Managementul Serviciilor Publice Concept

7/31/2019 Managementul Serviciilor Publice Concept

1/33

MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE CONCEPT. CARACTERISTICI.PRINCIPII1.1. ConceptManagementul public reprezint ansamblul proceselor i relaiilor de management, binedeterminate, existente ntre componente ale sistemului administrativ, prin care, n regim de putere

public, se aduc la ndeplinire legile i/sau se planific, organizeaz, coordoneaz, gestioneaz icontroleaz activitile implicate n realizarea serviciilor care satisfac interesul public.Din definiie desprindem urmtoarele caracteristici:- Managementul public reunete un ansamblu de procese i relaii de management, care apar ntrecomponentele sistemului administrativ;- Obiectivul managementului public este satisfacerea interesului public, prin crearea unui cadruinstituional corespunztor, care s permit aplicarea actelor normative, ceea ce nseamn iadoptarea de acte normative cu for juridic interioar, legi sau, dup caz, decrete, hotrri, etc.- Procesele desfurate n sectorul public sunt att procese de management, ct i de execuie;- Relaiile de management din instituiile publice reprezint raporturile care apar n sistemuladministrativ. n administraia de stat, acestea se realizeaz n regim de putere public, adic prin

intermediul prerogativelor, acordate de Constituie i putere public general atunci cnd acesta esten conflict cu interesul particular.

1.2. Caracteristici ale managementului public1. Caracterul integrator. Managementul public studiaz procesele i relaiile de management dinadministraia public, cu scopul fundamentrii soluiilor de perfecionare i raionalizare asistemului administrativ. Managementul public studiaz, n esen, modul de conducere ainstituiilor publice dintr-o societate, n sensul larg al termenului, integrnd elemente din toatedomeniile vieii sociale: nvmnt, administraie, asisten social etc.2. Caracterul politic. Managementul public este un domeniu al tiinei influenat de factorul politic.Acest aspect este evident, deoarece nu pot fi indiferente scopurile urmrite de reprezentanii

administraiei publice n state cu regimuri politice diferite.3. Caracterul de diversitate. Managementul public are un caracter de diversitate, ntruct existinstituii cu competen material general i instituii cu competen social, instituii centrale ilocale. Acesta face ca i managementul s comporte diferenieri, n funcie de nivelul administrativla care se refer.4. Caracterul complex. Managementul public are un caracter complex ntruct reunete elementespecifice managementului n diferite domenii aparinnd sectorului public: nvmnt, cultur,asisten social, sntate etc. Simpla enumerare a acestor domenii ne face s nelegemdificultile n abordarea problematicii managementului public, n general, i a managementului naceste domenii distincte, n special.5. Caracterul de sintez. Managementul public preia din alte domenii concepte, metode, teorii, caresunt folosite cu succes de funcionarii publici. Este necesar o adaptare a cunotinelor dinsociologie, psihologie, statistic, ergonomie, drept, economie etc., la particularitile sectoruluipublic.1.3. Principiile managementului public1.3.1. Principiul conducerii unitareAparatul administrativ este vast, dar totdeauna este i extrem de complex, reunind activitinumeroase, de o mare diversitate i complexitate.

1


2/33

Specificul managementului public, n general, i al administraiei de stat, n special, impune cunecesitate conducerea i organizarea unitar a acestui vast aparat, fr de care nu ar fi posibilrealizarea obiectivelor administraiei.1.3.2. Principiul conducerii autonomeCorelat cu principiul conducerii unitare funcioneaz principiul conducerii autonome.

Aparent aceste dou principii s-ar exclude reciproc. n realitate, ele se mbin, seintercondiioneaz. n timp ce conducerea i organizarea unitar asigur coeziunea administraieide stat, unitatea de aciune a acesteia, autonomia managerial fac posibil adaptarea mai rapid aadministraiei la condiiile concrete, la particularitile de timp i loc. Totodat, stimuleaziniiativa personalului din aparatul administrativ i, legat de aceasta responsabilitatea nndeplinirea sarcinilor. Nerespectarea principiului conducerii unitare ar atrage anarhia n activitateaadministrativ, rezolvrii contradictorii, s-ar ajunge, se poate afirma fr risculexagerrii, chiar la dezorganizarea administraiei publice, n general, i administraieide stat, n special.1.3.3. Principiul flexibilitiin legtur strns cu principiul autonomiei, funcioneaz un alt principiu al managementului

public, i anume, principiul flexibilitii, al adaptrii rapide a administraiei la schimbrilepermanente din viata social.1.3.4. Principiul restructurriiAcesta este unul din principiile prin care se urmrete crearea unui aparat administrativ eficientatt din punct de vedere organizatoric, ct i funcional, corespunztor nevoilor sociale generale.n funcie de numrul, varietatea, complexitatea i dificultatea problemelor de rezolvat n cadrulsistemului sunt determinate dimensiunea i structura aparatului administrativ. Un prim aspect alrestructurrii l constituie stabilirea structurii fiecrei componente a aparatului administrativ dinsectorul public, a compartimentelor acestora, a numrului personalului i repartizrii pe domenii aacestuia, n scopul utilizrii judicioase, dup norme raionale, a resurselor umane. Se urmreteevitarea supradimensionrii, care sugereaz cheltuielii suplimentare i paralelisme n activitate,

dar, totodat, i subdimensionarea, fapt care ar avea consecine negative asupra calitii serviciilor,existnd riscul unei desfurri necorespunztoare a activitii.Restructurarea intern trebuie s cuprind toate domeniile de activitate, stabilindu-se o structurflexibil pentru fiecare subsistem din cadrul administraiei.1.3.5. Principiul perfecionrii continueAlturi de restructurare, perfecionarea continu a managementului public se nscrie ca unul dintreprincipiile de baz a acestuia. Schimbrile continue, care au loc n viaa social, impun respectarealui. Pe msur ce obiectivele de realizat ale managementului public devin mainumeroase i mai complexe, rezolvarea lor nu ar fi fost posibil fr o mbuntire permanent aactivitii, a metodelor folosite de managerii din administraie, pentru asigurarea concordaneidintre acestea i problemele de rezolvat. Preocuprile pentru perfecionarea permanent trebuie saib n vedere i circulaia informaiilor, structura organizatoric, procesul de fundamentare adeciziilor administrative, deoarece schimbarea este un proces complex, de durat i necesar.1.3.6. Principiul legalitiiEste evident faptul c organizarea i funcionarea instituiilor administrative, n general, trebuie sse fac ntr-un anumit cadru legal. Prin urmare, legea public este cea care delimiteazcoordonatele ntre care acioneaz funcionarii publici. Legea conine n mod expres i explicitatribuiile instituiilor administrative, competenele decizionale ale acestora, sistemul de relaii,

2


3/33

drepturile i obligaiile funcionarilor publici etc. Pornind de la cadrul legal format din actenormative, care trebuie respectate, managerii publici au libertatea de a fundamenta obiectivelepentru instituiile pe care le conduc, de a descoperi cele mai potrivite modaliti de aciune pentrurealizarea lor, de a identifica acele ci i mijloace de culegere, nregistrare i transmitere ainformaiilor, de a fundamenta decizii administrative eficiente i de a utiliza cele mai noi metode

de management pentru a satisface nevoile sociale generale.1.4. Funciile managementului publicFunciile managementului public sunt :a. prevederea;b. organizarea;c. antrenarea-motivarea;d. coordonarea;e. control-evaluare.a. Prevederea (previziunea) cuprinde ansamblul aciunilor prin care conducerea instituieistabilete obiectivele viitoare ale organizaiei, modalitile de realizarea a acestora i alocarearesurselor necesare. Prevederea este un atribut al managementului de nivel superior s prefigureze,

s selecteze o alternativ din viitoarele alternative posibile ale organizaiei.Aceast funcie se compune din urmtoarele activiti:- prognozarea;- planificarea;- programarea.- Prognozarea este activitatea ce vizeaz ansamblul organizaiei sau a principalelor domenii deactivitate pe un orizont de timp de minim zece ani.-planificarea este activitatea care vizeaz orizonturi de timp cuprine de la o lun pn la un an.-programarea reprezint activitatea prin care se detaliaz coninutul planurilor la invel de secie ichiar loc de munc.b. Organizarea cuprinde activitile ce trebuie efectuate pentru realizarea cadrului organizatoric

optim n vederea dezvoltrii unei activii eficiente.Organizarea, ca funcie a managementului, cuprinde- organizarea conducerii;- organizarea produciei;- organizarea muncii.Organizarea conducerii cuprinde aciunile prin care se constituie structura de conducere sistemulde metode si tehnici, sistemul informaional, sistemul decizional.Organizareaproduciei cuprinde aciunile de definire a structurii de producie, asigurarea calitiii selectarea i combinarea metodelor i tehnicilor specifice activitilor domeniului public.Organizarea muncii cuprinde aciunile de delimitare a proceselor de munc i de divizare a lor pecomponente (micri, lucrri, sarcini etc), selecia, ncadrarea, stimularea personalului i creareacondiiilor de munc.Aceste funcii ale managementului prezentate mai sus au un caracter dublu:- sunt funcii ale managementului;- sunt domenii de sine-stttoare.Cele dou roluri nu se exclud ci sunt complementare.c. Antrenarea-motivarea

3


4/33

Antrenarea const n ansamblul aciunilor managerilor prin care se influeneaz personalul nvederea stabilirii i realizrii obiectivelor organizaiei prin satisfacerea nevoilor care-l motiveaz.Aceast funcie este n strns legtur cu relaiile interpersonale aleconductorului cu subrdonaii. Principala sarcin a managementului unei instituii n ndeplinireaacestei funcii este de a-i face pe membrii organizaiei s neleag c utilizndu-se ct mai bine

potenialul propriu pot s-i satisfac obiectivele lor dar n acelai timp s contribuie la realizareaobiectivelor organizaiei. Pentru ca aceast funcie s se ndeplineasc n condiii bune trebuie camanagerul s ia n calcul urmtoarele aspecte:- fiecare angajat ndeplinete diferite roluri: este un factor de producie n cadrul organizaiei, esteun consumator de bunuri i servicii, este i membru al unei familii, comuniti, este cetean alunei ri;- fiecare angajat are o individualitate unic care l deosebete de ceilali angajai;- relaiile care se stabilesc ntre conductor i subordonat trebuie s fie guvernate de principiulrespectrii demnitii umane;- fiecare angajat trebuie s fie tratat n funcie de ntreaga sa personalitate (nivel de pregtire,experien, caracter, temperament).

