www.referat.ro

Managementul Serviciilor Publice

Curs: Serviciile publice online

Student: Paraschivoiu Ancuta

Prof: Cristina Albu

MID, Anul II Semestrul 1Managementul serviciilor publiceNotiunea de finante publice

Nevoile si interesele publice se realizeaz de ctre stat, n principal (si uneori exclusiv) prin bani. ntr-adevr, cheltuielile pe care le are de efectuat statul nu se pot efectua dect n bani. Fr bani nu exist nici finante publice.Aceast caracteristic explic si preocuparea pentru etimologia cuvntului finante. Dup cte se pare, notiunea de finante provine de la cuvintele latinesti fiare sau finis, care se traduc prin a termina, a ncheia un diferend, o actiune judiciar n legatur cu plata unei sume de bani. De la aceste cuvinte s-a format financia sau financia pecuniaria, adic plata n bani. Se crede c din aceste cuvinte latinesti s-a nscut notiunea finance folosit n Franta n secolele XV-XVI, care avea mai multe ntelesuri si anume: sume de bani, resurse bnesti, venit al statului, iar les finances echivala cu gospodaria public, patrimoniul statului.Finantele publice reprezint forma bneasca a relatiilor economice, n procesul repartitiei produsului social si venitului national n cadrul ndeplinirii functiilor statului. Continutul social, economic si n special juridic al relatiilor financiare, functiile si importanta lor sunt cteva din problemele fundamentale ale stiintei dreptului financiar.

Finatele publice si private - asemnri si deosebiri

Notiunile de finante publice si private sunt adecvate situatiei din trile cu economie de piat, n care cea mai mare parte a mijloacelor de productie se afl n proprietate privat, fapt care face posibil realizarea unei delimitri nete ntre sectorul public si cel privat.

Finantele publice sunt asociate ntotdeauna cu statul, unittile administrativ-teritoriale, cheltuielile, mprumuturile si datoria acestora.

Finantele private sunt asociate ntotdeauna cu activittile financiare ale ntreprinderilor economice, ale bncilor si societtilor de asigurri private, n legatur cu resursele si necesittile acestora, mprumuturile primite sau acordate, creantele de ncasat si obligatiile de plat, asigurrile si reasigurrile de bunuri, persoane si rspundere civil.

Finantele publice se aseamn cu cele private cel putin sub dou aspecte:

Si unele si altele opereaz cu categorii financiare de baz: moned, credit, bani.

Si unele si altele se confrunt cu probleme de echilibru financiar, de resurse financiare n ultim instant.

ntre finantele publice si cele clasice exist o serie de deosebiri dup cum urmeaz:

Resursele necesare statului pentru realizarea functiilor si sarcinilor acestuia se procur pe calea impozitelor si taxelor, prin msuri de constrngere n principal, n timp ce resursele ntreprinderilor private si ale persoanelor fizice se procur de pe piat, pe baze contractuale.

Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda national, n timp ce ntreprinderile private nu pot dect s o foloseasc.

Finantele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale ale societtii, n timp ce finantele private sunt folosite n slujba realizrii de profit de ctre ntreprinztorii particulari.

Gestiunea finantelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar a ntreprinderilor private urmeaz regulile dreptului civil si comercial.

Trsturile finantelor publice

Sunt relatii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul formrii, repartizrii si utilizrii produsului social.

Apar n form bneasc, deoarece n cadrul productiei de mrfuri si al actiunii legii valorii, produsul de productie, reproductie si de circulatie a mrfurilor, repartitia produsului social, relatiile de schimb, retribuirea muncii, precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relatii bnesti. Notiunea de finante publice sau relatii financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau relatii bnesti. Banii reprezint o marf, iar finantele sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare a mijloacelor bnesti.

Sunt relatii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestatie direct din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bnesti.

Mijloacele bnesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.

