MANAGEMENTUL COMUNICARII_2015

8/17/2019 MANAGEMENTUL COMUNICARII_2015

1/50

1. MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

“Comunicarea trebuie să fie arte intrinsecă !in toate acti"ită#i$e unei or%ani&a#ii'.O or%ani&a#ie !e succes trebuie să fie( o entitate unificată )i coor!onată* cu o structură )io strate%ie !e comunicare. +entru atin%erea acestui sco* o or%ani&a#ie trebuie să

comunice $a toate ni"e$uri$e* ,n $an intern - e "ertica$ă )i ori&onta$ă - )i ,n $an etern*uti$i&/n! re#e$e !e comunicare interne )i eterne. La intro!ucerea unei strate%ii !ecomunicare ,ntr0o or%ani&a#ie* rimu$ obiecti" este ace$a !e a crea $an#uri !e informare $ani"e$u$ ,ntre%ii or%ani&a#ii* astfe$ ,nc/t informa#ii$e re$e"ante să cur%ă ,n casca!ă ,nambe$e !irec#ii - !insre Con!ucere sre ersona$u$ !in rima $inie )i !e $a acesta cătreCon!ucerea or%ani&a#iei. Este ne"oie ca $a ni"e$u$ or%ani&a#iei )i a$ structuri$or acesteiasă eiste ersona$ secia$ !esemnat să se ocue !e rocesu$ !e comunicare. Or%ani&a#iatrebuie să numească un membru !in ca!ru$ eciei care să răsun!ă !e comunicareainforma#ii$or )i care sa raorte&e or%anisme$or !e con!ucere. O informare internăcom$etă !ă osibi$itatea or%anisme$or im$icate să comunice un mesa2 unitar ce$or interesa#i )i ub$icu$ui $ar%* resecti" osibi$itatea !e a !ifu&a informa#ii e un subiect

anume )i ,n ace$a)i fe$ tuturor au!itori$or cu care interferea&ă* ,n orice $oc !in #ară )i entru toate tiuri$e !e au!itoriu.Caito$u$ 1 . MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

1.1. Obiecti"u$ ( eficien#aMana%ementu$ comunicării este o acti"itate orientată sre eficien#a

or%ani&atorică. Ea se concentrea&ă* ,n cea mai mare măsură* e comunicarea internă )ieternă ,n ca!ru$ or%ani&a#iei* e ana$i&a %ra!u$ui !e interac#iune )i a !ia$ecticii re$a#iei!intre acestea. 3cou$ !e ba&ă a$ mana%ementu$ui comunicării este !e a re&o$"a orice rob$emă care ar ,mie!ica or%ani&a#ia să0)i ,n!e$inească sarcini$e.

4rec !efine)te mana%ementu$ ca fiin! un roces socia$ care atra%e !uă sinerăsun!erea entru $anificarea )i re%$ementarea eficientă )i economică a acti"ită#i$or

unei ,ntrerin!eri ,n ,n!e$inirea scouri$or sau a sarcini$or stabi$ite* răsun!ere careim$ică( a5 6iscernăm/nt )i caacitatea !eci&iona$ă ,n stabi$irea $anuri$or )i ,n uti$i&area !ate$or entru "erificarea erforman#e$or )i ro%rese$or fa#ă !e $anuri$e stabi$ite7

b5 orientarea* inte%rarea* moti"area )i sura"e%erea ersona$u$ui or%ani&a#iei )i amo!u$ui ,n care acesta ,)i eecută acti"ită#i$e. 8nainte !e toate* orice mana%er sau )ef !eor%ani&a#ie )i* im$icit 6irectoru$ !e Comunicare* trebuie să răsun!ă $a )ase ,ntrebări !e ba&ă(

1. Care este rob$ema9:. Un!e este rob$ema9;. C/n! este o rob$emă9


2/50

6irectoru$ ?!e comunicare5 face acest $ucru entru a i!entifica ce$e atru e$emente a$emana%ementu$ui* care - ,n oinia $ui 4rec - sunt(

• +$anificarea• Contro$u$• Coor!onarea• Moti"area

0 +$anificarea( 3tabi$irea $inii$or %enera$e !e eecutare a oera#iuni$or* re%ătireameto!e$or !e rea$i&are a acestora )i stabi$irea stan!ar!e$or !e erforman#ă.0Contro$u$( @erificarea erforman#e$or rea$e rin raortare $a stan!ar!e* entru a asi%urao e"o$u#ie )i o erforman#ă satisfăcătoare )i entru a $e ,nre%istra astfe$ ,nc/t acestea săser"ească !ret %i! entru a$te osibi$e ac#iuni "iitoare.

0 Coor!onarea( Men#inerea eci$ibru$ui )i a continuită#ii eciei* asi%ur/n! o !i"i&iunea!ec"ată a muncii )i căut/n! ca obiecti"e$e să fie ,n!e$inite ,n !e$ină armonie.0 Moti"area( sau men#inerea unei atmosfere bune !e $ucru.6etermină membrii eciei să $ucre&e eficient* să fie $oia$i %ruu$ui )i sarcinii e care

acesta o are !e ,n!e$init* să0)i ,n!e$inească ,n!atoriri$e rorii )i să 2oace un ro$ eficient,n acti"ită#i$e or%ani&a#iei. Ce$ mai imortant rinciiu entru ca această roce!ură să oată fi a$icată este ace$a a$ men#inerii unor re$a#ii bune cu !i"erse$e tiuri !e ub$ic.6efini#ia “ub$icu$ui' arată că acesta este rere&entat !e %ruuri !e ersoane care auinterese comune. 8n %enera$ se oate face afirma#ia ca ub$icu$ unui minister esterere&entat !e ,ntrea%a ou$a#ie.+ub$icu$ se ,marte* ,n rincia$* ,n !ouă cate%orii( intern )i etern. 8n acce#iunea $ui3eite$(+ub$icu$ intern este ce$ !in interioru$ or%ani&a#iei( suer"i&orii* func#ionarii* !irectorii*“ac#ionarii' )i consi$iu$ !e con!ucere.+ub$icu$ etern este ub$icu$ care nu are $e%ătură !irectă cu or%ani&a#ia( resa* %u"ernu$*

e!ucatorii* “consumatorii'* comunitatea )i “furni&orii'. A)a!ar* ersona$u$ !e comunicaretrebuie să se ocue !e comunicarea internă )i eternă.

1.:. Comunicarea internă

Comunicarea internă are scou$ !e a trimite către cate%orii$e !e ub$ic internmesa2e$e otri"ite e care or%ani&a#ia !ore)te să $e !ifu&e&e ,n societate. +rintre beneficii$e ro%rame$or !e comunicare internă trebuie me#ionată ,n rimu$ ran!asi%urarea eficien#ei. 3tabi$irea unui c$imat !e $ucru norma$* !escis* ba&at e co$aborare)i ,n#e$e%ere are efect !irect asura eficienti&ării acti"ită#ii. +rin comunicarea internă estesri2inită mai buna erforman#ă a fiecărui an%a2at0 care are at/t informa#ia necesară ,n

rea$i&area acti"ită#ii c/t )i ,n#e$e%erea asura or%ani&a#iei* asura !irec#iei ,n care aceastase ,n!reată* asura stan!ar!e$or $a care trebuie să se raorte&e. An%a2a#ii or%ani&a#ieisunt* !e asemenea* membri ai societă#ii )i ai comunită#i$or $oca$e* citesc &i$nic resa* )isunt - ,n une$e ca&uri - )i “c$ien#i' ai or%ani&a#iei. 8n ambe$e ca&uri* ace)tia rimesc )itransmit $a r/n!u$ $or mesa2e ub$icu$ui $ar%. Oinia $or !esre or%ani&a#ie rere&intă* ,nma2oritatea ca&uri$or* o o%$in!ire a ima%inii e care o are or%ani&a#ia ,n fa#a societă#ii.Comunicarea se rea$i&ea&ă ,n ca!ru$ or%ani&a#iei* in!iferent !acă mana%erii ,ncearcă sau


3/50

nu să o contro$e&e. A)a cum sune Barrison* ,ntr0o or%ani&a#ie ierarică tiică* cumana%ementu$ situat $a "/rfu$ irami!ei(?15 Comunicarea cur%e !e sus ,n 2os sub formă !e instruc#iuni )i informa#ii )i?:5 +oate eista )i o comunicare !e 2os ,n sus* sub forma rouneri$or !e roiecte sau aa$tor fe$uri !e fee!bac a!resat con!ucerii. Diecare co$ecti" !e muncă are roriu$ său

sistem !e comunicare(?;5 oamenii care $ucrea&ă ,n ace$a)i birou sau ,n ace$a)i !eartament !in or%ani&a#iecomunică ,ntre ei.?5 8n afară !e aceste trasee a$e informa#iei !in ca!ru$ or%ani&a#iei* eistă o mu$#ime a$tecăi informa$e !e comunicare ,ntre acei in!i"i&i care* ,nt/m$ător* sunt ,n re$a#ie !e rietenie sau !e ru!enie cu a$#i membri ai ersona$u$ui.?5 6iscu#ii$e informa$e ?“mica b/rfă'5 care ,nf$ore)te ,n toate or%ani&a#ii$e este o ca$esi%ură rin care informa#ia* eactă sau nu* a2un%e ,n toate a"anosturi$e.