Motivarea pornete de la faptul c la baza condiiei umane se afl un ansamblu de mobiluri (caresunt trebuine, tendine, idealuri, intenii. n urma aciunilor sale fiecare persoan are osatisfacie. Factorii motivatori sunt elemente care determin o persoan s ndeplineasc n modeficient o activitate. Satisfacia reprezint o stare de mulumire pe care o are o persoan cnd i-afost satisfcut o dorin. Motivaia reprezint suportul angajrii unei persoane pentru a obine unrezultat iar satisfacia este legat de rezultatul obinut.Abraham Maslow a analizat i a sistematizat nevoile n urmtorul mod (piramida nevoilor):Nevoile au fost mprite n cinci grupe, astfel:- nevoi fiziologice;- nevoi de securitate a muncii;- nevoi sociale de afiliere sau acceptare;- nevoi de stim;- nevoi de autorealizare.Teoria lui Maslow s-a bazat pe urmtoarele:- oamenii nu sunt satisfcui niciodat;- fiecare persoan este motivat de o anume nevoie pn cnd aceasta este satisfcut;- o nevoie odat satisfcut, ncepe s se manifeste o alt nevoie superioar celei care a fost dejasatisfcut.Avnd n vedere teoriile motivaiei s-a stabilit c principalii factori motivatori sunt:stimularea bneasc; aprecierea obiectiv a performanelor realizate; participarea la conducere; creterea coninutului muncii.Fundamentul antrenrii n reprezint motivaia.Pentru a se realiza o antrenare eficient este necesar ca procesul motivrii personalului sntruneasc simultan mai multe caracteristici:-s fie complex: s se utilizeze mai multe stimulente (materiale i morale);-s fie difereniatde la o persoan la alta;-s fie gradual: s satisfac n mod succesiv necesitile angajailor.

4


5/33

d. Coordonarea cuprinde ansamblul aciunilor de armonizare a proceselor de management cu celede execuie conform obiectivelor i modului de organizare stabilit.Coordonarea este o organizare n dinamic a crei necesitate rezult din:- dinamismul agenilor economici i al mediului nconjurtor n care acetia funioneaz care esteimposibil de reflctat n totalitatea planurilor sau n sistemul organizatoric;

- complexitatea, diversitatea i chiar ineditul reaciilor personalului.Funia de coordonare are n vedere, mai ales, resursa uman. Ca urmare, activitatea central acoordonrii este comunicarea, procesul prin care se transmit i recepioneaz mesaje ntre membriiunei organizaii n vederea realizrii obiectivelor individuale i colective. Un proces de comunicareconst n transmiterea de la emitent (expeditor) a unui mesaj ctre receptor (primitor, destinatar).Elementele unui proces de comunicare sunt:- emitentul;- mesajul;- canalul de transmitere;- receptorul.Procesul de comunicare:

Prin feed-back comunicarea este un proces n ambele sensuri. Pe parcursul procesului decomunicare pot s apar o serie de perturbaii.Pot s apar bariere de comunicare, cum ar fi:- bariere de limbaj;- bariere de recepie (recepionarea diferit a mesajului de ctre primitor fa de ceea ce a transmisemitentul);- bariere contextuale cnd se produce o percepere diferit a mesajului transmis, datorit influeneidiferiilor factori.Coordonarea poate s mbrace dou forme:- coordonarea bilateral atunci cnd ea se desfoar ntre un conductor i un subordonat;- coordonarea multilateral atunci cnd procesul de comunicare are loc ntre un conductor i mai

muli subordonai (ex.: edina).e. Funcia de control-evaluare (control reglare) const n ansamblul aciunilor de evaluare arezultatelor obinute, de comparare cu obiectivele, normele sau standardele stabilite iniial, deidentificare i corecie a abaterilor.ndeplinirea acestei funcii impune dou cerine eseniale: existena unei structuri organizatorice clare, precise n cadrul acesteia s fie foarte bineprecizate posturile, funciile, compartimente funcionale etc.; orice control trebuie s se bazeze pe planuri stabilite anterior.Procesul de control cuprinde 3 etape:- stabilirea standardelor, normelor, a cerinelor, a criteriilor de performan etc.;- msurarea rezultatelor i compararea acestora cu standardele, normele, cerinele stabilite;- corectarea abaterilor (devierilor).Caracteristicile procesului de control-evaluare sunt:- s fie continuu;- s aib caracter preventiv;- s fie corectiv.ntre funciile managementului exist o strns interdependen; ele au un caracter complementar.Funciile managementului public prezint o serie de trsturi comune cum ar fi:- au caracter general(se regsesc n principiile de management al oricrei organizaii);

5


6/33

- au caracter dinamic (coninutul lor modificndu-se sub influena unor factori);-sunt interdependente;-se manifest cu intensiti diferite n cadrul piramidei ierarhice.

1.5. Elementele caracteristice managementului public

Sistemul de management public are urmtoarea componen:-subsistemul organizatoric;-subsistemul informaional;-subsistemul decizional;-subsistemul metodologic.Trsturile procesului de management sunt urmtoarele:- este un proces unitar;- este un proces tipic;- este un proces contextual;- este un proces continuu.1.6. Serviciul public (definiie, caracteristici)

SISTEMUL SERVICIILOR PUBLICE DIN ECONOMIA NAIONAL2.1 Conceptul de sistem de servicii publice i caracteristicile generale aleacestuiaConceptul de sistem este de dat relativ recent i poate fi definit ca un ansamblu de elementecorelate ntre ele prin diverse forme de interaciune i interdependen. O universitate, un spital, ofiin, o carte etc. constituie exemple de sisteme, adic mulimi de persoane, obiecte, procese etc.asamblate, organizate dup anumite principii.Caracteristica se definete ca fiind o nsuire comun a tuturor elementelor (subsistemelor)sistemului ale crei valori difer de la o unitate la alta sau de la un grup la altul.Caracteristicile generale ale sistemului serviciilor publice

Sistemele, indiferent de natura lor, prezint anumite caracteristici, ntre care amintim:1. Structura sistemului care reflect modul de organizare a acestuia, respectiv descriereasubsistemelor i a relaiilor ce se stabilesc ntre ele.2. Eficacitatea arat gradul de satisfacere a finalitii sistemului.3. Eficiena arat raportul matematic dintre rezultatele (realizrile) sistemului i consumul deresurse ocazionat de funcionarea sistemului.4. Robusteea este proprietatea sistemului de a funciona normal n condiiile prezenei unorperturbaii generate de mediul exterior, n limita unor restricii.5. Ultrafiabilitatea este definit ca fiind acea capacitate a sistemului de a-i menine eficacitatea ncondiiile n care o parte din structura acestuia i pierde funcionalitatea (se defecteaz).6. Adaptabilitatea este proprietatea de a modifica automat funcionalitatea i/structura n vedereameninerii (maximizarea) eficacitii (eficienei) n condiiile unui mediu variabil (turbulent).7. Autoadaptarea este proprietatea sistemului de a acumula experien i de a o folosi pentrucreterea eficienei i sau eficacitii cu care funcioneaz.8. Interdependena se definete prin faptul c cel puin o ieire a unui sistem poate fi utilizat caintrare a altui sistem, cel puin la nivelul unor fluxuri de informaii. Interdependena presupune, nprimul rnd, anumite legturi ntre sisteme.9. Interoperativitatea este definit ca fiind acea proprietate ca mai multe sisteme interconectate sfuncioneze ca un sistem unic.

6


7/33

10. Sinergia este acea capacitate a elementelor i/sau subsistemelor unui ansamblu interconectat iinteroperabil, de a produce mai mult mpreun dect separat.Sinergia poate fi realizat n condiiile n care exist: compatibilitate ntre obiectivele sistemelor; posibilitatea utilizrii n comun a unor resurse.

Principalele deosebiri dintre bunuri i serviciiIdentificarea unui serviciu public presupune luarea n considerare a trei elemente.a) Elementul material: serviciul public este, n primul rnd, o activitate de interes general.b) Elementul voluntarist, adic intenia puterilor publice. Nu va exista un serviciu public dectdac puterile publice (autoriti naionale sau locale) i-au manifestat intenia de a-i asuma oactivitate de interes general.c) Elementul formal. Regulile aplicabile n mod normal activitilor de servicii publice provin dinacel regim juridic cruia i este supus activitatea de interes general n cauz.2.2. Tipologia serviciilor publice1. Dup natura serviciilor publice se disting: servicii publice administrative (SPA) i serviciipublice industriale i comerciale (SPIC).

2. Dup modul n care se realizeaz interesul general, deosebim:a) servicii publice al cror scop este satisfacerea direct i individual a cetenilor;b) servicii publice care ofer avantaje particularilor n mod indirect;c) servicii publice destinate colectivitii n ansamblu.3. Dup raporturile cu serviciile private, putem remarca:a) servicii monopolizate;b) servicii pe care administraia public le exercit n paralel cu persoane autorizate;c) servicii publice exercitate de persoane private, autorizate sub controlul unei autoriti aadministraiei publice.4. Din punct de vedere al delegrii lor.a) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autoritile publice nu le pot

ncredina altor persoane (protecia civil, autoritatea tutelar, starea civil);b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate, ecarisaj, iluminatul stradal,deratizare).5. Din punct de vedere al importanei sociale:a) servicii publice vitale (alimentare cu ap, canalizare, termoficare);b) servicii publice facultative (amenajare parcuri i locuri de distracii, centre de informare) etc.6. n raport cu colectivitile publice de care depind, distingem:a) Servicii publice interne i extrateritoriale, ntr-o manier general, toate serviciile sunt n cadrulgeografic al statului, dar sunt unele care se prelungesc n exterior (de exemplu: afacerile externe auo administraie central i organe i ageni n exterior, serviciul marin-aviaie, care se execut nafara granielor).b) Serviciile civile i cele militare. Cele din urm sunt supuse unei discipline foarte stricte,organizate i conduse dup reguli care, parial, le sunt proprii. n multe ri ele dispun, chiar ntimp de pace, de puterea de rechiziie a oamenilor obligai s petreac un anumit timp sub drapeli de anumite puteri de rechiziie a bunurilor.7. Dup gradul de cuprindere, distingem:a) servicii de importan naional, organizate la scara ntregului teritoriu;b) servicii locale, organizate la scara colectivitilor teritoriale judeene, municipale, oreneti saucomunale

7


8/33

8. n practica internaional se utilizeaz clasificarea bunurilor i serviciilor dup natura acestora,modul de folosire, procesul tehnologic, organizare i finanare, aciune cunoscut sub denumireade Clasificarea-Activitilor din Economia Naional (CAEN).Din acest punct de vedere, serviciile publice sunt ncadrate pe seciuni, subseciuni, diviziuni,grupe i clase, dup cum urmeaz:

75Administraie public i aprare; asisten social obligatorie751 Administraie general7511 Activiti de administraie general7512 Administrarea activitii organismelor care acioneaz n domeniul ngrijirii sntii,nvmntului, culturii i al altor activiti sociale, cu excepia asistenei sociale obligatorii7513 Administrarea i susinerea activitilor economice7514 Activiti auxiliare pentru guvern7515 Administrarea activitilor pentru protecia mediului nconjurtor752 Servicii pentru societate7521 Activiti de afaceri externe7522 Activiti de aprare naional

7523 Activiti de justiie7524 Activiti de ordine public7525 Activiti de protecie civil753 Activiti de protecie social obligatorie7531 Activiti de protecie social obligatorie (exclusiv ajutoarele pentru omaj)7532 Gestionarea fondului de omajNVMNT80 nvmnt801 nvmnt precolar i primar8021 nvmnt gimnazial8022 nvmnt liceal

8023 nvmnt profesional8024 nvmnt postliceal803 nvmnt superior8031 nvmnt superior8032 nvmnt postuniversitar i de doctoratSNTATE I ASISTEN SOCIAL85 Sntate i asisten social851 Activiti referitoare la activitatea uman8511 Activiti de asisten spitaliceasc i sanatorial8512 Activiti de asisten medical ambulatorie8513 Activiti de asisten stomatologic8514 Alte activiti-de asisten medical852.Activiti veterinare8520 Activiti veterinare853 Asisten social8531 Activiti de asisten social cu cazare8532 Activiti de asisten social fr cazareALTE ACTIVITI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE I PERSONALE90 Asanarea i ndeprtarea gunoaielor, salubritatea i activiti similare

8


9/33

900 Asanarea i ndeprtarea gunoaielor; salubritate i activiti similare9000 Asanarea i ndeprtarea gunoaielor; salubritate i activiti similare91 Activiti sociative diverse911 Activiti ale organizaiilor economice i patronale9111 Activiti ale organizaiilor .economice i patronale

9112 Activiti ale organizaiilor profesionale912 Activiti ale sindicatelor salariailor9120 Activiti ale sindicatelor salariailor913 Alte activiti asociative9131 Activiti ale organizaiilor religioase9132 Activiti ale organizaiilor politice9133 Alte activiti asociative92 Activiti recreative, culturale i sportive921 Activiti cinematografice i video9211 Producie de filme cinematografice i video9212 Distribuie de filme cinematografice i video

9213 Proiecte de filme cinematografice922 Activiti de radio i televiziune9220 Activiti de radio i televiziune923 Activiti de spectacole9231 Activiti de art i spectacole9232 Activiti de gestionare a slilor de spectacol9233 Alte activiti de spectacole924 Activiti ale agenilor de pres9240 Activiti ale agenilor de pres925 Activiti ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor i alte activiti culturale9251 Activiti ale bibliotecilor i arhivelor

9252 Activiti ale muzeelor, conservarea monumentelor i cldirilor istorice9253 Activiti ale grdinilor botanice i zoologice i ale rezervaiilor naturale926 Activiti sportive9261 Activiti ale bazelor sportive9262 Alte activiti sportive927 Alte activiti recreative9271 Jocuri de noroc9272 Parcuri de recreaii i plaje9273 Alte activiti recreative93 Alte activiti de servicii pentru persoane fizice930 Alte activiti de servicii pentru persoane fizice9301 Splarea, curarea i vopsirea textilelor i blnurilor9302 Coafura i alte activiti de nfrumuseare9303 Activiti de pompe funebre i similare9304 Activiti de ntreinere corporal9305 Alte activiti de servicii pentru persoane fiziceALE PERSONALULUI ANGAJAT N GOSPODRII PERSONALE94 Activiti ale personalului angajat n gospodrii personale950 Activiti ale personalului angajat n gospodri personale

9


10/33

9500 Activiti ale personalului angajat n gospodrii personaleACTIVITI ALE ORGANIZAIILOR I ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE99 Activiti ale organizaiilor i organismelor extrateritoriale990 Activiti ale organizaiilor i organismelor extrateritoriale9900 Activiti ale organizaiilor i organismelor extrateritoriale

2.3 Serviciile publice centrale i locale din RomniaAdministraia public din Romnia este structurat pe dou nivele:Administraia public de stat, care poate presta servicii publice centrale sau teritorialeAdministraia public localServiciile publice cu caracter de statsunt realizate i furnizate de administraia central i ele auexistat n rile romne nc nainte de organizarea guvernului ca organ de stat.2.3.1. Categorii de instituii prestatoare de servicii publice centraleInstituiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt: Preedenia Romniei prin administraia prezedenial Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernului Administraia central de specialitate prin intermediul ministerelor autoritilor subordonate

ministerelor i autoritilor autonome.SISTEMUL ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI SERVICIILOR PUBLICEAdministraia publica se constituie ca subsistem al sistemului, economico-social si are toatevalenele acestuia, deci se organizeaz conform normelor managementului general.5.1 Noiunea de organizare in managementul serviciilor publice. Criterii si formeOrganizarea in managementul serviciilor publice reprezint ansamblul de procese prin careelementele sale componente se delimiteaz in raport cu competentele fiecruia si cu relaiile pecare le au in interiorul si in afara sistemului.Originea termenului "organizare" este din limba latina prin cuvntul, "organum" care se refera la ounitate morfologica din corpul unei fiine vii, ce ndeplinete una sau mai multe funcii1, termenpreluat de limba franceza, care i-a dat o semnificaie metodica referitoare la desfurarea eficienta

a unei activiti. Activitatea de organizare mbrac mai multe forme in raport cu criteriul de analiz(figura 5.1), astfel:1) In funcie de nivelul la care se desfoar procesul organizatoric se disting:a. Organizarea sistemului publicb. Organizarea unui domeniu din cadrul acestui sistemc. Organizarea unei instituii publice ca ntregd. Organizarea unor compartimente din cadrul instituiei publice2) In funcie de obiectul organizrii proceselor:a. Organizarea structurii care se refera la modul de reprezentare si dispunerea elementelor sistemului administrativ, ca ansamblu de instituii;b. Organizarea proceselor care consta in stabilirea competentelor i responsabilitilor fiecreicomponente din cadrul sistemului, ca si a relaiilor dintre persoane si compartimente, administraiesi persoanele din afara acesteia, in scopul desfurrii unor procese eficiente, precum si asatisfacerii nevoilor sociale.5.2 Structura organizatoric. Concept. Componente. TipuriStructura organizatoric reprezint configuraia intern si relaiile care se stabilesc intrecomponentele acesteia n scopul realizrii obiectivelor propuse.Instituiile publice au o structura proprie, cu un anumit numr de compartimente in care sedesfoar activiti specifice, in funcie de obiectivele pe care le are de ndeplinit fiecare

10


11/33

component. Structura administraiei publice difer de la un stat la altul, iar in cadrul fiecrui stat,de la o etapa de dezvoltare la alta, in raport cu influentele naionale, istorice si tradiionale, inscopul realizrii obiectivelor pe care le au de indeplinit. Un rol deosebit revinefactorului politic.,ntruct, puterea legislativa si partidele de guvernmnt sunt cele care stabilesc obiectiveleadministraiei in raport cu interesele economice, politice si sociale, pe care trebuie sa le

ndeplineasc. Toate aceste influente duc la apariia unor deosebiri marcante intre diferitele sistemeadministrative determinate, in principal, de interesele grupurilor sociale. Din cele de mai susrezulta ca administraia publica poate apar interesul unor grupuri economice, sociale si politicerestrnse, caz in care administraia publica promoveaz interesele publice generale ale societii inansamblul sau, avnd un caracter democratic. O structura eficienta a administraiei publice trebuiesa asigure att evitarea supradimensionrii aparatului administrativ care duce la activiti paralele,rezolvri greoaie cu cheltuieli bugetare mari, inutile si ineficiente, cat si a subdimensionarii, ceeace conduce la aglomerarea funcionarilor cu sarcini.Structura organizatoric public poate fi abordat sub trei forme (fig.5.2.):structura ierarhic-functional care asigura, in principal, unitatea de decizie si aciune in cadrulsistemului administraiei publice in, raport cu varietatea domeniilor de activitate;

structura teritoriala, determinata de componentele sistemului, administartiv in uniti teritorialedistincte;structura de tip mixt, care mbina cele doua tipuri de structuri.5.2.1 Structura ierarhic - funcionalaOrganizarea ierarhic-functionala a administraiei publice (de stat) presupune stabilirea unorniveluri ierarhicepe categorii de instituii in funcie de domeniulin care i desfoar activitatearespectivele instituii' publice, ceea ce presupune: crearea unor instituii cu competenta generalacare i desfoar activitatea, principial, in toate sferele vieii sociale, cum ar fi guvernul,primriile etc.;existenta unor diferene ntre instituii in ceea ce privete volumul si natura atribuiilor in raport curolul acesteia in cadrul sistemului administraiei publice, astfel:

- guvernul are atribuii specifice in domenii de importanta naionala, cum ar fi relaiile externe,aprarea naionala, telecomunicaiile etc;- primriile nu au dect competente reduse sau nici o competenta intr-un anumit numr de domeniide activitate de importanta deosebita;existenta unor organe de specialitate subordonate acestor instituii, care-si desfoar activitateanumai in anumite domenii, cum ar fi: ministerele de specialitate, ageniile, comisiile, organismelocale de specialitate (direcii, inspectorate, comitete, circumscripii etc.);existenta unor organisme de specialitate de ramura, cum ar fi: Ministerul Afacerilor Externe,Ministerul Justiiei etc., precum si organisme de domeniu care sunt competente sa rezolveprobleme comune tuturor ramurilor, de exemplu, Ministerul Muncii Solidaritii Sociale Politice iFamiliei, Proteciei Sociale i Ministerul Finanelor Publice;ministerele sunt subordonate guvernului, iar instituiile locale de specialitate instituiilor locale cucompetenta materiala generala.5.2.2 Structura teritorialaUn asemenea tip de structura presupune organizarea sistemului administrativ in raport cu teritoriulpe care isi desfoar activitatea si i exercita competenta.Structura teritoriala este formata din: instituii centrale sau naionale, care au competente teritorial generale, deci isi pot exercitacompetenta pe intreg teritoriul tarii (guvernul, ministerele s fie organe centrale);