De la fondurile bugetare se efectueaz plti cu titlu nerambursabil ctre unele regii autonome sau ctre institutiile publice din sfera nematerial care presteaz servicii pentru populatie. Acelasi caracter de nerambursabilitate l poart si transferurile efectuate ctre populatie sub form de pensii, burse, alocatii de stat si alte ajutoare pentru copii.

Transferul de valoare la si de la fondurile ce se constituie n economie se poate realiza partial, n conditii de rambursabilitate. Un asemenea caracter poart sumele de bani vrsate de persoanele fizice si juridice n contul mprumuturilor contractate de stat pe piata intern; garantiile depuse de administratorii si cenzorii societtilor comerciale, ca si de persoanele ce gestioneaz bani si alte valori publice.

Functiile finantelor publice

Finantele publice sunt necesare, n mod subiectiv si obiectiv, deoarece contribuie la realizarea sarcinilor si functiilor statului, care nu ar putea fi nfptuite fr prghiile financiare. Mijloacele prin care finantele publice, ca relatii financiare si ndeplinesc acest rol, sunt functiile acestora:

functia de repartitie

functia de control

Functia de repartitie se manifest n procesul repartitiei produsului social (produsului intern brut) si cuprinde dou faze:

constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;

redistribuirea (utilizarea) acestora.

n prima faz are loc formarea fondurilor publice de resurse bnesti, actiune la care particip societti comerciale, regii autonome, institutii publice, alte persoane juridice si persoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau nerezidente.

Fondurile publice de resurse se constituie n mai multe forme concrete cum sunt:

impozite

taxe

contributii petru asigurri sociale

amenzi

majorri si penalizri de ntrziere

vrsminte din profitul regiilor autonome

vrsminte din veniturile institutiilor publice

redevente si chirii din concesiune si nchirieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat

venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat si a bunurilor fr stpn

rambursri ale mprumuturilor de stat acordate

dobnzi aferente si ajutoare primite

Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile economice si din toate sectoarele sociale: public, privat, cooperatist, mixt. n proportie covrsitoare, resursele bnesti ale finantelor publice sunt mobilizate cu titlu definitiv si fr contraprestatie.

A doua faz a functiei de repartitie o reprezint distribuirea fondurilor publice pe beneficiari persoane juridice si fizice. Distribuirea este dat n competenta autorittilor publice si se face n raport cu resursele financiare disponibile si cererea de resurse financiare.

Distribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea cheltuielilor publice pe destinatii: nvtmnt, sntate, cultur, asigurri sociale si protectie social, gospodrire comunal si locuinte, aprare national, ordine public, administratie public, actiuni economice, datorie public.

n cadrul fiecrei destinatii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective si actiuni. Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are loc n dou modalitti:

n cadrul aceluiasi tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse bnesti ntre stat si unittile sale n ambele sensuri

cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe de o parte si agentii economici cu capital privat sau mixt si populatie pe de alta parte, si invers.

Redistribuirea se poate realizea si pe plan extern, prin contractarea de mprumuturi externe, acordarea de mprumuturi externe, achitarea cotizatiilor si contributiilor ctre organisme internationale de ctre stat sau alte institutii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de ctre stat, etc.

Functia de control a finantelor publice se justific deoarece fondurile publice apartin ntregii societti. Sfera de manifestare a functiei de control este mai larga dect cea a functiei de repartitie, deoarece vizeaz, pe lng constituirea si repartizarea fondurilor financiare publice, si modul de utilizare a resurselor.

Functia de control a finantelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a fondurilor publice si la repartizarea acestora pe beneficiari, ci urmreste si legalitatea, necesitatea, oportunitatea si eficienta cu care institutiile publice si agentii economici cu capital de stat utilizeaz n concret resursele bnesti de care dispun.

n consecint, controlul se efectueaz nu numai activittilor specifice functiei de repartitie, ci el se exercit si asupra productiei realizate n sectorul de stat, a schimbului si consumului ce are loc n acest sector.

n Romnia controlul financiar se exercit de puterea legislativ si cea judectoreasc, direct sau prin organe de specialitate, cum sunt: Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor, bnci si alte institutii financiare; organe specializate ale ministerelor, unittilor administrativ-teritoriale si unittilor economice, etc.

