestifii in PIB(/rl

Ponderea sectoruluiprivat in PIB (%)

1 995 71 81,3 21,4 45,31 996 39 82,6 23,0 54,91 997 -6 1 86,4 21,2 60,61 998 -48 90,3 182 61,41 999 -1 2 88,8 17,7 63,72000 21 86,2 18I 65,62001 57 85,2 20,7 68,02002 51 84,0 21,3 69,42003 5,2 84,9 22,2 70,42004 83 86,5 221

ts i.t:;,i':,,ix! lii 137

etc., relevd in mod evident faptul cd activitatea economica la nivel de firmri, ramurd,economie nafionala sau chiar economie mondiali. cunoaste perioade de expansiune qide contractie care se succed cu o anumitd regularitate, denumite stiintific fluctuafiieconomice ciclice*

in economie, ciclicitatea caract erizeazd acea forma demigcare a activititii economice dintr-o tarl in care se succedalternativ perioadele de expansiune cu cele de contractieintr-un anumit interval de timp. Aceasta este vizibili prin fluctuafiiale activit[tii economice in ansamblul sdu, adic[ prin sporireaconcomitenta a produc[iei, veniturilor, ocllpArii forfei de muncdetc., urmat[ de stagnarea sau descregterea acestora.

i*prejuriirile care genere azd, ciclicitatea economicd sLrntnumeroase $i, in timp, &u fost explicate in mod difent, in tuncfiede curentele de gdndire care le-au abordat. Dincolo de toateacestea, se poate aprecia insf, cf,, in ultimf, instantd, ciclicitateaeste determinati de modul specific de evolutie a eficienfei(randamentului) utiliz[rii factorilor de productie. Astfel, factoriide producfie de o anumitf, calitate Si strtrcturf, cunosc, intr-ocombinare datd, o perioada in care eficienta utilizirii lor are oevolutie ascendentd, asigurind expansiune si prosperitateeconomica. Urrneazf, un timp in care randamentul factorilorrespectivi stagneazi sau chiar scade, iar activitatea economici

inceputul unei contractii a activitetiiurmitoare. Este tormat din rnai multe

e I iri;;ii'C CiCltri .i riiiolittic are

ilurata si- ";. . 1:lcitutile s:rle, :i i"t:*! rteosetresctiu, i: iiilt ctlel:f ltef iF i'r-' ilu itvut loc

irr ircccitsi tarl';:ru irt alte tirri.

' ii'?,ii'i!c sunt de,il ,,:t"ittii scurta,,::i:rlir si lungir.

iltlintitatea, i ri : :: i r,i rclcvir un

t-.ti'ietl illare de; r ll c.::';'i,titfC Chiaf

i , i1r'i.: ricl tr rile,-;i;* i.lt ;)ltt'ttl dint.i; ..'t:;isl L'ilt cgorie.

cunoa$te o anumitd contractie, se confruntd cu dificultdgi,impundndu-se inlocuirea sau ameliorarea calitativa a factorilor, schitnbarea unor structuriale economiei (tehnice, tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin deplgite.

Fazele migcdrii ciclice se condilioneazi reciproc $i, in unitatea lor, pregdtesc premiselecare asigurd activitdlii economice continuitate, schimbari calitative ;i progres. De aceea,ciclicitatea reprezinti forma de evolufie fireasci, normali, a activitilii economice,a dezvoltirii unei economii nationale sau chiar a economiei mondiale in ansamblu.

r Care sunt fazele ciclului economic?Ciclul economic reprezint[ perioada de la

economice de ansamblu pAni Ia inceputul celeif aze (cu denumiriditerite in literatura despecialitate Si in vor-birea curentA), fiecaredefinind o anumitAstare a economiei. Unciclu economic idealpoate fi reprezentat subformd grafic[, in carepe ordonatd este sur-prins volumul sauritmul productiei (subforma unlli indicatorsintetic), iar pe abscis5,timpul (figura 10.3).

ECESIUNE PANSTUNE

PERIOA

D

Fig. 10.3. Ciclul econonic

in cadrul miscarii ciclice este. eviclenta ntui intAi taza cle-

expausiune (intervalr-rl A-ts, respectiv C-D), in care, pe fondulLritui proces investi[ionel interis, cresc procluctia, produ.sul in-tei'n t-rrut. gradul de ocLlpat'c a fortei clc tltttitcii, salariile.pr-cfiturile 5i vinziirile etc. l-f-sto o pcrioadI de afaceri prospct'e.cie credit ieftin. de crestere a cursulni titlurilor de valoare etc.Expansiunea nu dure- at,a la nesflirsir. pentrti cd in econonriese face sirntite actiunea Lrnor fiictori ciire iricep s-o frineze(?ncetinirca cre$terii sau chiar scaderea procluctivitatii,reducerea ratei profitulrri, aparilia Llnor tJezechilibre etc.), czr

expresie a epuiz.drri sau a lirnitarii poten[ialului eficienteifactorilor de produc[ie sau a moclalitetilor utilizate pentrr.rcombinarea acestora etc. Aceastir tazd se caracte rtzea'z'a princresterea inccrtitudinii plasanrerrtelor in titluri de valoare.f-luctuatiile cursuriior aL'cstora, scnrnpirel ..{i restriingereacreciitului si a invcstitiilor, care atesti epuizarea unrii anumitpotenfial de expal]siune a dezvoltirii.

Pe parcursuI unui ciclu econonric sunt.sesizaLrile in rnodclar dou[ iilostaze, tlouri stlrr distincte pe care le parcLrr.-qeeconornia: recesiunea (manifestlrile de crrz'a economicd Siclepresiunea). cLrnoscuta qi suh denumirea Ce contractier siboomul (reluarea cre$terii econonrice, indicatd dc int-lexiunileA ii C) si expansiunea. in perioada de boorn, economia are irrgeneral o evolutie tavorabili, fenomenele pozitive fiinclpreponderente; situatia este opusi in conditiile recesiunii. cdndaspectele negative si unele dezechilibre sunt vrzrhiie .,cLr ochiui

liber", iar insatisfacgiile sociale, nemultumirile gi gradul ridicat de incertitudineafecteazd pe scard largi agen{ii economici, lumea afacerilor. dezvoltarea econonriciin general.

in realitate, evolufiile sunt rnr,rlt mai nuangate gi complexe, iar un model general,unic, al ciclului economic nu exist[; nu se intAlnesc doul cicluri economice identiceprin durata sau configuratia fazelor, nici in aceeagi tarl $i nici in tiri diferite.

Dincolo de toate aceste aspecte, este de retinut faptul cii evolulia ciclicir reprezintio realitate a oricdrei economii contemporane, iar fiecare fazf, a sa are un rol specificmult mai bine delimitat decdt in trecut. Asttbl. in taza de expansiune sunt satisfircutefoarte repede unele aspiratii de progres economic, iar recesiunea restabilitir cu utrpre[ mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurAnd restructurarea qireinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltdrii in perioada unnltoare.

+ Existi modalititi de atenuare a Eocurilor ciclurilor economice?De$i evolutia ciclicd are o determinare obiectivi, agentii economici gi guvernele

intreprind mdsuri pentru atenuarea undelor ciclului economic - in special ale recesiu-nii - gi ale efectelor negative pe care le genereazd aceasta. Asemenea masuri sefundamenteazi pe adevirttri formulate de Stiinta economica. pe cunoaqtereainterdependentelor din cadrul economiei si pe o informare promptir si reald asupraevolutiei activitdlii. Prima mare realizare in acest sens apar[ine economistului englezJ. M. Keynes gi dateazf, din deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior,

I l ii

1.1 .,

programele de mf,suri anticiclice aLr deve'it tot mai ample $i

rnai coerente, tiincl cLrnoscLlte ca. politici anticiclice alcf,tuite

in principal clin trei componentc: politica monetar[ si de

credit, politica cheltuielilor publice $i politica fiscala'politica monetarl $i de credit are ca instrumente rata

dobfrnzii. creditul si masa monetari. Ele se aplica diferenfiat,

in funclie de fazele ciclului econornic. Astfel, in boomul

prelungit se recomanda majorarea ratei dobanzii $i se impun

restricfii suplimentare la acordarea cle credite, i ar controlul

asupra nlasei monetare devine mai riguros- Aceste mdsuri au

ca efect frinarea cererii cre bunuri de cons*m ;i a investitiilor

$i, pe aceast[ baz'a, a ofertei de bunuri economice' In faza de

recesiune se urnriresc reducerea ratei dobtnzii, sporirea

volumuhri cle credite $i a masei monetare, stimulind astfel

cererea de bunuri $i investigiile, fa'orizand majorarea

productiei gi a graclului de ocllpare a fortei de munca'politica cheltuielilor publice se axeazd, pe admiterea unul

: l: .i l.; ,, r.lii: i_. l- I I r-l

:r:i ii l-"- r. tl i tf fl i "

" li -,: ;: ;-l,.ili pttl i-

it:itsl-?t"i,L: i:rtcr-1'ritlii: *l siilttlltl i

iri L'iltll1{tllli": 1-:l'ilri--ii;'i-' .',i :',;',' Lj t* iti

'l;ii1 5if SC'

,1:i: lllttltj :lt,'

r i"i r. ,. ;,i i", ii i_,f it { i l'r":

ilir r ii itia'ilnr 5it tli:tr. i riiiiiiiiit{-'ii

,:.,ixij.iitliL. i'anumit deficit bugetar, bazat pe maJorarea' in faza de

-

recesiune, a ctreltuielilor Lf""tuot" de Ia bugetul de stat - chiar printr-o emisiune

monetarf, suplimentarf, - cu scopul de a se m6ri cererea globald 5i, prin aceasta' de

a se impulsiona produclia gi trecerea la faza de expansiune. cheltuielile publice

suplimentare sunt orientate in special spre achizitii de stat, investifii cu caracter

social-cultural si invcstitii in intreprinderi publice etc., astfel incdt masa monetarS

suplimentard sa aib[ acoperire in bunuri economice-reale' . ,^:^:.politica fiscall consti in a utiliza pirghia fiscald in scopuri anticiclice' Astfel' in

faza de recesiune, se recomandi reducerea fiscaliti$i (gradul de impozitare a

veniturilor $i de taxare a consumttlui), ldsdnd mai multe venituri agenfilor economici'

ceea ce are rnenirea sd incurajeze cons*mul 5i investiliile. in faza de boom se

procedeazadereguldIamajorareafiscalit5tii'pentruafrdnacerereadeconsum.Srinvestifiile private. In felul acesta se asigur6, printre altele, 9i incasari suplimentare

labuget.meniteSaacoperedeficiteleaclmulateinfazaderecesiune.Abordateinlegdturalorreciprocd'politicacheltuielilorpubliceqipolitica.Iiscaliformeazdpotitica bugetara a staiului. pin[ Ia inceputul anilor '70, politicile monetare si de

c.eolt,prec,mqiceafiscaldaufostpromovateinmodcorelat,cuscopuldeainfluenlacererea agregatd, in functie de fazele ciclului - fie in sensul creqterii' pentru a

determina relansarea sau expansiunea, fie in sensul stabilizdrii sau temporizdrii'

pentruafrinaexpansiuneaeconomiei'Eleaufostdenumitepoliticieconomlceco cerere, sau politici de tipul "stop and go"'

70 s-a recurs Ia programe anticiclice denumite "mix policy"'

ca ovarea diferenliatd de mdsuri monetare $i bugetare' Primele

vizeazdmenfinereasubcontrolaprefurilor,ainflatiei'iarcelelalte,relansareaactivitdfiieconomiceqiacoperireadeficituluibugetar,prinmisuricares6mentrnainflatia in economie intr-o formd moderatd, care sd poatd fi Stapanita, controlata.

ln

? Ce este crclicitatea din economie?,, Ce reprezinta ciclrrl cconomic,J" cnrn se explica aparitia ciclicitatiivieta economicl'l; Ce faze are Lrn cicln economic?o Cu ce indicato' economici si sociali

putem caracterrza faz,ele unui ciclu eco-nomic ?

* Cum se poate produce,l.pd.sireacrizet economice?

:i:r? -.t , j ,,. Io ia.,. l..ri.j : i2

* Pe baza datelor cri, tabelur de maijos, cLr privire la RornAnia, reprezentati

, Cum se recomancll a fi politicarnonetarii .si de credit in raport cu fazeleciclulr-ri econornic?

Cum trebuiccheltuielilor publice ina ciclului economic'?

slr fiefaza de

politicaI eceslLlne

* Cum se recomandi a fi politicafiscala a unlri stat in raport ci fazereciclului economic?

sociali din perioada lgg6_2004 Siinterpretati moclul in care au evoluat.grafic evolutia indicatorilor economici si

BNR, 2001.

TEXT TEMATICPe baza textului de mai.jos, relineli elementele definitorii pe,tru conceplia lui Keynescu privir-e Ia ciclicitatea din e"oro-i"

. ,,Printr-o migcare ciclicd nu inletegem insd numai cd tendescendente, odatd dectansrt", ir-ii iiiir\tta ta nesfargitsunt rdstumate in cele din^urmd Avem iniiaire gifailut;i'regularitate a surcesiunii in timp 9i a d'uiaiailig"iriif, iri-Existd insd gi o altd caraciertstiaa i'iiii'"" numim

o r i c e r t u c t u a ! i e a i n v e st i ! i i t o r c a re :3 : &: T{;r3{::tr i7"'l'ir3!;ffi:,"corespunzdtoare a inclinaliei dpre coisim;aArg?, ii;;e af,\i:t"rfi" a gradutuide.ocupare. De aceea, rltrydat asuo;;;;;;;i;'iiidl,iiiii"iiJZiJirna innuenteextrem de comprexe, este. foartg pi;in piooaoi! d toate fructualiire, fie are insesiinvestiliitor, fie ate eficienlei marginate, fiiiinui, ,oii a"iiiG"i&iu."J.M. Keynes

Aniilndicatori 1996 1997 1998 1 999 2000 2001 2002 2003 2004Produsul intern brut - variatrianuale (%)

39 -ol -48 12 21 57 51 52 8,3Consum final - total - variatiranuale (%)

70 -43 11 -25 14 63 49 69 103Formarea brutd de capitat fix -variatii anuale (%)

57 17 57 -48 55 10,1

8,8

8,2

8,4

9,1

7.4

10,1

o,lKara gomatutur (%)Ptlo inflalini /01 \

6A 89 104 118 10sI \sLu tttrturtul 1/u,

Sursa: n"ffi 388 154 I 521 4s8 457 34s 22s 153 119

E volu[ia economier uner tflri suttl)acfiunea conjugatd a unui ansamblu

de factori favorabili si nefavorabili ceinflnenteazd, cererea $i oferta de pe diteritelepiele trece prin situatii de echilibre sAr.r

dezechilibru, de tensiuni normale sau normale intre nevoi si resurse.Pentru a cunoaste aceste stAri relative care survin in evc'rlutia unei economii $i,

mai ales, pentru a infelege semnificalia managemenl.ului guvernamental in directiaprovocdrii transfornririlor de sens, normale si de dorit pentru agentii economici cese concureazd pe diferitele piege, este necesar sf, studiem:

A. ECHII-,IBRESt DEZECHILIBREix pcoNovrrE

B. CEREREA AGREGATASI OFERTA AGREGATA

C. PRINCIPALELEDEZECHILIBREMACROECONOMICEINTERNE

CI. INFLATIAc2. $ONTAJUL

Studiul acestor fenomene macroeco-nomice Si sociale vd va ajuta la:

, tnlelegereu raportului dintre echilibrttsi clei,echil.ibru tn evolutia unei econotnii:

, cttttoa;terea semniJicatiei trecerii, pecliferitele piete de la dezecltilibru de nedoritla echilibru;i trpoi lu dezi:chilibre de clorit;

identificarea locului si rolului diferi-telor piege tn ftmctionarea unei economii;

. adaptarea conxportamentelor indivi-duale pe diferitele pieye tn functie clecrrttic:ipcirile pe cure le face{i tn calitate det,iitori ctgenli econolnici;

analiza polit ic il o r tnac roecononxic ecore se promoveaz.d din perspectivcttltdilagementului clezechilibrelor, ctimi-nudrii .factorilor de risc ruajor pe cliferitelepiele ,Ti ctsigtrrtirii premiselor pentru obunci functionare a sistemului economicttt ansamblul scirt.

,j*, * $',"i:I f,iii h,H"{:' ,sI

in economia de piali toli agenlii ecouomici urmiresc sf,-si realizeze intereselecAt mai bine: producdtorii si-gi maximizeze profitul, iar consumatorii si-gi satistacirtrebuin[ele. Echilibrul economic apare ca o stare proprie piegei care se creeazd prinactiunea agenfilor economici potrivit intereselor lor de v6nzatori sau cumpdriitori.Acesta se caracterizeazd printr-o tensiune normala infe cererea gi of'erta de buntrri.bani, capitaluri $i muncd. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie de fapt opiata Si, ca urmare, raportul cerere-ofertd si normalitatea tensiunii sale au in modinevitabil anumite caracteristici distincte la o pia[{ fagi de celelalte. Cu toate acestea.echilibrul pe oricare domeniu se formeazd in strdnsd legdtur[ cu celelalte. Consi-derate in unitatea Si interdependenta lor, la nivelul unei 1ari, activit[1ilor economicegi pielelor specifice acestora le este propriu echilibrul economic national sau echilibruleconomic (general).

II Echilibrul economic este starea spre core tincl pialai bunurilor, monetarii, a cctpitalului f i a mLtncii, precum ,si ,

i:

i niaya nationald tn ansatnblul scitr, atunci chnd cererea estel, egala cu oferta sau cdnd diferenta dintre ele nu depd;este

l1 limitele considerate norntale, nesentni.ficative pentru u.', genera dificulta{i de o anumitd gravitate. i

intrucit deciziile agentilor economici slrnt in funcfie deevolu[ia raportului cerere-oferta de pe pie[ele pe czrre eiactioneazii, rezultd ca real Lzatea echilibrului economic sebazeazd, pe compatibilitatea (concordanta) deciziilor luate dediferiti agenti ecorlomici $i pe necesitatea plrstr[rii valabiliHtiilor in timp, atata vreme cAt nu intervin factori perturbatori.

Dezechilibrele in econornie sunt stirri de tensiune intrecererea $i oferta de pe diferitele piefe, ca de exemplu: pia[abunurilor economice, piafa monetar[, piata rnLlncii etc.

Agregate la nivelul unei economii, ?ceste dezechilibreparfiale se reflectd in modul de func[ionare a intregii vietieconomice $i sociale, ret-lectat prin citiva parametri esentialiai viabiliEtii sistemului economic, cum sunt: indicele preturilorde consum (tPC), rata inflatiei, rata $omajului, indiceleveniturilor reale ale populafiei etc.

Atunci cAnd cererea de bunuri economice este mult maimare decAt oferta, inseamna ca se intregistreazd, un dezechilibruanormal, nedorit de agentii economici, cu consecinfe nega-

pretllrilor, ca tendintfl fireasca a piefei de a apropia sau echilibra

Cdnd ofertele pe piaga muncii sau pe piafa monetard sunt mult mai mari decdtcererea, in termeni specifici, se produc dezechilibre ,,negative", anormale, denedorit de agengii economici. prin consecinlele pe care le genereazd asupra cre;teriigomajului qi a infla$ei.

o ii iir ii .ri.il+:

i-'rli 1i ?i)!llir:f Si

;,:.1"ir-11',tl :1.r- ii!.t i.