Un ro%ram !e comunicare bun oate crea o eciă bine ,nce%ată. Oamenii se

cunosc ,ntre ei* )tiu care este obiecti"u$ or%ani&a#iei* cum să $ucre&e eficient )i cum ot articia acti" ,n ca!ru$ or%ani&a#iei fără a se $imita !oar $a a0)i face !atoria* ceea ce ,iface mai "a$oro)i entru or%ani&a#ie. O comunicare bună !ă ersona$u$ui osibi$itatea !ea critica ace$e o$itici a$e or%ani&a#iei care i0ar utea afecta ,n mare măsură. Foo$cott )iUnin au constatat că roasta comunicare este unu$ !in rincia$e$e moti"e entru caremu$#i an%a2a#i sunt in!iferen#i sau ciar osti$i fa#ă !e an%a2atorii $or. Este* !e asemenea* )imoti"u$ entru care an%a2a#ii se oun scimbării( !acă nu ,n#e$e% scou$ scimbării* estenorma$ să crea!ă că aceasta contra"ine interese$or $or. Cu ece#ia o$itici$or noi*comunicarea internă oate inc$u!e informa#ii !esre noi ro!use* ser"icii* an%a2a#i* ensionări* sarcini ,n!e$inite cu succes* oortunită#i !e !e&"o$tare* anun#uri* bonusuri*mo!ificări sa$aria$e. Toate aceste informa#ii se comunică cu oca&ia $ansări$or )i ,n )e!in#e

oerati"e* seminare* rin anun#uri $a a"i&ier* ,n bu$etine$e informati"e* rin e0mai$ saufa. Un bu$etin informati" sătăm/na$* !e o a%ină* transmis rin e0mai$ sau e /rtie ,nca!ru$ unei or%ani&a#ii ca* !e eem$u* MIE sau A6R* ar utea constitui un instrumenteficient rin care or%ani&a#ia reaminte)te* informea&ă sau anun#ă an%a2a#i$or roiecte$e*termene$e $imită* o$itici$e* ac#iuni$e ,nceiate* acti"ită#i$e consu$tan#i$or etc.

1.;. Comunicarea eternă. Comunicare eternă se referă $a strate%ia !e %estionare a comunicării* e care

orice or%ani&a#ie o a$ică cu scou$ !e a comunica mesa2e ub$icu$ui $ar%. Orice fe$ !einforma#ie* consu$tare* anun#* bro)ură* scrisoare* ,nt/$nire )i orice formă !e contact ,ntre ersoane$e sau $ucruri$e !in or%ani&a#ie )i cei !in afara acesteia face sau trebuie să facă arte !in strate%ia !e comunicare eternă. Un bun !irector !e comunicare trebuie săa!ote toate tenici$e !e mana%ement entru ca mecanismu$ comunicării eterne săfunc#ione&e eficient.

Comunită#i$e $oca$e* %ruuri$e !e inf$uen#ă* %u"ernu$* mi2$oace$e !e informare* ub$icu$ financiar* “c$ien#ii' )i asocia#ii sunt %ruuri$e0#intă a$e fiecărui comunicator rofesionist.

1.;.1. I!entitatea comaniei


4/50

“I!entitatea comaniei este suma tuturor ace$or in!icii "i&ua$e rin care ub$icu$ recunoa)te comania )i o !iferen#ia&ă !e ce$e$a$te' I!entitatea comaniei estecartea !e "i&ită a or%ani&a#iei ,n fa#a ub$icu$ui.

Ea arată cum este structurată or%ani&a#ia* care sunt "a$ori$e )i caracteru$ acesteia.I!entitatea comaniei este e$ementu$ fun!amenta$ a$ strate%iei or%ani&a#iei )i !ă

osibi$itatea acesteia să ,ntărească imresii$e e care oamenii $e au !esre comanie caatare* !esre ro!use$e sau ser"icii$e acesteia* ,n interior sau ,n eterior.I!entitatea comaniei "aria&ă ,n func#ie !e circumstan#e* !e o$itici$e or%ani&a#iei*

recum )i ,n func#ie !e cate%orii$e !e ub$ic cărora comania !ore)te să se a!rese&e. Eaconstă !in c/te"a e$emente !e re&entare fi&ică a or%ani&a#iei* cum ar fi( $an)e* tiărituri*sceme co$orate* amena2ări interioare* raoarte anua$e* bro)uri* manua$e !e instruc#iuni*foi cu antet* căr#i !e "i&ită* !ec$ara#ii !e resă* f$utura)i.

8n $us* c$ă!iri$e* firme$e am$asate e c$ă!iri* amba$a2u$ ro!use$or* uniforme$e$ucrători$or* auto"eicu$e$e )i ciar $ante$e )i birouri$e comaniei sunt factori imortan#i entru erforman#a "i&ua$ă a comaniei. @i&itatorii* an%a2a#ii* asocia#ii* c$ien#ii oten#ia$i*to#i rece#ionea&ă mesa2e !in artea or%ani&a#ii$or* a)a cum orice om rece#ionea&ă

mesa2e !in fe$u$ ,n care trăiesc sau se ,mbracă rietenii săi. Ce$ mai cunoscut asect a$strate%iei !e i!entitate cororati"ă este $o%otiu$ sau $o%ou$. A)a cum sub$inia&ă LHEtan%)i +iec&a* $o%otiu$H se referă $a uti$i&area nume$ui ,ntre% a$ unei or%ani&a#ii* iar mono%ramaH $a uti$i&area ini#ia$e$or acesteia* atunci c/n! acestea ser"esc $a i!entificareacomaniei. Tra!i#ia arată că mu$te or%ani&a#ii au reu)it să sura"ie#uiască rin sim$auti$i&are fie a unui $o%oti fie a mono%ramei nume$ui $or. Totu)i* une$e comanii auintro!us ,ntot!eauna un e$ement icto%rafic ,n i!entitatea $or "i&ua$ă. Aceste simbo$uri ot a"ea o asemănare icono%rafică cu obiecte$e fi&ice e care $e i$ustrea&ă sau* ,n a$teca&uri* ot fi abso$ut abstracte sau aarent arbitrare ,n re$a#ia $or cu or%ani&a#ia. 8n ambe$eca&uri* simbo$uri$e se a$e% at/t entru a a2uta $a recunoa)tere ?func#ia $or !enotati"ă5 c/t )i entru a e"oca asocia#ii o&iti"e ?func#ia $or conotati"ă5.

1.;.:. Ima%inea unei comanii J or%ani&a#iiTermenu$ !e ima%ine a comaniei se fo$ose)te entru a semnifica erce#ii$e ecare !i"erse$e cate%orii !e ub$ic $e au !esre or%ani&a#ie ,n ansamb$u său. 3trate%ia !eima%ine a comaniei constă !intr0o serie !e rocese care urmăresc să ună ,n e"i!en#ăreuta#ia )i caracteru$ o&iti" a$ firmei. Este un roces com$e !at fiin! că aceastăima%ine este erceută !iferit !e $a in!i"i! $a in!i"i!. Ima%inea unei comanii este suma erce#ii$or e care ub$icu$ $e are !esre ea* )i oate !iferi !e rea$itate* atunci c/n!aceasta este necunoscută* ,n#e$easă sau comunicată %re)it. Toate ima%ini$e "i&ua$e )imateria$e$e tiărite* mesa2e$e care se comunică ?"erba$e sau "i&ua$e5 sunt factori careafectea&ă ima%inea comaniei. LHEtan% K +iec&a sunt !e ărere că eistă )i a$te surse !einformare care ot 2uca un ro$ !ecisi"* cum ar fi re&entarea ,n mass0me!ia a acti"ită#i$or )i a subiecte$or care afectea&ă o or%ani&a#ie* !e i$!ă* ca$itatea re%ătirii ,n ca!ru$acesteia* mi%rarea ersona$u$ui sau acu&a#ii$e !e coru#ie. Comunicarea interersona$ă* resuuneri$e )i b/rfa au )i e$e un oten#ia$ imact. Ima%inea comaniei este afectată* !easemenea* !e eerien#a ersona$ă $e%ată !e un ro!us sau ser"iciu )i !e sentimentu$ !esatisfac#ie ?sau !e insatisfac#ie5 că ai $ătit ce"a care merită ?sau nu merită5 banii.