`Servicii publiceStudierea metodica a unei discipline unversitare complexe cum este Managementul Serviciilor Publice,presupune precizarea prealabila a unor notiuni si concepte cum ar fi managementul , stat , institutie publica , intreprindere publica , organizatie , administratie publica.

Problematica managementul serviciilor publice dobandeste semnificatie deosebita intr-un mediu social si politic extrem de dinamic in care aspectele finantarii,continutului ,calitatii si eficientei acestui sector de activitate sunt puse permanent in discutie.

In consecinta,problema cu privire la cadru managerial al serviciilor publice devine extrem de importanta si pentru a fi solutionata necesita luarea in considerare a unor premise generale intre care:

managementul general indifernt de modul in care este conceput,definit sau practicat se regaseste si in administratia publica , cu toate elementele,dimensiunile si functiile pe care le indeplineste in orcare alta sfera sau domeniu de activitate

el se exercita si in administratia publica ca si in celalalte sisteme ale vietii sociale, intr-un mediu social-politic aflat in continua miscare precum si in schimbare si transformare din ce in ce mai accelerata

se exercita in conditiile cresterii complexitatii si incertitudinii vietii economico-sociale si a contradictiilor si dilemelor pe care acestea le genereaza in permanenta

Serviciul public este un organism creat de catre stat ,judet sau comuna,cu o competenta si putere determinate, cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al admnistratiei creatoare ,pus la dispozitia publicului pentru a satisface in mod regulat si continuu o nevoie cu caracter general,careia initiativa privata nu ar putea sa-i dea decat o satisfactie incompleta si indeterminata.

Serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de interes general , in regim de putere politica .Infiintarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autoritatilor deliberative,respectiv al consiliilor locale iar organizarea si functionarea lor constituie atributul auutoritatilor executive ,adica al prefectiilor si primarilor.In categoria serviciilor publice se includ: Servicii publice cu caracter statal

Servicii comunitare (infiintate la nivel local,dar si judetean)

Serviciile publice de gospodarie comunala

Alte servicii publice locale

Servicii publice comerciale

Servicii publice pentru activitati culturele

Dupa natura serviciilor publice se disting: Servicii publice administrative(S.P.A.)

Servicii publice indistriale si comerciale(S.P.I.C)Dupa modul in care se realizeaza interesul general deosebim: servicii publice al caror scop este satisfacera directa si individuala a cetatenilor

servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod indirect

servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu

Din punct de vedere al importantei sociale deosebim: servicii publice vitale(alimentare cu apa,canalizare)

servicii publice facultative(amenajare parcuri si locuri de distractii,centre de informare etc.)

,,Resursele financiare, la nivel naional, cuprind ansamblul resurselor financiare ale autoritilor i instituiilor publice, resursele ntreprinderilor publice i private, resursele organismelor fr scop lucrativ, precum i resursele populaiei. Volumul resurselor financiare ale unei societi depind de mrimea produsului intern brut, precum i de posibilitatea apelrii la resurse financiare externe (mprumuturi, ajutoare, donaii).

Trebuie s facem deosebirea dintre finanele publice i finanele private i deci dintre resursele financiare ale societii i resursele financiare publice.

Resursele administraiei de stat, centrale i locale, resursele asigurrilor sociale de stat i resursele instituiilor publice cu caracter autonom sunt componente ale resurselor financiare publice.

O bun parte a resurselor financiare publice este format din veniturile cu caracter fiscal.

Alte tipuri de resurse financiare publice sunt:

de trezorerie utilizate pentru acoperirea temporar a deficitului curent al bugetului de stat;din mprumuturi publice;emisiunea bneasc fr acoperire mijloc de finanare a deficitului bugetar cu efecte greu de estimat.