I r, ,l.i;1=,'.it i.i * i'lti;.,.';lii r!iir-.J l,,tt"i.-i *"I;i.i-ii-,.i ;. : j,ij iiir l:i1-:,i:il:;1lli.-;iir -i-'l;;il.ii: I,

i 1: i=:': i,-r '::.;.:' i i,l,. i. i , r:-i.l i;.:]i.it';'..;i i- jr

- r:,.t t!ir:.,.*.,!*:1;1.i ai{ii i.irjl

':];u.:i. iitit', 1rt.l'.-i,- i ^,. : , .....;l" :l.: . i.-i:..'i1- rl;ir-'Iili-

ir,i' i. i.iiiit,;i:it.'i r.I,'

1'1-t i;l i ",'-e-:?{lii nr I l' "

1i;::1. ilii iIi ilillt'l-' ;illntii i-;11:i:i'{l-ii jr'-ri. ii-iI i:;tr-t:r*r-,i'tl'r,',j =i l.:l'i:tt lt'-)r)'lr;r,rt.'j'i:q \ t\f{

L'. -

trve asupra cre$terlrcererea cll oferta.

t4_i

Aseneneadezechilibresemaipotiritilnigiintrevenituriie:.lrrillctttttlSicheltuielilebugetrrluidcstat.intreincasirilesiptdliiedin:]'jlcstiJullcadr.ul relaliil<ir comerciale internationale ale urrei t[ri. oglindite ' ':'-ri'hilibrupri*a"r..t,ilibrul bugetar 9i clezechilitrr'-rl comercial ' "iro.zitiv"'

Sunt Si situatii cic dezechilibre care pot ti c,,siderate pozitivc, in anunrite condilii,normale 5i cle tlorit, ca cle exernplu, cind cererea tie muncd tjste lnd mare declt ofefia de

munc5, cel'erea de bani "r," t ui mare de,c-dt ot-efta cle bani. ilcasiuile bugetare sunt mai

mari clecat chelt,.rielile bugetaie, veniturile din exporftlri swlt nlai ntayi decit cheltuielile

pentru importuri etc. Fiecerre cli

prin prisma tunctionalitatii dipoliticilor macroecotrclmice si

Dincolo de toate acestea' aprecleretrebuie consideratf, intotdeauna la niveleconomie, ceea ce este percepllt tlegativ pelltru anumltl ag€li[l i nr,r,.i r]eciteconomici este sau poate ti pozitiv pentru allii' st tnvers Prin irniturilece este, cie eremplu, pozitiva la rtn moment dat pentru o perioadf, i i,,.ru,rn[ unsau permanent o cel:ere cle bani mai mare deciit oferta? ' .:.. ^r-.-*,-,r ^rr^x :;r'l'itit hugetart

ia cei care au bani. Mulfi sau putini. ctti sunt cei cu bant' vor i

iricasa clobinzi rnai mari, tor ei vor putea face investitii si vor li , '" i:::::l:::l'hr.neficiarii veniturilor ce se obtin. Bunurile produse cu itceste ..litgativtt.

investitii ,vor ti mai scumpe insii. pentru ci ,,prepl banilor". adica dobrinda. este mal

mare. Cu*rpiratorii bunuiilor respecti,e vor transfera in buz*narele celor t' b"l'-:]rnai mulgi bani. pentru cd aitf'el nu pot ave t acces Ia acete br'rnuri. Cei care au nevole

cle bani, la dobrinzi mari, vor rata numcroase oporlunitati, i$i vor diminua investitiile,

nu vor mai crea sau vor crea foarte puline locuri de muncai' oterta de bunuri va fiat'ectatd negativ din lips6 de investitii. Pe termen scurt, rneclitt sau lung va avea loc or-edistribuiri sensibila a bogdtiei in societate in favoarea celor cu bani, ceea ce genereazd

i;;;i;ri sociale. incasariie 1a. buget mai mari decit p1[1ile ar ptttea_ ti considerate

cumva pozitive pe termen scurt sau mediu pentru cd situatia se. datoreazd unorrezuhate mai bune in economie, fatd cle cele estimate [a momentul elabordrii bugetului'

titilizat corespunzator. surplusul de incasdri la buget induce efecte pozitive ineconomie. Asadar, se impune sd apreciem dezechilibrul prin dimensiunea, diversitatea

si sensul consecintelor sale, prin preponderenla efectelor cle un anumit sens (pozitiv/negativ), de durata lor, cle natura-qi intensitatea acestota, avdnd pennanent in vedere

ciJchiar pozitiv fiind, un dezechilibru are si anumite e[ecte negatlve.Dezeclrilibrele economice, dincolo de anumite dimensiuni

Consecintele pozitlve se contureiizit in special la ofertalnti, adicf,

consiclerate ,,controlabile", atecte'dza grav toate categoriile de

piefe, precLlm $l economia in ansamblu, ele manitestindu-sesub for ma inflcttiei, ;onrujului $i tnrduttitirii conditiilor tle victld

(r,ezi $i figura I l.l ).Con4itiile echilibrului economic, tn general, au calacter teorettc

din cloud motive majore: a) egalitatea cererii cu oferta se realize'azd

numai ,,in mare", ca tendintd. $i nU in SenS matelnatlc, Cum S-a

presllpLls, pentrlr a face inteleas[ icleea; b) in realitate, economia

i.'; :lii l)l,lgfiLitr t

irtlica un

. 1]i:;i:cltilibrele:t i.,Iilti}',e sunt

i ; r i I .iiirl, solnzfjul'

'iirl autiitirea, uilllitiiltlr de

r iattr-

Forme aleechilibrului

Venituri le (irrcasirile)clin stririniitate =

=Chelruielile

Excedent sau deticital balantei cotnercialc

5i de pliti

Oferta de nlonedd >

> Cererea de monedi(Intlatie)

lrr donrcniulrelatirlor

intemationale

Fig. 11.1. Echilibrul ;i dezechilibrul in ecottomie

nu se afli niciodati in starc de echilibru, decit poate din intAmplare. intotdeauna vorexista surplusuri, de o parte sau de alta. tn conditii normale de flnclionare, piala niciodatanu este ,,goliti" de bunuri economice, a$a cum ar trebui sf, se intdmple cdnd cerereaeste egald cu oferta gi toate bunurile respective s-ar vinde. Piatra ccrre funclioneazei bineeste intotdear.ma plind de md$uri! Din produse vor exista intotdeauna stocuri. iar dinresurse vor exista rezerve. care rf,mdn in afara raportului cerere-ofertd, dar ca nisteconditii ale realizdrii corespunzatoare a acestuia.

Conditiile echilibrului economic se realizeazd ca tendinfd, trecind prin situalii dedezechilibru, determinate de modificarea limitelor resurselor qi tehnologiilor, restricfiilorbugetare ale consnmatorilor de bunuri Si servicii, greqeli de politica economicd generalape termen lung sau mediu, necunoa$terea sau neintelegerea mecanismelor pie[ei etc.

In concluzie, tendinta obiectivi de realizare a conditiilor de echilibru trece, invia(a economic5, prin stiri de dezechilibru mai restr6nse sau mai ample, a cirordepigire necesitS, la nivelul agenfilor economici gi al economiei, strategii adecvatede utilizare a mijloacelor gi de atingere a scopurilor, lisdnd alternativele posibile sase concureze in conditii normale pe piatn. Rolul puterii publice este de a dirija qi dea veghea la inviorarea activititii agentilor economici Ei Ia protejarea puterii decumpirare a consumatorilor, de a permite ca maximizarea profiturilor si se realizezein conditiile imbundtitirii calititii vie(ii consumatorilor.

t 15

i N T TT I],8,\ RI I'tiN T IT UV EI{IF'ILl.,\ItE,\(ItiNOS'l'[N'l'11L0R

. Ili cc conditii rin dezechiliLrru,,negatir"'poate sa coltstituie o prcllri:;ifarvorabili pentru o funcrionalit:-rtcnorntzilii tr cc()nonriei'/

. Arritati c0ncl uit dezechilibrr-r,,pozitiv" porrtc sii reprezinte o situra[ienefavorabild pentrll economie?

o Dati exemple de dezechilibre ,,negt_t-tivc-" din econot-ilia Romi.niei dc dupi 1990.

B. Cererea agregata si oferta agregati*Aceste douii rnarimi se determinl si se urmiiresc, cle regula, Ia nivelul econorniei

unei tiri sau al economiei nationale. Atit calculnl, cit si supravegherea evolutiei lorsau eventLlalele intervenIii cu caracter corectiv sunt actiuni complexe Si trebuierealizate cu acuratete pentru a evita efectele nedorite.

Intelegerea problemelor echilibmlui dintr-o ecouomie presLlpune studiereacorclatiei dintrc producfia interni reala si cheltuielile totale prcvazute.

In cadrtrl unei economii, cheltuielile totale, globale saLl agregirte (Da) sunt for-matc din:

r cheltuieli estimate pentru consum 1C);r cheltuieli estimate pentrLt investitii (I),r cheltuieli guvernamentale estimate (G):r export (E).Suma acestor cheltuieli totale este expresia reitli a cer.crii

agregate (Da), globale, din economie. Dar = C + t + G + EOferta agregat[ (Ya) de bunuri materiale $i scrvicii este

fornrati din productia interna ph.rs importul (x).r Atunci cflnd oferta agregata este egala, in linii generale.

cu cererea agregati, economia este consideratl in echilibru.Rezultd urmatoarele corelatii: * AS,+ FBKf = Ib; plB + X ==f+lb+G+E;PIt] - c + Ib + G + EN; EN - E - X; EN = exporr ner.

m| *,,n",rri

i

()ttrta slobala> Cererea globalar(Presirrnei

Ol'crta glohalir < Cercrea globaLt(Absorbrie)

Oterta dc tnuncii >> Cererea de muncii

(Somq)

! ' Dezechilibrul economiei stare i

iuno.*alA, ,,negativf," $i de neclorit de i

! agenlii economici, care se conc retizeazdiiin cre$terea inflatiei $i/sau a $omajului, I

li, reducerea veniturilor reale ale i

icetlgenilor, in scdderea competitivitatii I

Iproduselor $i serviciilor p; piat[ $il!ir.q,.re; datoriei externe etc '

!

. De ce echilibru l u nei economiitrehuie interpretat ca tendinta'l

' Ce echilibre macroectlnomicetrebuie urmlrite de rnanagementlllgLtvernarltental?

r De ce dezechilibrele in economietrehuie interpretate ca,,negative" sau.,pozitive"',)

o Pentru necesi-tatile promov[rii

unor politicieconomicc

adecvate Ianivelul economiei

nationale, estenecesar calcululcererii qi ofertei

agregate atetprospecti l'

(pentru perioadaviitoare), cflt $i

retroactir'( pentru perioada

trecuti ).i . Echilibrul economiei este starea il--lI I l. . t !irelativd, dinamicd spre care tindeiinteractiunea dintre diferitele pietei .^.ispecifi.., din economia unei [5ri, prini apropierea-eg alizarea cererii agregate

i.u oferta agregatd, ca elemente cezoltarea gi imbundtitirea11113.-

Ftlrrrrareabrutl

r c;.rpitaluluifir (FUKf)

Vuliatiastocul ilor

(+- AS,)

Expor turi (E)Consum (C + C)

Fig. L1.2. Lc'hilibrul gloltal

{ 1i;

r,r.!:iiilil'rr{:ri riiriilcl purtirtorii cererii luali inrpreutiii (menajelc. iirrrtele. guvernui -ti

-iri;': .i r;ir:r'!.i I stririnirtatea) iru venituri 5i pot cheltui pentru a-si satistacr;rgrrrxltt. itt I trebLrinlele pe bunuri materiirle si servicii mai urult clec:iit pro-tcot!!i{!tir. r','r'irrL i duce in mod curent econurnia. Firmele ot-eltante, observ0nd c:ii!iir"rtl i i riitj1:i*u.,l{+t'}.. ,\tr.rn{ii ( i}ir{lii':; rii lrl iltr lrtttctio-ililrc ii ilcestOritllLl nt'c1l;.11)nf it;rltit rlt ?t

i'l:t{i;iit siisirttr I iil; r{iut: u{'ltiliilrirlcr t'r re *grtf a I troferiit itflrcfllltiif 5tu nr.tctls:"1{'i}intcn ttttitt de

! r f)eca oferta agregata este mai ntic:i decfit ce'rere?l: agregatii, ceelr ce cor cspLrnde unei stari cle ahsorbtie, titti

I r,ind ttlt cc produc sau cri ai'putea si viuda cantittUi inai rrl;uii decir ccrle produse in niod cLrrent, iSi vor spori prc)ductia.

contribuind astfel la realizarea echilibrului dintr e prociuctianationala si cheltuielile totale.

r Dac[ oferta agregatri este mai mare decf,t cerercaagregati, ceeir ce corespunrie Llnei sterri tle presiune, aprrtorte in economie care pot restabiii acest ecltilii;r'tr. l-\-rtfci.firnrele, observiind cij o parte din prodLrctia lor nu se vLI vinde,sporinciur-[e -stocurile, nLl \,/or accepta ca aceastf, situatic siipersiste prea rnLrlt. Ele ./or reducc nivelul productie i de Lrunutinrateriale li de servicii pina cAncl acells[a vir e-gala \/olllnrlii

accrerii. In acest tel sr) \,'a restabili echilibrul dintre prccluctiurtqlarr' rlin purtclri reala Si cel'erea respectivd.stuttrlui. cilrc se I nvanA in vedcre cd bunuril economice se schirnhii, st:rcalize:rzii prin I vind 5i se cunrpar[ pe bani, cri oluntul si ntiscarea benilorruasurilc pronlo- I sunt strlins legate de cererea $i oferta de pe pia[a bunurilc,r'vatt dc guienr. i economicc, se ajunge lir concluzia cit echilibrul de pe aceastapiag are o importanli deosebita pentru realizarea echilibrului de pe piata monetarii.

Echilibrul pietei ntonetare este asigurat atunci cind cererea (Dm) ;i oferta debani (Ym) sunt egale gi ambele laturi ale egalitatii sunt in concordantf, cu cererea siof-erta de bunuri economice: Ym = Din.

Dacd se iau in calcul cei mai importan[i tactori care acfioneazd asupra tenneniloregalitdtii. n:lasa monetard (M), viteza de circulalie (rotatie) a banilor (V), volumulglobal al tranzactiilor de pe pia(d (Y) qi nivelul general al pre[urilor (P), aceasti condigiede echilibru devine:

MV = PY. unde: MV = oferta reala de bani; PY = cererea reald cle bani.O conditie de echilibru similarf, existir gi pe piuya muncii. sub forma egalitf,lii cererii

(D,_) cu ot'erta de locuri de muncd (Yr): Y, = Dr.

i . Cererea agregata (Da) - sunra1

icheltuielilor totale care se estimeazd, a se

o Oferta agregaroductia internAateriale $i de servutorul importuh.ri.

tti (Ya) reprezinrealf, de bunu

tiri-t I

prmaj

t-!nIt

ral-I

iiL-_

htINIGLT)S,\R

Lc*!r9I$Jli,- - =- **-

icii obtinute si c

'{':;ilii;llul I I 117

'f' I ?r'l It[',li,\R{ I'liN l't{t/ i [;.rEI{.'Ii' \ltli,\'J r'{;\(}5T1\Tfi,L()R

+ Ce reprezintI cheltuielile totale(globale, agre-qate) intr-o economienationala /

s Ce cuprinde producfia nationalAreal[ (oferta global[, agregata)?

" Prin ce se caracte rizeaz'a starea de

echilibru la nivelul venitului national?

' in ce situafii se poate af]a venitulnational real fata de cheltgielile totale es-tinr ate?

o Care este conclitia de echilibru pepiata

^monetara?. in ce constA caracterLll relativ sattabsolut al echilibrului economic'J

PII()BI,Ii}I,\lil,, Ii [:l Z( ) [. \"\-l'

" Pe baza datelor din tabelele cle maijos, calculafi $i interPretati:

a) cererea agregata $i evolutia ei;

b) oferta agregatti si evolutia ei;c) exportul net $i evolLUia sa;

cI) ponderea datoriei externe in PIB.

Utilizarea PIBrnld. lei Preturi curente

Formarea PIBlndicatori

Ani PIB(rnld. lei pre! curent)

lmport(mil. EUR)

Datoria externia Romdniei(mil. EUR)

Rezerveleinterna!ionale

brute ale RomAniei(total mil. EUR)

1 995 72.135,5 7.327 4,284,0 2,051

2000 803.773,1 13.140 1 1.162,6 5 205

2004 2.463.716,5 24 258 18.119,6 13.144

Sursa: Ruport anual 2004, BNR.

C. PrinciPalele dezechilibremacroeconomice interne*

Printre fenomenele de dezechilibru, inflatia 9i gomajul sunt deosebit de importante'De aceea, trebuie si le inlelegem gi sd qtim cum pot fi menlinute in limite controlabile

Si contracarate, spre a ne bucura de binefacerile dezvoltdrii economice'in acest sens, vom studia:

UtilizareAni

Consumulfinal lnvesti[ia bruti Exportul(mil. EUR)

1 995 58.662,4 17.510,0 6.1 12

2000 692.532,9 156 491,1 11.2732004 2.137.013.7 549.997,8 18.935

Sursa: Anuarul statistic ui Ronftnei, INS ,2005.

118 f'-r'/t i ii!,: i-tr :;i ifi' :,t:t lti lifu ru i it yr.:r ;t it ) tn i ;;

Cr. InflatiaInflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei,

carc poatc fi sesizat prin doua tendinte majore, qi anume:crestet'ecl ,( etwruliz,tttri, setnibild a pretLtrilor si sc'dclerea putcriide c'uttlttirtre a buttilrtr.

Intlagia apare cind. indif'erent clin ce cairzir. in raport cu un rnoment sau cu o perioatlildin trecut, se formeazi o ciifbrenli intre volumul masei monetare si cantitatea de bunurisupuse vinzdrii" iar in cazul cd exist;i, aceasti dilbr"entir crc$te astf'el incAt pretr.rrile crescgi valoarea banilor scade. Efectul poate fi rezultatul unor imprejurdri variate:

r cre$tc cantitatea cle bani, lar cea de bunLlri este constanta:r :icade cantitatea de brtnuri, iar cea de bani este constanti:I cresc cuntitatiie celor doi [ermeni, dar banii nlai mult deciit

tnf,rtr.t rile:

. Crestercirgen e raliz:"ttlievitlentii apreturikrr

o Impre.iurfrigcnerate rt cinflatie

r creste r:antitatea de bani. scade cea a mirfurilor:r scad cantitIlile celor doi rernteni, dar banii mai pufin.

o lndicerc I 'imensiunea inflatiei

preturilor si *rt.rl Nivclul inflltiei il putem rcleva recurgind dircct Ia celeirr,atiei j dou[ consecintc majore pe care acesta le are sau la elemente

! colaterale, indirecte, numai parlial semnificative.Prinra fatetl a irrflaliei este cresterea generalizata, substantiali a preturilor, care

mdsoari inflatia prin indicele general mediu al preturilor (din economie) - IGp.Pc'ntru un bun cconotnic, indicele pretului (Ir) se calculeazi ca un raport procentual

intre pretul slu actual (p,) si cel existent la r.rn airumit moment din trecut (p,).

i, =# x too = ###" too = tz5vo

Despre pretul bunului respectiv spunem cii a crescnt cu 25ck, a crescut la 125c1.sau a crescut de 1,25 ori.

Pentru economia unei tdri, aprecierea infln{iei se face pe baza ratei infla[iei. Aceastareprezintd, de fapt, indicele general mediu al prelurilor, calculat ca raport intrevaloarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in pregurile anului curent (tr) $ivaloarea acelorasi bunuri la preturile anului anterior (t) minus l, daci se exprimlrca numir intreg sau zecimal, sau minus loOo/o, dacd se exprimd in procente.

In teorie 5i practicl, pentru a exprima inflafia, se consideri c[ mai relevanteste indicele preturilor bunurilor de consum sau indicele prefurilor de consum.

Tabelul ll.1Indicele preturilor de consum in RomAnia

recedent = 100

7071 g 33 076,9 I 52.624,2 111 767,'l 237.504.5

Sursa: Artuttrul stutistic ul Romfrniei, 2()0t si 2005, Rrtprtrt ttttual 2004, BNR.

t19

Rata inflatiei este krarte utiiei pentru comparatii pe tan. perioade

si zone, pentru stabilirea obiectivelor politicii monetare, a miuimiisalariilor: Si pensiilor sari itrclexarea ilcestora etc.