I!entitatea !e bran! J marcă La sf/r)itu$ ani$or H* sinta%ma i!entitatea )iima%inea comaniei ?ref$ectarea i!entită#ii $a ni"e$u$ ub$icu$ui5 a fost* uneori* ,n$ocuităcu un a$t termen( 4ran!JMarcă. 4ran!u$Jmarca este esen#a unei or%ani&a#ii* a unui ro!us


5/50

sau ciar a unei #ări. 3e sune că un bran! bun ?o marcă bună5 este suma simbo$uri$or )i a erce#ii$or e care acesta $e creea&ă* o combina#ie ,ntre i!entitatea fi&icăJ"i&ua$ă )i oref$ectare* !uă ărerea ub$icu$ui* a ceea ce fac* romit )i rea$i&ea&ă or%ani&a#ii$e Jcomanii$e. 4ran!u$ ?marca5 este "ă&ut ca o “combina#ie o$istică !e strate%iecororati"ă* ino"a#ie )i eecu#ie.' Ace)ti termeni !e maretin% 0 mai comercia$i - au fost

fo$osi#i* a!esea* rin transfer* cu referire $a anumite institu#ii sau ciar #ări. Eistăconcetu$ !e bran! ?marcă5 !e #ară* care a fost im$ementat cu succes ,n u$timii ani* )imu$te #ări euroene se %/n!esc serios $a ima%inea mărcii $or )i $a comunicare. 3trate%ia!e ima%ine !e bran!Jmarcă. 3unt #ări care au a$icat cu succes o strate%ie !e ima%ine !e bran!Jmarcă.

3ania* !e eem$u* a !esfă)urat !e mu$tă "reme* cu succes* o strate%ie !eima%ine. Maniera !e re&entare ,n momentu$ inte%rării ,n Uniunea Euroeană* cu oca&iaor%ani&ării ocuri$or O$imice !e $a 3e"i$$a )i a Eo&i#iei Uni"ersa$e* $a ,nceutu$ ani$or H a fost serios %/n!ită. Această strate%ie a conferit 3aniei o ima%ine !e bran!interna#iona$* care a ser"it !eosebit !e bine ro!use$or sa$e.

Germania a făcut cercetări amănun#ite e acest subiect. Această strate%ie se

tra!uce rintr0un $o%o nou. Cu$oarea nea%ră !e e stea%u$ Germaniei a fost ,n$ocuită cucu$oarea a$bastră a !rae$u$ui Uniunii Euroene. 6eutsc$an! a ăstrat ,nsă simbo$u$ 6E.ara nu era mu$#umită !e ima%inea sa ,n străinătate* mai a$es cea $e%ată !e răcea$a )i ra%matismu$ ooru$ui %erman. Ca atare* Germania a !orit să e$abore&e o strate%ie !eima%ine a bran!u$uiJmărcii* mai bine contro$ată.

Marea 4ritanie este foarte a"ansată. +e $/n%ă $o%ou$ care rere&intă camania sa!e o&i#ionare* strate%ia sa se !e&"o$tă )i se construie)te continuu.

Bon% Pon% )i0a $ansat ,n mai :: strate%ia !e ima%ine a mărcii )i !e i!entificare*cu un nou $o%o. Da&a $o%o0u$ui tra!uce "oin#a !e a se re&enta ,ntr0un fe$ anume )irere&intă o rimă etaă in rocesu$ ref$ec#iei rofun!e asura fe$u$ui ,n care este erceută o #ară )i ,n stabi$irea unei strate%ii a!ec"ate !e ima%ine a bran!u$uiJmărcii.

Aceasta este o con!i#ie ob$i%atorie.Următoare$e etae constau ,n !efinirea "a$ori$or care rere&intă 1= bran!u$Jmarca recum )i a !irec#ii$or !e !e&"o$tare iar aoi acti"ită#i !e comunicare $e%ate !e bran!?marcă5 )i !in ,n!e$inirea cu consec"en#ă a romisiuni$or asociate bran!u$u* $ucru !estu$!e !ifici$ !e rea$i&at ciar )i entru o or%ani&a#ie* cu at/t mai mu$t entru o #ară ,ntrea%ă.

1 sfaturi entru construirea unei ima%ini !e bran! uternice. Une$e teorii !esreima%inea bran!u$uiJmărcii sus#in că eistă 1 uncte imortante ,n construirea uneiima%ini so$i!e a bran!u$uiJmărcii.

A. I!entitatea bran!u$uiJmărcii ?i!entificarea esen#ei ro!usu$ui5*4. +rounerea "a$orii ? ,n#e$e%erea mo!u$ui ,n care uti$i&area bran!u$uiJmărcii "a

constitui un atu ,n $us ,n ocii consumatoru$ui5*C. +o&i#ionarea bran!u$uiJmărcii ?o&i#ionarea bran!u$uiJmărcii este arte !in

i!entitatea acestuia )i faci$itea&ă e$aborarea unui $an !e comunicare5*6. Eecu#ie ?eecutarea $anu$ui !e comunicare5*E. Consec"en#a ,n tim ?i!entitatea* o&i#ionarea* comunicarea e arcursu$ unei

erioa!e $un%i !e tim5*D. 3istemu$ bran!u$uiJmărcii ?!acă sunt mai mu$te bran!uri* cunoa)terea

articu$arită#i$or fiecăruia5*


6/50

G. Efectu$ !e inf$uen#are a$ bran!u$uiJmărcii ?!acă sunt mai mu$te bran!uri*cunoa)terea sistemu$ui ,n care acestea interac#ionea&ă )i uti$i&area acestei cunoa)teri entru conso$i!area fiecăruia ,n arte*

B. Urmărirea "a$orii bran!u$uiJmărcii ?cunoa)terea asi"u$ui unui bran! entru aaf$a cum este recunoscut bran!u$* asocierea acestuia cu a$te bran!uri* fi!e$itatea fa#ă !e

bran!* ca$itatea ,n erce#ia ub$icu$ui etc.5*I. Resonsabi$itatea fa#ă !e bran!Jmarcă ?cine"a trebuie să răsun!ă !e bran!* !ecoor!onarea ro%rame$or )i !e coeren#a strate%iei ,n ansamb$u$ ei5*

. In"esti#ia ,n bran!uriJmărci ?trebuie să continuăm să in"estim ,n bran!uri5

1.;.


7/50

La intro!ucerea unui concet com$et nou* reac#ia fa#ă !e acest concet trebuie săfie testată cu a2utoru$ cercetării ca$itati"e. Atitu!ini$e e"i!en#iate !e aceste stu!ii rea$abi$e "or fi* u$terior* $uate ,n consi!erare ,n a$cătuirea mesa2e$or 0 ceie a$ecamaniei. +rincia$e$e arti!e o$itice !in Occi!ent mer% ce"a mai !earte cu aceastăcercetare( e$e e$aborea&ă o$itici e ba&a re&u$tate$or acestei cercetări* e rinciiu$ că

o$itici$e e care $e roun "or fi* astfe$* erfect accetabi$e entru oameni.6efinirea mesa2e$or0ceie constituie esen#a camaniei. O !ată stabi$it mesa2u$* se"or a$e%e ima%ini$e )i cu"inte$e care "or ortreti&a ce$ mai eficient mesa2u$ resecti". Esteesen#ia$ să se fo$osească ima%ini cu care fiecare in!i"i! !in ub$ic se i!entifică ce$ mai bine* ima%ini care emo#ionea&ă oamenii* ima%ini care să con"in%ă ub$icu$ camaniei !e beneficii$e !irecte entru ei )i fami$ii$e $or.

+e măsură ce camania rin!e contur cu fiecare etaă arcursă* instrumente$euti$i&ate trebuie "erificate entru a "e!ea !acă ro!usu$ finit este rimit fa"orabi$ !e ub$ic* in!iferent !acă este "orba !e un ro%ram !e te$e"i&iune* afi)* $iant* rec$amă.