Componena funciei de repartiie a finanelor publice, cheltuielile publice reprezint etapa urmtoare constituirii fondurilor publice i se refer la distribuirea acestor resurse bneti ctre diferite obiective sociale sau economice (reglementate de ctre programe guvernamentale).

,,Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form bneasc, care se manifest ntre stat, pe de o parte, i persoane fizice i juridice, pe de alt parte, cu ocazia utilizrii i repartizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia. (I. Vcrel, Finane publice, pag. 147).

Structura cheltuielilor publice este studiat conform clasificrilor folosite de fiecare stat n parte (cea mai important fiind cea economic i cea funcional). Stabilirea structurii cheltuielilor publice ajut la determinarea diferenelor de politic financiar

dintre rile dezvoltate, n curs de dezvoltare i cele n tranziie, precum i evoluia n timp a ponderilor acordate diverselor categorii de cheltuieli publice n acelai stat.

Dinamica cheltuielilor publice are n vedere modificarea a ase indicatori: -creterea nominal i cea real a cheltuielilor publice;

-schimbarea raportului cheltuielilor publice n PIB;

-schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;

-schimbarea structurii cheltuielilor publice;

-corelaia dintre creterea cheltuielilor publice i creterea PIB;

-elasticitatea cheltuielilor publice raportat la PIB .Factorii de influen asupra creterii cheltuielilor publice sunt de natur: -demografic (modificri ce au loc n numrul i structura populaiei ce ar trebui s determine adaptri corespunztoare n ponderea cheltuielilor publice);

-economic (ce vizeaz n mod special funcia statului de redistribuire a resurselor financiare publice dup criteriul eficienei i echilibrului);

-social (se refer la funcia de armonizare a veniturilor medii individuale aparinnd diferitelor categorii sociale);

-legai de urbanizare (favorizeaz creterea cheltuielilor publice);

-militar (cresc cheltuielile publice n eventualitatea unor conflicte armate);

-istoric (perpetuarea n timp a unor probleme ca datoriile publice motenite de la un regim politic la altul sau ca inflaia);

-politic (se refer la complexitatea funciilor statului); ANALIZA EFICIENEI CHELTUIELILOR PUBLICE se face raportnd eforturile financiare la efectele msurabile (prezente sau estimate) ale finanrii de ctre stat a unor obiective de interes public. Metodele de apreciere a eforturilor i efectelor pe care le presupune un proiect de acoperire a unor nevoi de interes public vor fi discutate la subpunctul ,,Metode evaluative a cheltuielilor publice. Atunci cnd primul termen al acestui raport cunoate un decalaj de ritm adic, n ciuda creterii i diversificrii nevoilor cetenilor pentru bunuri publice, resursele financiare menite s achiziioneze aceste mbuntiri nu cresc n acelai ritm apare o insuficient permanentizat a resurselor. Evaluarea eficienei cheltuielilor publice este responsabilitatea factorilor de decizie ai aparatului politic, fiind realizat prin utilizarea indicatorilor coninui n bugetul anual i n programele pe termen mediu i lung.

Se poate obine o eficien a cheltuielilor care s duc, implicit, la bunstare social dac se ntlnesc urmtoarele condiii: exist posibilitatea alegerii, dintre mai multe alternative, a variantei celei mai ieftine n raport cu efectul final obinut asupra serviciului (ce se dorea mbuntit); are loc o modernizare n producerea serviciului, care maximizeaz utilitatea resimit de consumator; preul pltit pe acest serviciu ct i costul n utilizare s fie minime; contextul economico-social s fie predictibil pe perioade de timp ndeajuns de mari.

Studiile moderne asupra eficienei cheltuielilor publice recomand ca: serviciile publice s nu fie oferite neaprat gratuit iar, acolo unde exist posibilitatea, serviciile publice furnizate de stat s fie nlocuite de cele private; de asemenea, introducerea de mecanisme cvasipiaa (bonuri, cupoane).