Scaderea puterii de cumplrare a banilor sau a unitatiimonetare, cealalt[ fatetzi a inllatiei, are loc concomitent cLl crestereapre[urilor, ct]nstir, in esenta, in scaderea cantitAfii de bunuri carepot ti cump[rate cu o unitate rnonetara si se exprim[ sub formaindicelui puterii de cumparare a hanilor (IPCB).

in cilre: IU = ntesa n-Ionetard;IGP = indicele general mediual preturitor.

Irlxturtplu:in anul 2000 (momentul t,), lnasa monetard in circulatie era de 100.00U de

miliarde de unitrili rnonetare, tiincl superioard anr"rlui precedent cu 20.000 de miliardeu.m.. iar inclicele general al pregurilor era de 1557o tala de anul 1,,.

IPCBint,=w =80'6470l55Vu

Aceasta inseamni ci puterea de cnutpiirare a unei unitili monetare in tr reprezintd80,64% rlin cea existentf, ir.r to san ca a scizut in t, lali de tn cu l9,36cic(l00Vo --80'64vc\'

cauzele inflatieio lntlatia are

cauzc nrultipledet'icitelor bugetare qi ale balan[elor de plali externe, cresterea costltrilor, cresterea salariilortdra acoperire in sporirea productivitalii muncii, sc[derea productiei de bunuri materialeqi scrvicii sau rimflnerea in urmi a acesteia fatii de evolutia masei monetare etc.

Pentru inlelegerea inf'latiei. cea rnai mare impclrtant[ o are curloa$terea moduluisf,u de declansare $i desfd$r"rrare.

Intlatia, ca oriuc f'enomen conrplex, este gelterata de cauzemultiple. cunl sLlnt cresterea excesivi a credituluri, acoperirea

in acest sens. punctul de pornire il reprezinta dezechilibrulpe care it march eazil inflatia intre masA monetarl exceden-tara si volumul bunurilor gi serviciilor.

o l]uterea dect"rnl p:lrare abanilor scade

atunci cf,ndi ntlatia creste

'Spiralai nflationisti

Incliferent decauzele care gene-reazrd acest dezechilibru, excedentul demasi monetar[ de care dispun agentiieconomici reprezinti, de fapt, o cererede bunuri $i servicii nesatisfacut[-ActivitAtile economice existente pot aveasau nu capacitatea de a spori volumul bu-nurilor si serviciilor la nivelul cererii

- o Excedent demasil monetare

crcstci'i a\ t:::].u"sulurilrlc ---=---- ctll)lprrurca salirriilor

Fig. I 1.3. Spirulu inllutie'salurii

t {-lr-'t"L'i'r: tii'irunu rilt{i} tt ti lt r ir,'l'i I t:5 ll t i s i':i:.: rl t il

o Inftrati* diinr prl rt

1sfJ

nesatist'ticute. Cu cit reactia de aclaiptare a ofertei la nivelul $i

strllctLrra cererii este de mai scurtd duratzi, cu atdt se restabilesternai repede echilibrul. Darcd. din diterite motive - insut'icierrtat'actorilr:r de proctuc[ie, imposibilitatea de a rnirri eficrenta k:l',progresul te'hnico-$tiinlifir: lent etc. volumul bunurrilor si

serviciilor riimine iir nrrur masei monetare, aceastn situiriie determinir o crestere a

prelulilor si scirtlerea proportionali a pr.rterii de cumparare a banilor. concretizinrlastfel prezenta inflatlei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau sciderea volumuluifizic al hunurilor economice in raport ctr variafia veniturilor, deci cudisponibilititile blneSti existente in economie (in proprietatea agentilttreconomici), este decisivi pentru instalarea stirii de intlatie.

ln af,ari de mecanismul descris, care este propriLr intlaticiin[erne, generate cle procese care Au loc in economla Llnet tltn.extsta sl rrecanlsme ale inflatiei importate ce se interfereaziicll cele clintiti. an)ptificinct tenomenul intlationist. i,r acest sens,i]tentioniiin ca atit bunuriic economice importate. cA[ gi prcturile

lor intrd irr calculul indicelui prelrrrilor tarii importatoare. Dacf, pretul bunurilorimportate este nrai uiere decdt in trecut sau decit in tara importatoare, consumulacestor bunuri itr ecrrnomia importatoare va avea ca urmare cresterea costurilor.

Se ctrirsidera cal () economie este sdndtoasd Si evolueazi in parametri normaliatunci cinr! ritmul de creste!'c qi structura PIB si/sau PNB pe locuitor evoiueazd inpas cLr masa ll-ronetn|a din ecclnonrie (aflatir in posesia agenlilor economici).

Politici si rnasuri de protecfie sociala gi antiinflafionisteInflalia are consecinte econonrice care afecteazi direct sau indirect intreagii

societate. iar, cum s-a pLltut ren'lerca mai inainte. si relatiile economice externe aleunei lari. Consecintele sunt recep[ionate in primul rind de agenlii economici atiali in

. I situalia cle curnpiritori, pentru cd ei trebuie sir facd ta15 cregterii. .:"'.".-""" "'" i preturiior determinate de infla1ie. De9i, in ansarnblu, reactia lorrntliltlel i .rt. negativd. modul in care ,,primegte" fiecare valul inflationisteste diferit. intrucit pr()pa-sarea cre$terii prefurilor nu este uniformd in timp gi pedomenii, iar situatia lor economici la momentul impacnrlui este si ea diferita. Adesease apreciazii ca cei mai loviti de efectele inflatiei sunt agenfii economici cu veniturimici gi fixe. pentru ca ace$tia nu pot compensa pe seama altora pierderile lorprovocate de cresterea in timp a prefurilor.

Sub incidenla inflatiei cad, in al doilea rAnd, economiile agenlilor, pentru caputerea de cumpiirare a banilor scade qi, odati cu aceasta, resursele lor se diminueazirin mod relativ.

Dar inflafia nu actioneazi numai intr-un sens, cel al efectelor negative.Numeroqi agenti economici, in conditii de inflatie, pot obfine avantajesubstanfiale. in aceasta situalic se atlI ilebitorii, care la contractarea creditelorprimesc sume ce reprezintir, in func[ie de pregurile existente atunci, o anumitirputere de cumpdrare, iar ia restituire sumele respective reprezinE. in conditiilcprelurilor rnajorate de inflafie. o putere de cumpdrare mai micf,. Agenlii economici

!51

carr: isi convertesc Cisponibilitatile blnesti in monedele mai stabile ale altor [6ri si letrausfornt[ 6upl-i irn tin:p ia ruoncdi nationala sunt si ei tlantaiati, intlucAt cfutigadif'erenta clintre rata iullatiei internc (rnai rnare) 9i cea a nronedei straine (mai micd)'

Lista et'ectelor intlaiiei este mult rnai 1ung5, iar pentru cii ele ac{ioneazd in sensuri

ctil'erite, se rastidng asupra vielii ecottotnice prin cre;terea rnstabilitdfii ;i prin cautan febrile

iile a_gentilor trctlrlonlici i,r-' a dirlintta etectele sale negative sau de

a se sllstrage lor'.

Din aceste cautliri s-alr niisclrt politici si mlsuri economice

cle o ,lLrrc c,-)nrple:iittr.e, care sc pot impar[i in d'urd mari grLlpe:

a) de aperare sau protectie a agentilor economici impotrivasc[clerii puterii cle cLtrnpr=rr'rre a banilorl b) de diminuat'e si

o \litrtll'i clc

ilr'r;i,.lrii;: fAtl"f dCL l'cut: ir in{laticri

cre$terii preturilor $icontrol al inflatiei

. .\ I lsuriiir- rii:itiituare

hi c()lltrrll:ri inllrrtiei

(antiinllationiste).Dinprirnagruplderrr.isur.i,ceamaiinrportantiiprindimensiunilesaleeste,

flra indoiala, indcxarca. Aceasta constituie o crestcre procentuall sau in sumeabsolute a vcniturilor ageulilor economici, indeosebi a salariilor qi pensiilor'lunar, trimcstrial sau semcstrial, astfel incfit si acopere partial sautotal cresterea

preturilor gi scirderea puterii de cumparare a banikrr, generate de inflatie' Dinaceastii grupd mai f,-,. parte si [t[te mlsuri, ctrm sunt: creqterea dobirnzilor plititefentru icongmiile pastrate la institutiite financiare, acordarea dc cornperisafii

ie cirtre stat $i iltreprinderi pentru salariati, pensionari si alte categorii alepopula{iei, subventionarca prefurilor unor produse pentru a le rnentinc constante

sau pentru a creste nrai lent etc.- in n doua grupa se cuprind mdsuri care, pril natura lor, contribuie Ia retacerea

echilibrului ecorlomic- deteriorat de inflili", tlctionandconcon'liter,t atLit asr-tpr: rnasei mortetare, cat si astlpravolumtrlui bunr-rrilor $i serviciiiol'.

Asupra rnasei monetare se ilctioneaze pentru diminuare prin:I cresterea ratei dob.tnzii creditelor acorclatc de biinci;

r nrdsuri care contribuie clirect la restringerea masei monetarelr ,jngheprea'' (men[inereir la acelasi nivel) a salariilor qi preturiklrlr echilibrarea bugetr'rl'-ri cle stat si a balantei de pldii externe etc'Dintre masurile care vizeazi sporirea bunurilor economice, cel mai tjecvent

utilizate sunt:r dezvoltarea activit5tiior productive cu scopul de a mdri oferta de bunuri 9i

servtcll;t dezvoltarea proclLrctiei cle noi hunuri $i servicii;r schimbarea $i aclapterea structurii activitdfilor economice

otertei de volumul si structura cererii de butruri econontice.

Desigur, se mai practicit si alte misuri, dar niciuna nu are o

aCliUne ,,purlr". aCiC[ nU Se repercu teaz'a nLlmai asupra unuiacliltre cei cloi termeni ai clezechilibrului ;i nici nLr are numai efecte

de un zrnumit gen (pclzitive Sal.t negative). De aceea, impotrivainflatiei se prornoveazir intotdeauna ,,pachete de masuri", caretrebuie astfel concepute incAt si se completeze cflt mai bine, pe

termen mediu 9i lung.

in vederea aproPierii

t 52 3'i r!t.tr,r'/l ilihru it! et,ottotiiir,C,. gomajul

Existii ntai rntrlte nrorlalitdti de a cielini 5ourajul si. ?n functie de ele. rnai rnuitc.tilrme tlt: colnenstll'tue. TOa'.e aceste deiinitii caracterizeazir insii sonra.iul ca o starenegativr a econouriei carc. al'ecteaza o parte tlin populatia activi disponibilrprin neirsig*rarea locurilor de munci. Someri toni toti cei apti de munci, darcare nu giisesc de lucru. Ei reirrezintii un surplu:; de fbrfr de muncd in raport cunu,rirrirI cekrr angajati i'n cor*li1il cle rentabilitate inrpuse cle economia de piagd.o Oferta cle I Potrivit acestei definitii, sunt someri toti cei carc aumuncl este I tnregistrate cereri tle anga.iare sau toti cei ale ciror cereriprai mare I n-au fost satisficute pSna ta sfhrsitur fiecarei luni, indiferentclecit ccrereu I riacl solicitri locuri de muncii permanente sau temporare. cua" *un"A - | timn de munca partial sau deplin si daca au loc de munca,rrrullcit I -I dar cautii altul mai adecyat aspiratiilor proprii.

Foarte cunrtscutii este si definilia somaiului clati cle Biroul Inter.natiotral rl MunciitBIvtr - organizarie crin sjsternu! Natiuniro;'il1;: 1':"r1.:t:'ffi:;::l :l"Y:H:contnaratii. str'rdii si analize du prolil pe baza infbrrnatiilor furnizate cle tarile membre.ar'6ncl cra scop mai h,.rna cunoaste:'tr atiit a fenornenului, cfrt si a experienlei incomhaterea sir. Potrivit acestei d.'finitii, estr somer oricinc are rnai rnult de l4 ani siindr:-pline$te concomitent urmitourelL' c()ilclitii: este flpt de muncd: nu munceste:este tlisponihil pcntru o lllunc{i saiaiiarti sau nesalariatiu cautii un loc cle ntuncir.Aplicarca acestor criterii ailu':c nrrrlte clurificilri. clar nu inlirturil total riscul de aerclude din riinclul sonlerilor irnunlits pr'i:ioane care cle fapt rr-au unde rnunci.f inin<l seama de linriteie unor a\ernenea del'initii, itevine clar faptul ci rndsurarea5ttntaiul'i nu este decnr o proLrlem.i de estimare cit mai apr()ape cle realitate.Potrivit acestei inierpretari, sunt considerati someri: persoanele concediate siftirir alt loc tle mttnc5: persuanelc in ciutarea primului loc de muncd (absolvenli aiil:r'atanrtntultrr secundar. profcsional. universital.); persoanele (de re-sula temei)c;'tre' tiupi o intrerupere volunterar a acti!'itdtii. solicith reluarea acesteia; persoaneleocttpilte cti timp partial. temporar sau sezonier. eilate in cautarea ur-rui loc de muncictr tlLrp coutplet; persoanele care si-au pier<lut clri au renuntat la statutul anterior(lucrirtor independent. patron. hrcrirtor t'anrilial neremunera:) si cauti pentru primadatal un loc rle muncfl salaritt.

Sonrajul se caracterizeazd prin:o Ctrracteristici I . nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima absolutale qomajului | ;:1 nut:dt.ai 'somerilor --si .relativ - ca rata a somajului(Rs), carcuratii uneori sub rbrma raporturui procentuardintre numiirul sonrerilor (S) si populatia ocupati (pO), iar alteori ca ranortintre numarur e,rmeriror ,r r;o;,,iiiiffi; ilTrirffiiJil,ii:"" ca raport

Rs=--S rlool Rs. S- PO ' -' = po xlOo'r intensitatea cu care se manifesta. daca prcsupune pierderea locului de muncdsi incetarea rotala a activitatii (somaj totar) sau numai diminuarea activitilii depuse,

1-{-i

cu sciderea duratei siptlminii de lucru si diminuarea corespunzdtoare a salariului(qomaj parfial);

r durati - perioada de la momentul pierderii locului de muncd sau dirninuareaadtivitiitii depuse pAnd lir reluarea normali a muncii;

r structura sau conponenta pe categorii de vdrstd, nivei de calificare. sex. rasi etc.$omajul se formeazf, pebaza a doui mari procese: a) pierderea locurilorde munci

de catre o parte n populatiei ocupate; b) creqterea ofertei de munci prin realizarea, decdEe noile generagii, a vdrstei legale pentru a se putea angaja 5i afirmarea nevoii de a lucraa unor persoane apte de muncd. dar inactive pAna la momentul cdnd decid sd se angajeze.

In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determini, sedistin-e mai multe forme sau genuri de qomaj, dintre care se mentioneazd: a) gomajulciclic sau conjunctural, cauzat de crize;i conjuncturi defavorabile, trecitoare, darcare se repetd la intervale de timp mai lungi sau mai scurte; b) qomajul structural,determinat de modificarea structurii economiei pe activit[ti, ramuri Si subramurisLib incidr:nta evolutiei ncvoilor, crizei energetice sau a altorfactori; c) somajul tehnologic, format ca Llrmare a inlocuiriivechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si a resffangerii locurilorde munca prin reorganrzmea Lrnor activitati sau firme.

Cel de-al doilea proces genereazf, $omaj din caLrza stf,riieconomiei, care, prin nivelul dezvoltdrii, dinarnicS, structurf, $ialte caracteristici, nLr poate asigura crearea de locuri de muncl

o I-'rtlcL'segtncra f1)ii t-c rIc

q{i rila.i

. I;rlrnxil dt:t{ } nt il"i

in pas cu cre$terea of'ertei de muncd.$omajul este considerat, in primul rAnrl, o expresie a dezechilibrelor existente. in

prim-plan este situat dezechilibrul de pe piata muncii; gomajul se iveqte cind pe aceastdpiafir oferta este superioard cererii. tn conditii de echitibru, pe piala muncii orice individcare clorcgte sir se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gdseste un loc de muncisi nu va exista gomaj involuntar, adicl nu vor exista oameni care si nu se poatlincadra in munci daci urmiresc un astfel de obiectiv. Poate exista insf, qomaj voluntar,oameni care nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prinnegocieri colective, determini diminuarea cererii de munci, pentru ci apreciazinivelul salariilor practicate ca fiind neremuneratoriu sau pentru alte motive.

in al doilea rind este amintit dezechilibrul pietei bunurilor Si serviciilor, qomajult-rincl astfel considerat consecinta unei productii de bunuri economice int'erioare cererii.Ratiunea majord a acestei insuficienle a ofertei tine de inexistenta sau insuficientacapaciti-rgilor de producgie. tn acest context, gomajul decurge din insuficienta resurselordestinate capitalului ca factor de produclie, in raport cu mina de lucru disponibilS.

Analiza gornajului, ca expresie a dezechilibrelor economice, conduce la concluziacd dezvoltarea economico-socialii echilibrata nu este insogitd neapdrat de lichidareasomajului, dar creeazd condilii pentru a fi men[inut sub control.

Rata Somajului in Rominia, in perioad a 1994-2004Ani

lndicatori1 994 1 995 1 996 1997 1 998 1 999 2000 2001 2002 2003 ! 2004

Rata $omaiului (%) 109 95 66 89 103 118 84 6,2 84 74 6,3

Sursa: Anuarele stctti.slice ele RontAniei, ;,999, 2002, 2005.

Diminuarea ,sonrajului si a efectelor sale

$onrajul pune cloui rnari problcme, foztrtc actuule prindiinensirinile- rsi inrplicatiile lor: pe termert scurt, garantareaunui venit nrinirn pentru gomeri, iar pe termen mediu -si luirg,asigurarea locurilor de munci pentru rliminuarea acestuit'enoingn.

Modalitatea cea mai utilizati de garantare a unui vcnit minim pentru qomeri esteajutorul sau indemniza{ia dc gomaj. Ponderea acesteia fatii de saleuiu gi perioada penti:rrcare se plSteqte difera pe tari. Cine l'lu reu$este si se angajeze in perioada pentru care seacordd indemnizatia de somaj igi pierde dreptul de a o incasa; acelasi L"rcru este valahilqi pentru cei care se angajeazd inainte de expirarea perioadei respectivc.

Garantarea r.rnui astfel de venit constituie o preocupare pentru toate guvernele.organizagiile profesionale li sindicale, pentru ci realizarea sa intimpind rntu'i diticultdti.cum sunt: limita fondurilor care pot fi uiilizrte ir: acest scop. necesitatea practicarii unorsisteme de acordare cdt mai echitabild, nemuitumirile celor carc contribuie la formareafondurilor respective qi trebuie sd dea sume tot mai mari. necesitatc'a stabilirii unuiasemenea nivel pentru acest itjutor, incAt si nu genereze suficientl sau multumire inrdndul gomerilor, ci sa-i incite pennanent la incadrarea in munca.

Ac[iunile care vizeazd solutionarea problemelor qomajului formeirzd obiectulunor reglenrentiri care, in ansamblul lor. sunt cunoscute sub denumirea de politicisau misuri pentru dirninuarea ;omajului (vezi figura il.4).

Dintre acestea se remarca in mod deosebit cele care tintesc$omajul, pregatirea, calificarea qi orientarea celor care cautiun loc de munc[, pentru a putea face fati noilor tehnici $itehnologii; facilitatile acordate de stat pentru crearea de noiintreprinderi care ot'er[ locuri de rnunc'a: dezvoltarcel activitziqilorpublice, clt toate c[ in acest dorneniu se pLlne conconriteut $iproblenta rationalizarii torlei de mlulcd.

POLITICA

l. lndemnizafii (ajutoare) pentrua somerilor.2. Orientarea indemnizatiilorsomerilor in viata activi.

O mare importzmtA au dobindit in ultimii ani misurile pentru Itrecerea la noi frlrme de angajare: pe timp parfial sau cll orAr , ,i'r,

nedetermillata), stagii pentrtr operatii specifice de foarte scurt

timp etc. De reguld, asemenea mf,suri au ca rezultat asiguratea*nor salarii maimici, determinf, scir,Jerea costttlui salarial al firmelor;i de

acceptate 5i praoticate de aceste-e.

