Manual Bio

Biologie. Clasa a XI-a.Anatomia si fiziologia omului

Ghid Metodologic de Utilizare

Titlul Lectiei: Aparatul ExcretorAutor: SecureSoftware SRLData: 10 Aprilie 2003

SecureSoftware. 2003. pagina 1 din 14

Cuprins

A. Identificatori

A.01. Identificatori Generali pagina 3

A.02. Identificatori Educaţionali pagina 3

B. Terminologie

B.01. Obiect de conţinut pagina 4

B.02. Moment de studiu individua pagina 4

B.03. Moment de verificare a cunostinţelor pagina 4

B.04. Ferestre de detaliu pagina 4

B.05. Identificatori pagina 4

B.06. Butoane de navigare secvenţială pagina 4

C. Structură Generală

C.01. Obiective didactice pagina 5

C.02. Conţinut pagina 6

C.03. Recomandări de structurare şi prezentare pagina 8

D. Structură Detaliată

D.01. Aparatul excretor pagina 9

D.02. Aparatul excretor - Verificarea cunoştinţelor pagina 9

D.03. Rolul formonilor in activitatea renala pagina 9

D.04. Transportul substantelor in tubul contort proximal pagina 10

D.05. Reabsorbtia substantelor in tubul contort proximal pagina 12

D.06. Secretia hidrogenului in tubul contort proximal pagina 12

D.07. Aparatul excretor - fiziologie– Verificarea cunoştinţelor pagina 12

D.08./D.09./D.10./D.11. Temă pentru acasă pagina 12

D.08. Material pentru bibliotecă pagina 12

E. Bibliografie pagina 13

F. Echipa de realizare pagina 13


A. Identificatori

A.01. Identificatori Generali

Titlu: Aparatul Excretor

Descriere: Structura analizatorului excretor. Structura rinichiului. Formarea urinei si mictiunea.

Cuvinte cheie: Aparat excretor, rinichi, uretra, vezica urinara, ureter, nefron, cai urinare, tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal, artere si vene renale, tubi colectori

A.02. Identificatori Educaţionali

Tip resursă: BIOLOGIE – Anatomia şi fiziologia omului - clasa a XI-a

Obiective: Completarea cunoştinţelor legate de structura aparatului excretor cu noţiunile caracteristice fiziologiei sale.

Descrierea cailor urinare, prezentarea structurii rinichiului, structura nefronului, vascularizatia nefronului si aparatul juxta-glomerular, membrana filtranta glomerulara, structura celulei peretelui tubului contort.

Identificarea rolului hormonilor in cadrul activitatii renale.

Prezentare transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector.

Prezentarea resorbtiei substantelor in tubul contort proximal.

Prezentarea secretia hidrogenului in tubul contort proximal.


B. Terminologie

B.01. Obiect de conţinutUn fişier independent care prezintă informaţii grupate din punct de vede tematic, care nu pot fi prezentate separat. Poate fi format din mai multe pagini de conţinut. În cadrul acestui ghid va fi folosită şi noţiunea de componentă atunci când se face referire la un obiect de conţinut.Fiecărui obiect de conţinut îi corespunde o temă de studiu lansată de profesor.

B.02. Moment de studiu individualReprezintă un obiect de conţinut în cadrul căruia utilizatorul poate studia un fenomen sau un element anatomic (organ, celulă, etc.), alegându-şi singur elementele asupra cărora va insista. Aceste momente apar ca urmare a lansării în execuţie de către profesor a unui obiect de conţinut ce conţine informaţii descriptive sau experimente virtuale ale unui fenomen sau element anatomic.

B.03. Moment de verificare a cunoştinţelor (teste)Reprezintă un obiect de conţinut în cadrul căruia utilizatorului îi sunt evaluate cunoştinţele acumulate pe parcursul lecţiei. De obicei, aceste momente (teste) sunt formate din 5 întrebări. Utilizatorul este obligat să răspundă la toate întrebările, iar după rezolvarea testului are acces la rezultatele obţinute, răspunsurile date şi răspunsurile corecte.