Atunci c/n! oferim mai mu$te informa#ii noi !esre un concet !e2a intro!us* este

ne"oie !e o cercetare su$imentară entru a e"a$ua c/t !e eficientă a fost camaniaintro!ucti"ă. Ce mesa2e au fost absorbite sau nu )i care !in cana$e$e fo$osite au fost ce$emai eficiente. 6escrierea )i c/te"a sfaturi ri"in! !i"erse$e tenici !e cercetare suntinc$use ,n caito$u$


8/50


9/50

3oturi$e ub$icitare - Acestea sunt* a!eseori* cea mai bună ca$e !e a atin%e ce$mai mare %ra! !e au!ien#ă* !ar sunt* ,n ma2oritatea ca&uri$or* !escura2ant !e costisitoare.Este un !omeniu foarte secia$i&at )i este recoman!abi$ să se recur%ă $a o comanie !ea!"ertisin% rofesionistă entru rea$i&area* ro!ucerea )i $asarea soturi$or.

Ra!iou$

Te$efonu$ ascu$tători$or )i !e&bateri ,n !irect ?ta$0sos5 -8n Occi!ent aceste ro%rame sunt !in ce ,n ce mai !es !ifu&ate* mai a$es !e sta#ii$e !e ra!io $oca$e. Dormatu$acestor ro%rame !ă osibi$itatea ub$icu$ui să te$efone&e )i să facă comentarii sau să ună ,ntrebări ,n !irect7 !e aceea* acest ti !e ro%rame se bucură !e ou$aritate ,nr/n!u$ ascu$tători$or )i oate atra%e au!ien#ă mare.

+ro%rame !e !e&bateri )i inter"iuri - Resonsabi$u$ entru re$a#ii$e cu massme!iatrebuie să se asi%ure că urtătorii !e cu"/nt ai camaniei articiă $a ce$e mai otri"iteemisiuni. 3oturi ub$icitare ra!io -ot fi foarte eficiente ,n emiterea unui mesa2 ercutant otri"it entru men#inerea aten#iei asura subiectu$ui camaniei .

+resaConferin#e )i $ansări - Or%ani&a#i o conferin#ă !e resă numai !acă informa#ia are

consisten#ă )i re$e"an#ă entru ub$icu$ interesat. Lansarea unui nou oster* !e eem$u* oate fi o oca&ie $e%itimă !e or%ani&are a unei reuniuni foto cu articiarea resei )i eatrebuie anun#ată ub$ic.

Inter"iuri - Resonsabi$ii entru re$a#ia cu mass0me!ia trebuie să cree&e oca&ii entru inter"ie"area urtători$or $or !e cu"/nt. Informa#ii - Artico$e$e informati"e trebuie re%ătite )i !istribuite ub$ica#ii$or sătăm/na$e )i erio!ice.

+ub$icitate ,n resă - +e c/t osibi$ )i ,n $imita bu%etu$ui* entru a men#ine aten#iaasura subiectu$ui camaniei.

+ub$icitatea stra!a$ăCamanie !e afi)a2 - Transmiterea !e informa#ii ub$icu$ui rin interme!iu$

afi)e$or am$asate ,n !i"erse $ocuri care asi%ură "i&ibi$itate ?circa financiară* birouri$ea!ministra#iei $oca$e* se!ii$e !e bănci* bib$ioteci* oficii o)ta$e* autobu&e* sta#ii !e ca$eferată etc.5 @i&ibi$itatea este e$ementu$ ceie.

Afi)e$e )i anouri$e trebuie să aibă un !esi%n unitar iar cu$oarea !e fun!a$ să fie"i&ibi$ă.

Asectu$ atracti" a$ afi)e$or asi%ura o mai bună "i&ibi$itate. C/n! a$e%e#i $ocu$ !eam$asare a afi)u$ui nu "ă %/n!i#i !oar !in ce unct este "i&ibi$ acesta* ci )i $a număru$ce$or care "or trece e $/n%ă afi)u$ ub$icitar.

Turnee !e romo"areAcestea sunt ce$e mai eficiente căi !e răs/n!ire a informa#ii$or su$imentare

!esre mesa2e$e transmise rin camania !e resă. Un turneu !e romo"are constă !intr0oserie !e sesiuni !e informare - seminare* a"/n! un con#inut comun )i o recu&ită )imateria$e au!io0"i&ua$e comune. Turnee$e au $oc ,n )ase /nă $a &ece ?,n func#ie !e!imensiunea %eo%rafică5 ora)e !iferite !in !i"erse re%iuni a$e #ării 0 iar articiarea este$iberă entru to#i cei interesa#i. Aceste ,nt/$niri sunt* !e obicei* bine sus#inute ,n #ări$e!emocratice* !eoarece membrii comunită#ii $oca$e arecia&ă rea$mente efortu$or%ani&atori$or !e a se !e$asa ,n re%iunea $or entru a $e oferi informa#ii )i a răsun!e $a,ntrebări.

3faturi uti$e entru roiectarea )i !esfă)urarea unui turneu.


10/50

Este ne"oie !e mu$t efort !in artea or%ani&atori$or )i !e mu$tă !ăruire !in arteacon!ucerii ministere$or ca să etreacă !ouă sătăm/ni !earte !e $ocu$ ,n care ,)i!esfă)oară acti"itatea.

Un turneu trebuie roiectat astfe$ ,nc/t secia$i)tii să aibă osibi$itatea !e a face re&entări "i&ua$e ri"itoare $a asecte$e rincia$e care fac obiectu$ camaniei. Trebuie

!esemna#i ce$ u#in !oi secia$i)ti* buni "orbitori* entru fiecare sesiune. 3e "a a$oca tim entru ,ntrebări )i răsunsuri !in artea au!ien#ei* !uă fiecare sesiune.Este ne"oie !e mu$t efort entru a in"ita* e c/t osibi$* c/t mai mu$te %ruuri $a

sesiuni$e turneu$ui* )i acestea trebuie anun#ate ,n resa )i ra!iouri$e $oca$e. Coor!onarea?resonsabi$itate a !irectoru$ui !e turneu5 si asisten#a tenică sunt in!isensabi$e. Unturneu resuune o serie !e eciamente ?banere !e fun!a$ )i a$te obiecte !e recu&ită*$ato* roiectoare etc.5 +entru mai mu$te !eta$ii !esre cum să or%ani&a#i )i să!esfă)ura#i acti"ită#i aferente tenici$or !e camanie re&entate mai sus* consu$ta#icaito$u$ : .

1.;.


11/50

+re%ătirea0 +artician#ii - Mo!eratoru$ conferin#ei !e resă* "orbitorii ?!e re%u$ă : sau ;5*

secia$i)tii ,n !omeniu$ care face obiectu$ conferin#ei !e resă* !in artea ministeru$ui saua %u"ernu$ui* sau a$#i secia$i)ti. 3ci#a !e comunicat !e resă trebuie fina$i&ată )itrimisă sre mu$ti$icare.

0 Con#inutu$ !iscursuri$or trebuie să fie stabi$it )i eisten#a suorturi$or "i&ua$e?re&entări oer0oint* etc.5 trebuie confirmată.0 Or!inea !e &i trebuie stabi$ită )i comunicată ersoanei care "a re&i!a

conferin#a. 8ntrebări$e re"i&ibi$e !in artea resei se !iscută ,n rea$abi$ )i se stabi$e)tecare !intre "orbitori "a răsun!e )i e ce !omeniu. 6acă eistă "reun unct "u$nerabi$*constatat cu oca&ia unor e"enimente anterioare sau care ar utea să fie us ,n !iscu#ie ,n"iitor* se "a !eci!e cine )i cum anume "a trata asectu$ resecti"* ,n ca&u$ ,n care estea!us ,n !iscu#ie.

0 A%en!a ersoanei care "a re&i!a conferin#a se ,ntocme)te )i fiecare "orbitor rime)te un eem$ar !in aceasta.

8n &iua conferin#ei

0 Or%ani&atoru$ ,i ,nt/mină e 2urna$i)ti $a sosire. Nu uita#i că oeratorii T@a2un% a!esea cu ce$ u#in o 2umătate !e oră ,nainte !e conferin#ă* entru a0)i montaaaratura.

0 Cere#i0$e &iari)ti$or să se semne&e ,n cartea !e ,nre%istrare )i oferi#i0$e maa !e resă con#in/n! comunicatu$ !e resă )i a$te materia$e re$e"ante. +entru a asi%ura trecerea $ăcută a timu$ui /nă $a ,nceerea conferin#ei !e resă ute#i une $a !iso&i#ie cafea*suc* aă* etc.