Metodele de gestiune locala se definsc ca tehnici juridice de care dispun colectivitatile locale descentralizate si grupurile lor (sindicate,asociatii de comune,districte,comunitati urbane etc.) pentru a-si exercita competentele ce le-au fost acordate.Acestea sunt:

-diferitele procedee utilizate de catre locale pentru gestiunea serviciile publice care intra in competenta lor;

-activitati de reglementare si prestare a serviciilor pe care le creeaza si organizeaza pentru satisfacerea interesului general al populatiei lor.

Avand in vedere diversificare diversificarea activitatilor colectivitatilor locale, prevederile legale si practica administrativa se poate de trei moduri principale de gestiune locala:gestiunea directa,gestiunea delegata si parteneriatul.

De gestiune directa se poate vorbi atunci cand o autoritate locala ia in responsabilitatea sa organizarea si functionarea unui serviciu public.Acesta se afla in competenta sa si, in aceasta ipoteza, nici o persoana juridica de drept public sau privat nu se poate interpune intre serviciul public si colectivitate.

Gestiunea delegata exista atunci cand colectivitatea locala, care a creat serviciul public, decide sa incredinteze gestiunea acestuia unei persoane publice sau private distincta de colectivitatea locala.

Parteneriatele se manifesta ca moduri de gestiune locala atunci cand o colectivitate locala participa , in mod voluntar ,la o actiune hotarata de catre o alta colectivitate locala sau de catre stat , aceasta avand o incidenta directa asupra dezvoltarii si zonei sale.

In concluzie ,buna gestionare a intereselor unei colectivitati locale nu se limiteaza numai la numai la cautarea modurilor celor mai performante de exploatare a serviciilor publice care tin de competenta sa, ea implica ,de asemenea ,ca aceasta colectivitate, ori din proprie initiativa, ori la cererea statului sau a altei persoane publice sau chiar particulare,sa accepte sa joace , mai ales in plan financiar , rolul de partener in situatia in care actiunea administrativa formeaza un tot si nu se supune unui proces de divizare in mai multe parti.

Detalierea informaiilor referitoare la tipurile de cheltuieli publice

A. Cheltuielile publice destinate aciunilor social-culturale. Acest tip de cheltuieli i au originea recent n ideologia politico-economic intervenionist, aprut n America dup cel de-al doilea rzboi mondial, aa numita doctrin a statului bunstrii. Obiectivele autoritii publice ntr-un astfel de stat sunt: asigurarea unui venit minim, susinerea cetenilor n situaii defavorizante (cum ar fi boala, btrneea, omajul, handicapul), garantarea unui nivel de trai bun pentru ntreaga populaie, n raport cu o anumit list de servicii i minimalizarea efectelor unor evenimente ce implic riscuri sociale. Aceste servicii sunt puse la dispoziia membrilor societii n mod gratuit sau la un pre mic, ori sunt acordate alocaii, pensii, ajutoare .a. indemnizaii prin intermediul crora populaia s-i poat permite un standard de via decent. n rile dezvoltate, pentru asigurarea acestor faciliti se cheltuiete pn la 50% din venitul naional.

Cheltuielile publice destinate aciunilor de natur socio-cultural cuprind de obicei: sntate, nvmnt, cultur i sport, aciuni dedicate tineretului, securitate sau protecie social. persoane fizice / juridice (f. asigurrilor sociale, pentru omaj);

1) Cheltuielile publice pentru nvmnt trebuie s urmreasc o dezvoltare a educaiei publice n concordan cu cerinele contextului economico-social pentru a contribui n ct mai mare msur la progresul societii. Factorii care determin politica financiar n nvmnt sunt: demografici (structura specific a populaiei), economici (cererea pentru fora de munc calificat i adaptarea inovaiilor tehnologice de ultim or i nu numai), politici (principiile ideologice pe care se bazeaz stabilirea politicii colare). Structura sistemului de nvmnt difer de la o ar la alta, conform tradiiei statelor respective ns aici va fi preluat mprirea realizat de UNESCO n nvmnt: precolar, primar, secundar, superior.