B.04. Ferestre de detaliuSunt ferestrele care oferă informaţii suplimentare sau detalii despre un anumit element (termen, imagine, concept, fenomen, etc).Se întâlnesc ferestre de tipul:a. obiective – cuprind informaţii privind obiectivele ce trebuiesc urmărite în cadrul obiectului de conţinut curent (este afişată în momentul în care este lansat un obiect de conţinut sau se apasă pe butonul cu eticheta "obiective componentă").b. de reţinut – cuprind descrieri ale fenomenului sau obiectului selectat.c. ajutor – cuprind informaţii generale privitoare la modul de utlizare al componentei (navigare, obţinere informaţii, atingerea obiectivelor, etc.). Este afişată atunci când se apasă pe butonul cu eticheta "ajutor".

B.05. IdentificatoriReprezintă informaţii generale pe baza cărora poate fi înţeles la nivel general conţinutul unui obiect de conţinut.

B.06. Butoane de navigare secvenţialăSunt amplasate în partea dreaptă jos a ecranului şi au următoarele funcţii:a. - încărcarea paginii anterioare a obiectului de conţinut curent.

b. - încărcarea paginii următoare a obiectului de conţinut curent.c. - afişarea ultimei ferestre la care a avut access utilizatoruld. - afişarea obiectivelor obiectului de conţinut curent


C. Structură Generală

Materialul elaborat are ca scop prezentarea fenomenelor fiziologice caracteristice aparatului excretor, într-un mediu virtual.

Paragraful C.01. prezintă detaliat obiectivele didactice care pot fi atinse utilizând acest material, iar paragraful C.02. este destinat prezentării succinte a acestui material.

Materialul are o structură modularizată permiţând folosirea în mai multe feluri a instrumentelor puse la dispoziţie. Paragraful C.03. prezintă detaliat diferite posibilităţi (recomandări) de folosire a componentelor materialului.

C.01. Obiective didacticeObiectiv Detaliere

Obiective strategice

O1 Recunoaşterea şi definirea termenilor, conceptelor şi principiilor specifice anatomiei aparatului excretor.

O2 Investigarea şi experimentarea unor fenomene sau procese fiziologice şi interpretarea corectă a datelor obţinute prin utilizarea informaţiilor oferite de suporturile intuitive.

O3 Modelarea unor fenomene şi procese fiziologice în scopul demonstrării principiilor fundamentale ale lumii vii.

O4 Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând limbajul specific anatomiei.

O5 Transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei în contexte variate.

Obiective operaţionale

o1 Identificarea şi descrierea elementelor anatomice ce formează aparatul excretor.

o2 Descrierea principalelor caracteristici ale rinichiului, nefronului.

o3 Identificarea rolului hormonilor in cadrul activitatii renale.

o4 Prezentare transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector.

o5 Prezentarea reasorbtiei substantelor in tubul contort proximal.

o6 Prezentarea secretiei hidrogenului in tubul contort proximal.


C.02. ConţinutÎn acest capitol se prezintă lista obiectelor de conţinut (notate cu T) şi informaţii generale despre fiecare dintre acestea.

T1 – Aparatul excretor - Anatomie

Obiective didactice acoperite: o1, o2Timp predare: 10 minute

Tip interacţiune cu elevul:

Interactivă. Se lansează obiectul de conţinut lăsându-se la latitudinea elevului să îşi aleagă ritmul şi ordinea în care va studia elementele prezentate.

Descriere: Aparatul excretor. Caile urinare. Rinichiul. Formarea urinei.


T2 – Aparatul excretor – Verificarea cunoştinţelor

Obiective didactice acoperite: o1, o2Timp predare: 10 minute


Interactivă. Testul este lansat de către profesor. Elevul răspunde la întrebări în mod secvenţial în ordinea în care sunt afişate conform instrucţiunilor primite.

Descriere: Obiect de conţinut ce testează cunoştinţele acumulate de către elev în cadrul componentei anterioare. Asimilirea corectă a noţiunilor de la T1 duce la o înţelegere mai corectă a fenomenelor fiziologice prezentate în componentele anterioare.


T3 – Aparatul excretor – Actiunea hormonilor asupra rinichiului

Obiective didactice acoperite: o3Timp predare: 5 minute


Interactivă. Elevul poate simula actiunea hormonilor asupra nefronului.

Descriere: Simularea virtuala a actiunii hormonilor asupra activitatii rinichiului la nivelul nefronului.


T4 – Transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector



Interactivă. Elevul descopera substantele reabsorbite sau secretate in fiecare segment al nefronului si tubului colector, precum si tipul de transport.