0 Mo!eratoru$ conferin#ei !e resă )i "orbitorii trebuie să intre $a ora stabi$ită )i să,nceaă ime!iat.

0 Conferin#a !e resă nu trebuie să !ure&e mai mu$t !e o 2umătate !e oră.

1.;.


12/50

Conform unei obser"a#ii a $ui 3tocer* %estionarea cri&ei este* rin !efini#ie* re%ătirea )i a$icarea unor strate%ii )i tactici caabi$e să re"ină sau să mo!ificeimactu$ e"enimente$or ma2ore asura unei comanii sau or%ani&a#ii. 8n ca&u$ ce$ maifericit* %estionarea cri&ei este fe$u$ ,n care cine"a %/n!e)te )i ac#ionea&ă atunci c/n! toate$ucruri$e “o iau ra&naH. 8n ca& !e cri&ă* or%ani&a#ia trebuie să se reor%ani&e&e entru a

re"eni un !e&astru. 3can!a$uri$e !e coru#ie* &"onuri$e* inci!ente$e so$!ate cu o$uareame!iu$ui* acci!ente$e !e am$oare sunt c/te"a !in rob$eme$e care cau&ea&ă cri&e iar ,nfruntarea acestora !ein!e !e ac#iuni$e or%ani&a#iei. Ecia mana%eria$ă trebuie săstabi$ească tiuri$e a!ec"ate !e comunicare cu ub$icu$* să fie informată ,nainte cae"enimente$e să !e"ină cri&ă )i să aibă un unct centra$ !e informare.

Cri&e$e sunt* se )tie* %reu !e !efinit. Care este* !e eem$u* !iferen#a !intre ocri&ă )i o rob$emă %ra"ă9 Cri&e$e sunt re$ati"e. Ceea ce entru o or%ani&a#ie este o cri&ă* entru o a$ta nu este !ec/t o ro"ocare minoră.

Cu toate acestea* cri&e$e nu se ot e"ita. 6ar cu anticiare )i cu $anificare*efecte$e ne%ati"e a$e acesteia ot fi re!use $a minimum.

In!iferent !e natura $or* toate cri&e$e au următoare$e trăsături comune(1. 3unt imre"i&ibi$e:. Afectea&ă reuta#ia;. Im$ică oameni


13/50

0 C$arifica#i ro$uri$e )i instrui#i membrii eciei ,n a$icarea roce!urii interne !e%estionare a cri&ei.

0 Efectua#i o simu$are anua$ă - sub coor!onarea )efu$ui or%ani&a#iei.0 Concee#i un +LAN 6E CON3TITUIRE A ECBI+EI ,n :< !e ore. Instrui#i0"ă

oeratorii te$efonici. 8ntocmi#i o $istă cu numere$e !e te$efon a$e TUTUROR

ANGAAILOR.0 Men#ine#i contacte re%u$ate cu or%ani&a#ii$e artenere* institu#ii$e !e monitori&are )imass0me!ia.

Reac#ia $a sur"enirea inci!entu$ui1. Con"oca#i ecia !e %estionare a inci!entu$ui:. A!una#i !ate )i fate;. Cere#i a2utoru$ )efi$or !eartamente$or interesate )i a$ a$tor ersoane.. +$anifica#i ac#iunea !e reme!iere(08n%ri2ire !e ur%en#ă* ,n ca&u$ "ătămări$or corora$e - contacta#i ru!e$e ce$or

acci!enta#i*0 Corecta#i %re)ea$a0 +re"eni#i reetarea inci!entu$ui0 3tabi$i#i a)ii următori.

. 6emara#i o ancetă amănun#ităS. Con"eni#i asura !ec$ara#iei !e resă ?rin urtătoru$ !e cu"/nt5.. 6a#i !o"a!ă !e aten#ie* comasiune )i reocuare.1. E$ica#i ac#iuni$e !e reme!iere

11. Recunoa)te#i %re)e$i$e. Nu ,ncerca#i să $e 2ustifica#i.1:. 6eci!e#i !acă este ca&u$ să con"oca#i o conferin#ă !e resăRe$a#ia cu resa )i ub$icu$ ,n timu$ unui inci!ent.

0 +rimi#i resa ,ntr0un sa#iu a!ec"at uti$at entru transmieterea oerati"ă ainforma#ii$or ?te$efon* fa* internet* etc.5

0 Toate contacte$e se fac rin +urtătoru$ !e cu"/nt0 E"ita#i resiuni$e !in artea resei* anun#/n! o oră entru o sesiune !e informare.

+ub$ica#i un orar a$ ,ntre"e!eri$or* !acă rob$ema continuă să eiste. 6acă un &iarist"ă surrin!e* totu)i* nere%ătit* nu "ă reface#i că )ti#i ce se ,nt/m$ă. 3une#i că "e#ire"eni ime!iat ce "ă "e#i informa asura fate$or etrecute - )i face#i ,ntocmai.

0 6acă !eci!e#i să #ine#i o conferin#ă !e resă( fo$osi#i o sa$ă sa#ioasă re%ătită cu toatece$e necesare bunei !esfă)urări.

0 A"e#i ,n "e!ere si%uran#a cămine$or )i a fami$ii$or ce$or im$ica#i.0 G/n!i#i0"ă $a si%uran#a c$ă!irii !"s. - este ne"oie !e ersona$ !e a&ă )i rotec#ie

su$imentar.0 Inci!entu$ imune constituirea unei ecie care să răsun!ă unei e"entua$e ancete

ub$ice9 6acă !a* un!e "e#i %ăsi oamenii necesari90 A$te $ucruri !emne !e $uat ,n consi!era#ieA"e#i %ri2ă !e ersona$u$ !"s.


14/50

Q 6acă inci!entu$ sur"ine ,n afara ore$or !e ro%ram ? )i cam a)a se ,nt/m$ă !e obicei5*contacta#i0i e to#i cei care ot contribui cu ce"a )i une#i0i $a $ucru.Q Informa#i0"ă* ,n rimu$ r/n!* ersona$u$. ine#i ,nt/$niri re%u$ate !e informare* !acă esteca&u$ !in oră ,n oră* astfe$ ,nc/t an%a2a#ii să nu a2un%ă să af$e !in resă ce anume se,nt/m$ă.

Q Instrui#i ,n !eta$iu oeratorii te$efonici. A$oca#i numere !e te$efon interne secia$e entru ,ntrebări )i asi%ura#i0"ă că eistă ersona$ care să răsun!ă $a numere$e resecti"e.8nre%istra#i toate mesa2e$e* entru a re"eni u$terior asura $or.

CAPITOLUL 2

:. RELAII +U4LICE:.1. O ractică ,n e"o$u#ie

6e)i re$a#ii$e ub$ice ?R+5 sunt un fenomen %$oba$ a$ seco$u$ui re&ent* ră!ăcini$e$or !atea&ă !in anticitate. Aroae toate ci"i$i&a#ii$e antice au racticat re$a#ii$e ub$ice.Grecii antici* ,n secia$* !ein!eau !e R+ $a a$e%erea o$iticieni$or. Mai eact* ei fo$oseau

a)a0numita meto!ă retorică* o ractică rofesionistă rin care #ineau !iscursuri ub$ice entru a !eci!e cine era ce$ mai otri"it să $e fie con!ucător. +eric$e )i 6emostene sunt!ouă eem$e !e astfe$ !e "orbitori* care au !e"enit ece$en#i oratori )i con!ucători. Maimu$t* %recii antici cre!eau ,n meto!a !ia$ectică )i căutau ,n ea a!e"ăru$ cu a2utoru$comunicării "erba$e. Aceasta ,nsemna fo$osirea !ia$o%u$ui ar%umentati"* cu scou$ !e acon"in%e au!itoriu$ să $e accete i!ei$e )i cre&uri$e. 3ocrate )i sofi)tii au fost ractican#iice$ebri ai acestei meto!e. 8n America* oamenii au uti$i&at re$a#ii$e ub$ice ,nce/n! cure"o$u#ia americană. 6iscursuri$e* coreson!en#a* comunicate$e !e resă )i !i"erse a$teforme !e ub$icitate ot fi recunoscute ,n "ia#a ub$ică a seco$u$ui 1 ,n Euroa )i ,n$ume. 8n timu$ rimu$ui ră&boi mon!ia$* o$iticienii au recurs $a re$a#ii$e ub$ice entru amobi$i&a oinia ub$ică să sri2ine ră&boiu$* iar ,n ce$ !e0a$ !oi$ea ră&boi mon!ia$*