11


12/33

instituii locale, care au competente teritoriale limitate la teritoriul unde i desfoar activitatea.In Romnia, unitile administrativ teritoriale sunt de mai multe categorii: comunale, oreneti,judeene, municipale si ale Municipiului Bucureti. Competentele acestor uniti administrativ-teritoriala difer in raport cu ierarhizarea teritoriala si cu nivelul la care funcioneaz. Specificeste faptul ca organul/ instituia situata pe un nivel ierarhic superior nu poate anula actele celor

situate la un nivel ierarhic inferior, avnd numai dreptul de suspendare a executrii unui anumitact. Singurul care are mputernicire sa decid meninerea, modificarea sau anularea actului pus indiscuie este organul cu competenta generala de pe acelai nivel. Cu alte cuvinte, organele,centrale ale administraiei de stat ar putea rezolva si problemele colectivitii locale, ceea cepresupune o activitate complexa. Sistemul de management al administraiei publice trebuiedescentralizat si orientat asupra realitilor existente la nivel local, care se pot adapta rapid laschimbrile care se produc in mediul unitilor administrativ-teritoriale. In realitate, nu teritoriuldetermina structura administraiei, ci interesele zonale care reprezint fundamentul sistemului deobiective al instituiilor publice.5.3 Componentele structurii organizatorice ale sistemului administrativIn afara relaiilor organizatorice exista anumite componente structurale specifice, cum ar fipostul,

funcia, compartimentul, nivelul ierarhic i ponderea ierarhic.1. Postul reprezint ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitilordesemnate pe anumite perioade de timp, ce revin unor funcionari permaneni numii si/sau alei.Postul reprezint elementul de baza ala structurii organizatorice si are urmtoarele componente:a) obiectivul postuluiprin care se asigura ndeplinirea obiectivului fundamental al oricrui sistem,satisfacerea intereselor generale si fundamentale ale cetenilor;b)sarcinile (atribuiile) reprezint procese de munc care pot fi simple sau pri ale unor procesede munc complexe. Realizarea obiectivului postului se efectueaz prin intermediul sarcinilor;c) responsabilitatea - rspunderea ce revine funcionarului public pentru ndeplinirea sarcinilor cerevin postului pe care l ocup;- competena organizaional care exprima limitele in cadrul crora funcionarul public titular de

post, are dreptul de a aciona in vederea realizrii obiectivelor individuale. Competenta confertitularului postului un anumit grad de autoritate formala, care la rndul sau, este de doua tipuri decompetenta: ierarhic, exercitata asupra funcionarilor publici implicai in procesele executive,concretizata in programe de aciuni sau decizii administrative care trebuie executate intr-oanumita perioada de timp;- funcional, materializata in proceduri, metodologii, proiecte de acte normative, care indicamodul in care funcionalul, public trebuie sa execute diferite activiti.e) competenta profesional - condiie de baza pentru realizarea sarcinilor ce revin titularului depost, ca si pentru recunoaterea meritelor si contribuiei celorlali la realizarea obiectivelorinstituiei publice respective;2. Funcia este factorul de generalizare a unor posturi, asemntoare din punctul de vedere al arieide cuprindere a autoritii si responsabilitii. In funcie de natura competentelor,responsabilitilor si sarcinilor ce revin fiecrui post, funciile publice pot fi:- funcii de conducere, care dein o pondere ridicata a competentelor, sarcinilor siresponsabilitilor pentru exercitarea atribuiilor managementului public;- funcii de execuie, care implica anumite competente, sarcini si responsabiliti necesare pentruexecutarea deciziilor administrative, emise de titularii funciilor de conducere.3. Compartimentul este format din ansamblul persoanelor care desfoar activiti relativomogene, specializate pentru un anumit tip de activitate, ca si ansamblul de metode si tehnici

12


13/33

adecvate, situate ntr-un anumit spaiu si subordonate nemijlocit unui conductor. In funcie demodul in care contribuie la realizarea interesului public general, compartimentele se impart in douacategorii: compartimente operaionale, care contribuie la realizarea efectiva a unui serviciupublic si/ sau executarea prevederilor legilor necesare ndeplinirii sistemului de obiective; compartimente funcionale, care contribuie la stabilirea obiectivelor proprii, reieite din

cunoaterea realitilor concrete din unitile administrative respective.4. Nivelul ierarhic reprezint ansamblul componentelor structurii orizontale, situate la aceeaidistanta ierarhica fata de managementul de vrf al administraiei publice. Factorii care influeneaznumrul de niveluri ierarhice intr-un sistem administrativ sunt: dimensiunea instituiei publice; diversitatea si complexitatea activitilor desfurate; competenta funcionarilor publici, care influeneaz invers proporional numrul nivelurilorierarhice intr-un sistem administrativ.In Romnia, numrul de niveluri ierarhice din administraia publica nu difer foarte mult de la oinstituie la alta.5. Ponderea ierarhica reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit de un conductor, (ales

sau permanent). Dimensiunea ponderii ierarhice este influenat de numrul de niveluri ierarhicecu care se afla in raport invers proporional, de complexitatea activitii subordonailor etc.5.4. Documentele organizatorice sunt:1) Regulamentul de organizare i funcionare (ROF).2) Organigrama.3) Fia postului.4) Descrierea funciei.1) ) Regulamentul de organizare i funcionare (ROF) cuprinde urmtoarele capitole:a) caracteristicile tipologice ale instituiei;b) sistemul de conducere n care sunt prezentate caracteristicile constructive i funcionale aleacestuia ( respectiv ale celor 4 subsisteme ale sistemului de conducere: decizional, informaional,

organizatoric, metodologic);c) managementul de nivel superior sunt prezentate atribuiile i responsabilitile pe care le auatt organismele participative (AGA, Consiliul de Administraie i Comitetul de Direcie) isarcinile, responsabilitile i competenele directorului general i ale celor executivi;d) managementul de nivel mediu i inferior, sunt prezentate atribuiile fiecrui compartiment,diagrama de relaii, pentru fiecare conductor sunt prezentate sarcinile, responsabilitile icompetenele;e) dispoziii finale n acest capitol sunt menionate data cnd a fost aprobat i cnd a intrat nvigoare ROF i rspunderile pe care le au conductorii dar i executanii n ceea ce priveterespectarea sau nerespectarea ROF.2) Organigrama este reprezentarea grafic a structurii organizato-rice. Cea mai rspndit esteorganigrama piramidal ordonat de sus n jos. Organigrama mai poate fi circular, n form desteag, Lobstein, (landa), cu citire de la stngadreapta.Dup aria de cuprindere organigrama poate fi:- general;- parial.Organigrama are un dublu rol: rol pasiv de vizualizare a structurii organizatorice, rol activ reprezint un instrument de analiz.

13


14/33


15/33

Factorii care influeneaz delegarea:- nivelul de pregtire al conductorului- nivelul de pregtire i experiena subordonatului;- dimensiunea instituiei;- complexitatea activitilor;

- sistemul de control existent n unitatea respectiv;Descentralizarea reprezint generalizarea delegrii n modul de luare a deciziilor fie numai ntr-unanumit domeniu de activitate, fie n instituie, n ansamblul su. Ea constituie procedeul prin carecompetenele decizionale sunt coborte spre nivelurile inferioare ale organizaiei.Descentralizarea structurii depinde de o serie de factori:- nivelul de competen al personalului (de execuie);- mrimea instituie;- complexitatea activitii ntreprinderii;- reeaua de comunicaii.Constituirea de colective intercompartimentale membrii acestor colective provin din mai multecompartimente ale instituiei care pot fi de specializri diferite. Aceste colective constituindu-se pe

baza unei decizii de conducere, funcioneaz temporar i se constituie cu scopul de a rezolvaanumite probleme deosebite, fie pentru elaborarea unor proiecte complexe etc. Pentru ca acestecolective s-i desfoare activitatea n mod eficient trebuiesc luate n calcul urmtoarele cerine: -s fie desemnat un ef al colectivului (responsabil de colectiv);- s se stabileasc sarcinile, responsabilitile, i limitele de competen pentru fiecare membru alcolectivului;- s se stabilileasc un program de lucru.5.7 Structuri specifice activitilor din administraia publicaPotrivit criteriului competentei teritoriale, sistemul administraiei publice este format din douagrupe:A - Autoriti si organe ale administraiei publice centrale, la nivel naional, formata din:

parlament - camera deputailor - senat preedinie guvern instituiile juridice ministere alte instituii si servicii organizate la nivel centralB - Autoriti ale administraiei publice locale consilii comunale si oreneti consilii judeene . prefectura . prim.rie . alte institu.ii si servicii publice organizate la nivel local5.7.1 Organizarea administra.iei publice la nivel na.ionalA - Parlamentul - autoritatea legislativa care potrivit Constitu.iei, Romaniei este organulreprezentativ suprem, unica putere legiuitoare a tarii. Parlamentul este format din CameraDeputa.ilor si Senat, fiecare avand, func.ii bine determinate, num.rul deputa.ilor si senatorilor fiindstabilit prin legea electorala, propor.ional cu popula.ia cu drept de vot a tarii. Fiecare camera isi areun regulament propriu de organizare si func.ionare, isi alege un birou permanent pe durata fiec.reisesiuni care poate fi revocat inaintea expir.rii mandatului, iar cei doi pre.edin.i pe toata duratamandatului.Activitatea parlamentului se desf..oar. in plen sau in grupuri parlamentare, organizata conformregulamentului fiec.ruia din cele doua camere. Fiecare camera isi constituie comisii permanente,

15


16/33

comisii de ancheta si comisii speciale pe activit..i care coopereaz. intre ele prin intermediulcomisiilor comune.Birourile permanente si comisiile parlamentare se alc.tuiesc in func.ie de configura.ia politica afiec.rei camere. Parlamentul, prin legi organice, organizeaz. si func.ionarea Guvernului Romaniei,a Consiliului Superior al Magistraturii, a instan.elor judec.tore.ti, Ministerului Public si Cur.ii de

Conturi. Deci, se poate aprecia ca in Romania parlamentul desf..oar. activit..i variate si are cel mairidicat nivel de autoritate publica dup. pre.edin.ie si numai pre.edintele tarii ii poate dizolva dindiferite motive. In desf..urarea activit..ii sale, parlamentul utilizeaz. tehnici specifice, implicandu-se in dimensionarea resurselor necesare desf..ur.rii activit..ilor administrative si orientareaactivit..ilor necesare pentru, realizarea obiectivelor propuse. De asemenea, Parlamentulreglementeaz. statutul func.ionarilor publici, organizarea generala a inv...mantului,administra.iei locale si teritoriale, inclusiv regimul general privind autonomia locala. Parlamentuldispune si de un Consiliu Legislativ, organ consultativ de specialitate care avizeaz proiectele deacte normative pentru sistematizarea, unificarea si conducerea ntregii legislaturi, si tine, in acelaitimp, evidenta oficiala a legislaturii.B - Sistemul de autoriti si organe ale puterii executive