Descriere: Experimentarea transportului substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector.

Cuvinte cheie: Aparat excretor, nefron, tub contort proximal, tub contort distal, tubi colectori


T5 – Reabsortia in tubul contort proximal



Interactivă. Elevul selecteaza o molecula de glucoza sau aminoacid.

Descriere: Observarea practică reabsorbtiei substantelor in tubul contort proximal. Exemplificare pentru sodiu, glucoza si aminoacid.

Cuvinte cheie: Aparat excretor, tub contort proximal, reabsorbtie, microvili, transport activ, transport pasiv

T6 – Secretia hidrogenului in tubul contort proximal



Expositiva. Componenta este lansata in executie si explicata de catre profesor.

Descriere: Explicarea fenomenului care sta la baza secretiei hidrogenului in tubul contort proximal.

Cuvinte cheie: Aparat excretor, tub contort proximal, reabsorbtie, microvili, transport activ, transport pasiv

T7 – Aparatul excretor – Fiziologie – Verificarea cunoştinţelor

Obiective didactice acoperite: o2, o3, o4, o5, o6Timp predare: 10 minute


Interactivă. Testul este lansat de către profesor. Elevul răspunde la întrebări în mod secvenţial în ordinea în care sunt afişate conform instrucţiunilor primite.

Descriere: Obiect de conţinut ce testează cunoştinţele acumulate de către elev în cadrul componentelor T3, T4, T5 si T6. Asimilarea corectă a noţiunilor anterioare duce la o înţelegere mai corectă a fenomenelor fiziologice prezente la nivelul aparatului excretor.


T8, T9, T10, T11 – Temă pentru acasă

Obiective didactice acoperite: o1, o2, o3, o4, o5, o6, o7Timp predare:


Conversaţie, analiză, explicaţie.

Descriere: Temă pentru acasă. Se alege una dintre temele prezente. Răspunsul la întrebări se face în scris.



C.03. Recomandări de structurare şi prezentare

Plan lecţie(ordinea de predare a obiectelor de conţinut este aceeaşi cu cea de mai jos)

Obiect de conţinut

Timp (min)

Indicaţii metodologice

T1 10 Studierea anatomiei aparatului excretor.

T2 10 Verificarea cunoştinţelor acumulate la T1.

T3 5 Experimentare virtuală individuală. Descrierea rolului hormonilor in cadrul activitatii renale.

T4 5 Experimentare virtuală individuală. Observarea modului in care se face transportul substantelor la nivelul nefronului si al tubului colector.

T5 5 Experimentare virtuală individuală. Prezentarea reasorbtiei substantelor (sodiu, glugoza, aminoacizi) in tubul contort proximal.

T6 5 Experimentare virtuală colectiva. Secretia ionului de hidrogen in tubul contort proximal.

T7 10 Verificarea cunoştinţelor acumulate la T3, T4, T5 si T7

T8 sau T9 sau T10 sau T11

Teme pentru acasă. Se alege una din cele 4 disponibile. Se dau indicaţii de rezolvare.


D. Structură detaliată

D.01. Aparatul excretor - anatomieAcesta este un moment de studiu individual (vezi secţiunea B.02.). Este lansat în execuţie de către profesor, iar elevii studiază singuri elementele prezentate în acest obiect de conţinut. Anatomia aparatului excretor este împărţită în sapte pagini ce descriu caile urinare, structura rinichiului, structura nefronului, vascularizatia nefronului, aparatul juxta-glomerular, membrana filtranta glomelurala, structura peretului tubului contort.

Pe imaginea din centrul ecranului sunt inserate puncte de reper care identifică componentele elementului anatomic prezentat. Prin click pe numele acestora se deschid ferestre de detaliu.În momentul lansării componentei elevul primeşte un mesaj informativ (într-o fereastră de detaliu de tip obiective) şi astfel află care este rolul lui în derularea acestei componente.

Trecerea dintr-o pagină în alta se face cu ajutorul butoanelor de navigaţie secvenţială.Componenta este lăsată la dispoziţia elevului atât timp cât este prevăzut în planul de desfăşurare a lecţiei (vezi punctul C.03.).