americanii au ,nfiin#at 4irou$ !e informa#ii !e ră&boi* care contro$a mesa2e$e ce setransmiteau na#iuni$or. +rincia$u$ moti" a$ !e&"o$tării acestei in!ustrii $0a constituitresonsabi$itatea comanii$or sau a or%ani&a#ii$or !e a0)i informa ub$icu$. 8n cartea sa“+rinciii$e )i +ractici$e Re$a#ii$or +ub$ice '* Pitcen !efine)te acest termen ca fiin! arta)i )tiin#a socia$ă !e a ana$i&a ten!in#e* !e a re&ice consecin#e$e acestora* !e a consi$iacon!ucerea or%ani&a#iei )i !e a im$ementa ro%rame$e !e ac#iune $anificate care "or ser"i !eootri"ă interese$e or%ani&a#iei )i a$e ub$icu$ui. +ractica re$a#ii$or ub$ice esteefortu$ !e$iberat* $anificat )i sus#inut !e a stabi$i )i men#ine un c$imat !e ,n#e$e%ere ,ntreo or%ani&a#ie )i !i"erse$e cate%orii !e ub$ic a$e acesteia. Aceasta nu este unica !efini#ie.6e fat* nu eistă o !efini#ie uni"ersa$ "a$abi$ă a acestei no#iuni* entru că* robabi$* eaeste at/t !e "astă ,nc/t oate fi !efinită ,n mai mu$te fe$uri. 6eoarece !e0a $un%u$ ani$or oamenii au racticat R+ fără să $e !efinească foarte c$ar* termenu$ a fost nec$ar )i %re)it,n#e$es. 6in cau&a c/tor"a nerofesioni)i care au $ucrat ,n !omeniu* R+ nu au !ob/n!it oreuta#ie rea %ro&a"ă. Ciar )i astă&i* sunt ersoane care cre! că R+ sunt o mo!a$itate !ea mistifica a!e"ăru$* !e a mono$o%a )i !e a maniu$a ,n scouri necinstite situa#ii$econf$ictua$e.

3cou$ rea$ a$ re$a#ii$or ub$ice este !e a sri2ini informarea ub$icu$ui*constituin! astfe$ ba&a unei o#iuniJa$e%eri ,n cuno)tin#ă !e cau&ă.


15/50

6uă cum arată 3eite$* eistă atru factori !e ba&ă care au contribuit $a!e&"o$tarea )i c$arificarea acestui termen(

?15 !e&"o$tarea mari$or institu#ii )i cre)terea sentimentu$ui !e resonsabi$itate aacestora fa#ă !e ub$ic7

?:5 intensificarea scimbări$or* conf$icte$or )i confruntări$or !intre !i"erse

%ruuri !e interese !in societate7?;5 cre)terea %ra!u$ui !e con)tienti&are a oameni$or ca urmare a răs/n!iriimasi"e a teno$o%ii$or !e comunicare tot mai sofisticate7

?


16/50

inform#ii corecte. +roce!ura este uti$i&ată ,n sisteme ne!emocratice* este uni$atera$ă )i nuse ba&ea&ă e !ate concrete.

A)a cum arăta Pitcen* acum !ouă&eci )i cinci !e ani* termenu$ “ress a%entr' ,i!escria* ,n rea$itate* e ractican#ii !e R+ ca fiin! oamenii !e $e%ătură ,ntre “c$ient' )i resă* care ,ncearcă să a2un%ă $a ub$ic. +e scurt* sarcina consta ,n a romo"a nume$e

c$ientu$ui ,n resă )i a contribui $a recunoa)terea nume$ui )i $a atra%erea unei $ar%iau!ien#e7 ca atare* ractica se a$ica* mai cu seamă* entru a atra%e aten#ia ub$icu$ui )inu entru a0$ face să ,n#e$ea%ă.

Comunicarea asimetrică într-un singur sensInformarea ub$ică este simi$ară a%enturării !e resă* !eoarece este o comunicare

,ntr0un sin%ur sens. 3re !eosebire !e a%enturarea !e resă* acest ti !e comunicare se ba&ea&ă e furni&area unor informa#ii obiecti"e. Comunicarea asimetrică ,ntr0un sin%ur sens nu ermite ,nsă ob#inerea unui fee!0bac.

Comunicarea asimetrică în ambele sensuri Este "orba !e ersuasiunea )tiin#ifică* care uti$i&ea&ă $anificarea strate%ică ost0

cercetare* cu scou$ !e a !etermina ub$icu$ să reac#ione&e conform !orin#e$or

or%ani&a#iei. Cu a$te cu"inte* ea urmăre)te să ob#ină un fee!0bac contro$at. Li!erii !eoinie !au informa#ii ub$icu$ui* iar ub$icu$ se ba&ea&ă e aceste informa#ii $a !e&batereasubiectu$ui ,n cau&ă* răm/n/n! ,nsă ,n afara oiniei 0 a rocesu$ui formati".

Este a!e"ărat* emiten#ii informa#ii$or rimesc un răsuns00reac#ie ?fee!0bac5* !ar acesta nu resuune !ia$o%u$ cu recetorii informa#ii$or.

Comunicarea simetrică în ambele sensuri

3e ba&ea&ă e cercetare )i fo$ose)te comunicarea cu scou$ !e a trimite )i !e a rimi mesa2e care contribuie $a o mai bună ,n#e$e%ere ,ntre or%ani&a#ie )i ub$ic. Eacreea&ă f$uuri !e comunicare eci$ibrate. Oinia ub$ică constă !in ăreri$e cu carerăm/n oamenii !uă transmiterea )i e"a$uarea informa#iei )i e care $e comunică* ,ncontinuare* a$tora. 3eite$ este !e ărere ca ,n acest mo!e$ !ia$o%u$ este esen#ia$ at/t !in

artea emitentu$ui c/t )i a$ recetoru$ui. 8n acest mo!e$* at/t emiten#ii c/t )i recetorii au)ansa e%a$ă !e a con"in%e )i !e a fi con"in)i.Acest u$tim mo!e$ este* !uă ărerea ce$or care ,$ ractică* ce$ mai eficient

!eoarece im$ică !ia$o%u$ )i este men#ionat ,n teorii$e o&iti"e. Ce$e$a$te trei suntasimetrice* ceea ce ,nseamnă că e$e ,ncearcă să mo!ifice !oar comortamentu$ ub$icu$ui*nu )i e ce$ a$ or%ani&a#iei. Gruni% K Gruni% notea&ă* !e asemenea* că !e)i noi cre!em căor%ani&a#ia ar trebui să ractice comunicarea simetrică ,n ambe$e sensuri* c/n! c$imatu$este com$e )i tu$bure* mu$te or%ani&a#ii care se confruntă cu un astfe$ !e c$imat nu ractică re$a#ii$e ub$ice !uă teoria noastră. +utem conc$u&iona* a)a!ar* că re$a#iateoretică ,ntre mo!e$e$e !e re$a#ii ub$ice )i c$imatu$ )i structura unei or%ani&a#ii este maimu$t normati"ă !ec/t o&iti"ă.

:.;. Comonente$e Re$a#ii$or +ub$ice . Marston* ,n cartea sa “Natura re$a#ii$or ub$ice' "orbe)te !esre ceea ce* ,n acronim* se nume)te R.A.C.E.

8n esen#ă* RACE ,nseamnă că acti"itatea !e Re$a#ii +ub$ice constă !in atrue$emente0ceie( Cercetare* Ac#iune )i $anificare* Comunicare* E"a$uare ?Researc*Action an! $annin%* Communication* E"a$uation5. Cercetarea 8nainte !e a une ,n ractică un ro%ram !e R+* fiecare racticant trebuie să facă stu!ii !e cercetare entru ai!entifica e$emente$e !e ba&ă a$e rob$ematicii )i a$e situa#ii$or cu care se "a confrunta.Cercetarea rin cu$e%erea !e informa#ii oate !escrie un fenomen* oate e$ica cau&a


17/50

aari#iei acestuia )i oate re"e!ea osibi$e$e re&u$tate a$e ac#iuni$or care se "or ,ntrerin!e. Cercetarea oate fi internă sau eternă or%ani&a#iei* teoretică sau a$icată*forma$ă sau informa$ă.