Diminuarea sensibili a qomajului rdm6ne, desigur, rezultatul realiziriiqomajului carc vizeazl

irii si calificirii, Ia care se

active sau Prin rePatrierea

Pentru toate organizatiile sindicale, este deosebit de

irnportant[ men[inerea locurilor de munca pentru cer carelucreazf,,, iar aceasta constituie adesea obiectul tlnor negocieri

colective foarte dificile cu patronatul. Statul intervine in aceastA

problemI indirect, prin mf,suri de reglementare (legi) '

Obiectivul pastrarii locurilor cle mLl ncf, fi gurea zd, in revelldic[ri le

tuturor sindicatelor.Masurile pentru diminuarea $omajului si ameliorarea condiliilor ,

cle viata ale celor afectati de $omaj, dar $i ale celor activi princre$terea indenrnizatiei sau ajutorului de $omaj, prelungirea perioadeiacesteia gi asigurarea unor conditii mai bune de asistenfl sanimra $i de

salariilor, inldturarea rnarilor discrepante clintre salarizarea barbatiloretc. figr,rreazii si ele printre revendicirile sindicale care se bucura de

larg.

aceea sunt

pentru acordareaodihn6, cre$tereagi cea a femeilorLrn sprijin toarte

,1i'-i:' "--"''"' ,iEili*-it,{.}t\{i :, 1 :'lI':?l"r[1-r't''! -1 '11! ti:'r:.; --_- --.-

i u Inflatia este un dezechilibru de ii

.ansamblu al economiei, care se;,i, manifest[ prin cre$terea generahzati,,;continuf, a pre[urilor $i scdderea puterii i

, de cumpArare a banilor $i a veniturilor i.'

:l'.jt1"9:-4_-ylqglgl____" _*__-._,_._r

'!-a'|F'i'--.J#_r"l

i;"-To*uJui ;;t; ,n" dezechilibru'i macroeconomico- social, caracteri zaL

iprin existenfa unLri excedent de ofertS.'

id. muncf, ce nu-$i glseSte ocLlp areaiadecvatA, ca urmare a unei cereri deimuncd scazute.t,; --. .,-.,--

1. Reducerea duratei (saptEmanaie) a rnuncii.2. Repatrierea imigranfilor.3. Programe de rnunca cu timp redus si atipice.4. Scdderea vArstei de pensionare.

D EZVOLTAR EAECONOMICO-SOC IALA

ADAPTAREA LA MEDIULECONOM IC

1. Adaptarea pregatirii (calificarii) fo(eide munca2. Cresterea productivitdlii, recucerirea pietelorinterne si externe.

RAT IONAL IZAR EAMUNCII

A FoRTETDE MUNCA

Fig. 11.4. Politica de diminuare a somctjului ;i de utilizare a foryei cle muncd

1.{Ir !',;'J t iiiitt'i i ;i, iu -.,:,i. ;! ! ii lt ri ! { fi !,!,,{)tt t t iti.! ;

{\; i.1{i_ii i, I{{ i,l:\ 1,lt{.I i,_'ii I 3. j i ,ra it. i_ ,tt'i"art 1". 1i'a.I I'','{ v'tIi: ,. t r i .1 : f i_.r-ii

e Curn se explici aprtritia intlagiei?u Prin ce indiczrtori apreciem intensi_

tatea inflatiei?" Ce semnitica[ie are spirala inflatiei _

sal arii ?

" Cum poate fi tinutl sub control inflatia?'Cum apreciali politicile din tara noastrf,

de combatere a inflatiei?. Cum vi raportati dumneavoastra la

actuala inflatie din [ara noastrf,?* Cum se explica formarea poma.jului?

E Care sunt formele ;omajului con_te rnporan ?

ii Ce dezechilibre economice exprimaqomajul?

* Care .sunt prinr:ipalele mdsuri pentrudinrinuarea gomaj ului?

I Cum se pot garanta locurile clemuncd pentru cei af-lati in activitate?

* in ce constri superioritatea investi-giilor I'ati cle alte mrsuri pentru climi-nuarea gonrajului'J

PROBLENIE,DE REF'LECTIE

s Infla(ia, ca obiect al negocierilordintre sindicate, guvern Si patronat.

* Consecintele inflatiei pentru bogatisi sdraci.

,!) i.,) ,{ } i, tr Y,' '\ Y r-I ,+.. "rt jl i.,:?.i:,

e\?.' I: tl rs \ r r.' { .i'trt, :.1.{ {,4,ri.,.i i

' ln leglturl cu economia unei tf,ri secunosc urmdtoarele inforrnatii statistice:

+ PIB al anului t,, in preturile respec-tivului an, este de 100.000 de miliarde u.m.;

u IGP in t, fa[I de ro este de L70Vo:* IPC in t, fafi de to este cle lgOVo;* masa monetara folosita pentru tran-

zactionarea bunurilor in t I este de150.000 de miliarde Lr.m.

Se cer:a) rata inflatiei calculata cu IGp;b) rata intlagiei calcularf, cu IpC;

. Somaj ul, ocuparea cle inal tdproductivitate si cu salarii adec vatepentru implinirea bun[starii Llmane.

o $omajul si perspectivele tinerilor infara noastri in etapa actualE.

c) puterea de cumparare a banilor infunctie de IGP;

d) PIB real.* Monito nzali timp de o saptamdnl

unul dintre coticlienele locale si notatitoate anunturile de cereri $i oferte demnnc5,. Grupati cererile, respectivofertele dupi:

- domeniul de activitate;- nivelul de calificare cerut/oferit.

Ce concluzii se desprind din anahzacomparativd a cererii Si ofertei de munc6?

:4'e'.\,'E'{-l E.,4lN t{,il#hi {}h,[t[][{ H= 1.{'il.A':*

nf n economiile de pia[a modcrne.Istatele joaca un rol consiclerabil. ce

decurge din insagi natura lor. Statul reprezinti administratiilepublice qi este format din ansamblul institutiilor politice qide guvernare ale unei [iri, autoritnfile centrale qi locale,precum gi institutiile publice create de acestea, pentru a dacurs doctrinelor din care se inspira qi valorilor ce corespundmajoriteti: clectoratului.

Amplitudinea Si intensitatea prezentei statului in econoinieaLl reflectat in timp alternantele doctrinelor pre[erate,schimblrile regirnurilor politice si ciclurile (periodicitatea)alegerilor generale. Toate acestea ne permit sd observf,m cdprezenfa statului in economia fiecirei tlri are caracteristic ispecifice care in esenta lor se asearnirnii adesea cu cele etlealtor state.

Pentru a cunoaste si ingelege in ce constar-t rolul $i semnificatiile prezentei statuluiin economiile tdrilor in condiliile actuale. in capitolul acesta vor fi analizate:

t

A. IPOSTAZE ALE PREZENTEISTATULUI iN ECONOMIE

B. STRATEGII, POLITICI$I TNSTRUMENTEECONOT{ICE

C. BUGETUL DE STAT

Studiirtd acest capitol, vefi putea sd:l. cuttoG$teti J'urmele prezentei

stcttul,ui tn econctmie, care smfi scopLtrilectce.steiu ;i tn L:e ntdsttrci .se rettli:.eaz.ci;

2. tnyelegeyi ce.eq ce trebuie sd facciSi ceea ce poate sd fctca .statul clento-cratic tn econltnia cle piaYa:

3. analiz,ct{i s;i evalua[i strute I i ile,poiiticile ;i instrurnentele folosite de stattn dorueniul economiei.

l-rI'l'1"

tfl+.Ittrtiri

Modalit[tile sau formele prezengei statului in economie suntcle fapt acfiunile pe L:are acesta le reali zeaz.a ca agent'-eco-nomic sau mai precis ca un grup mare de agenti economicispecialtzali pe diferite domenii de activitate. Asemenea aciiLrni,desi sunt extrem de conrplexe, din punct de vedere economic.inseamnd procluc[ie si ocupare cle forta de nturicd. in acestsens, statul este producitor-anga,iator.

n La nivel macroeconomic, statrrl realizeazd, servicii a c5.rornecesitate deriva din ansamblul economiei unei tlri. pentru aasigura cadrul juridico-legislativ necesar si buna tunctionare aacestuia, ameliorarea Lrnor dezechilibre generale, dezvoltareaeconomicd, inlaturarea unc)r diticultili ce afecteazi segmentemajoritare ale populafiei etc. Pentru a crea cadrul normal alactivitlgii economice, statul isi asumf, rolul de titular unic deemisiune de monedf,, promoveazd in mod democratic legi -Si

alte reglernent5.ri ce trebuie respectate de tofi a,-qentii economicigi impune aplicarea lor, realtzeaz'a toial sau parfial infrastructurzrnecesari activitatii economice (Sosele, c,f,i ferate, retele decomunicatii etc.), garanteaz'a si protejeazd proprietatea, asiguricondiliile pentru exercitarea liberei inigiative, redistribuieveniturile percepind impozite ;i taxe de la agentii econornicicu venituri peste un anllrnit nivel, acorddnd ajutoare $i subvenfiipentru altii indreptatiti de situagia lor, asigurir secLrritatea Siapdrarea tarii etc.

" La nivel microeconomic, statul asigurd servicii nemartarepe care Ie presteazd pentru indivizr sau gnrpuri locale prinintermediul administraliilor publice locale (primarii, pret-ecturi

Si altele), furnizeazd. gratuit bunuri de folosin[[ colectivd locald.In aceastd ipostazd, nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau

coproprietar al unor firme-intreprinderi, biinci, societali de asigurare etc., intrucdtacestea sunt unitAli economice autonome, iar activitalile lor au caracter comercial,sunt realizate chiar de ele Ei nu de componentele structurale ale statului.

in timp, prezenta statului in economie ca producdtor-angajator a cunoscutperioade de extindere qi de recul. in ultimele decenii este evidentd tendintarestrdngerii acesteia, dar pe misurd ce economia se dezvoltd qi devine mai complexd,iar autonomia unitdtilor economice pe baza proprieHtii private se consolideazd, seafirmd prezenta statului ca regulator public in economie. Aga au apirut autoritAtide reglare independente tot mai numeroase: Consiliul audiovizualului, Consiliulconcurenfei, Autoritatea de reglare a comunicaliilor electronice gi poqtelor etc. Acesteinstitufii administrative intervin in mod profund in funcgionarea activi6tilor de acaror reglare sunt rlspunz[toare gi trebuie adesea sd confirme compatibilitateacomportamentului diferililor agenfi economici cu normele regldrii activitdtii dindomeniile lor sau sa impuni sancfiuni pentru nerespectarea normelor respective.

r59

lpostazele prezcn(ei statului in economie se bazeazir pe realitatile economice,sociale qi politice din tiecare tara. Astfel, prin modalitatea de a funcliona li limitelelor, pielete obliga statul sa. intervin'i pentru a realiza alocarea resurstlor nemarfarepe care ele n-o pot tiice ser-r pentru a restabili concurenla alterat[ prin intiactiuni peiare ele nu le pot sauctiona. Existenta unor nevoi i:olective obliga de asemeneastatul sii se implice in proclucerea san asigurarea bunurilor corespunzdtoare. in plus,odatii cr.r dezvoltirrea, sporesc nevoile dc servicii si bunuri trentarfare. in specialpenrru educatie, iar cAnd acestea nu sunt rentabils pentru invesfitorii privali, trebuieiatisfacute cle stat. Urhanizarea atrage, la rdndul situ, cregterea interven$ilor dereglementare $i mdte$te costurile administratiilor publice.

Prezenla statului in economie, de;i este necesari, nLl corespunde intotdeauna qiobiectivelor urmirite. Statul rezoh,i atlesea annmite probleme mai prost decdt agenliiprivali, uueori genereazir iniustilii, etaleazl rigiditati care impiedici arlaptarea laschimbare $i greutaiti care jeneazd initiativele creatoare de bog{tie Si locuri de munc6-De aceca. an apirut reacfii advelse la prezer-rfa sa in economie 5i. oriclnd devineposibii, se actioneazf, pentru privatizarea cliferitelor segmente sau activitdti realizate destat. Uleori, reactiile adverse au lost radicale. Astfel, pornincl de la doctrina potrivitcitreia economia clc piala este incompatibila cu prezenta statului in economie, s-a sustinutexcluderea statului din viata economici, provocind diticultdti evolu(iei ulterioare. Statultrebuie sa se implice in econornie atdt c0t este nevoie in perioada si in conditiile date.

Limitele impliclrii statr.rlui in economie sunt impuse de:r raportul de interese dintre cc'i pro si contra acesteia:r proprietatea privatl care prin natura sa presupune libertatea de actiune;r {elirnitarea pecisd 5i corecti a st-erei cle acfiune pentru toate verigile organelor

adnrinistratiei publice de stat.Oricare ar t'i gracllrl de implicare a statuitri in econornie,

trebuie retirlLlt ca ta baza societltii capitaliste se at'liproprietutea privatar, capabilu sa determitte o func[ionareeficientir, c-oereotl a ansambtului econcfmiei nationale.

o { r: rpXictlrett,l, :i iir t: c0Il()-

: ,' i:rtl\ insotitari,: ntu,junsuri qii'r:::{ttii ildverse., ,r ,1.. ' ii"i iit [0rme

l"Lldicale.

' ' Siat - "o.nurnir

e g;;;;i;t p..fi i

lunramblul institutiilor politice $i d. i

iguvernare dintr-o Iard, autoritatea:icentrald $i local6, precum $i institutiile i

ipublice create de acestea, pentru a da i

icurs doctrinelor din care se inspira si ii

ivalorilor ce corespund majoritltiilI

:electorale,. Dlntre acestea tac parteiintotdeauna pre$edinIia [lrii, parla-

'mentul, guvernul $i ministerele,

Stutttl ?n t{'()n{ttnin de itirfi&EF.'+-*t... l$ i

! {;i}*-!ceieai

:t

icirculafiei mijloacelor de transport,lliturrinatul public, apdrarea etc i

if-t ?u'l'It t li.,\t{I P{.1}i'fIq.ii'/ \' titttF'tc^'\I*tr.{,ci c tii\i {)5"1-1N'['[.]L0lt,

' Considerati ci implicarea statr-rlui irreconornle constttLlre o necest tateobiectiva? Justificati riispunsul pe careil dati.

I Care sunt modalitalile i*pliciriistatului in econourie prin care se asigurafunctionarea mai bunf, a acesteia inlocalitatea in care aveti domiciliul?

il Cum poate statul restrAnge (limita)fenomenele negative, aparute pe piafa,care altereazd concurenta?

r Ce arg-rrmente aveti pentru a sus[ineca prezenta statului in economie nll esteintotdeaLrna o solutie iclealu'.) Exempliticati.

n Care trebuie si fie atituciirtea stittuluifata de agentii economici care nLlrespect6 regulile comerciale?

o Enumerati cAte trei abateri aleunitatilor economice de la regulileconcurenfei si ale cumpdrdtorilor de Iacompoftarnentui pe care ar trebui sa-l aiba.

i *;'' i i 4.n i='r""t - :,4 iltlllCfl-t"

. intr-o economie m oclerni.considerati c[ implicarea statului in viataeconomica:

a) este nelimitatd, dar bine-venita;b) trebuie sd permit[ realizarea nor-

mala a intereselor;c) este lirnitata;d) presupune respectarea unor reguli

de cdtre agenfii econonrici;e) trebuie rcahzatd, prin pirghii eco-

nomico-financiare;f) presupune rezolvarea unor pro-

bleme grave cu care se confruntaeconomia respectiva;

g) este inadmisibila, daca presllpuneSi interdiclii;

h) este posibil[, dar nu este de dorit.

. Necesitatea implicarii statului infunctionarea ecorlomiei are caracter:

a) predominant subiectiv;b) predominant obiectiv;c) predominant aleatoriu.. Limitarea implicarii statului in

economie este determinata de:a) nivelul cererii I

b) nivelul ofertei;c) existenfa 9i ponderea proprietAtii pri-

vate;d) autonomia organelor administra-

tiei de stat;e) optiunile rnajoritagii agentilor eco-

nomlcl;0 existenta bugetului de stat.

Prezenta statului in economie este un fenomen complex, care

se derule azd, in mocl organizat, coeteut, in caclrul unui sisteurlormat clin strategii, potitici 5i instrttmente economice.

o Strategiile econornice reprezinta obiectivele careurmeaza sa fie indeplinite pe termen mediu si lung conside-rate determinante pentru realizarea intereselor vitale aleforfelor politice qi sociale dintr-o tara, pentru programul lorpotitic. De exemplu, strategia nationalf, de dezvoltareeconomica a Rom0niei pe termelt mediu, sustinutf, de toatefo4ele politice din tari, are ca obiectiv fundametttal ,rcreareAunei economii de piafn funcfionale, compatibile cu principiile,normele, mecanismele, institutiile si politicile tiniuniiEuropene".

Strategiile sunt necesare ir-r viala ecortomicf, pelttru cit,,fixeazd" ceea ce este dtrrabil si de irnportanff, generalf,, iar,pe o asemeneA bazd., agenfii economici li fortele politice isipot orienta si concepe nrai bine acfiunile lor. Cu toate acestea,

din variate motive, nu toate tiirile dispun de strategii ,,inac[iune" seu gata de a fi pllse in practica. Ceie utai dezvoltate

tari au si cea mai bogata experientf, in elaborarea Si apiicareastrategiilor ecoltomice, fapt confirmat de rezultatele foar[e bunepe care le-au obtinut.

Dup[ sfera dc cuprinclere. strategiile econontice pot fi:a) generale sau nafionale - rellr]esc ansanrblul obiectivelor

pentru economia unei tiri intr-o vrzlune unitara,, Pecoirlponentele avute in vedere;

b) pe domenii sau sectoriale - prevld obiectivele pentrurunnl sau cdteva domenii sau sectcrAre ale economiei considerate

deosebit de importante pe termen lung.Dat fiind orizontul de timp al strategiilor economice, in decursul realizdni lor pot

surveni adaptdri, preciziiri, modific6ri potrivit situagiilor noi care apar, progresuluitehnicilor de previziune in economie 9i in functie de eficienga instrumenteloreconomice la care s-a recurs. Obiectivele operalionale in ceea ce au ele cel maiprofund rf,mdn insd valabile pi pot fi aduse la indeplinire de forfe politice diferite,potrivit modului lor specific de a acliona.

Politicile econornice exprimi in esenfi tintele ce trebuieatinse in economie, precum qi mijloacele necesare realizariiIor. Se baz eazd, pe doctrinele for[elor politice care detin puterea,adaptate la condigiile existente, Si pe interesele Si valorilecomune electoratului, care au sus[inut fortele respective sf,

acceadl la putere. Fornluleazd obiectivele strategiiloreconomice si identifica mijloacele necesare realizarilor.

o Ill'ezentllstatulrri i+:i-,il(iIt{}t"? 1i i

l;, r;;{lt'ltllttirtr iiqtratcgiilttr qi

r,,,iiticilor pri nfolosi rc ii

i. rIrtrrnnentelot't't: o no nt I ('{"

Itdecvatt -

o iitrntcgiil.tj{- i, ii { r}l1igg ftlCVt-.;

rihiectivcl*- *r ! t i ruhilt" .\ i

rli: irlrpUrtatti;iga rtrt'itlii derlSC -

iii1lt 1ic terln+.'r3zi,,:,{iiu Si ltulr;"

. in tinrp.strategi i l.'

i;:i'r]tt0ttricg suntadaptate lu

situatii lrexiste rr t e.

. Politirril*:*i*{}rtontice au si

cit carlrc tr r'istoric evident.

I {t-'li ft7

Instrumentele sau nri.jloacele economice sunt resurse detoate genurile, procedee tehnice, modalitlti de a actiona lacal'e se recrlrge pentru a aduce la indeplinire tintele stabilite

- prin p<lliticile ect)I'totttice. Sunt depenclente direct de stai'eaeconorniei si dc poteniialul tehnic:o-$tiintit'ic al celor ce lecvalue'azd, Si le folosesc. Bugetul de stat (format clin bugetulcentral si bugetele localc), creditul, sistemul de impozitc sitaxe, rcstrictiile vamale tarifare si netarifare, programareaecorlonrica etc., precllm .!i resursele de toate genurile care suntnrobi lizate ui orientate cu aj utorul lor conr;tituie asenleneainsl.rumente sau mijloace.