Cheltuielile publice bugetare pentru nvmnt sunt canalizate n cea mai mare parte ctre ministerul corespunztor Ministerul nvmntului / Educaiei dar i ctre alte ministere care urmresc s instruiasc n domeniul specific lor cadre competente (Ministerul Aprrii, Ministerul de Interne etc.). Cheltuielile publice pentru nvmnt pot fi privite i din perspectiva coninutului lor economic; n acest caz putem vorbi de:

-cheltuieli curente (de funcionare i ntreinere);

-cheltuieli de capital (nzestrarea i construirea unitilor de nvmnt).

2) Cheltuielile publice pentru sntate reprezint un punct de interes social pentru faptul c sntatea general a membrilor societii nseamn bunstare fizic i mental, condiii eseniale ce faciliteaz dezvoltarea social. Acest tip de cheltuieli nregistreaz la nivel mondial o tendin cresctoare (rile dezvoltate aloc ntre 5,510,5% din PIB, cele n curs de dezvoltare ating niveluri uneori foarte sczute, sub 1%). Cheltuielile publice din acest sector se mpart n cheltuieli curente (salarii, materiale de laborator, medicamente etc.) i cheltuieli cu caracter de investiii (construcia i utilarea unitilor). Avnd n vedere scopul special pe care i-l propun aceste cheltuieli publice, serviciul sntii publice nu poate fi tratat doar ca o afacere condus dup legile pieei relaia dintre cerere i ofert avnd n acest caz mai degrab o dimensiune umanitar.

Sistemele de cheltuieli publice pentru sntate cunosc diferene de organizare n fiecare ar, n privina ponderii instituiilor de stat sau private, dar ceea ce este comun este faptul c ele urmresc mbuntirea calitii vieii indivizilor.

Sursele din care se obine finanarea sistemului de sntate sunt fondurile bugetare, cotizaiile de asigurri de sntate, fonduri speciale pentru sntate, resurse ale populaiei care au fost cheltuite n ipostaza de pacieni, ajutor din exterior (OMS, Crucea Roie etc.).

3) Cheltuieli publice pentru cultur, culte, activitate sportiv i tineret contribuie la educarea spiritual estetic, moral a populaiei prin activiti artistice, culte, sportive sau divertisment.

Aceste cheltuieli finaneaz instituii cu obiective cultural artistice (edituri, muzee, patrimoniu cultural, biblioteci cinematografe, teatre etc.) care produc fie bunuri materiale dar de valoare spiritual, fie servicii de valoare spiritual. Preul acestor produse poate fi suportat n totalitate de ctre stat sau doar parial prin subvenionare. Finanarea se face din resurse bugetare integral, din venituri extrabugetare i alocaii de la buget, din venituri extrabugetare n totalitate, (pentru instituiile care se pot autontreine prin activitatea economic desfurat), din fonduri extrabugetare (de exemplu: Fondul Cinematografic Naional, Fondul Cultural Naional). Nu trebuie uitate nici sponsorizrile, deosebit de avantajoase pentru cel care le primete el neavnd alt obligaie dect aceea de a declara deschis numele sponsorilor si.

Cheltuielile publice din aceast categorie finaneaz de asemenea activitatea religioas a cultelor recunoscute de stat (salarii pentru slujitorii bisericii) i pe cea sportiv i de tineret (n proporie de 75% n Romnia).