A)a cum men#ionea&ă Fi$co* Au$t )i A%ee* trebuie să ne unem mu$te ,ntrebări,nainte !e a formu$a un $an !e cercetare* ca* !e eem$u( Care este rob$ema9 6e ce fe$

!e informa#ii este ne"oie9 Cum se "or uti$i&a re&u$tate$e cercetării9 Ce ub$ic "a faceobiectu$ cercetării9 Or%ani&a#ia ar trebui să facă cercetarea e $an intern* sau să an%a2e&eun consu$tant etern9 Cum se "or ana$i&a* raorta sau a$ica !ate$e cercetării9 C/t !eree!e trebuie ob#inute re&u$tate$e9 C/t "a costa cercetarea9

Re&u$tate$e cercetării conferă cre!ibi$itate mana%ementu$ui* contribuie $a !efinireaau!ien#ei* a strate%ii$or )i mesa2e$or necesare* $a re"enirea situa#ii$or !e cri&ă* $acontro$area )i monitori&area concuren#ei )i a oiniei ub$ice. Meto!e$e !e cercetare suntson!a2e$e* inter"iuri$e* cestionare$e* ana$i&a con#inutu$ui* %ruuri$e0#intă* ana$i&a !ate$or.

+e $/n%ă acestea* una !intre ce$e mai eficiente tenici !e cercetare se nume)teau!itu$ comunicării. Au!itu$ este un raort e$aborat !e un cercetător care ana$i&ea&ăsisteme$e !e comunicare eistente ,n ca!ru$ or%ani&a#iei )i recoman!ă căi$e !e

comunicare eficientă a strate%iei )i a i!entită#ii or%ani&a#iei. 8n acest ca&* toate formu$e$e!e comunicare* tiărite sau "i&ua$e* sunt monitori&ate )i e"a$uate. Au!itu$ comunicării se ocuă !e comunicarea eternă cu instrumente cum ar fi(

raoarte anua$e* re$atări* bro)uri* /rtii cu antet* ub$icitatea cororati"ă* !ar )i !ecomunicarea internă cu mi2$oace cum ar fi circu$are$e* anun#uri$e* seminare$e* a"i&iere$e* ub$ica#ii$e !estinate an%a2a#i$or* e"enimente$e !in or%ani&a#ie* atitu!inea )i reac#ii$ean%a2a#i$or. Au!itu$ oate fi efectuat fie !e un membru a$ or%ani&a#iei* fie !e unconsu$tant etern. 6uă cu$e%erea informa#ii$or* racticantu$ R+ trebuie să e"a$ue&e osibi$e$e so$u#ii $a rob$eme$e ,n cau&ă* astfe$ ca acti"itatea să oată a"ansa $a etaaurmătoare* cea !e ac#iune )i $anificare.

Acţiune şi planificare

Ac#iunea )i $anificarea constituie cea !e0a !oua etaă a acti"ită#ii !e Re$a#ii+ub$ice. Ea constă !in formu$area unor ac#iuni secifice* care "or constitui $anu$ rincare or%ani&a#ia ,)i "a atin%e #e$uri$e )i obiecti"e$e. Ac#iunea )i $anificarea resuunuti$i&area informa#ii$or cu$ese ,n rocesu$ !e cercetare )i care constituie e$emente$e e ba&a cărora se "a formu$a strate%ia a!ec"ată. 8n această fa&ă* ractican#ii !e R+ trebuie săi!entifice obiecti"e$e c$ien#i$or )i a$e an%a2atoru$ui* cate%orii$e !e ub$ic cărora $i sea!resea&ă mesa2e$e* interese$e ub$ice !e care trebuie să se #ină cont* mi2$ocu$ !einformare care trebuie să fie abor!at* strate%ii$e !e comunicare a$icabi$e* sensu$mesa2u$ui e care urmea&ă să0$ transmită* bu%etu$ !e care au ne"oie. 6uă stabi$ireaobiecti"e$or )i a o$iticii or%ani&a#iei* acti"itatea !e re$a#ii ub$ice trece $a etaa a treia*aceea a comunicării ,ntre or%ani&a#ie )i %ruuri$e interesate.

Comunicarea6uă cum arată Fi$co* Au$t )i A%ee* cea !e0a treia etaă a rocesu$ui !e re$a#ii

ub$ice* !uă cercetare )i $anificare* este etaa !e comunicare. Această etaă se mainume)te )i etaa !e eecu#ie )i este artea cea mai "i&ibi$ă a muncii !e re$a#ii ub$ice.3couri$e rocesu$ui !e comunicare sunt informarea* con"in%erea* moti"area )i,n#e$e%erea recirocă. +entru a fi un comunicator eficient* o ersoană trebuie* ,n mo!ob$i%atoriu* să cunoască bine ,n ce anume constă comunicarea )i cum rece#ionea&ă


18/50

oamenii mesa2e$e. Trebuie* !e asemenea* să ,n#e$ea%ă mo!u$ ,n care oamenii rocesea&ăinforma#ia )i a2un%* e"entua$* să0)i mo!ifice atitu!ini$e* oinii$e )i ac#iuni$e.

Comunicatoru$ are ne"oie* !e asemenea* să rimească ,ntrebări )i să răsun!ă $ae$e * entru a !eci!e care este mesa2u$ otri"it )i ce meto!e "a fo$osi entru a0$ transmite.8n această etaă e$ trebuie să se ,ntrebe( Cum ,n#e$e% mesa2u$ emitentu$ )i recetoru$9 Este

mesa2u$ otri"it9 8)i "a reaminti recetoru$ acest mesa29 8$ ,n#e$e%e9 Cre!e ,n e$9Comunicarea ,n ambe$e sensuri este foarte uti$ă ,n această etaă secifică. Totu)i* !uă cecomunicatoru$ ob#ine toate aceste răsunsuri recur%/n! $a oricare !in mo!e$e$e !ecomunicare* e$ trebuie să se !eci!ă asura ce$ui mai otri"it mi2$oc !e comunicare. +resa*ra!iou$* te$e"i&iunea* eo&i#ii$e* sonsori&ări$e* o)ta sunt c/te"a !in căi$e !e transmiterea mesa2e$or rin care or%ani&a#ia seră să0)i facă cunoscute obiecti"e$e.

E"a$uareaAceasta este u$tima etaă a acti"ită#ii !e re$a#ii ub$ice * ,n care ractican#ii

cuantifică re&u$tate$e ro%ramu$ui entru a0$ e"a$ua )i a !eci!e !acă să0$ continue sau nu*sau entru a0$ mo!ifica* !acă este ca&u$. +rofesoru$ Dran F$ie conc$u&ionea&ă( este"orba !esre o e"a$uare or!onată a ro%resu$ui e care ,$ facem ,n atin%erea obiecti"e$or

secifice a$e $anu$ui nostru !e re$a#ii ub$ice. 8n#e$e%em ce anume am făcut bine* ce amfăcut %re)it* c/t am ro%resat )i* ce$ mai imortant* cum să facem mai bine !ata "iitoare.+ro%ramu$ este e"a$uat ca eficient atunci c/n! acti"itatea a fost corect $anificată*

recetorii au ,n#e$es* ro%ramu$ a a2uns $a %ruuri$e0#intă rimare )i secun!are* articiarea ub$icu$ui $a e"enimente a fost satisfăcătoare* reac#ii$e resei au fost o&iti"e)i* ,n fine* scouri$e au fost atinse.

:.


19/50

foto%rafii$e* %rafice$e* anouri$e* comunicate$e "i!eo. A"anta2u$ este că mesa2e$e setransmit rai! )i a2un% $a au!itoriu ersona$.

U$tima meto!ă* !e !ată mai recentă* este comunicarea rin Internet )i rince$e$a$te teno$o%ii !e comunica#ii mo!erne. Internetu$* ca$cu$atoare$e* sate$itu$*te$econferin#a* sunt c/te"a !in aceste meto!e. Autostra!a informa#iona$ă ?information

i%a5 a2ută mii !e comanii )i or%ani&a#ii să facă scimb !e mesa2e )i să0)i romo"e&e i!ei$e. Ti$$ )i 4o"ee sunt !e ărere că mesa2e$e e$ectronice sunt cea mai bunămeto!ă !acă nu ai ne"oie !e o reac#ie ime!iată* !ar ai ne"oie !e "ite&ă* !acă nu ai ne"oie!e o e"i!en#ă ermanentă* !ar "rei să !eă)e)ti bariere$e !e fus orar ?căsu#ă "oca$ă* fa5*!acă "rei să re!uci riscu$ !istorsionării secific mesa2e$or ora$e* !ar e)ti %răbit )i te af$iun!e"a $a mare !istan#ă ?e0mai$5. A"anta2u$ acestor tactici este că e$e a2ută or%ani&a#ia săa2un%ă ime!iat $a un au!itoriu $ar%.

:.