Preocuparea statulu i pentru elaborarea Si real tzarea rleprogrante L'conomice pe ansamblul econorniei sau pe clomeniidu' mare irnportatrtir a clevenit o realitate deterrninata deiumultireil si profunzinrea dificulthtilor din econornie, irlcortditiile cre$terii interdepenclentelor rlintre t[ri. A apf,rut dinnevoia acutf, de a asigura cocrcnIa. coirrpatibilitatea ..si

conrpletnentaritatea in actiunile agentilor economici de tolrtt-rgenurile, relevfind prezenta statului ca regtrlator public innrod cAt se poate de evident. Prin elaborarea programelor.constituirea Si alocarea resllrselor necesare acestora. apoi prinurmS.rire a realizarii prevederilor stahilite, statul dezvolta diteriteactivitf,ti care solicita forta de muncd adecvat preg[titn.clovedindu-se a se implica gi ca producator-angajator.

Programarea nu inrplici obligativitatea din parteaagentilor economici de a urma o anumitii cale sau de a renuntala libertatea lor de actiLlne. Are caracter orientativ-informativ1i, de regula, incitativ, contine recornand[ri qi mijloztceer:onomice care ar fi bine s[ fie utilizate Ei la care se recLrr-qepentru a stiutula inscrierea agenfilor economici in tendintelede evolufie a economiei retinute prin programe ca fiind celemai indicate.

Progruunared, ca formd a prezenlei statului tn economie,nu este noud. S-a dezvoltat foarte mult dupa cel de-al DoileaRazboi Mondial, mai ales tn Fran[a, Spania, Belgia, Olanda,

i Anglia, Japonia $,a. in aceste ldri au fost tnfiinyate organisme: statale specializate, investite cu atributii tn acest sens.

In prezent, progralnarea economicd se practicf, in toate lArile cu economie depiafd, insd in modalititi diferite pi cu rezulrate diferite,

Programarea econonricir nu reprezint[ o alternativd la mecanismul economiei depiafd. Ea se constituie intr-un element complementar al pielei pe care se sprijini 9ipe care incearci si o apropie de o funclionare normald, mai eficienti.

f't i -* : i,.s'Il iili t'i/ t i' i.r t^i"\i, i p 1. "

J l- 1 '' j- l:'i l-i ! , 'r

(- r: , Orizont de timp - perioada, durataiiA. valabilitate a unei strategii sauiipolitici economice, a unui plan sau al:..'iunei programdrt econolrlice.

I, ,. Obiectiv operational scop ce j

itrebuie onomice, I

iav0nd d pentru i

id.rrol si lung, ilintruci vitale ale i

itortelor politice si sociale.

n In ce con sti Lltilitatea strategiilorpentru economia unei tarri?

c Pe ce baze se poate elabora opolitic[ econornica viabiia?

+ Identificati in economia Rominieitrei obiective posibile pentru elaborareaunor strategii sectoriale.

n Care considerati ca pot fi cele maimari neajunsuri ale politicilor economiceaplicate in RomAnia dupa 2000?

a Sub ce formf, considerati ci s-a im-plicat cel mai activ statul romAn ineconomie dupa 2004? Explicati de ce.

. Programarea economicd nu urmi-reste:

a) ridicarea competitivitatii;b) combaterea inflatiei;c) ie$irea din crtz'a;d) diminuarea liberei initiative;e) inlaturarea efectelor negative ale

polu[rii.Alegeti rdspunsul corect. Ar-.eumentati-1.

4

a: Tinti - obiectiv. scop prtrv(rzLrL rrr r

politica sau programarea econornicd, ce!trebuie realizat.

I

Programare economicd - elabo- |

' rare a u nor p I an uri s au progrante d e,dezvoltare nationald, zonald sau locald,ipe anumite domenii sau sectoare. inlr"derea rezolviirii unor problemei social-economice foarte importante, cu'implicatii arnple.

PROBLENIEDE REFLECTIE

* ldentificati, sub aspectul contirlLl-tului, diterentele existente intre caracterulorientati\', incitativ si in[orlltativ alprogramdrii.

.E Cle avantaje ar putea oferi progra-marea economicd pentru diferitecategorii de agenfi economici?

o Programarea economicf, are:a) un caracter eminamente obiectiv;b) un carActer eminamente subiectiv;c) un caretcter aleatoriu;d) atat o determinare obiectivi, cAt Si

Llna subiectiv[;e) o tendin[i de diminr-rare a interven-

tiei statului in economie.Alegegi raspunsul corect. Argumentati-I.

L.#dt'.E*.

TEXT TEMATIC

,,Din punctul de vedere al reformei. rolul statului este dubtu. Administralia destat constituie una dintre componentele majore ale probtemei; tot ei insd iiincumbd un rol centralin remediere. Ea este o cauzd a dezvoltdrii inegale, ainegalitaliiin distribuirea venitutui, a repartiziirii financiare a resurselor fubtice,a degraddrii mediului inconjurdtor €i a unor reglementdri fictive sauincompetente. gitotugi, administra[ia de stat trebuie sd fie pivotut remedierii...,,

John Kentteth Galbraith, ,Stiintra econot?ticci ;i irtteresltl pttblic,,Editura Politicf,, Bucurcsti, I982, pp. 3 t l- _125

Pe baza acestui text, precizali:. ce semntlicagie i se conferd preienlei statuhri in econonie?. care sunt neajunsurile preientei statului:?n economie la care se face referire?t cum se pune ?n qtiinta ecorutmicd si tn p:ractir:d problenru interientriei statulttitn economie?

_ Este principalul mijloc sau instrument utilizat in politica economicd in toate tdrile.Prin intermediul sdu. prezenta statului in economie dobdndeste caracter generar.Bugetul de stat reprezinti un tablou. o baranti cu doui pn4i - venituri gich,ertuieri -. fiecare dintre acestea fiind detariati pe capitore.adica pe surse de venituri 5i obiective ae cnirtuieli. se' stabiie;te de regurd anticipat pe un an (care poate si c<lincitlisau nu cu cel calendaristic). Veniturile si clieltuielile sunt infuncfie de evolulia care se estrrneaza cd o va avea economia.Potrivit metodologiei oficiale cle elaborare gi urmirire aexecutiei bugetului de stat in Romdnia, veniturile acestuia secompun din:

a) venituri fiscale:' o:#ffi',,"".f,*:::,";j.;#;Romdniei, al regiilor autonome erc.;

c) venituri din capital - diu valorificarea unor bunuri alestatului;

d) incasdri din ranrbursarea imprumuturilor acorclate.

Cheltuielile bugetului de stat au urnrirtoarele destinatii:a) servicii publ ice geflct&lu-,b) irparare. ordine publica Sic) acfiuni social-culturale;

slguranta:

dt servic ii de dezvoltare puhlicii,e) actiuni econonrice;D alte actiuni;g) impntmllturi acordate Si alte plati.

Atit in etaborarea, cat :si in execritia bugetului, se rrrmareste oechilibrarea celor dou[ p[rti - a veniturilor ctr cheltuieliie. Ingeneral. in teoria $i practica econornicit sc consider[ cd unbuget echilibrat exercite un efect neutru asupra economiei.Daca insa totalul cheltuielilor depirgeste verritr"rrile, bugetul estedeficitar. Pentru a sustine totusi cheltuielile fArI acopenrc invenituri, sfatul recurge fie la imprumLlturi (internr: si externe).fie la emisiune de bani fara acoperire in bunuri Si servicii (inflatre). fie la amdndouisolutiile. imprumuturilc ficute pentru acoperirea deticitutui bugetar reprezintidatoria public5.

Efectele deficitelor bugetare asupra econonriei difera in functie de mirimeasi durata lor. Cincl deficitul se manit'esti pe termen scurt si nu are dimensiuni prearnari, poate avea anumite efecte stimulativc, dar dacd se perpetueazd timp indelungatsau daci este rnare, are efecte negative sigure.

in cazul in care veniturile depdqesc cheltuielile. bugetul este excedentar. Pesteun anumit nivel, considerat minirn, excedentul bugetar are efecte negative asupraeconomiei, intrucat lasi nefolosite sau amdnii folc.rsirea pentrlr mai tArziu a unorresurse financiare care ar putea contribui la sporirea producliei de bunuri si servicii.

Ceringele economice qi sociale tot mai numeroase qi mai mari cdrora statul trebuiesd le t'ac[ fa@ au determinat o tendinti de cregtere a resurselor financiare mobilizate gifolosite prin buget. Calea de asigurare a acestor resurse o constituie cresterea frscalitirtii(impozitelor). Impozitele mai mari diminueazd insi resursele pe care agentii economicile-ar folosi pentru consunul perst'rnal, pentru a-si largi investiliile qi a crea noi locuride muncf,. Invers, diminuatea impozitelor ar face irnposibili realizarea unor programeecononrice si sociale guvernamentale sau locale, ceea ce ar atrage numeroasenemullumiri.

Incidenfele impozitelor qi taxelor asupra economiei '' ' :' l''rconduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceput :::': .' ::t

:'incit si asigure un anumit echilibru intre veniturile care Ierimf,n agenfilor economici dupi impozitare ;i cele preluatede stat, si-i stimuleze pe cei care ac[ioneazii in economiepentru a realiza venituri tot mai mari gi si aduca la bugetul de stat sumele de careacesta are nevoie. in fara noastni, in ultimii ani, bugetul a tbst permanent defrcitar. caurmare a mai multor cauze, dintre care re[inem: evolu(ia economiei nalionale subnivelul estimErilor luate in calculul veniturilor bugetului. utilizarea veniturilor bugetarepentru realizarea unor obiective cu eficienfi sc6zu6, cresterea exacerbatd a costurilor

I {t7i ': r.r

. : : - ,!i, tli a,.I

I

sociale ale reformei inadecvat concepute ;i aplicate, evaziunea fiscald si economiasubterani. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentul tdrii la propunereaguvernului $i devine lege. iar execu[ia sa este obligatorie.

Realizarea urrui buget excedc-ntar este un t'enornen pozitiv, determinat de faptulcir economia {irrii a evoluat in anul respectiv cu rezultate mai bune decit se prevdzuse.

i , Yenit fiscal - sunra incaszrtii la bugetLrl

iA. stat sub turmi de irnp ozlt sau taxf, ce

ir. aplic[ direct asupra venitului agentilorleconornici li rie irngrzit indirect ce se aplicaiasupra conslrmului 1or.

i " Venit nefiscal - surnii incasatzi laibusetul cle stat nlr ca irnpozit, ci ca

iobligalie srabilirar pe alte baze.I . Accize - taxl ptartitii cle consumatori.'

Llcle in preturile Llnor

ci-lrora este depusir

' 4 Evaziune fiscal[ - sLlstragerea de la:plata irnpozitelor gi taxelor cdtre stat., .., Economie subterani - activitatileeconomice clandestine $i ilicite care se,sustrag de ia plata impozitelor gi cele ale:cdror dimensiuni $i efecte sLrnt .-qreu deevaluat.

rtiilor b[nesti pe care $i le asumA statulcAnd contrac teaz'd inrprumuttrrile interne,gi/sau extenre.

o Sc[clerea impozitelor percepute de laagen[ii economici determina:

a) cre$terea salariilor;b) cre$terea posibilitatilor: de realizare

a Ltnor programe sociale guvernamentale;c) positrilitatea cresterii investitiilor

facute de agentii econolllici;d) reducerea numflrului locuril'or de

munca:e) crearea posibilitatilor de realizare a

unui buget excedentar.o in care dintre situatiile de mai jos

poate sa aPu[ datoria Publica?a) cirnd veniturile sLlnt mai lllari dec6t

cheituielile bugetuiui de stat;

b) clnd statul recurge Ia inlprunttttilnpentrtl acoperirea deficitului brrgetar;

c) cand cheltuielile tnai mari decAt ve-niturile sunt sus[ipute prin emisiune de banifara acoperire in buuuri economice;

d) carrd ntl se itrcaseaz[ impozitele dela populatie:

e)cAndsefacinvestitiiprivateinaltetdrt.

+ Existn dou[ modele generale cleinrpozitare. r.rnul progresiv (odata cucresterea veniturilor contribuatril ilorcre$te Si impozitul), iar altul cll impozitunic (pentru tofi contribuabilii, incliferentde venitul reali zat).

- Care considerati ci este cel mai bunmodel ?

q Cum pot influenfa impozitele eco-nomia nationala?

4 Influenta cheltuielilor bugetului destat asupra economlel.

& Multitudinea impozitelor si taxelorpracticate in Romdnra.

, Functiile datoriei publice in econo-mia modernd.

u Cu ce rezultate, cum ar fi bine sd seincheie executia busetului de stat intr-otari?

* Semnificatia evolufiei ponderii (Vo)deficitului bugetului general in produsulintern brut al Romdniei in perioada 1995-2A04, care a evoluat astfel:

- Care credeti cd estedes tolosit in Europa'?

- Care credeti cir ar flpentru RomAnia?

- Ce este bine dacamodel ?

modelul cel nrai

modelul potrivit

se aplica primul

PROITLEVIEDE REFLECTIE

1 995 1 996 1 997 1 998 1 999 2000 2001 2002 2003 20042,9 41 39 41 40 35 34 34 15 59

Sursa: Calculat dupa Anuarele statistice al Ronrdniei, 1991 ,2002,2005.

- Ce ar putea ti rdu daca se aplica aldoilr:a model?

cLl cxterionrl. Sr-rb:;tanta &cei.irfi- i-*latii o1'orrnL'irZi irr rnod cieosebii rchiurtrui.Schinrhurilc dc bnnrrri, servicii Ii cel)itahiriform eaz.i pia&r nrondiala.

Pentn-r a intclege importar:fa si rroc[ii in cure ac:earstA functioneazii. vom stuclia:

Schimburi economice intre persoane sau grupuri de persoane din dif'erite giri auavut loc din cele mai vechi timpuri, dar se consideri cd piafa mondiali a inceput sd setbrmeze in secolul al XVI-lea. De existenta sa propriu-zisd se vorbegte de-abia de lasff,rqitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XX-lea, cdnd schimburile au cuprinstoate [drile si au atins dimensiunile, regularitatea gi diversitatea care le-au impus ca atare.

Existenfa pielei mondiale se datoreazd. mai multor cauze, dintre care mentiondm:a) diferentierea inzestririi naturale a firilor cu factori de producfie. Aceastapermite larilor si facd schimb atfft cu factori de produclie, cit $i cu bunuri oblinute dintransformarea lor; b) nici o fari nu poate s5-qi asigure toati gama bunurilor, inpermanentd crestere. de care are nevoie. astfel incdt, in acest scop, trebuie si recurgdla schimburi cu alte tdri; c) diviziunea internafionali a muncii - specializareadiferitelor economii nafionale in producerea anumitor bunuri cu eficienti ridicati -obliga ldrile si facd schimb pentru a-qi satisface mai bine trebuinfele.

Existenfa $i dezvoltarea rapidi a piefei mondiale decurg din avantajele giposibi[tn(ile pe care aceasta le oferi fiecirei firi participante.

Fig. 13.1. Necesitatea participdrii la piaya mondiald

Schimburile de pe piala mondiald se realizeazi in conditii de concurenfi, princonfruntarea cererii cu oferta agentilor economici din tari diferite. Acestea suntde asemenea afectate de discriminlri qi restricfii pe care Ie practici anumiti agenlieconomici intre ei sau le promoveazd. oficial tdrile din care ei provin, din motivepolitice, economice, militare, sociale etc.

Piaga mondiali nu este unitarf, gi nici omogena. tn functie de caracteristicile bunurilorcare formeazi obiectul schimbului, distingem: a) comerful internatio-nal - schimburilede bunuri gi servicii care au loc intre agengii economici din toate tirile; b) piafainternationali' a capitalurilor - ansamblul plasamentelor de capital realizate de agengiieconomici in alte liri decdt cea proprie, sub forma investiliilor directe, imprumuturilorgi cumpdrdrilor de titluri de valoare etc.; c) piafa mondiali a muncii - migragiaintemafionali, temporard sau definitivd, a fortei de munci, cu scopul de a se angaja casalariati; d) piata interna-tionali a schimburilor valutare - totalitatea schimburilorde monede nationale sau ale altor 1i{ri pe care le fac agengii economici din toateldrile intre ei; e) piafa produselor gi tehnologiilor de virf - schimbul de bunuri deinaltd tehnicitate dintre agengii economici din toate larile; f) piala mondiali aschimburilor clandestine qi ilicite (sau piala mondiali neagrl), practicate cu bunuri

A. I'ORNIELE PIETEIN,IONDIALE

lt. C0MERTUTINTERNATIONAL

toate tlrile

Studiirtd ucest capitol, veli putea:.td inrele geti si .rd ,iolositi notiitnile

L'tt L'(.lr( ,11' Opere,LZd pe pritttCt ftlon(liLld.si pe czntpoilentele sule;

s(t ttci tttsusiti princiytolele c,riterii deo.prc t' ie re u e.t'i c'ientei cot nertului e.yt(,- rior,Ii u rrtctdului tn cui'c fimc.tirsnto;d picttcrvdlttltu't\ in luro no0.\tr(t.

dintrc agentii econornici din

De ce este necesari participareala piata mondiald?

Pentru oaprovrzronare

mai ieftini

Pentru a accede laceea ce nu produce

Pentru a ob[ineproduse

9i tehnologii noi

Pentru a extindepie[ele

de desfacere

Pentru a ob[inevaluta necesara

importului

C. PIATA VAI-UTARA

interzise vinzirii-cumpdriirii libere saLi cu bunnri sustrase regimului vamal, taxaiiisi impozitdrii prcvizute de acesta.

Pentru agentii ecoi-romici, ca si pentru tiriler din care acegtia provin. este foarteirnportantA cunoa$terea tuturor tbrrnelor pietei mondiale, dar mai ales a celor in carc-s-au irnplicat ciirect. ir. acest sens, sunt fbane serrrnificative: capacitatea cle absorblie(cumpdrare) a plclei, el'aluarea influengei dit-eritelor t'enomene economico-sociale sipolitice, cunoasterea concurenfilor si produselor lor etc.

' Care sunt cauzele care au . Care sunt caracteristicile cele maidetenninat constituirea pietei mondiale? importante ale mediuiui economic pe, in ce constau motivitiile participdrii .u.i il ."pr.rinti piala mondiala'?agenfilor economici din dilerite tari lir Care sunt prioritf,tile cunoasteriipiata mondiali? pielei mondiale pentru cei careI Care sunt formele pietei mondiale? actioneazi in cadrul sdu'l

schimhul sau comertul cu bunuri gi servicii dintre toate frrile formeazacomerful interuational. Nlirimea acestuia este relevati, de regLrld, prin cxporturile(importurile) mondiale. in cadrul comertului internafional, sumi valoricd a bunurilorgi serviciilor exportate de toate t[rile este aceeaqi cu a importurilor lor.

Exportul reprezinta vdnzarea de bunuri gi servicii produse intr-o {ari citreagenfi economici din alte tari. Importul este cumpdrarea de citre agentiieconomici dintr-o tari de bunuri si servicii produse in alte tari.

Exportul, ca gi importul, poate fi: r vizibil, ceea ce inseamnd cI obiectultranzacfiilor il formeazd bunurile tangibile; r invizibil, cAnd obiectui tranzacliilor ilformeazd serviciile.

fn prezent, se extind mult mai rcpede schimburile de servicii, brevete silicenfe, turismui, transportul qi consignatia internationald, asistenta econornicf,si tehnico-stiintific5, adicf, schimbul de bunuri invizibile.