Autoritatea executiva funcioneaz potrivit principiului separrii puterilor in stat alturi deautoritile puterii legislative si judectoreti. Obiectivul principal al acestor instituii esteoptimizarea organizrii procesului de aplicare a legilor si actelor normative, obiectiv care se,realizeaz prin intermediul unor servicii publice, deci are drepturi ce revin puterii publice. Cu altecuvinte, autoritile executive nu exercita doar funcii, ci au si atribuii care le confer competentein baza crora isi impun servicii pentru satisfacerea intereselor generale ale ntregii societi saunumai a unei anumite colectiviti. Autoritile si organele care asigura exercitarea autoritiiexecutive formeaz un sistem compus din mai multe subsisteme intre care exista relaiispecifice determinate de concepiile si voina politica dominanta, ca si de natura activitii pe careo presteaz. Acest sistem al autoritii executive include: preedinia, guvernul, ministerele si alteorgane de specialitate sau autoriti administrative constituite la nivel naional care aparin

administraiei publice centrale.B.1.Instituia Preedintelui Romniei s-a constituit in Romnia prin Decretul Lege nr. 92/ 1990 siare urmtoarele funcii: de reprezentare a statului roman in exteriorul tarii; de garantare a independentei naionale, unitii si integritii, teritoriale a tarii; de control asupra respectrii Constituiei si autoritilor publice.Pentru realizarea acestei funcii sunt organizate conform legislaiei n vigoare structuri aleaparatului de lucru ce aparin instituiei prezideniale. De menionat ca, in cadrul fiecreicomponente a Departamentului de Analiza Politice sunt organizate direciile de specialitate,conduse de consilieri. O meniune aparte trebuie fcuta pentru Direcia de Documentare iInformare condusa de un director si ale crei atribuii, organizare si, funcionare se stabilesc printr-un regulamentaprobat de Preedintele Romniei. Numirea si eliberarea din funcie a consilierilorprezideniali si a personalului cu funcii de conducere se face de ctre Preedintele Romniei.Preedinia are personalitate juridica, iar pentru organizarea securitii sale funcioneaz insubordinea Preedintelui o Unitate Speciala de Paza si Control.B.2. Guvernul Romniei este puterea executiva, care este organizata si funcioneaz conformConstituiei Romniei art. 101-104. Organizarea interna si atribuiile acestuia sunt detaliate inLegea 37/ 1990 si hotrri guvernamentale specifice fiecrei legislaturi. Potrivit Constituiei,

16


17/33

Guvernul Romniei se compune din Prim Ministru, minitrii si ali membrii stabilii prin legeorganica, specifica fiecrei legislaturi si are un Birou Executiv.Prim-ministrul coordoneaz nemijlocit anumite departamente de, specialitate (fig. 5.4)subordonate Guvernului. Prim - Ministrul are i un aparat administrativ la nivel naional propriu.In structura guvernului este organizat si funcioneaz Secretariatul General care coordoneaz

Consiliul pentru Minoriti naionale si Oficiul pentru Protecia Consumatorului, ca siDepartamentul pentru Administraia Publica Locala care asigura legtura intre ministere sicomponentele Administraiei Centrale si Locale. In cadrul acestui departament funcioneaz RegiaAutonoma a Administraiei Patrimoniului Protocolului de Stat care gestioneaz intregpatrimoniul statului, asigura resursele necesare desfurrii activitii principalelor instituii aleadministraiei publice centrale.B.3.Ministerele sunt autoriti ale administraiei publice centrale, organe de specialitate necesarerealizrii programului guvernamental. In funcie de specificul activitii sunt grupate in treicategorii: ministere cu activitate economica; ministere cu activitate socio-culturala si tiinifica;

ministere cu activitate politico-administrativa.Aceste ministere, indiferent de tipul activitii pe care o desfoar, au o structura organizatoricaasemntoare (fig. 6.6), toate fiind conduse de un ministru, membru al guvernului si care rspundein fata acestuia pentru activitatea desfurata. Pe lng ministru funcioneaz uri organ consultativnumit colegiu, a crui competenta este stabilita prin ordin al ministrului.Trebuie menionate urmtoarele aspecte: structura organizatorica a unui minister este formala din departamente, direcii generale, serviciisi birouri specializate care au rol funcional; departamentul se organizeaz pentru coordonare ei unor subramuri de activitate cu specificapropriat si este condus de un secretar de stat; direcia generala este organizata pentru coordonarea unui domeniu distinct sau sector de activitate

cu problematici si obiective comune de activitate si este condusa de un director general; direcia se poate organiza fie in structura direciei generale, fie n structura unui departament siare ca atribuii coordonarea numai a unei activiti specifice structurii in care este integrat si estecondusa de un director; serviciile si/ sau birourile se organizeaz pentru, realizarea unor activiti omogene saucomplementare care impun o conducere unitara de ctre un ef de secie, birou sau oficiu.Personalul ministerelor se compun din funcionari publici alei sau, funcionari publici permaneni.O meniune aparte trebuie fcuta pentru ministerele cu activitate politicoadministrativa din care facparte:a) Ministerul Administraiei i Internelorcare este organizat si funcioneaz potrivit, Legii nr. 40/decembrie 1990 si realizeaz aplicarea dispoziiilor legale privind ordinea publica, drepturile silibertile fundamentale ale cetenilor, avutului public si privat, precum si prevenirea sidescoperirea infraciunilor. Din structura Ministerului de Interne fac parte: Politia Trupele de jandarmi Trupele de pompieri Unitile de paapoarte Controlul trecerii frontierei si evidenta strinilor Arhivele statului

17


18/33

Ministerul de Interne are o structura organizatorica proprie, pe departamente, comandamente dearma, direcii generale etc., in cadrul su funcionnd si anumite consilii (tehnico-economice, denzestrare, ale nvmntului militar etc.).b) Ministerul Aprrii Naionale care este organizat si funcioneaz potrivit Legii nr. 41/decembrie 1990. Are ca principale atribuii organizarea, conducerea si coordonarea activitilor de

aprare a tarii, structura sa organizatorica fiind aprobata de ctre guvern. Este condus de unministru, persoana civila, ajutat de un Consiliu Superior al Armatei cu rol de organ consultativ.Structura organizatorica se prezint in principal astfel; Marele Stat Major Departamente si direcii de specialitate Comandamente, inspectorate, secii si birouric) Ministerul Afacerilor Externe, organizat prin hotrrea guvernului nr. 814/ 28 decembrie 1992,organ de specialitate al administraiei publice naionale, care: asigura realizarea politicii externe a tarii conform programului de guvernare; asigura coordonarea activitilor externe desfurate de autoritile administraiei publice care angajeaz statul;

subvenioneaz instituiile nonguvernamentale de profil.Conducerea Ministerului Afacerilor Externe este asigurata de un ministru care are in subordinesecretari de stat pe diferite departamente specifice (geografice, culturale, de presa, finane sicomunicaii etc.) care la rndul sau conduc direcii si servicii.d) Ministerul Justiiei, organizat prin hotrrea guvernului nr. 813/ 28 decembrie 1992 ca organ despecialitate al administraiei publice naionale(centrale), si are ca principal obiectiv organizareaadministrrii, justiiei, executrii pedepselor penale, precum si a ministerului public.Conducerea Ministerului Justiiei se asigura de ctre un ministru ajutaj de ctre un colegiuconsultativ.In sistemul Ministerului Justiiei funcioneaz Curtea de apel, tribunale judeene, judectorii,notariate de stat, precum si instituii specializate.

B.4. Alte autoriti ale administraiei publice naionale (centrale) sunt create de guvern sauministere pentru ndeplinirea programului de guvernare intr-un anumit domeniu. Aceste autoritiau un inalt grad de specializare, constituirea lor fiind fcuta prin actul de dispoziii in subordineacruia funcioneaz cu avizul Curii de Conturi. Aceste autoriti poarta denumirea desecretariate, subsecretariate, oficii, agenii, comitete, institute.C. Curtea Constituionala si Consiliul Superior al Magistraturii reprezint autoritatea juridica astatului. Astfel:> Curtea Constituionala este formata din 9 judectori numii printr-un mandat de 9 ani astfel: 3de ctre camera Deputailor, 3 de Senat si 3 de ctre Preedinte, care conform legii organiceproprii, o treime se nnoiesc din 3 in 3 ani; Curtea Constituionala ia decizii obligatorii cu putereminima pentru viitor;> Consiliul Superior al Magistraturii este format din magistrai alei pe o durata de 4 ani de ctreParlament, in edina comuna a Camerei Deputailor si Senatului; acest consiliu ndeplinete rolulde conciliu de disciplina al judectorilor, cnd lucrrile sunt prezidate de PreedinteleCurii Supreme de Justiie.5.7.2 Autoriti ale administraiei publice locale - Conform criteriului competentei teritoriale,autoritile administraiei publice locale au atribuii specifice si se executa pe un anumit teritoriu.Administraia publica locala se realizeaz prin: A. Consiliile locale si oreneti prin intermediulcrora se asigura autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice. Aceste consilii se

18


19/33

constituie pe baza sistemului de alegere, prin vot direct, de ctre si din rndul cetenilor cu dreptde vot domiciliai in unitatea administrativ teritoriala respectiva. Scopul crerii acestor consiliieste rezolvarea problemelor publice din comune si orae, colectiviti administrativ-teritoriale cuparticulariti istorice, economice, politice si administrative si care sunt constituiteprin legturi tradiionale si cu un anumit grad de dezvoltare economica si edilitara. Comuna si

oraul, din punct de vedere administrativ, sunt uniti de baza care au personalitate juridica,patrimoniu propriu si autonomie financiara si juridica.B. Consiliile judeene sunt alese prin vot indirect, dispun de capacitate juridica si au autonomiefinanciara si disciplinara. Principalul obiectiv al acestor consilii este asigurarea serviciilor publicela nivel judeean, prin armonizarea intereselor si satisfacerea acestora. Consiliul judeeanreprezint: - autoritatea aleasa formata din consilieri alei;- autoritatea administrativa cu funcii limitate la gestionarea intereselor publice;- autoritatea deliberativa care adopta hotrri prin vot.Consiliul judeean ndeplinete deci funcii de organizare, conducere, control, administraie sipreviziune.C. Primriile - instituii ale administraiei publice locale prin care se realizeaz autonomia locala

(ora, comuna), ca si descentralizarea serviciilor publice. Primarul este ales prin vot direct de ctrecetenii cu drept de vot cu domiciliul in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, si areobligaia legala de a rezolva problemele locale si de a asigura aducerea la ndeplinire a hotrrilorconsiliului comunal sau orenesc. Conform legislaiei in vigoare, primarul are atribuii pe care leexecuta in calitate de agent al statului, in baza unui mandat legal.D. Reprezentani ai autoritilor centrale care funcioneaz n uniti administrativ-teritoriale - prefecturi - au scopul de a proteja interesele de ordin general, pe de o parte, si pentrua asigura descentralizarea serviciilor publice, pe de alta parte. Aceti reprezentani sunt:Prefectul - reprezentantul guvernului in unitatea administrativteritoriala respectiva; este numit infuncie de ctre guvern, fiind ajutat de subprefect pentru ndeplinirea sarcinilor formulate deexecutiv;

Servicii publice ale ministerelor si alte organe centrale

sunt organizate la nivel administrativlocal, pe principiul descentralizrii serviciilor publice. Conductorii acestor servicii sunt reunii incomisia administrativa aflata in subordinea preedintelui, ca si a prefectului. Aceste servicii auatribuii specifice locale, cum ar fi: servicii de apa, de canalizare, de pstrare a cureniei, degospodrire locala etc.E. Instituiile si serviciile publice organizate la nivel local au ca scop satisfacerea unor intereseale colectivitii locale si sunt formate din instituii specifice: regii autonome si societicomerciale. Intre autoritile administraiei publice naionale si cele locale exist strnseinterdependente, de a cror funcionare depinde eficienta managementului public la oricare nivel.