4) Cheltuieli publice pentru securitatea social nglobeaz urmtoarele tipuri de cheltuieli: alocaii, pensii, indemnizaii, ajutoare n anumite condiii pe care persoanele ce le primesc trebuie s le ndeplineasc. Ele sunt menite s elimine ct mai mult posibil efectele riscurilor fizice, economice i sociale ce planeaz asupra vieii fiecrui membru al societii. Caracteristicile principale ale actualului sistem de finanare a activitilor legate de securitatea social vizeaz faptul c fondurile sunt obinute din cotizaii sociale, legitimate social prin principiul solidaritii. Pentru aceasta sunt create planuri sau politici de reducere a omajului i srciei, ajutoare a familiilor n dificultate financiare, sau a persoanelor aflate n dificultate financiar, sau a persoanelor defavorizate (care se consider a fi n general copii, tineri proaspt absolveni, persoanele n vrst, persoanele handicapate). Finanarea acestor cheltuieli se face din urmtoarele categorii de resurse: contribuii ale salariilor, liber profesionitilor i patronilor; subvenii bugetare; fonduri speciale (acumulate din donaii sau resurse ale ONG).

5) Cheltuielile publice pentru ajutorul de omaj sunt ndreptate ctre acele persoane care nu dispun temporar de un loc de munc prin care s-i asigure existena. n afara ajutorului de omaj (numit i forma pasiv de ntr-ajutorare a persoanelor rmase fr lucru), sunt recomandate i alte modaliti care nu au o natur material imediat constituind o ntr-ajutorare activ crearea unor noi locuri de munc, ce asigur scderea omajului pe termen lung. Este deci preferabil o cretere a prestaiilor active (faciliti pentru cei ce angajeaz omeri), n favoarea soluiei de cretere a valorii ajutorului de omaj (ce poate duce pe termen lung la creterea ratei omajului). Cheltuielile sunt suportate din fondurile firmelor i resurselor bugetare, i sunt pltite beneficiarilor sub dou forme: alocaia de omaj (conteaz vechimea n munc) i ajutorul de omaj.

Toate aceste cheltuieli menionate mai sus reprezint investiii n resurse umane deoarece ele au ca efect dezvoltarea capacitilor indivizilor, meninerea strii fizice i mentale la nivele ridicate ceea ce duce, implicit, la dezvoltare economic i social. Putem spune deci c banii cheltuielilor publice pentru aciuni social-culturale nu reprezint un consum definitiv de venit naional ci, dimpotriv, sunt generatoare de dezvoltare (,,profit social). Pentru ca dezvoltarea uman s aib un caracter durabil, trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii: membrii societii s aib parte de o bun stare a sntii, s aib loc o acumulare de cunotine la nivelul societii, s existe acces la resursele care asigur un standard de via decent.

B) Asigurrile sociale au aprut iniial ca reacie a asociaiilor de muncitori care au pledat pentru drepturile lor, organizndu-se n sindicate care s-i protejeze n privina condiiilor de lucru igiena i securitatea muncii ca elemente care s previn ajungerea la accidente ce pun persoana n imposibilitate de a munci, iar dac, dintr-o cauz sau alta, se ajunge la incapacitate de munc, existena unor fonduri financiare care s le asigure acestora un trai decent. Pentru a ndeplini obiectivele menionate, s-a creat un sistem naional de asigurri sociale care are trsturi speciale (derivate din contextul economic n care finaneaz).

Serviciile reprezinta o activitate umana,cu un continut specializat avand ca rezultat efecte utile,imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale.Ele sunt autonomizate in procesul adancirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct intr-un sector numit sector tertiar.

Serviciile prezinta o serie de trasaturi caracteristice care permit ,pe de o parte,identificarea lor,iar,pe de alta parte,se pot constitui in criterii de delimitare fata de celelalte domenii ale activitatii economico-sociale.

Este de remarcat faptul ca sfera serviciilor este larga si eterogena ,fapt pentru care aceste trasaturi pot sa nu se regaseasca in totalitatea lor in fiecare tip de serviciu.

www.referat.ro

www.referat.ro