D.02. Aparatul excretor – Verificarea cunoştinţelorRăspunsul la întrebările conţinute de test (5 întrebări) se face în mod secvenţial. Elevul primeşte informaţii ce îi prezintă modul în care se poate rezolva fiecare întrebare în parte (mod de lucru şi nu răspunsuri la întrebări).După ce a răspuns la întrebări, elevul are acces la informaţii privind rezultatele obţinute (punctaj obţinut, răspunsul corect pentru fiecare întrebare în parte, răspunsul dat).Dacă majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50% se recomandă reluarea componentei anterioare (D.01.) pentru un timp foarte scurt. Chiar dacă elevul primeşte răspunsul corect, prin refacerea rapidă a D.01. ne putem asigura că elevul îşi va însuşi cunoştinţele necesare trecerii la pasul următor).

D.03. Rolul hormonilor in activitatea renala.Pentru a observa modul in care hormonii intervin in activitatea renala, elevul “rastoarna” un pahar cu unul din cei patru hormoni asupra capilarelor glomelulare (prezentate schematic in partea stanga). “Rasturnarea” paharelor se face astfel:

- se selecteaza un pahar prin click dar nu se elibereaza butonul mausului. Daca se misca mausul se observa ca paharul se misca odata cu sageata indicatoare (cursorul mausului).– se muta paharul selectat in zona de deasupra capilarelor.– se poate observa cum paharul se rastoarna singur.

Dupa rasturnarea unui pahar se poate observa ca in functie de hormonul ales, anumiti ioni intra sau ies din nefron sau tubul colector la anumite segmente. (vezi imaginea de mai jos)


D.04. Transportul substantelor la nivelul nefronului si al tubului colectorPrin selectia unor anumite segmente (semnalate cu un chenar de culoare albastra) ale nefronului sau tubului colector, elevul observa ce substante sunt transportate si mai ales cum.In momentul lansarii apare o reproducere schematica a nefronului si tubului colector, iar segmentele de studiu sunt semnalate cu chenare de culoare albastra si cu o litera (a, b, c, d, e). (conform figurii de mai jos)


Prin click pe unul din chenare se va mari o zona corespondenta din stanga sus iar imaginea centrala se va micşora si va ocupa un patratel in dreapta sus (vezi figura de mai jos).

Pentru a reveni la imaginea initiala sau a se selecta un alt segment se va da click pe imaginea din dreapta sus.


D.05. Reasorbtia substantelor in tubul contort proximal.Aceasta componenta are rolul prezenta fenomenul de recuperare a substanţelor utile prin reabsorbţie.Componenta este lansata de profesor ca o componenta expositiva (profesorul prezinta fenomenele pe parcursul derularii lor) sau interactiva (elevul studiaza fenomenul prezentat). Prin click pe butonul reprezentat in imaginea de mai jos va fi reluata simularea procesului.

D.06. Secretia hidrogenului in tubul contort proximal.Aceasta componenta are rolul prezenta fenomenul de secretie a hidrogenului in tubul contort proximal.

Componenta este lansata de profesor ca o componenta expositiva (profesorul prezinta fenomenele pe parcursul derularii lor) sau interactiva (elevul studiaza fenomenul prezentat). Prin click pe butonul reprezentat in imaginea de mai sus (compoenenta anterioara) va fi reluata simularea procesului.

D.07. Aparatul excretor - Fiziologie – Verificarea cunoştinţelorRăspunsul la întrebările conţinute de test (5 întrebări) se face în mod secvenţial. Elevul primeşte informaţii ce îi prezintă modul în care se poate rezolva fiecare întrebare în parte (mod de lucru şi nu răspunsuri la întrebări).După ce a răspuns la întrebări, elevul are acces la informaţii privind rezultatele obţinute (punctaj obţinut, răspunsul corect pentru fiecare întrebare în parte, răspunsul dat).Dacă majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50% se recomandă reluarea unora din componentele anterioare (D.03., D.04., D.05., D.06.) pentru un timp foarte scurt.

D.08./D.09./D.10./D.11/ Temă pentru acasăLecţia conţine 4 teme pentru acasă. Temele sunt în format tipăribil la imprimantă, şi pot conţine diverse imagini care pot ajuta la rezolvarea exerciţiilor. Toate exerciţiile necesită un efort mai mare din partea elevului decât testele de efectuat în clasă. Pentru rezolvarea lor profesorul trebuie să recomande studierea materialului din bibliotecă şi a manualelor şcolare.Se alege doar o temă din cele 4 conţinute de lecţie.