SISTEMUL INFORMAIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC6.1 Concept, elemente componenteSistemul informaional al managementului serviciilor (administraiei) publice cuprinde ansamblulde date, informaii coninute in documente, circuite informaionale, fluxuri informaionale simijloace de tratare a informaiilor implicate in procesul de fundamentare a deciziilor elaborate indomeniul serviciilor publice si care, prin coninutul lor, conduc la satisfacerea necesitailorgenerale ale populaiei. Principalele componente ale sistemului informaional al managementuluiserviciilor publice sunt: datele primare de analiza;

19


20/33

informaiile care circula ntre diferitele componente ale sistemului organizatoric, inclusivmijloacele de tratare a acestuia;proceduri informaionale specifice; circuitele informaionale stabilite ntre elementele componente ale sistemului organizatoric; fluxurile informaionale n raport cu relaiile stabilite intre componentele sistemului

administraiei publice; mijloacele de prelucrare a informaiilor.Elementele componente ale sistemului administraiei publice au calitatea att de emitor, cat si debeneficiar de informaii in raport cu funciile care revin fiecrei structuri a acestui sistem.Astfel: . Preedintele Romniei, conform prerogativelor stabilite prin Constituie, este cel careemite decrete, publicate in Monitorul Oficial al Romniei, acte cu caracter aplicativ i normativ.De asemenea, preedintele transmite mesaje ctre Camera deputailor si Senat, pentru a-si exprimapunctele de vedere asupra unei probleme politice sau fata de o anumita lege nainte de a opromulga. Deci, intre Preedinte si Parlament apare un flux informaional, deoarece Parlamentulare obligaia de a lua in consideraie si discuie mesajele prezideniale. Preedintele este sibeneficiar al unor informaii, att din partea Parlamentului, cat si din partea populaiei.

Parlamentul adopta legi, hotrri si moiuni, si primete informaii din partea Guvernului si apopulaiei. Legile adoptate de Parlament pot fi: a) Legi constituionale, date pentru revizuireaConstituiei;b) Legi organice, de reglementare, privitoare la: sistemul electoral, organizarea si funcionareapartidelor politice; organizarea si desfurarea referendumului; organizarea guvernului; regimulstrii de asediu si de urgenta; infraciunile, pedepsele si regimul executrii acestora, amnistia, saugraierea colectiva etc,;c) Legi ordinare, cu caracter economic, organizatoric, civil si penal. Guvernul Romniei adopta si emite hotrri pentru organizarea executrii legilor, precum siordonane simple sau de urgen, toate in limitele si condiiile legii. Ministerele emit ordine si instruciuni necesare realizrii atribuiilor specifice fiecruia.

6.2 Componentele sistemului informaional1. Data constituie o descriere (exprimat n form convenional) a unui fenomen, fapt,eveniment , aciune care poate fi din interiorul sau din afara instituiei. Data este constituit dintr-un grup de simboluri, este nregistrat pe suport material i poate fi prelucrat manual, mecanic,electronic sau combinat.2. Informaia reprezint acea dat care aduce un plus de cunoatere i servete la luarea deciziilor.Informaia este componenta fundamental a sistemului informaional.In cadrul sistemului administraiei publice circula o multitudine de, informaii, care pot ficlasificate in funcie de mai multe criterii:a)Dup modul de exprimare, informaiile pot fi: orale - expuse prin viu grai; scrise- consemnate pe hrtie sau diferii supori magnetici; audio-vizuale- cu ajutorul aparaturii speciale, calculatoare si terminale.b) Dup modul de prelucrare, informaiile pot fi: primare emise direct, fr sa sufere prelucrri informa-ionale anterioare, care circula, inprincipiu, la nivelul administraiei publice locale; intermediare - aflate in diferite faze de prelucrare i care circula att la nivelul administraieipublice centrale, cat si a celei locale;

20


21/33

finale - care au suferit un anumit numr de prelucrri si se regsesc n decrete, hotrri, ordonanesi legi.c) Dup modul de vehiculare, informaiile pot fi: descendente - care se transmit de la nivelul administraiei centrale ctre cele locale, sub forma dedecizii, instruciuni, legi, decrete si ordonane;

ascendente - care se transmit de la nivelul administraiei publice locale, ctre cea central subforma de rapoarte privind gradul de realizare al obiectivelor precizate in diferite acte normative; orizontale - care se transmit intre personale ncadrate in diferite compartimente situate la acelainivel al sistemului managementului administraiei publice.d) Dup destinaie, informaiile pot fi: interne - care circula in interiorul administraiei publice, fie centrale, fie locale; externe - care circula in afara componentelor acestui sistem.e) Dup obligativitatea respectrii, de ctre beneficiarul informaiilor, acestea sunt: imperative - emise de ctre Presedentie, Parlament si Guvern; nonimperative - cu caracter informativ si care circula n cadru sistemului organizatoric aladministraiei publice.

f) Dup natura proceselor la care se refera informaiile, acestea pot fi: financiare, comerciale,culturale, turistice si sportive, pentru cercetare-dezvoltare, nvmnt, asistenta sociala etc.g) Dup modul de evidenta, informaiile pot fi: \ de evidenta curenta - care reflecta anumite situaii existente la un moment dat; statistice - care reflecta sintetic modul de realizare a principalele obiective si activiti economice.Utilizarea informaiilor in procesul de elaborare a actelor normative ca si de transmitere a acestoractre administraia locala parcurge un circuit si/sau un flux informaional.3. Circuitul informaional indica traiectoria drumului pe care o parcurge informaia de la emitent labeneficiar. Circuitul si/sau fluxul informaional are anumite caracteristici determinate dedimensiunea, viteza de deplasare, fiabilitatea, costul si gradul de ncrcare a informaiei.Circuitele informaionale pot fi clasificate dup doua criterii, astfel:

a)Dup direcia de vehiculare a informaiilor, caracteristicile emitentului si cele ale

beneficiarului, circuitele informaionale pot fi: verticale - stabilite intre instituiile administraiei publice centrale si cele locale, intre care existaraporturi de subordonare; orizontale - stabilite intre posturi, compartimente si instituii situate pe acelai nivel ierarhic alsistemului administraiei publice; oblice - stabilite intre instituii ale administraiei publice situate la niveluri ierarhice diferite, intrecare exista relaii de subordonare.b) Dup frecventa emiterii, circuitele informaionale pot fi: periodice - care au grad de repetabilitate la anumite intervale de timp (an/trimestru, semestru,luna) si care se regsesc in rapoarte si dri de seama statistice, solicitate de instituiile ierarhice dincadrul administraiei] publice; ocazionale - cu o frecventa aleatorie si care apar in interiorul sau in afara instituiiloradministraiei publice.4. Fluxul informaionalreflecta volumul informaional, cantitatea de informaie care circula intreemitent si beneficiar.5. Procedurile informaionale se refera la modalitile de culegere, nregistrare, transmitere siprelucrare a unor categorii de informaii, inclusiv a operaiunilor care trebuie efectuate in

21


22/33

succesiunea lor, a suporilor pe care sunt depozitate informaiile si a mijloacelor de tratare ainformaiilor.6. Mijloacele de prelucrare, tratare a informaiilor. Aceste mijloace de tratare a informaiilor potfi: manuale - prin utilizarea unor instrumente clasice, cum ar fi maina de scris, maina de calcul.

mecanizate - prin folosirea unor minicalculatoare; automatizate - cnd se apeleaz la sisteme modeme de calcul, cum ar fi computere, terminale,reele de calculatoare.6.3 Funciile sistemului informaionalSistemul informaional in managementul serviciilor publice ndeplinete trei funcii de baz intrecare exista strnse interdependente. Principalele funcii ale sistemului informaional din cadrulmanagementului administraiei publice sunt:a) Funcia decizional prin care sistemul informaional asigura toate elementele informaionalenecesare fundamentrii deciziilor. Decizia in administraia publica este rezultatul unui procesamplu de culegere, nregistrare, transmitere si preluare a informaiilor. Lipsa unor informaiicorecte, clare si bine fundamentate duce la adoptarea unor decizii si acte normative ineficiente sau

eronate.b) Funcia operaionalaprin intermediul creia se fac operabile si inteligibile informaiile dinactele administrative, cum ar fi: legi, decrete, hotrri guvernamentale, decizii etc., dar mai ales seexplica modul de aplicare a acestora in domeniile de activitate la care se refera.c) Funcia de documentare deoarece prin intermediul sistemului informaional personalulangajat poate dispune de informaiile necesare fundamentrii deciziilor care trebuie luate la oricenivel (central, - local sau compartimente ale acestora). Trebuie de la nceput menionat faptul cdocumentarea in cadrul sistemului administraiei publice are anumite pari determinate dedocumentele care se analizeaz. Aceste documente se pot clasifica in funcie de coninut, forma,data, limba utilizata etc. n general, documentele administrative publice se grupeaz in doucategorii: documente folosite curenti in mod exclusiv de funcionarii, publici;

documente folosite rar

si care rmn la dispoziia funcionarilor din compartimentul dedocumentare al fiecrei instituii publice. Documentarea din cadrul administraiei publice faceparte si este integrata sistemului naional de documentare.6.4. Deficienele S.I.Deficienele majore sunt: distorsiunea, filtrajul, redundana, suprancrcarea canalelorinformaionale.Distorsiunea const n modificarea parial, ntmpltor a coninutului uneiinformaii modificate care se poate produce pe parcursul culegerii i a transmiterii informaiilor dela emitor la receptor.Filtrajul const n modificarea intenionat a coninutului unei informaii prin intervenia unorpersoane care sunt interesate ca receptorul s primeasc un mesaj schimbat.Redundana reprezint pe de o parte existena unui numr mai mare de informaii dect suntnecesare pentru realizarea unui scop, iar pe de alt parte poate consta n nregistrarea, transmitereai prelucrarea repetat a unor informaii.Suprancrcarea canalelor informaionale (de comunicaie) reprezint situaia n care volumulinformaional (a canalelor de transmitere) depete capacitatea de transmitere a informaiilor.6.5 Principiile sistemului informaionalSistemul informaional din administraia publica funcioneaz si se fundamenteaz pe urmtoareleprincipii:

22


23/33

a) Principiul conceperii si restructurrii sistemului informaional potrivit cerinelor specificemanagementului din fiecare instituie publica.b) Principiul corelrii strnse a sistemului informaional cu, organizarea structurala si cu sistemuldecizional din instituiile publice innd seama de faptul ca fiecare componenta a sistemuluireprezint un emitent si nu beneficiar de informaie; de tipurile de relaii organizatorice care apar

intre posturi, intre compartimente, intre instituii si/sau autoritate ale administraiei publice careparticipa la circuitele informaionale depinde imaginea reelei cu multe moduri de interferena.c) Principiul unitii metodologice de tratare a informaiilor constituie baza pentru asigurareacompatibilitilor intre toate componentele sistemului informaional. Rezulta ca este necesara ometodologie unitara de culegere si prelucrare a informaiilor, de tratare si prelucrare automata adatelor. Numai astfel sistemul informaional poate avea un plus elerigurozitate care sa permitfuncionarea sa corecta.d) Principiul concentrrii asupra informaiilor eseniale, potrivit cruia informaiile trebuietransmise, ori de cate ori este posibil, selectiv si operativ pentru a contribui la fundamentarea unordecizii corecte si/sau la elaborarea unor acte administrative eseniale.e) Principiul asigurrii unui timp corespunztor de reacie al componentelor sistemului

informaional al managementului administraiei publice, bazat pe premisa ca diversele procese demunca si de componente ale acestui sistem au anumite caracteristici temporale. De aceea timpul deculegere, vehiculare si prelucrare a informaiilor, precum si de fundamentarea documenteloradministrative variaz de la o informaie la alta.f) Principiul asigurrii unui maxim de informaii finale dintr-un fond limitat, care necesita ovalorificare si prelucrare eficienta.g) Principiul flexibilitii, a modului de adaptare continua a sistemului informaional dinadministraia publica la mediul extern. Acest principiu necesita o permanenta reacie ainstituiilor din administraia public la tot ceea ce este nou, ca si adoptarea rapida a deciziiloroportune.6.6 Tendine in sistemul informaional - n managementul administraiei publice, sistemul

informaional nregistreaz doua tendine definitorii:a) Utilizarea prelucrrii automate a datelor, si mai ales a computerele n reea si renunarea laprelucrri empirice, faciliteaz accesul concomitent al mai multor utilizatori din diferitecompartimente la categoriile de informaii de care are nevoie. Astfel, cibernetica administrativa si-a luat locul cuvenit, oferind diferiilor funcionari publici un set de metode si tehnici pentruprelucrarea rapida si eficienta a informaiei. Apariia informaticii administrative, care utilizata dince in ce mai mult n practica, poate contribui la eficienta schimbului de informaii concretizate intransmiteri rapide, codificarea si decodificarea informaiilor programe de identificare a erorilor etc.b) Accentuarea caracterului previzional anticipativ al sistemului informaional aladministraiei publice poate sa rspund rapid la nevoile viitoare ale membrilor societii, lasatisfacerea nevoilor publice.

SISTEMUL DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI SERVICIILOR PUBLICEAnaliza elementelor specifice deciziei in administraia publica, att la, nivel central, cat si local,are un rol important n realizarea eficientei deciziilor care se iau.7.1 Elemente definitorii ale deciziei in administraia publicaDecizia administrativa este definita ca proces complex de alegere al unei variante decizionale dinmai multe posibile in scopul realizrii unui obiectiv al sistemelor publice si care influeneazactivitatea sistemului, in ansamblul sau al unei persoane din cadrul acestui sistem, ca si al

23


24/33

societii in general. Cu alte cuvinte, decizia administrativa, reprezint manifestarea voinei unuiorgan al administraiei de stat si const dintr-o opiune pentru realizarea unui anumit scop.O problema deosebita care apare este modul in care se prezint decizia administrativa in situaiicomplexe si instabile. Administraia publica nseamn, in fond, exercitarea puterii executive subun regim al puterii politice. Deci este o activitate prin care autoritile publice asigura, folosind

prerogativele puterii publice, satisfacerea interesului public. La nivel central, administraia publicaeste constituita de ansamblul autoritilor care formeaz puterea executiva. Decizia inadministraia publica este luat insa de ctre puterea publica, potrivit voinei sale, urmndpropriile procedee si sub singura sa responsabilitate. Puterea publica este coloana vertebrala adeciziei administrative, instituiile publice fiind, de fapt, factori de decizie prin competentele pecare le au, cmpul de aciune si capacitatea lor organizaional2. Obiectivul aciuniiadministrative reprezint de fapt posibilitatea de realizarea a voinei politice a grupului social, aacum este determinat de puterea politica. Voina politica a complexului social este formata dinansamblul micrii politice a societii prin intermediul instituiilor publice.Decizia administrativ are anumite particulariti, si anume: este rezultatul activitii si colaborrii intre diferitele persoane din compartimentele structurii

administrative; necesita un volum mare de munca; presupune derularea unui proces in mai multe etape; implic responsabilitatea titularilor de posturi sau funcii publice din administraie; este avizata de una sau mai multe persoane.Instituiile administraiei publice adopta deciziile in condiiile stabilite de lege, cu respectareastricta a dispoziiilor legale.Eficienta si valoarea unei decizii administrative depinde de: modul de nelegere si rezolvare a problemei puse in discuie; realismul soluiei adoptate; oportunitatea soluiei;

ndeplinirea la timp a aciunilor necesare in raport cu soluia la care s-a ajuns.Orice decizie in administraia publica trebuie sa ndeplineasc mai multe condiii:a) Sa fie fundamentat tiinific prin luarea in considerare a intereselor cetenilor, prin studiereamodalitilor concret istorice de manifestare; de aceea, persoanele cu competenta decizionala dinsistemul public trebuie sa aib att cunotine si deprinderi manageriale, cat si capacitatea denelegere a mecanismelor specifice vieii sociale.b) Sa fie realista, ceea ce presupune fundamentarea sa pe baza unei evaluri cat mai complete asituaiei puse in discuie, a coninutului naional, si/ sau teritorial unde se va aplica.c) Sa se ia n timp util si sa se adopte intr-un moment oportun, ceea ce, impune accelerarea ritmuluischimbrilor si creterea complexitii situaiilor din unitatea administrativ-teritoriala unde seaplica.d) Sa se integreze in ansamblul deciziilor deja adoptate pentru realizarea obiectivelor instituiilorpublice, prentmpinarea unor probleme dificile si diminuarea influentelor politicului i cele care sevor duce n viitor.e) Sa fie oportuna, adic sa contribuie pe deplin ia realizarea scopului, pentru care a fost emisa;oportunitatea deciziei administrative ridica problema competentei persoanei care o da si a celeicare o adopta (la nivel central sau local).f) S fie adoptat de persoana sau grupul de persoane care au mputernicire legal;

24


25/33

g) Alegerea deciziei in administraia publica se face in raport cu mijloacele si instrumentelenecesare pentru realizarea obiectivelor acesteia; amploarea unui asemenea proces decizionaldepinde, pe de o parte, de lipsa posibilitilor de a alege, ceea ce duce la imposibilitatea lurii uneidecizii, si, pe de alta parte, de puterea arbitrara a alegerii in lipsa unor norme legale, care saguverneze aciunea legislativa in administraia publica.

Decizia in administraia publica nu este statica, ci ntr-un proces continuu de micare format dindoua faze, si anume:I. micarea inainte de a fi luat;II. impulsionarea realizrii acesteia dup ce a fost adoptata si cnd se vd efectele sale.In prima faza micarea deciziei se descompune in doua categorii: micare interna, care se refera la ntregul proces de elaborare a deciziei; acest tip de micareinterna depinde, pe de o parte, de tipul deciziei, care poate fi: integrala, secveniala, provizorie,pregtitoare si definitiva, iar, pe de alta parte, de timpul pentru care se adopta: pe termen scurt, petermen mediu si pe termen lung. micare externa, atunci cnd se confrunta cu forele exterioare sistemului in nsui procesul deluare a deciziei.7.2 Tipuri de decizii administrative - Specificul managementului in serviciile publice a impus si

o clasificare a deciziilor din acest domeniu, in funcie de mai multe criterii:a)Dup situaia concreta la care se refera: decizii normative, cu caracter general care se regsesc in diferite acte normative specifice acestuidomeniu, fiind rezultatul efortului comun al mai multor funcionari publici; decizii individuale, date in situaii curente de ctre funcionarii publici cu competente decizionale.b)Dup nivelul ierarhic la care se dau: decizii la nivel superior, date de preedinte, parlament si guvern; decizii la nivel mediu, date de instituiile administraiei publice la nivel mediu (corpulfuncionarilor publici); decizii la nivel inferior, date de instituiile si autoritile locale.c) Dup orizontul de timp la care se refera:

decizii pe termen nelimitat, ce sunt fundamentate la nivel parlamentar si guvernamental subforma de decrete, legi, ordonane ele urgenta etc. decizii pe termen lung, fundamentate la nivel naional si local; decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel guvernamental si local; decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care se refera laorizonturi scurte de timp.d) Dup frecventa adoptrii pot fi: decizii periodice, adoptate de ctre organele administraiei de stat la intervale regulate de timp; decizii aleatorii, adoptate la intervale neregulate de timp, greu adaptabile la nivelul administraieicentrale de stat; decizii unice, cu caracter excepional, nerepetabile intr-un viitor apropiat si care sefundamenteaz la nivel central si local.e) Dup sfera de aciune a decidentului pot fi: decizii integrale (neavizate), adoptate la iniiativa decidentului fr acordul sau avizul conduceriide la nivelul ierarhic superior, respectiv al administraiei centrale; decizii avizate, a cror aprobare si adoptare sunt condiionate de acordul conducerii de la nivelulierarhic superior.f) Dup numrul persoanelor care le fundamenteaz pot fi:

25


26/33

decizii de grup, fundamentate la nivel central sau local de ctre un grup de persoane din birouri,comisii sau consilii, ministere, guvern si parlament; decizii individuale, fundamentate in special la. nivel local si elaborate de un funcionar public inscopul rezolvrii problemelor curente ale unui compartiment sau al ntregii instituii publice.g) Dup coninutul si modificrile pe care le aduc din punct de vedere juridic pot fi:

decizii generale, care se refera la diferitele reglementari ale unei situaii generale pentru creareaunui cadru juridic corespunztor managementului din instituiile publice; decizii specifice, prin care se acorda atribuii unui funcionar public, necesare implicrii sale inrealizarea obiectivelor compartimentului din care face parte sau chiar la nivelul instituiei publicein ansamblul su; decizii date in funcie de cererea de servicii, in beneficiul persoanelor particulare pentruacordarea de drepturi si facilitai la respectivele servicii; decizii determinate de schimbrile produse in structura unei instituii publice, pentru a conferi unanumit statut funcionarilor publici.h) In raport cu competenta decidentuluipot fi: decizii executorii, fundamentate numai de autoritile administrative care au un accentuat caracter

practic; aceste decizii sunt date de primul, ministru, minitrii de stat, prefeci si primari, precum side efii din diferite compartimente; decizii de administrare, cu caracter teoretic i care vizeaz procesul de management n general.i) Dup modul de cunoatere a mediului n care se va lua decizia: decizii luate n condiii de certitudine; decizii luate n condiii de incertitudine decizii luate n condiii de riscCondiia hotrtoare pentru aplicarea unei decizii este fundamentarea sa juridic.7.3. Participanii la deciziile date la diferitele niveluri ale administraieiDecizia administrativ este rezultatul activitii i colaborrii ntre mai multe persoane, fiecare curolul su n procesul de culegere a informaiei, analiz, fundamentare, alegere i adoptare. Procesul

decizional n sistemul administraie publice presupune luarea n considerare a unor particularitirezultate din specificul instituiilor publice din acest domeniu. Din acest punct de vedere, estenecesar evidenierea a dou categorii de participani la fundamentarea i adoptarea deciziilor: (I)n funcie de modul de implicare al funcionarilor publici i (II) nivelul ierarhic lacare se situeaz n structura sistemului administrativ.(I) n funcie de modul de implicare n procesul decizional, se pot ntlni urmtorii participani: funcionari publici implicai direct; funcionari publici implicai indirect; ceteni consultani; specialiti implicai direct i indirect.Primele dou categorii sunt cei care decid s-i asume direct rspunderea pentru decizia dat iadoptat. Cea de-a doua categorie sunt consultani, rspunderea lor fiind indirect prin intermediulavizelor i propunerilor fcute.(II) n funcie de nivelul ierarhic pe care se situeaz n structura administrativ: funcionari publici din administraia central, formai din conductori de instituii icompartimente care au drept de decizie i adoptare a respectivelor decizii la nivel naional; funcionari publici din administraia local care iau decizii la nivel teritorial.

26


27/33

Nivelul deciziei administrative se stabilete n funcie de responsabilitatea i de modul deformulare a deciziei. La nivel naional, responsabilitatea emiterii unei decizii revine ministrului, iarla nivel local, prefectului i primarului.La luarea deciziei in administraia publica participa grupuri de oameni situai pe niveluri diferite sicu atribuii, mijloace si instrumente variate de lucru. Aceste grupuri se compun din:

oameni politici: parlamentari, minitrii, conductori din instituii centrale de specialitate siconsilieri locali; conductori ai unor instituii publice sau societi (cu proprietate) mixte, de interes general; corpul de funcionari publici din administraia centrala sau locala; cetenii la care se face apel pentru elaborarea unor anumite decizii.Rolul acestor persoane n ceea ce privete luarea unor decizii in administraia publica este statuatintr-un cadru legal stabilit de Constituie, astfel: Parlamentul desemneaz scopurile de interes general si, in acelai timp, este o sursa de deciziiadministrative; Guvernul joaca un rol important in elaborarea deciziilor administrative. De fapt, putereaexecutiva joaca un rol dublu in elaborarea deciziilor determinat de rolul ministrului ca om politic

si, in acelai timp, conductor al unui minister. Ca om politic, ministrul trebuie sa-si faccunoscute scopurile de interes general, iar in calitate de conductor trebuie sa elaboreze, dar si saaplice decizia.7.4. Etapele procesului de fundamentare a deciziilor in sistemul serviciilor publiceProcesul de fundamentare a deciziei in administraia publica este complex si parcurge opt etapedistincte, astfel:1. Iniierea deciziei, etapa care consta din crearea unui cadru care sa determine formularea uneidecizii. Acest cadru, la rndul sau este format din iniiativele decizionale care aparin attemitentului, cat si unor factori exogeni, cum ar fi de exemplu deciziile care se iau pentrusatisfacerea mai multor nevoi sociale.2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia n funcie de nevoia

sociala existenta la un moment dat; in acest scop este necesara identificarea modalitilor simijloacelor necesare in raport cu gradul de prioritate in rezolvarea urgenta a unor nevoi sociale,indiferent de stadiul la care s-a ajuns in procesul de elaborare a unei decizii in administraiapublica.3.Documentarea riguroasa in scopul formulrii unei decizii corecte, ceea ce presupune un procesatent, amplu si complex de culegere a unor informaii realiste, bazate pe realizrile concrete dindomeniul respectiv; aceasta presupune alegerea celor mai eficiente mijloace pentru identificareainformaiilor si stabilirea corecta a obiectivului de ndeplinit.4. Selectarea si analiza informailor culese, care trebuie corelate cu obiectivul decizional urmrit;se vor retine numai acele informaii care asigura realizarea unei eficiente maxime cu minimum decheltuieli in condiiile satisfacerii complete a cerinei sociale generatoare a respectivei decizii.5. Conturarea soluiilor si analiza alternativelor decizionale, ceea ce presupune utilizarea unormetode si tehnici specifice; conturarea unor soluii clare, bine formulate pentru realizareaproblemei decizionale respective este o etapa deosebit de importanta in funcie de care se stabilescsi resursele materiale, umane, financiare si informaionale necesare realizrii procesuluidecizional respectiv.6. Adoptarea deciziei este un proces complex si amplu care presupune, in primul rnd, alegereavariantei decizionale care corespunde ct mai bine scopului urmrit; mai nti sunt transmise latimp propunerile de alternative decizionale tuturor membrilor care participa la procesul de

27


28/33

fundamentare a deciziei, propuneri care sunt analizate si eventual modificate; se trece apoi ladeliberarea diferitelor variante n cadrul organelor de decizie, fiecare membru trebuind sa-siformuleze opinia in legtura cu propunerile fcute; pe baza confruntrii diferitelor propuneri sealege o varianta considerata optima care trebuie argumentata in funcie de nevoia sociala pentrucare se ia decizia; in final, se adopta acea decizie care este considerata optima.

7. Urmrirea aplicrii si respectrii deciziei administrative de ctre persoane specializate sau deinstituii publice care au funcia de control al sistemului administraiei publice la nivel central silocal. Decizia adoptata devine obligatorie, neexecutarea sa implicnd aplicarea unor sanciuniprevzute de lege pentru cei vinovai. In ntreg procesul de urmrire a executrii deciziei se are invedere oportunitatea acesteia, modul in care este executata, de ctre cine este adusa la ndeplinire,controlul modului de ndeplinire pentru a se observa in ce msura corespunde scopului pentru carea fost data.8. Formularea concluziilor rezultate prin aplicarea deciziei administrative deoarece pot aparemodificri si chiar amendri ale acelor decizii care nu corespund scopului pentru care au fost date.Totodat se pot formula si concluzii care se refera la procedurile folosite pentru aplicareadeciziei, daca au fost sau nu corecte, daca au contribuit la realizarea scopului pentru care a fost

adoptata respectiva decizie etc.7.5. Abordri teoretico-pragmatice ale procesului de fundamentare a deciziilor in administraiapublica Procesul de fundamentare a deciziilor in administraia publica este complex si trebuieabordat, in opinia lui Rosenbloom, din trei perspective: managerial, politica si legislativa3.A. Abordarea manageriala consta din proiectarea unui sistem care sa ofere posibilitatea alegerii dinmai multe alternative decizionale pe cea considerata oportuna, in condiiile in care funcionariipublici sunt informai si cunosc criteriile de selectare a respectivei variante decizionale. Unasemenea tip de abordare se concretizeaz prin: accentuarea pronunata a posibilitilor de raionalizare a procesului decizional; identificarea alternativelor decizionale cele mai eficiente din punct de vedere economic; atragerea in procesul decizional a funcionarilor publici care au capacitate manageriala;

formarea unei culturi organizaionale in sistemul administraiei publice; autoritatea managerului in luarea deciziei oportune si derularea procesului decizional; identificarea ierarhiei naionale in administraia publica in raport cu calitile si competentelefuncionarilor publici; posibilitatea formalizrii procesului de fundamentare a deciziilor prin utilizarea formelorstandardizate in solicitarea informaiilor necesare si in prezentarea deciziilor; alegerea unor decideni abili in selectarea alternativei decizionale; accentuarea rolului managerului in procesul de fundamentare a deciziilor.Un asemenea tip de abordare este uneori limitata de cultura instituiei publice respective, culturacare se formeaz in fiecare organizaie din administraia publica cu influente politicesemnificative. In literatura americana4 este prezentat un anumit model de abordare managerialanumit "acordul raional-comprehensiv de fundamentare a deciziilor", care are urmtoarelecaracteristici mai relevante: obiectivul principal ii constituie obinerea eficientei maxime inprocesul decizional; elaborarea unui program eficient si raional; specializarea permanenta a funcionarilor publici; identificarea costului real de aplicare a deciziei; fundamentarea deciziilor in trei etape succesive, si anume:

28


29/33

- etapa I - n cadrul creia trebuie identificate si formulate circlaritate obiectivele politicii specificemanagementului* administraiei publice care trebuie cunoscute si consemnate;- etapa a II-a - cnd, pe baza modalitilor de realizare a obiectivelor stabilite anterior, suntformulate alternativele) decizionale in scopul anticiprii consecinelor aplicrii fiecreia, pentru cain final sa se identifice modul de fundamentare a fiecrei decizii;

- etapa a IlI-a - alegerea variantei decizionale oportune din cele posibile, in scopul maximizriieficientei procesului decizional.Acest model are anumite avantaje, dar si dezavantaje, astfel:Avantaje DezavantajeA este amplu si ofer posibilitatea modalitilor de realizare a obiectivelor;D nu corespunde ntotdeauna cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor;

A faciliteaz modalitile de identificare a variantei oportune; D necesita un timp mai mare deidentificare a posibilitilor de rea-B. Abordarea politica numita si modelul creterii sau modelul dezvoltrii5, care ia inconsiderare influenta factorului politic asupra procesului decizional din administraia publica. O

asemenea abordare pornete de la premisa ca obiectivele politicii in acest domeniu suni: generalesi pot fi adesea determinante in obinerea consensului in aplicarea progra

Managementul Serviciilor Publice Concept

Documents

Transcript of Managementul Serviciilor Publice Concept