Interesele tdrilor Si ale agenlilor economici nafionali care participd la comerlulinternational s-au concretizat intotdeauna in adoptarea unor reglementilri nalionalespecifice pi realizarea unor asorduri cu alte tiri, al cdror continut poate fi:

1. protecfionist, prin care piaga interna este apdrati sau protejata de concurentaintemafionali. folosindu-se taxe vamale ridicate, plafonarea importurilor si alte obstacole.Taxele sau tarifele vamale sunt sume pldtite de consumatorii nalionali gi incasate destat, calculate procentual la valoarea fiecdrui bun importat Ei adrugate pre[ului devinzare al acestuia, mirindu-I, astf'el incat frdneazi importurile. Plafonarea consta instabilirea cantitdtilor maxime admise pentru importul unor bunuri sau categorii de bunuri.Multe tdri mai recurg adesea la exigenfe de calitate, de protec{ie a mediului ambiantsau de asigurare a stirii de sinitate a consumatorilor, care sunt greu de indeplinit decdtre exportatori si limiteazd, de fapt, importurile;

ti

2. stimulativ pentru exporturi, urmdrindu-se rnajorarea 9i diversificarea acestoraprin subvenfii directe gi indirecte (prime de export), scutiri de impozite pe venituriledin export. credite de export cu facilitdti etc.:

3. litrer-schimbist, prin care se are in vedere asigurarea liberei circulatii amarfurilor in cotnertul international, ceea ce presupune inldturarea taxelor existente$i a altor restricfii.

Evolulia comertului international in ultimele decenii este marcatd de citevacaracteristici: a) cresterea sa mai rapida decAt a producfiei gi produsului intern brut;b) concentrarea sa in firile dezvoltate, si in special in SUA, Germania. Japonia,Fran[a si N1area Britanie; c) inmultirea reglementlrilor care obstrucfioneaziexporturile qi/sau importurile, precum si a reglementirilor privind stimulareadeschisd sau mascatd a exporturilor; d) accentuarea concurenfei intre participanti;e) cregterea firi precedent a numirului intilnirilor si negocierilor bilaterale,zonale gi internationale consacrate inllturdrii barierelor care afecteazi comer[ulinternational; f) ierarhizarea tlrilor dupa performantele economice Qi miiestriatehnologicl pe care le-au atins.

Toate acestea explici de ce. in ultimele decenii, s-au depus eforturi foarte maripentru constituirea unor organisme si promovarea unor rnisuri cu vocatie mondialdqi gegionatd care sd faciliteze comertul internafional. in acest sens se remarcdconstitr.rirea Organizagiei Mondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech (in Maroc) la15 aprilie 1994, organizatie care are 117 [5ri membre Ei oferi cadrul permanentpentru negocierea diferendelor dintre tiri cu privire la libertatea come(ului qi pentruarbitraj, prin constituirea unui organ de apel ale cdrui recomanddri sunt irevocabile.

Participarea ldrilor la come(ul internalional se realizeazd prin exporturi 9i impor-turi.Balanfa comerciali este tabloul ce redi, pe de o parte, exportul, iar de cealaltiparte, importul in valori totale si pe grupe de mirfuri, cu scopul de a cunoagtesituagia tdrii in acest domeniu. in imaginea de ansamblu a unei economii, importurilese integreazi in resurse al{turi de produsul intern brut, iar exporturile, in necesitSli,trebuinge sau destinatii.

Balan[a comerciald externa poate fi: r echilibrati - cind exportul este egal cuimportul; r deficitari - cdnd exportul este mai mic decAt importul, generdnd datoriiexterne care se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau contractarea unorcredite. Deficitul apare in special din cauza competitivitdfii scdzute a produselor;r excedentard - c6nd exportul depdqeqte importul, ceea ce inseamni cd fara respectivda vdndut mai mult decdt a cumpf,rat qi a obginut un surplus de venit in valutd. Excedentuleste determinat in principal de nivelul inalt al productivitatii, costurile mici qi calitateabuni a mdrfurilor sau, mai succint spus, de competitivitatea ridicata a produselor.

Balanla comerciald externi poate fi echilibrati, excedentard sau deficitard nunumai pe ansamblu, ci gi pe firi partenere. Este rafional ca aceastd balang s5 fieechilibratd, daci nu in fiecare an, cel pulin pe o perioadi de cdtiva ani.

Relatiile economice dintre agentii nafionali gi cei din alte tfi presupun transferuri desume bdnegti care se reflectd in balanla de pHli (exteme) gi sunt snrdiate cu ajutorul acesteia.Balanfa de plAfi reprezin&i ansamblul sumelor (creanfelor) pe care le primeqte o fariqi al pla$lor sale in relafiile cu exteriorul, in cursul unui an, ca unnare a opera$unilorcomerciale, financiare ;i monetare dintre agenfii rezidenti qi restul lumii.

- :, ; :isri{- i.iiil iA}ir-i.ig,,{A}iiAi.i;

Balanta comelciali-r este cea mai importantd componentii a balantei de pliti. caremai cuprinde incasdri Si pliti din transferuri de capitai, investitii si alte operatii.Fiecare componentI- (clenurnita capitol, post sau pozilie) a balanlei de pllti poate fi:r activir, cflnd incusiirile din exterior depisesc pla$je; r pasiv[, cind incasdrile suntnrai rnici decit platiie; r echilibrttir, cdnd incasirile sunt egale cu pldtile.

Cornerlr.rl exterior este evaluat in mod rational pe baza ef icientei sale, a raportuluidintrc et'ectele obginute gi eforturile depuse. Efecteie imediate ale courertulr.ri exteriorsUnt veniturile realizate din export gi bunurile sau serviciile obtinute prin import.Eforturile sunt, cheltuielile in monedd nalionald ff,cute pentru realizarea exportului 9iin valut[ pentru realizarea importului.

Pentru determinarea eficienlei comerfului exterior se apeleazir la un numdr marede indicatori. Renrarcdm mai intii cursul de revenire ia export (C,") si cursul derevenire la import (C,.).

. _P,+C.lrc _ p.

in care: P = pretul produsului pe pia{a interni (in lei);C. = cheltuielile de circulafie pAnir la frontieri (in Iei);P" = pretul in valuti, la frontierd, al rnarfii vindute sau exportate.

Acest indicator exprirnd in esenti cheltuiala interna cu care se obline cl r.rnitate valut;ud.Dacd C," este egal sau mai mic decAt cursul de schimb al monedei nationale, operatiuneaeste eficientd. Este unul dintre criteriiie de inlocuire a marfurililr nerentabile la export cualtele rentabile pi de luare a deciziilor privind irnbunltatirea sh'ucturii come(ului exterior.Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).

c., - P' *T' ," Pi,,

in care: P, = preful produsului pe piata interni (in lei);Ti = taxele de import percepute pe rnarfa respectiva (in lei);P," = pretul de import, in valutd, al m[rfii respective la frontiera.

Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incasdrile in lei din valoriticareaprodusului importat in economia nafionald ce revin la o unitate valutarir) este maimare, cu atat este mai avantajos importul. CAnd C, este mai male sau egal cu cursulmonedei nationale, operafiunea este eficientd.

Ehcienla comertului exterior are o arie mai larga de cuprindere, intrucdt se exprimd siprin efectul exportului qi importului (insumate) asupra cresterii economice, princontributia sa la dezvoltarea de ansamblu a economiei na{ionale. Come4r.rl exterior are unaport major la modificarea structurii materiale a produsului intern brut, pe care oadapteazd trebuinfelor exportind bunuri produse peste necesitdlile inteme si importAndaltele pe care nu le produce in cantitdlile cerute sau deloc. Agadar, eficienta comertuluiexterior trebuie abordata atdt prin prisma ef'ectelor directe. c6t gi prin prisma celor indirecte,mediate sau agregate. Ca urmare a acesfui fapt, se poate considera ca un criteriu totaliza-tor al eficientei comerfului exterior aportul sau la cregterea produsului national net.

Elaborati un eseu (l-2 pagini) pe tema:,,Efectul come(ului exterior asupra dezvoltf,rii economiei nafionale, o provocare

pentru Romlnia Ia momentul integririi in Uniunea Europeand."

Avantaje si dezaviltttaje ale sistc-nrelor pr()tec'rir-lnist, stirnulativ pLllltrltexporturi si liber-schirnbist.

(l6rnsecintele balarrtei conterciale

JO-y"ffu-,l,-*F:

Finla ,,Cotttinent" erporti o marflf,pe cllre a c:Lltnparat-o cu 2U0 de rnilioanede lei Si mai cheltuiegte PentrtttransportuI acesteia irtcf, 8 rnilioane delei. Din vfln 'zaLrea sa incaseazli 5.000 cle

eLrrr). Cu aceastd sttml irnpclrtd o tttarfape care o vinde, lal iutern, cu Ztjt) cletnilioane cle lei, din care. se acopera taxele

TEXT DE COMENTAT

deficitar"e asLrpra independentei unei eco-nonrii rtatioiiale.

Corelatitt dinti'e eficienta cornertuluiexterior si proccsul cle crestere economicd.

cle irnport de l0 rnilioane der lei; cursulde schirlb oficial al tlonedei nzrfionaleeste cle 39.500 de lei per eLrro. Se cer:cursul de reveni re la export; cLirsLll derev'enire [a irnport; sd se aprecieze dacasunt eficiente operatiunea de eKport sioperatiunca de import.

,,Numaigradulproductivitd dacdaceastaffebuie sdiie produsd in lard [...]" .Tendinfaconcentrdiiasupra anumitor mdrfui unciiconducemai degrabd cdire sistemulunei produclli specializatg gi, ca atare,.incompletein rapoh cu ansamblul nevoilor uheildi. in acest mod se creeazd qi se menline

le atAt de variate, la a cdror producererenunld din cauza prea miciiproductivitdli a muncii.

Conceplia noaitd condice la o dependenld reciprocd gi la o spiiinire apopoarelor [...]."' ' Noi recom'anddm protecfra numai pentru articolele de mare productivitate amuncii (a cdror prodictivitaie aferenti depdse1te prductivitatea medie aldii),cu exciuderea de la proteclie a tuturor celorlalte.'

Mihail Manoilescu, ,,Fo4ele ttctyionale productive si comerlul erterior'Teoia proteclionismului ;i a schimbului internayionctl"

I'ROtsLE,N,IT-.]DE I(ET'LECTIE

l. Pe ce criteriu trebuie sd se decida duca o marfd trebuie produsd ?n tarri saltimportatci?

2. In ce activitdli (productii) este bine sd se specializeze o tarci pentru aparticipa c'u bune rezultete lu comeryul internayional? -3. Care octivitcili economice trebuie protejate impotriva concurentei externe;i de ce?

{ . l'i::lir \:tiiti;ti;r'Relatii de toate genurile care au loc intre ageufii economici din ldri cu monede diferite

fac necesard convertibilitatea intre aceste monede. Astfel, cererile si ofertele pentrufiecare moneda convertibild sunt consecin[a normald a schimburilor de bunuri qi servicii.a miqcdrii capitalurilor in cdutare de plasamente profitabile, a deplasarii turiqtilor si atransferf,rii averilor intre tari etc. Cererile $i olertele de diferite monede se intdlnesc pepiafa valutari.

Piata schimburilor valutare consti in esenta in vffnzarea-cumpirarea banilorcare apartin diferitelor tiri.

Operaliunile de pe piala schimburilor valutare se fac aproape in exclusivitate prinintermediul bincilor. Banii in nunlerar delin un rol nesemnificativ pe aceasta pia6.Bdncile opereazii pe aceastA piap fie pe cont propriu, fie in contul cliengilor. Cererea gioferta isi au sursa nu numai in activitdlile bdncilor si ale clienflor ior, ci 9i in intenliilespeculative sau de apdrare ale agenlilor economici impotriva consecinfelor negative pecare le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilor diferitelor monede. Institufiilefinanciare care cump6rd 5i vdnd valuta oblin profit din diferentele existente intre cursurilede schimb de pe diferite piege (1ari sau centre) silsau din dit'erenlele dintre ratele dobdnzilorpracticate pe piegele respective.

Prin confruntarea cererii cu oferta diferitelor monede se formeazi cursul valutarsau rata de schimb valutar, care este pretul unei monede exprimat in alti monedi.Variabilitatea cursului de schimb in ftinctie de cerere 9i ofertd chiar in decursul unei zileinduce pentru agenfii economici incertitudinea cu privire la sumele pe care le au deincasat si datoriile lor in monede strdine, mdrind riscul schimburilor valutare. Oscilagiilefoarte mari ale cursurilor sunt percepute ca o frdna in calea schimburilor valutare. Pepiafa valutari se realizeazd, doud mari genuri de operafii: la vedere si la termen.

Piata la vedere consta in vdnzlri qi cumpdrdri ale diferitelor monede care trebuielivrate efectiv in cel mult doud zile lucrdtoare de la data realizdrii tranzactiei saucontractului.

Piata la termen reprezintf, vinzlri pi cump6rlri de diferite monede care au loc lacursul existent in momentul contractirii, dar care se finalizeazi prin livrare qi plataefective la o dati ulterioard, fixatd atunci cdnd partenerii qi-au asumat angajamentele.

De exemplu, cazul unui importator englez care cumpdrd bere de la Stuttgart 9i trebuies-o pldteascd peste 90 de zile in euro. Pentru a pldti in euro, importatoml englez trebuiemai intdi sd cumpere suma corespunzdtoare. El ar putea a$tepta pdnd cu doud zile inainte

de expirarea celor 90 de zile si atunci, in a gg-a zi, sd curnpere pe plata la verlere surnain ertro nscesatii. intre tirnp insi. cursul euro poate si creascir, si el va trebui sil pldteascdmai mult:i tnonedi l-littional5 pentru a infra in posesia ei. Itnportatorr.rl, dorind sa evite oasemenea situalie. va cumpira irnediat pe piala la ternren suma necesari in enro, lacursul existent si cu termen de predare peste 90 t1e zile, c6nd o va lolosi tlirect pentmplata datoriei.

in general. cursul la tennen este mai ridicat decdt cursul la veclere. Diferenga risculuieste mai mare pe piala la terrnen.

In Rornania, piafa schimburilor valutare se prezinti in ipostaza dc piati liberi,unde se efectueaza direct operatiuni de vf,nzare-cumpdrare de valute, la cursuriliber negociate pe tot timpul zilei.

Prin intermediul pietei libere actuale. monecla na[ionald se af]d in regim deconvertibilitate interni, limitata in principiu la operatiuni de conr curent. Limitarease refer[ si la caracterul intent al convertibiliutii, ceea ce inseamnrr cd moneda nationaldse poate schimba numai in inteiorul grii pe valuta care a ajuns aici pe dit'erite c5i. iarschimbul de monedd nriionala pe aite valute se et'ectueazd in princijd pentru agenfieconomici rezidenti, il timp ce pcntru nerezidenti persoane fizice nu este permis decatin anumite conditii. Odatii cr.r intrarea in UE insi, monecla noastrir sc va negocia si pepielele din alte lari devenind astfel pe deplin convertibili (si in afara t6rii).

Pirrta vah"rtara din lara noastrii se compune din: l. piafa varrrtari interbancari pecare opereazi bincile comerciale pe cont propriu sau in nume propriu qi in contulclientilor. intrucit clientii acestor banci sunt fiinre de dit'erite genuri, se apreciazd cdpiata interbancard este rezervati persoanelor juridice. B,incile conrerciale actioneazape piala interbancarir cAnd ordinele de vinzare-cumpdrare primite cle la clicnti clepi;escsub aspect valoric posibilitdtile lor sau indicd cursuri neconcorclante cu ale lor, astfelincfrt trebuie si se adreseze altor binci pentru a le realiza. Pe piata valutarii interbancardse pot face vinzdri 5i cumpariri de valutd la veilere 5i la termen. Bincile participante igianunte un curs propriu la vdnzare gi la cumpdrare. Acest curs se tbrmeazii in funcgie decererea gi ot'erta proprii fiecrirei banci, dar nu este rupt nici de cursul oficial si nici decursurile celorlalte bdnci care acfioneazi pe piala interbancard, intruc6t clientii isi potalege orice bancd la care cursul le este cel mai convenabil gi, in plus. bancile vdnd sicumpft'.{ unele de la altele.

in condiliile acestei pie(e, agen[ii economici pot retine integral incasarile in valutddin operagiuni de export, vanzdtorii qi cumpdrrtorii de valutd pot depune oricdnd indecursul zilei de lucru ordine ciue vor fi executate, iar Banca Na[ionald are rolul dereglementare gi supraveghere. fiind totodata obligati sI stabileascl si sa publice cursuloficial. Acesta este un curs mediu ponderat, calculat pebazatranzactiilor care au loczilnic pe piala interbancarf,. Cursul oficial nu este obligatoriu pentru agengii economici,ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervati vAnzirii-cumplririi devaluti pentru persoane fizice rezidente gi nerezidente - dacd vdnd valuti caselor <Ieschimb - gi numai rezidente - dacd cumpdrd valut[ de la casele de schimb.

Piata valutari acttrald a tbst conceputd ca un pas spre realizarea convertibilitrliimonedei nafionale in conditii mai bune.

' Pe bttztt schemei care urm eazd',identificati :

pe ce cii politica economicf, a altortari poate infltrenta cursul monedeinafionale;

cum influen teaz/a stabilitatea puteriide cLtmpf,rare a banilor cursltl deschinrb al mottedei nationale;

- ce relatie existf, intre cursul monedeinafionale gi int1a1ie.

't,4 'u ,* i{ q

''-*i { ig,t ...}Hi"a & -Arfl.hf,.€'+, "q

Econorniile tirrilor sunt implicate ciince in ce rnai rtrult ?ntr-rin []rr-]ces; dcintensificare a relatiilor intcrnationalepcntru '.1 rispunde ntai bine necesit[tiiorcare alr deve nit nrai n Lrille roilse si rnliimari. in fclul acesta. nenLlri-riiratrI-la.ctivitziti econonticc. procluctia li iliatl,aItiidatir lclcale saLr zonal-natiillrale,depitsesc tot rnai rnult spallile nationale siunititilor crconornice ttin tari dit'erite.

participirii

Aceastii tendin[a, existentd totusi de mr.Litd vreme, este releyata de faptul cii,dupir 1950, cotnertul internalional a crescut de 2,5 rrrai rapiC rlecit PNB al planetei,iar in ultinrii treizeci de ani, investitiile stt'iiine clirectc. cleditele internationale $iplasanrentele pc' pielele financilre externe au crescut si nLai muir-

Pentru inielegerea acestui proccs. a t'orrnelor si importantei r,ale. r,<lm studia:

A.

B.

INTEGRAREAECONOMICA

UNIUNEA EUROPEANA

GLOB ALTZAREAECONOMIEI

Purcurgfind flL'as't capitol, ve{i aveaposibilitcttea sci:

.,stutliuti t;orttittutttI re:!utiilor propriict(tivitulii ec()n()t'ttice f n stutliul integrdrii,ri irt c'rulrul .l'onnelor proprii acesteia;

u r,(i ittsu:;iti ltrirtciTtale:lc tn(rnente oleistctriei,fonndrii (Jnir uti i E.uropena,si :ic7

t'cfil i:,rLt i s'einni.fit'rtt iu r: ri.stc tttei uceste ictpe nt ru Ronitititt:

* trttr:legefi si.f'r, ltt.;iti rttttiunile.rpec'iJ'ice ittegrririi curop(rle, c1t,si uleglobu I iz,d rii ccononti e i

Puterea de cumPdrarea banilor stabila

Paritatea puteriidecumparare a banilorBalanla de plali

echilibrati sauexcedentard

Curs de schimb favorabil,

moneda este apreciata

Fig. 13.2. Determinarea externci ,si internd a r:ursului valutar

C.

Ie;irea actir,'itatii economice dincolo de caCrul iccal Si defrontierele nationale a inceput prin contactele dintre unitzrtileecononiice apartinfrncl .li t'eritelor t.iri. Nrv'elul dezvoltflrii, stareatrarnsporturilor Si ct)ntLrriicafiilor aLl fiicut ca tenonrenul acestirsi se manifeste mai intii intre tari vecine, din aceeasi zon5.Ulterior, aceasta s-a extins pe o arie geografic[ din ccr in cemai mare, astfel incfit, in prezent, S-B glohalizat. Procesul nu acuprins insf, toate tlrile si zcinele lunrii in aceeagi mdsurd. Daclaveln in veclere rnoclul de manilestare si intensitatea participirrii.actiunile firmelor, dar li ele economiilor t[rilor in procesu]internertion aliziirii, se pot strllcttrra pe dor-rIt tendintet u ndarnentale.

a) de integrare economici - ansamblul proceselor prin care doui sau maimulte tiiri realizeazii un spa[iu economrc comun mai eficient s'.tb anumite aspcctesau in ansamblul sau;

b) de globalizare a economiei - procesul prin care actele ecottomice, economiadevin expresia participarii la un sistem cle relatii care au ioc la scard mondiali(globali).