D.10. Material bibliotecăMaterialul de biliotecă nu este o parte integrată în lecţie, ci este un material indepedent ce integrează în biblioteca AEL. Materialul de bibliotecă are aceeaşi structură ca şi structura lecţiei. Studierea acestuia duce la lămurirea unor aspecte care nu au putut fi lămurite în cadrul lecţiei, prezentarea fenomenelor facându-se mai pe larg. Practic, rezolvarea exerciţilor cuprinse în tema pentru acasă are la bază studierea acestui material. Se pot folosi şi alte surse care descriu aparatul excretor.


E. Bibliografie

1 Adomnicai, I. Curs de anatomie, ed. IMF Iasi, 1980

2 Albu, Maria Roxana Anatomia şi fiziologia omului, ed. Corint, 1996

3 Haulică, I. Fiziologie umană, ed. Medicala, 1999

4 Cristea, Dumitru Sistemele anatomice ale organismului uman, ed .Academica, 2001

5 Cristea, Dumitru Anatomia aparatelor umane, ed.Academica, 2001

6 Ifrim, Mircea şi colaboratorii Atlas de anatomie umană, ed. Stiinţifică şi enciclopedică, 1984

7 Milcu, St. şi colaboratorii Genetică umană, ed. Academiei RSR, 1976

8 Niculescu, Th. Cezar Anatomia şi fiziologia omului, ed.Corint, 1999

9 Papilian, Victor Anatomia omului, vol I, II, III, Cluj 1979

10 Sinelnikov, .R.A Atlas de anatomie umană, 1990

11 Cezar, Ioan Biologie în imagini şi scheme, ed Studenţească, 1997

12 Tatiana, Tiplic Anatomia şi fiziologia omului pentru admiterea în facultate, ed. Niculescu, 2001

13 Niculescu, Cezar şi colaboratorii Biologie manual pentru clasa XI, ed Corint 2001

14 Ardelean, Aurel şi colaboratorii Biologie manual pentru clasa XI, ed Corint 2001

15 Teodorescu, Exarcu şi colaboratorii Biologie manual pentru clasa XI, ed. Didactică şi pedagogică, 1996

16 Badiu, G. si colaboratorii Fiziologie, ed. Medicală 1993

17 Tiplic, Tatiana Anatomia şi fiziologia omului, ed. Aktis, 1996

18 Mogos, Gh. şi Ianculescu, Alexandru Compendiu de anatomie şi fiziologie, ed. Stiinţifică

19 Nanulescu, Mircea Pediatrie, patologia aparatului reno-urinar, ed.Dacia, 1996

20 Voiculescu, I.C. si Petricu, I.C. Anatomia şi fiziologia omului, ed.Medicala, 1971

21 Marieb, Elaine N. Human anatomy and Physiology, The Benjamin/Cummings publishing Company Inc., 1989

22 Grigorescu, M şi Pascu, O. Tratat de gastroenterologie vol.I, ed. Tehnica, 1996

23 Naicu, P. şi colaboratorii Anatomia şi fiziologia omului

24 Guyton, A. Fiziologie, ed. Amaltea 1996

25 Coculescu, M. şi colaboratorii Neuroendocrinologie clinică, ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, 1986

26 Groza, P. Fiziologie umană, ed.Medicală, 1988

27 Ranga Tratat de anatomie a omului, ed.Medicală, 1990


F. Echipa de realizare

Proiectare lecţii: prof. Maria DINU, dr. Ciprian DINU

Scenariu de realizare: dr. Ciprian DINU, Dan BELCEANU

Coordonare tehnică: Doru PANAITECoordonare didactică: prof. Maria Dinu

Echipa de dezvoltare conţinut:- redactare conţinut ştiinţific: prof. Maria DINU, dr. Ciprian DINU- desene anatomice: Paraschiv CARP, Liviu Adrian Sandu, Mădălin ŞERBAN- programare Flash/ActionScript: Dan BELCEANU, Viorel ŞOLDAN, Cătălin COSTEA- programare JavaScript, HTML: Viorel ŞOLDAN- integrare SCORM/AEL: Doru PANAITE, Viorel ŞOLDAN

Redactare manual profesor: dr. Ciprian DINU, Doru PANAITE.


Manual Bio

Documents

Transcript of Manual Bio