:::i :":: :: : i: : actiune promovatA intr-un anumit context reprezintd integrare,

..:. :! ,. ,, ., . r iar in altul, globalizare'Vecinatatea statelor tacrliteazi integrarea economiei;

granitele comune si apropierea reprezlntd, factori importanfi inacest sens. Dar, pe l0ngd acegtia. mai trebuie sa existe $i interesesconomice;i politice comune sau convergente pentru cainternationalizarea sa ajun.-tf, la parametrii de astdzi.

Canct dezvoltarea economiilor unor tiiri din aceeasi zon5geografica Si a relatiilor dintre ele a atins un nivel ridicat si un

anumit grad de complexitate, au apdmt 5i interese economice Si politice comune sauconvergente, Iegate de addncirea colaborarii ;i cooperarii dintre ele pe plan economic,social, cultural, politic. intr-un asemenea context istoric favorabil s-au creat numeroasetorme de integrare, difcrentiate dup{ intensitatea pe care o au. Astfel, integrareapoate implica intreaga economie sau numai anumite segmente ale acesteia;i doarsuh uuele aspecte. in primul caz, se spune ca integrarea este globali, iar in cel deal doilea, ci este sectoriali sau pe anumite produse. Asemenea exemple sunt UniuneaBelgiano-Lr.rxemburgheza, Asociafia Europeand a Liberului Schimb, Pia[a Comuniidevenita astazi Uniunea Europeani, North American Trade Agreement, AsociapiaLatino-Americand de Dezvoltare pi Integrare etc.

din 1932, s-a realizat Uniunea vamald Belgia-olanda-Luxemburg, care avea caobiectiv addncirea integrarii, astfel inc6t sd se constituie o uniune economica. Aceasta

acestersi finanasiguraacestorsd functioneze at6t timp cAt a fost necesarf,.

Cu cat numdrul statelor participante la integrare se m[reste$i cu cat intensitatea integrarir creste, cLr atet se contLlre*zilmai mult necesitatea unor structuri orga nizatorice si.juritlicepermanente, inzestrate de statele respective cu autoritateacorespunzAtoare ducerii Ia indeplinire a colabordrii si c6opertiriispecif ice procesrrlui de integrarc. Uneori, in formele ioarteavansate de integrare, structurilor cle acest gen li se conferaun caracter supranational; ca urntare, eie devin autonornein raport cu statele participante. acestea din urnte renuntanclin rnod deliberat [a exercitarea unor atribufii ce le reverlearl castate independente. spre e realiza perfornllnte eccnomicesuperioal'e celor de pana atunci. tn aceastd forma iltegrareileste interstatali.

Integrarea $i structttrile sale s-au format intr-un contextgeneral complex, insotit de controverse $i dispgte pentru cir:

- prin continutui lor, afecteazd, raportul cle interese existentin momentul integrlrii intre agentii economici rezidenti.modifica perspectivele lor in rnod diferit, plaseazd competitoriidin tiecare tara pe o noue grili de start tata cle aceste perspec-tive, aduc cu ele problema renun[arii la anLlmite atribute aleiar in cele din urmd, aproape la toate;

independentei tlril or,

- sunt insotite de renunfiri, costuri 9i avantaje aproape imposibil de distribuit innrod echitabil pentru toate tdrile participanre la integrare;

- orientiirile 5i practicile generatoare de eficienfi in spatiul td,rilor integrate aLrreflexe discriminatorii in relafiile cu celelalte tari, genereazi avantaje unilaterale.

rntegrarea, in general, si cea interstatali, in speciar, au un efeci murtiplicatorasupra eficientei in spatiul tarilor membre qi asigurI totodatl cele mai bune

' Asociatia Europeana a Liberului Schirrrb (AELS) a fost creatd prin acordul ide la St.ickirolm la I9 noiembrie [959, seninat apoi in c'apitalele ti.rilor participante I

, - Marea .tsritanic, Norvegia, Suedia, Elve{ia, f)anemarca, Austria si Portugalia. A i

rintrat in vigoare Ia l5 aprilie 1960. in nrartie 196t. la AELS se asociazi Finlanda, I

care devine membrf, deplind in 1963, iar in 1969 aderii gi lslanda. Dupa intrarear\,[arii Britalii si a Danemarcei, in 1973. in Comr.rnitatea Econornici Europeanf,se drrninrreazd num:irul lirrilor rnentbre ale AELS; in 1986 intra in CEE siPortugaliit. iar in 1995 au mai intrat Austria. F'iulanda Si Suedia, in AEI-S ram6nind5i nrti pritiiri nrembri. intre tinrp insir, in 1990. a aderat Liechtenstein. Este apreciatirca o zonA cle comert liber, care nu a ajuns la stadiul cle uniune vamald pentru cinir a adoptlrt tarifirl exterior comun (unic) falir de lirile tct'tc. Este condusd cieConsiliul statelor membre. care poate lua decizii numai cu unaninritate de voturi.

Printr-un acord incheiat de AELS cu Comunitatea Economic{ Europeand inmai 1987 sLr creL'azd o zond de cornert liber de dimensiuni rnult mai mari. denumitaiSpatiul Economic Europcan (SEE). Dupa ce in t994 s-a semnat la IVlaastrichtirc:ordul cle constituire a Unir"rnii Europene, SEE iqi ldrgeste obiectivele in directiaconstituirii unci pie.te comune in stare sI asigure libera circulagie a mdrftrrilor, afortei rle rnuncd;i u capitalului.

lnteglarea econoniiclr rlintrc state 1'loate luzr dilerite torrne.Dirpa gritdul dtr inte grarc, se drsti rrg:

a) zonele de cotncrt liber, in ctue taxcle vainale;i restrictiiiccantititt.ive in caelrul sctrimburilor dintro tarile nrenrbre ale zoneisLlnt stipriruatD, clar poiitieilc externe ale fiec:zilui stat fata decclr:iaite tari riiniin libere. r\Sociatia Eurclpo:.rnlr u Lit'lemlr,riSchirnb a lost ntr-rlt timp o asctncnea zonii:

b) unitrnilc vamale, care sunt z-orle rlc corncrt [ibcr ce,si-auanltonizitt legislatiile vanrirle nationale si aLt arloptat Ltn tarift,anral cotnLtn t'ati cle tririlc ter[u'. Cotnun itatea Economic:irEurttpcanii a t'ost o uniunc vamaia;

c) pietelt contunei care sunt. cle fapt, uniuni vamale carearsiqurii in irttrrrior libera cire ulatie a mirrfurilor,, a fortei cletlr.tucd li a capitalurilor. Comunitatea H,r:ononric[ EuropeanirnLl;.r fost cc.,nsiderati a li o piaga comunti deplini pentrLl cd ntrasigura in totalitate libcrtatea de circula[ie a capitalurilor.Itr.:estea fiind sLlpLrsc controlului aut,lritiitilor uati<lnale;

d) uniunile ccottottrice, ciu'e surlt piete colrrun.: ce rciilizclzii iir plu, artttonizttrelrpoliticiltr c:crlttot.tticc itatitirtt[e atit i.g austnrhlLt cil si:,r'ctoriui iericrgtti,;. nlortetar,egrar. inilttstrii:1, sr:c:i:rl ctcJ. Politica Ag;'ir-rrizi {1,;nrurrii (Pi\{l) si Ncur.t Politicir,A.gr-iccrlii a UE sunt c()risidcratc e\cnrf,lc <le pirliLicri ricctoi'irla al'moniz-atu. UniuneautoncterJt, adicir arrnoniz-arcir politicrlor rntlnetlrr.' si riili:zui'err rint:i nrrlncde cornture(l,niue), Ll[)urc ci:i i] ctlrtciitic LI unci ttnirrni ceoirrirrtri-:c:

r) integrilI'eil ecouiitnirii totalu, ciu u q;ste t" on:;i,lui iltri ri

cai'acterrntL pritt urtificlircli pr>litiu:ilrlr t':ctllloiiriuc tle lilrsrrnrhlrr.sr-ib conc[itt-'et'ca un()r uuLor'i Iijti supranatir.'irlric,

f) integrarea politica si sociala, clrr.- r:onr1:icteez-ii inte'.grlr"eir et'orrornicii toteilirpriir crearea de irrr;titutii (strucluri) coiltunL', carc preilLu din eotnp.rt;ntelc statelrlrDarticipante, avirrd atrihutii tot mai aurpic in clomeniil,. soeiir.lc;.i politicc.

Etcctul crc:sterii el'it:ientt'i ccouol.uice irr i;rocestil illcgririi r t ' ii:sotit $i do nltet-etrirutcue, prr:cLun: intensiiicarea c()njul'enhli iir intcrioml lr);l()r piirtc nrr.it'iiJ, crcstereaputerii cie neg,-rcie re a grirpiirilor interllirlir'lnistc. ir ansliri rnirrilc stluctunllc pelltnr a.

atctrtta dif-erentelc clintrr'z-r-,nclc sp.itirrlui intcgrai, cii,t!: rlc\,i11 itctttn tniti vizibile etc.

con(litii pcntru stabilitatea si integritatea lor,cir iiccstea sii ?rezintc interes petitl'Ll tot tnaiPerf'cctionirren pe [)ftrcurs, rcntedierr--.1 Lu]orconcilicre a Llr)or iutcrcse $ i efortliri, in nt irsura inpclt spori atrtr:tivitatea intugrarii ca rnod clce(lc) notrt le,l colrtcmptu'iine.

ceea ce laccrn u Ite tiri .

dificurltati.cal c illr loc.rea I tzLLte a

Intcrnatiottatizarca ccunornici -trttnslbr-t't r.[rca intr-o rr lLisr.rr-ii t,tf rnai rr.]l,l'u-

: a ccorlonriei clirrtr-urt tnsaur:blu dc actetrrrcule sau nrltionirle in acte care c:;prirriiiparticiparea unit;rtilor' geonornicr dinnt;li m'.llte tttri.

'+ Globaliztrca ecooorrici - procesclc intensitatc sporiti prin ccil'ceLrc)nomia ca activitate clevirle erpresiaparticipirrii fuctorilor' (le productie si depiatl lu scura nrondiala.

a Integrarc ecotrornica glohala sau I

totala integrare cai'c intplicii:' econorniile tirrilor perrticipante iir'

ansrlrnbltrl lor. cu scctoarele, rrurlurilesi sLlhramurile pc cure le aLl.

# lntegrare economica scctorial:i - ,

proces de' integrare in r-:irre estc arltl'enatrlLrmLli Lrnul sau cirteva sectuare aleeconomiilor, ilr uneor-i numari activitiitilcclirr care sc obtin anun'rite prrclduse.

+ Tona de cornert libcr sau de liber'schinrll fr:rnrf, d: integrarecaracterizatii prin suprinrare;r taxelor,

' varnale si a restrictiilor cL.rltitattive in,schinrburi le dintre tirile rnembre,'

inirlt grndstrucf r-ti'i.rle

ooliticiic c-eu;"rt)r'.1 ice irriii cli: ecl,:Iaite te-rrir".iitu.irriirrll o pr-(rtliciLiii {.t liuc,rtri stat.

p Uniuni) vrllrlalii - z:unli dc t'otnet-tiiht:r ir, cflrc rllrii,: ittelllbrc si-attitrntunizirt legisilitii le r,iiitutlu ntriiotralesi aLt ti(l{)l)tat Lrii i;ii'if i atititl cotltLtn t'l-ttiidc tliriie torir:.

,, Piittlt coITt un,l tltti'.tt':c vittltal itcare asigru'li i;-i ittt,-:r'lor lit;t:r.t cii'cttlatic1 hrir-riirilgr si serviCiillr. ir lr)rtci clcrrti incli si ;t crrliitu!r-triior.

Uniurre ecollonricl - piirtti conrtttrr--t' cc real tr,eaz'..t in pltrs Lil'lll0ttizelre zt

: politicilor ccononr ice ttaiic;ti;ilc atat pea.nsanlhlrrl ecorl()ruir:i. cet si scctorial,ar end o moneclll coltlullit (tinir:li).

I + Intcgrare ecolrornica deplinzl'integrarcl cle cel Iltai inalr gracl.' cirritctenzatii llntr trnit icltr.:it politic ilor-

ecorlorrlice dt'. ;lnsillnbltr. sectorialc si..,trttctLlrale. sub conclucerea Lli'lor ttLttc)-ri triti sLrprunaIiotralc.

, Integrrlre politicir si sociallrt'rlrrrir. cat-rr r. olllpleteitzit i ntt'qrtlreileconontiuit deplirt:.i pi'in crcirrca destructuri (in:titrrtii ) colt ltit)e, crztrc prelZLLIdirr crtntpctentclc statelt:r paiticipltrite,L*,f,nd atribLtiii tot i.rilil amnle indorneniile sociaie ri politice"

l8-1

.Care sunt ceic nt;'ti relcvattte feno-mr-'ne penii Lr iirterrtrlionalizarca econo-mtci'.)

,, Ce forme concrctenal i zarea economiei ':-

* Dupf, ce criterii sc pot distinge intreele formele integririi econ(rrnics?

, Ce procese ini;otesc in rnocl inevi-tabil integrarea economicra a diferitelortirri']

", Ce controvcrse si disputc ali ztpitrutin decursul integrlrii econom iilorditeritelor tlri?

* Care sunt electele pozitive cele maiimportante pentru tiirilc participante la

integrare Ui clespre care se spune ca suntrt-'zu ltat u I acestc.ia'l

Pc excrnplul unci tiui, identitrcati efec-tele econornice poz.itive induse de intc-urareasa.

Ce forme imbracd inregrarea errono-micil'l

Ce efecte colaterale foarte impor-tante determina integrareu econonrica?

Ce semniflcatie considerati cd au ef'ec-tele coiaterale ale integretrii econornice in-dicate ca riispllns la intrebarea de maiinainte'/

o ef-ectcrle pozitive iittrerraizute de initiatqrri arr fost peruepute*si aprcciztte bine de rnajclritatua popLrlariei tariior rntei-esats derealrzarea rttte-triirii, iar ap;i conlirr,.te in decursulfunc(iona.i i; ^ ar urru u Lr

' crxtstenta Llnei vOittte politicc, foztrte priternice tlerdicateintegrar ii;' experlenla li collt'irntarea posilriiitirii upei inregriri i

ciirbunelui ''si otelului (cECo). ce urmarelr crearea uuei picrte corluflerloua produse.

_____o.srvs l.,\/rrLrv(r ptIlI Laltg lnatiune si si se pror,oveze o ,,constitutie a,_irop"and,,

Sursa: Adaptare rlu

are i n te rn atro-

pentru celeLa constituire, principalul obiectiv prevdzut in Tratatul de lzr Ronra a fost crearea,trlind la sfirqitul anLrlui 1992, a unei piete "n*ur. in cadrul careia sfl se realizezelibera circulatie a bunuriror.si sen,iciilor- capitarurilor gi persoaneror. Tratatur de laRorna a tbst actuarizat in r9g6 printr-un u.li',.,I .unor.ut sub denumirea de ,,Acturttnic"' ce deschidea noi perspectrve pentftl piata comLrni care se crease deja. in acestsens, obiectivur devenea t]niunea tconomica si N{onetari . in rgg2,comunitateaEconomicd Europeani d:yir: uniunea ru.of"rna. pri,rr-un trarat care-r inrocuiestepe cel de la Roma' iar obiectivur

".o,ro-i".principal trevine crearea -rlr.i,,"rr"'r*"prin a<loptarea *nei monede unice si o.,n'.i.-.rrruri fixe in interior. ca urmare, in1998 s-au nominarizat cere,nsprezrce {iiri care participii ra uniunea economici simonerard. ele indeprinind rrei criterii fundanrentile cu privire ,, o.i,.urio**"i:datoria publicri qi infla1ie, care trebuie.i ,,".rit.,,ere in lnumite rimite, s_a adoptatmoned. unic. denumitd eu'o, care a de'enit efectivi drn 200r, 5i s_a creat BancaErropeanir, menirf, sii .ealizeze poritica *;;r";;;;;#";; iecizilor luate.Tot in 2001' consiriLrr Europea, o a."ir p.egitirea unei noi etape a reformeiinstitugionale a uE' r'izand integrarea poiiticii p'.in .u." si se clcpd5eascri tbrma statului-

Estc ccil mai avansata forma de integrare. ISi ilre originea?ntr-o itlce lansat[ clupi Prinrul Rlztroi Mondial, in l9?1.potrivit c:5reia o E,trropi divizata genereaza conflicte, ideecarel s-a revigorat dupa al Doilea R[zboi Nlondial $i a cf,pAtatcotltur real.

Constituirea sa a avut loc prin Tratatul tle la Roma, setnnatIa 25 rrrartre l95l ui intrat in vigoare la I ianuarie 1958. Stettelesernnatare au fost: ISelgia, Frarrta, Germania, Italia, Luxem-burg, Cllanda. Ulterior, au mai aderat: Marea Britanie,Danemarca si Irlanda (la I ianuarie 19731, Grecia (la I ianuarie198 1), Spania si Portugalia (la I ianuarie 1986), Austria,Finlanda Si Suedia (la I ianuarie 1995). Ulterior, au mai devenitmembre ale UE (2004) Ungaria, Polonia, Republica Ceh6,Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru si Malta,iar Romflnia qi Bulgaria iSi preg[tesc primirea pentru 2007.Are caracter interstatal. De asemenea, are caracter deschis;unele tlri sunt in curs de aderare, altelese preg[tesc pentruinceperea tratativelor in acest sens, in timp ce un alt grup detari au ca obiectiv asocierea gi/sau depLrnerea optiunii deade r are .

Forrnarea Uniunii Europene a fost favortzata de:o existen[a unui moci de viatii relativ asemf,nitor, avAnd la

bazl, acelasi tip cie civilizatie in majoritatea f[rilor europene;

lntegrarea piefelor

Liberalizareaschimburilor

de bunuri(nefin.)

I Mobilitateapolitici I factorilor gi

comerciati I firmelor..o*r*- | Reguli de

lnstitufii decoordonarea politiciloreccnomice

Monedi I politicilor9i I conjuncturate,

politici I Rscate 9imonetari I sociale.unicd I futoritate

Uniuneaeconomtca gtmonetara

Fig. 14.1. Fozele tjE rte lrt ttl.trtritie pAnd tn prezettr

'4.-.'{1.=:.

I ,\-l

Etapele integrririi ccononrice in Uniunea Europeanir

Llniuuea E,urtpcanii estc iu prczent in ,;tupa integrirrii politice. care asigurd curstittlirealnci unituri corrrplet': sau dcplinc perrtrr.r tiriie rttctnbre. S-au lacut de.i+ antrnrili pagi inclirec[ia integriirii socialc si s-err eluborat proicctr- de unificare h l'isctlitaiii. dar punctelerle iedere ale t;irilor pe acr:'ste problerne suut toarte clilerite. intrucit inseqi situaliile lorstrnt tbarle dit'crite. In lcest sen), irnn()lliziilte punctelor de vedere si obtinerea consensulttirimin preocnpiiri ale :itl'nctrrril(.,r integrationisite proprii Uniunii Europene ltctuale.

Pe parcurs. stnrcturilc organizirtoricc si juriclice au eloluat spre o retea institutionalf,adccvatii procesulr.ri iriLegrririi. Uuiulrea Europeana arc stn.lcturi organizatorice, econonricesi p<llitice proprii. cu anumite caracteristici supranationale. Institutiile care fonneazdnucleul mccani.srnului de func[ionare a tiniurrii ll,uropene suut:

. Consiliul Europcan - cea nrai inalta atitoritate, in care [irile membre suntrcprezentatc la ccl rnai inait uivel (sctj dc -ctatc $i gr.rverne). Stabileste obiectivele politicecele niai inrpclrtante;

. Consiliul liuropcan dc N'Iinistri - principala institutie cu prrtcre cle dccizie. Acloptidecizii cu unanimiiate cle voturi sau, in frrnclic clc sitrratie, c:u mirjoritate calificatd sau

ma.joritate simplii. Fiectrc tftrtr arc un nunrirr de voturi propot'donalcLl potentialul rlc(itionlic $i dcnto-urat'ic. Reuneste rnini5trii tlrilorlnen-rbt'c lte ct()incnii cle Ctlnrpetcniri. A:.,tiel, Consiliul ,,cconorlie-t'in:.rntc" r'cL(ncstc mrniltrii pentrll econoinie. Consiliul agricolreuneste nrinistrii I--cntru ftgricultura etc.:

o C--omisia Iiuropcani este institutia exec:utivl, care areohligatia de a reprczcntil erclusiv interescle contunitare. Punein alllicar-e ctcciziilc. col'ltrolcAzii rL-spectarea legislafiei c:otuunitare.

. Purlamcntul Fluropeiln este forrnat din menlbri alesi prinvot dircci cle (-"ctlit'irlii statelor LTniunii. Are conlpetente laugi, printrecarc: aprohii acordLirile internationale ale Uniunii Europene.,controleazi bugc'tiil c:omunitar. unnareste apiicarea politicilorcorllLlnltarc:

. Curtca de Conturi este n,"rnrit5 dc Consrliul European $icontroleii;,-lr I inulizarca corrturilor Uniutlii;

. Curtea dc .trustitie, care vegheaz.i la re.spectut'ea legislatieicontunitare $i regleazn litigiile intre statele membre. institutiileconlurlitare. asocii.rtii $i intreprinderi, persoane particulare $ijurisclictiile nationalc.

UniLlnea [-'uropeilnd este o formulf, de integrure profundoriginalii. dcosebit[ f at[ de toate celelalte aflate in curs de realizare.Curtea de JLtstitie cle la l,nxernburg o apreciazd, ca o ,rorganizatie'interstatala autonomri", ceea ce inseamnl c[ ordinea juridicltcomunitarri. aclica ansarnblul cle regr.rli si componente care-i sllntproprii se deosebeste de ordinea juridicri internationalir si de ceanationall, ca este o ordine iuridicil noLlf, pe baza clreiafunctioneazir institutiile conrLrnitare.

Inte-{rarea europeana corespunde caracteristicilor specificedreptului comunitar cilre prirneaza asupra dreptului national

al tarilor tnentbre. Statcle care fac prute clin Uniunea EuropeanAnu au pLlterea autononra rle decizie asupra unor domenii cedate,care formeaz;d, obiectul sLtveranititii cclmune $i substanfaidentitltii europene, ciu'e se cleosebe$te de cea a ferilor membre.

Drumul parcLirs pAna acum este marcat de numeroaseimpliniri, care demonstreazd cd modelul de integrare ales esteviabi[, iitr c-onsccvcl)ta $i creativitatea celor care l-au pus in aplicarei-au asi-eurat succesul. Revelatoare sutlf sLlperioritatea modeluluiconlunitetr fata de rnodelul AEI-S (ceea ce l-a fircLlt acceptat delnai rlrulte state foste mernbre ale AELS), progresele evidenterealizate de economiile f[rilor comunitare, concretizate in dimi-nuarea costltrilor $i cre$terea nivelului general al eficienfei,supletea rnijloacelor folosite pentnr atingerea obiectivelor.

In perspectivir, Uniunea Europeanf, vizeaz.6, nu numairealizarea obiectivelor decise in ultimii arli, ci $i extinderea sapotrivit unei strategii aclaptate conditiilor actuale. tn acest con-text se inscrie Si acclrdul cll RoffrAnia, intrat in vigoare la 1 ianuarie1995 $i ctre prevede eliminareir restrictiilor cantitative $i tarifarela fluxurile de mtitfuri dintre [ara noastrd si Uniunea EuropeanA(in arnbele sensuri) potrivit trnui calendar convenit, Iiberalizareagraduala a circulatiei serviciilor. capitalului Si persoanelor,zumoniz.area legislatiei romineSti cu cea comunitare etc. La acestase adaugd acordul de inc-heiere a negocierilor pe domenii(capitole) pentru intrarea in Uniurrea Europeana prin care sestabilesc obligatiile $i avantajele Romdniei specifice perioadeitranzitirrii care, potrivit prevederilor, ar putea sd inceapA laI iernuarie 2001 .

Intrarea Romdniei in Uniunea Europeand la aceastA dat['devineposibila prin ?ndeplinirea principalelor conditii prevlznte in acestSCN S:. asigtrrarea stabili tetii institutiilor care garan teazd, bunafunctionare a democratiei. asi-slurarea suprema[iei legii, drepturiloromului $i respectului tata de minoritati;

. incorporarea in propria legislatie Si aplicarea sistemului denorrne conlunitare - decrzrt, directive $i regulamente - adoptatepind in momentul aderf,rii;

. recunoa$terea obiectivelor stabiiite pentru realtzarea uniuniieconomice $i monetare Si promovarea actiunilor necesare indirectia indeplinirii lor;

. existenta unei economii de piali func[ionale, capabile safacd fatd presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne unice,fapt ce implica apropierea de nivelul dezvoltirii tarilor mernbreale UE.

Consensul de acfiLrne a forfelor politice in directia atingeriiacestui obiectiv $i asllmarea de cltre populafie a aceleiagi opfiuniau fost ;i rf,rndn, desigur, determinante.

\c li.:r"

iiit. (-

..t.-+ .illJrr ir

L; tt,l,:Iiuropc:.1n. j

tloredii ri.ii .

. Petttrtt {,-,r'tarile ca r":

devenit nr r.i: i .

ale tllr. f f".', I '

u rlil ii javanl.il,iclril- ,'

Cll I. { :';'bcnci'iutr:,

' Rtl:l: il :

a fbSt il],ilL ;,; ,.

la L;niti:;iEurtlpc.l.{. i , -

Si a prclj;,ri i'aderart, ir

prin nego(: i{-,r ; ,, .

incc[]ti i,irt anul ){):1t:

' Intt'iat"i- 'jief ectivri in 1. ' i

P0il i"" " .r

asigurata uLtii:., ,

prin indellli r:;rUn0f C{}El ii l '

allsT;i:i'.-,ollligii!i,.

o

11,:

I f .

tE7

Organi zalii economice inter-statale structtrri org antzatorice Sijuridice, institutii care se constituie prinacorduri intre doua sau mai multe statecu interese economice;i politicecomune sau convergente, in vedereaprotejlrii qi reabzdrii acestora.

''Armonizarea politicilor economi-ce proces de apropiere qi apoi deuniformizare a politicilor economice din

,' In raport cu celelalte forrne degrupari integrationiste, ce caracteristiciconsideragi c,a ii su,t proprii UniuniiEuropene?

" Cdnd ;i in ce conditii putem consi-dera ci s-a format gruparea integra-tionistd, denumitf, la propriu UniuneaEuropeanf,?

Care sunt principalele componenteale structurilor organizatorice si juridice

diterite fari in vederea real rzdrlt unorrnterese economice ;i politice comunesau con vergente.

,Interese economice Si politiceconvergente - interese care conduccdtre aceea$i finalitate prin recurg ereala cai Si mijloace mai mult sau maiputin diferite de cdtre cei care auasemenea interese. Sunt interese adeseacompatibile gi complementare.

propnl mecanismului de functronare aUniunii Europene?

", Ce argumente ave[r pentru a sustrneviabilit atea Uniunii Europene ca grupareintegrationi st[?

" Care sunt pnncipalele conditii cetrebuie satisfdcute de o tard pentru a fiadrnisd in Uniunea Europeana?

" ln ce situatie se ina in pre zentRomdnia tafa de Uniunea Europeand^

.{vantaje asociate monedei unice:

. canzate de disparilia ratei de schimba monedei nation ale prin acloptareamonedei unice;. cat.rzate de apropierea egalizarearatelor dobinzii din tarile memtrre ale LIE;. disparitia costurilor de tranzactiepentru operatiuni de schimb valutar;

o determinate de diminuarea segmen-tirii piegei financiare qi liberalizarea deplin[a nriscarii capitalurilor pe piaga intraeu-ropeana:

. eliminarea riscurilor ca o [ar[ sir adopteo politic I nnonetarf, necooperantd c upartenerii Si tavorabil[ ei in mod exclusiv;

. redistribuirea rolurilor intre monedele

convertibile ;i in special intre dolar, euro,yen gi lira sterlind.

Alcatuiti un dosar ,,Moneda unicieuropean[" ;i retineIi informatii cuprivire la:

. aparilia euro Si adoptarea acesteimonede de noile ![ri membre ale UE;

. inc:rederea de care se bucurf, aceastf,moned[ si de ce;. rolul acestei monede pe piafamondiala;

. ce avantaje generale poate aduceeuro pentru t[rile membre ale UE;

. cum este vdzutd, aceastd monedf, derom0ni.

" Folosind tablouI costurilor siavantajelor asociate monedei unice (euro),alegeti pe acelea pe care le consideragi celemai importante pentru Romdnia $iargumentati de ce.

Costuri asociate monedei unice:. pentru contrac ararea tendinfelorspeculative cu moneda nafionali pdnaIa adoptarea euro;. pentru acoperirea efectelor deva_lorizlrii sau supraaprecierii monedei

nationale pentru competitivitateaproduselor interne pe piafa europeand;. pentru a anihila efectele negativegenerate de pierde rea autonomieipoliticii monetare nafionale;. pentru susfinerea cheltuielilor deinlocuire a monedei nafionale cu euro;. pentru a suplini veniturile realizatedin baterea monedei nationale:

. pentru a susfine cheltuielile emisiuniimonedei euro.

Procesul prin care economia ca activitate devine expresia r i,r;r,i,lizare'participdrii la un sistem de relalii intre unitdtiie economice s-aglobalizat, cuprinzdnd in prezent toate economiile nationale. i'1i'llollllcl

in mod deosebit dup{ 1985, odati cu pribuqirea ir: uitimulcomunismului, gi este adesea perceput ca expresie a rlccenitt.modernizlrii ;i viitorului bazat pe tehnologii de virf, :' : r ltrceptttcapitaluri qi locuri de munci bine calificate. Multe guverne : su liesunt acum preocupate sd adopte strategii prin care economiile :i puterttitlor sd se inscrie in procesul modernizdrii prin intennediul , :.: iitr:stat6.globalizdrii. Aceastf, percepere are uneori un caracter radical. dar a inceput sI fie qiputernic contesta6 din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru 15rilemai pulin dezvoltate.

Globalizarea, sau mondializarea cum i se mai spune in anumite t6ri, este pentruanumili anali;ti procesul prin care produclia qi schimbul se elibereazd deconstrdngerile impuse de frontiere gi de distanfe, piefete se globalizeazd(mondializeazd), iar reglarea se realizeazd prin func[ionarea piefelor qi de cltreinstanfe mondiale. Globalizarea pune capdt interna[ionalizf,rii, care este un processimilar sub aspect tehnico-economic, dar care are loc in contextul recunoaqteriipertinenfei frontierelor nafionale gi a controlului asupra circulatiei mdrfurilor,oamenilor qi capitalurilor.

Factorii cei mai importan$ care au acfionat in favoarea globalizirii sunt:- liberalizarea circulaliei bunurilor qi serviciilor intre tdri:- diminuarea evidentl a costului transporturilor $i telecomunicagiilor, dezvoltarea

si modernizarea acestora;- liberalizarea mai ampli a piefelor de capital nafionale pi internafionale.

1,Sq

Asemenea deschiclcri ai.r simplifi,:a', inr,,esfitiile soc:ietati loi-

comerciale iicoitl rrilcle..le rloreair s;i guserru ccle Inili micicosttrri ;i riscuri, tlar aLl contribuit i'ri rtI,.)d csential Si lugeneraiizarea sau glollalizarea concrrrentei.

Globnlizarea Dcononriei este uu termcn care releva orenlitate complexir:

. intcnsificarea si diversificarea schimburilor economice dintre f6ri. grupur:ide tiri si unitlti economice din toate tirrile lumii;

. dezvoltarea fira precedcnt a investitiilor straine directe;

. globalizarea pietelor de bunuri si de factori cle productir.l

. apari[ia ;i inmultirea firmelor, indeosebi industriale, carc isi desf'iqoaraactivitatea simultan Ia scari mondialii. etaleazii strategii giobale de produclie pehaza diviziunii interrrurtionale a muncii. comercialit.eaz,ir la standalclc si cu rnircimondiale, isi lanseazir produscle simnltan pe rnai rnultc pie1e, plin integrarea aportuir.rifirmelor specializate in rnarketinq, creatie, puhlicitate, expertize ccntabile 5ifinanciare etc.

Din punct de veclerc eLroll()mlc. scopul glrrhalizarii il constituie profitul 5imentinerea in activitatc a lirmelor, precum si dezvoltareir lor. in contlitiile in carecresc tbarte tnult cheltr.rielile cr.r cercetarea-dezvoltarea, durata de viatir a produselorse diminueaza simgitor, a devenit necesarfl o fetca tlelisi cle parteneli, cxigentcle decalitate sunt tbarte mari si viteza de reactie la seinnalele pie[r:i se tnareste.

Prin globalizare se capteazi numeroasele avanta.ie ce rlccnrg din diferentclecarc existi intre economiilc tarilor lumii, acestea constituind de l'apt sursaprofiturilor.

in cdutarea si plstrarea acestor avar.rta.ie s-u rJezr,oitat nxrbilitatca gcogrulica aintreprinderilor - delocalizarea (mutarea) krr siru a tjliirlelor lor qi pregdtirea posihilit5liide a fi prezente in orice punct geografic sau ecolomir; al planctei in functie de'

avantaiele care apar (calilicarea sau lipsa de calificare a forfci de rnuncS. clistan[a satr

apropierea, salariile scizute sau mai dit'erenfiate, lacilit[tile de co-.nunicare etc.). Forlade munci este si ea asociatl intreprinderii ncrn:ade si, ca urmare, isi pierde in rnare

mdsurd stabilitatea domiciliului ii apafienerlta la un mediu so-

: , r .:. ,,i :: cial, la un univers de relatii delinritat prin apropierea geograficir.

,:: : r ,, ii, Se considerl ca globalizarea economiei va fi lirrmal incheiata; :.:t:'" atunci cAnd bunurile $i serviciile, capitalul 5i munca vor circula

pe deplin liber, iar guvernelc si autoritatile locale din orice tari. vor trata in mrxl egal toate finnele, fhra dcoschire de nafiona-

diferentele dintre ei:onomiile turilor lunrii vclr lrjrrrlge ia o asernenea

situatie incflt nLl vor mai ti generatoarc de avantaie sutlciente pentm

raftsnat,CIn

F ig. 1.1.2. L.-lctsi,fIt.ui-cLr ttttt^ept'itrclerilor dupii grtttlttl ,lc ;rtrtrttlittli:'ure

a prodltttir':i ,si ttreiei lo''

a intretiue procesul in eautarea de profit pe meleaguri srrriine' o o "ciiunile

asemeuea situalie elste inca [oarte in<lepdrtata. iar globaliz.arcir va . ..;. .:i:rt" llrulti

contitrua 5i, probabil, se va intensifica' siltl

Un lol deosehit iu procesul glohaliz[i'ii il au firmel" '.,,': ltli;nrultinltionale $i trattsnationale, al caror capital iqi are ' : ,r:. ,t fioriginea iu nrai mutte tari si care actioneaza concontitent in .. tii," rrii.diferite tiri. Cca rttai tl-llie parte a acestor filrnc provin din 'i l '"lirc lc-u

tirrile dt:zloltiite (SLIA, Unitrnea Europeanl 5i 'laptlnia;' Ele atr-irs'

pot contritrui la tlezvoltarca tconomiilor in care actioneazir' "'r'"rttrritent'

in special prin apurtui dc. ct,itll. cl'c$tereil producliei 5i distribuirea r' :i ':' ierea si

unl,i: venituri (salut'ii. impozite si tare). Iixist[ iusa si aspecte ''1ltcstilreil'

ncg:rtive: investitiile si oiiectul activiutii l'r nu corespu.cl ne'apf,rat nevoilor tarilor in

care actionelizi, aprtrtui in tehnologii avatlszttL' este tbarte lirnitat pentru c6 cele mat

il)t.ilpiexc sunt rezenrate [Lriier tle prcrvcnienla, pot si nu m[reasca producfia' dar iiinl,rcriicsc pc pioduci,toiii locali. pot constitui tthstacolc *cononrice qi politice pentru

tirrile in care actl0neaza'

Asemene:r irrgurnente pro si contra sultt i'etinute 5i in strrcina globalizdrii

ecc,flonrioi, iar in ultimii ani se observit cresterea evirlenti a opoziliei fati de actiunile

promoviite de Orgarrizatia pentru Ctroperare si Dczvoltare Economicd Si de

OrganizalialvlonclilUraCotnerlultti'careprinnlttu'akrrpotaveaefectenegative'

Firme multinationale - intre- Transuationat - culiiicaii!-qpnnderi mari care acltotreaza c:u trliale t'enomerlelor 5i proceselor ecollomrce a I

sau sucurs.le implantate in clit'erite 1ziri. cdror existenfd- '.scapd" determindrii I

Unii autori apreciazd, in pi,,r, .i originea naiionale $i care au aclesea efecte nesative I

capitalului lor. este clin turi diferitc, .r,.pro uno, liri qi pozitive asupa dig*' l

mondialiinternationala

m u ltinationala

l9t

,' Cum este perceputleconomiei in diferite tarigrupllri sau forfe sociale?

Care sunt argumentele pro qi contraactitrnilor realizate de firmele mtiitina-fionale gi transnationale?

, Anali zalr cei mai importanfi f'actoricare f avoriz eazi globali zarea economiei"

, Ce confinut are tenomenul nornadis-nrului economic specific globalizdrn?

bld, care ii Permite sd se

co Prgduclie"'sau integrareave faintreguttanlatProcesului

d- Larousse/HER 2oo0' P' 338

l. Exemptificafi firme cu integrare orizontald ldsau verticald; ^'2. Descrieyi, iclenti.ficati tn ce constd *iiit a" integrare tn ftecare exemplu

TEXT TEMATIC

*t'!."8" avannje credeli cd aduce fiecare dintre formele de integrare lmte ca etccmplu?

glob altzarea$i de diferite

' in anul 2000, Organizafia pentruCooperare si Dezvoltare Economic5, dincare fac parte cele mai dezvoltate tf,ri, aelaborat $i negociat proiectul pentru,,Acordul multilateral asupra investigiilor",care a fost aprobat, dar nu se aplica inca.Referitor la acesta, prezentdm un extrasdin articolul profesorului John McMurtryde la Universitatea din Guelph, Ontario,Canada:,,Corporafiile transnationale mo-bile sunt eliberate, prin prevederileacordului, de orice obligafie de a seapleca in fata vreunui alt interes, organ-ism guvernamental sau cetf,fenesc. Eleobtin astfel acces nelimitat la toatepiefele, resursele, subvenfiile Si bunurilecelor 29 de t[ri implicate. Ceea ce faceacest acces neingradit unor corporatii(firme, n.n.) axate pe profit este expresiaabsolutizat[ a programului de globali,

zare a piefei, larg acceptat cir fiindmodelul ideal cle existentd a tuturorsocietf,tilor de azi."

(Sursa: Aclevrirul econornic, nr.27 /1998)a) identificafi fonnele de realizare a

global rz.'irti economiei la care se facreferiri in citat;

b) linind cont de continutul capito-lului, preci zati ce obstacole ar puteaapdrea in calea giobaliz'arn;

c) indicafi ce rol se atribuie globalizdrheconomiei in societatea viitoare;

d) identificati unit[tile economicepurtltoare ale globali zil..ri si nrodul in careacestea ar putea acflona.

s Utili zdnd informatii din presaeconomicd ;i literatura de specialitate,elaborafi dosarul unei firme multina-tionale care acfione az'a Si in RomAnia.