20/50

!umnea"oastră este c$ar* concis )i interesant* atunci "ă ute#i a)teta ca acesta să fie re$uat.

0 Resecta#i instruc#iuni$e referitoare $a i!entitatea "i&ua$ă imuse !e subiectu$ ecare ,$ trata#i* ?e. +roiecte 5

Doto%rafii - c/te"a sfaturi !e ba&ă

ica$a “O foto%rafie face c/t o mie !e cu"inte' re!ă e scurt imortan#afoto%rafiei.I!ea$ ar fi ca fiecare comunicat !e resă să fie ,nso#it !e o foto%rafie* sau să !ea

resei oca&ia otri"ită !e a insera foto%rafii.Oca&ii$e !e a face foto%rafii ot $ua mu$te forme( "i&ita unui "orbitor cunoscut sau

o oca&ie aran2ată !e a face foto%rafii* cum ar fi cură#area %unoiu$ui !intr0un arc. 6acăface#i o foto%rafie entru a o inc$u!e ,n comunicat* #ine#i cont !e următoare$e $ucruri(

Eamina#i fun!a$u$ care "a aărea ,n foto%rafie. Contribuie acesta $a mesa2u$ !incomunicatu$ !e resă9 O foto%rafie ,n care urtătoru$ !"s. !e cu"/nt aare cu o $antăcare are să0i crească !in ca* sau a$ături !e un in!icator e care scrie “ie)ire !e ur%en#ă'*nu este tocmai otri"ită.

Căuta#i ca subiectu$ foto%rafiei să fie interesant( ?fate$e sunt ,ntot!eauna mai%răitoare !ec/t "orbe$e5.Doto%rafii$e trebuie să fie făcute ,n aer $iber* !acă este osibi$( $umina natura$ă

sore)te ca$itatea ima%inii. Nu $ăsa#i ro!ucerea foto%rafiei e m/na oricui.Do$osi#i rim0$anu$( foto%rafii$e c$are* cu unu$ sau !ouă ciuri &/mbitoare* sunt

mai eficiente !ec/t ce$e care ,nfă#i)ea&ă o a%$omerare !e uncte ,n!eărtate.Doto%rafii$e trebuie să fie furni&ate $a re&o$u#ia coresun&ătoare entru o tiărire

!e ca$itate.Trimite#i un set !e foto%rafii* aceasta ermite recetoru$ui să a$ea%ă ima%inea

care* ,n oinia sa* i$ustrea&ă ce$ mai bine ceea ce se re$atea&ă )i care se ,nca!rea&ă ,n

sa#iu$ a$ocat.Ata)a#i ,ntot!eauna $a foto%rafie o scurtă e$ica#ie )i o $istă cu nume$e )i func#ii$etuturor ce$or care aar ,n ima%ine.

6acă resa $oca$ă a trimis un foto%raf să se ocue !e e"eniment* asi%ura#i0i totsri2inu$ !e care au ne"oie.

:.


21/50

Q 3crie#i ,n co$#u$ !in !reata sus VNr...V* astfe$ ca cititoru$ să "a!ă că inten#iona#isă continua#i e!itarea. Ciar )i !acă este "orba !e rima e!i#ie* acest $ucru "ă "a fi !efo$os ,n "iitor.

Q 3tabi$i#i aoi c/te artico$e "e#i a)e&a ,n a%ină. A)e&a#i tete$e ,n a%ină astfe$,nc/t acestea să nu se amestece )i să !erute&e cititoru$. Lăsa#i sa#iu suficient entru

artico$u$ rincia$* !e re%u$ă ,n co$#u$ !in st/n%a sus* entru că aco$o se uită cititoru$ c/n! ri"e)te rima oară o ub$ica#ie.Q 6acă "ă otăr/#i să nu seara#i artico$e$e ,ntre e$e rintr0o $inie* $e ute#i ,nca!ra

,ntr0o casetă - sau* !acă ub$ica#ia are forma unei %a&ete roriu0&ise* $asa#i artico$e$e ,nco$oane* cu subtit$uri ,n%ro)ate.

Q Concee#i tit$uri interesante )i scrie#i0$e c/t mai "i&ibi$ osibi$. 6acă tit$u$ esteneatră%ător* cititoru$ nu se mai !eran2ea&ă să citească restu$ tetu$ui. Tit$uri$e nu trebuiesă fie neaărat scrise cu ma2uscu$e.

Q Tit$uri$e nu trebuie să fie ,ntot!eauna $a ,nceutu$ artico$u$ui* ci ot fi a$iniate $ast/n%a sau $a !reata* cu tetu$ a)e&at e centru. Astfe$ !e abateri !e $a normă fac ub$ica#ia mai interesantă )i0i conferă ersona$itate.

Q 8ncerca#i să nu fo$osi#i rea mu$te tiuri !e scriere. +entru a ob#ine efecte!iferite* nu trebuie să scimba#i caractere$e. Do$osi#i un sin%ur caracter ?maimum !ouăW5)i* entru !i"ersitate* fo$osi#i scrierea ,n%ro)ată* ita$ică* ,n%ro)at0ita$ică. Ciar )i $itere$enorma$e !ar mai mari arată bine.

Q Grafica - nu este "orba !e "reo tenică sofisticată. Grafica oate consta !in $iniisim$e* !esene* foto%rafii* caricaturi sau $o%ouri. Un !esen XaiosX inserat ,ntr0un artico$!esre o rob$emă $oca$ă nu "u$%ari&ea&ă rob$ema ,n sine* ci ur )i sim$u !etermină?serămW5 cititoru$ să continue să citească.

Q Di#i aten#i cu foto%rafii$e. @erifica#i ca acestea să fie făcute ,n $oca#ia otri"ită* entru că nu "e#i !ori să risii#i un sa#iu re#ios inser/n! ima%ini care nu au $e%ătură!irectă cu ceea ce re$ata#i. E!itoru$ "ă oate sfătui ,n acest sens. +entru mai mu$tă

!i"ersitate* ute#i imrima cu cernea$ă nea%ră* !ar e /rtie co$orată. Q Nu fo$osi#i o %rafică sura!imensionată - ea nu trebuie să !omine ub$ica#ia.Q Numai !uă rea$i&area macetei %rafice ute#i scrie )i a!ău%a tetu$. 8n această

fa&ă )ti#i !e2a cam ce artico$e "e#i fo$osi* !ar acestea trebuie scrise astfe$ ,nc/t să ,ncaă ,nsa#iu$ a$ocat )i nu ,n%esuite sau $ăr%ite ca să se ,nca!re&e ,n sa#iu$ resecti". Tete$etrebuie să fie scurte )i $a obiect* oferin! cititoru$ui c/t mai mu$tă informa#ie ,n c/t mai u#ine cu"inte.

Q Uneori* ,n $oc !e ara%rafe* fo$osi#i o roo&i#ie intro!ucti"ă urmată !esubuncte - scrie#i roo&i#ii scurte* ci&e$ate* care sub$inia&ă c$ar fiecare unct. +ute#iaoi ,nceia cu o conc$u&ie concisă - e"entua$ cu o ,ntrebare* entru a $ăsa cititoru$ săref$ecte&e asura cestiunii.

Q Nu mic)ora#i $itere$e rea mu$t. Litere$e cu care se tiăresc bu$etine$einformati"e obi)nuite sunt at/t !e mici c/t să oată fi citite.

Con#inutu$ 3tabi$i#i c/te subiecteJ,nt/m$ăriJmesa2e !ori#i să comunica#i au!itoriu$ui0#intă.

Rea$i&a#i un tiar ,n care să ,ncaă număru$ resecti" !e re$atări ,n formatu$ !e bu$etininformati" e care ,$ "e#i fo$osi. 6e eem$u* < artico$e e o foaie A


22/50

!e Informare a$e acesteia* ersona$u$ care im$ementea&ă )i monitori&ea&ă ro%rame$e !efinan#are* !in ca!ru$ A%en#iei !e 6e&"o$tare Re%iona$ă* or%ani&a#ii$e care au rimitfinan#are )i care sunt ,n curs !e im$ementare a roiecte$or. O sim$ă informare e $an$oca$ "ă "a oferi suficiente )tiri entru un sin%ur bu$etin informati"* iar )tiri$e astfe$ob#inute "or fi interesante entru cetă#enii !in &onă* !eoarece "or ref$ecta oinii$e )i

reocuări$e acestora.DEE64ACPIn"ita#i ,ntot!eauna cititorii să "ă comunice ăreri$e $or* fie ,ntr0o cestiune

anume* fie ,n %enera$. 3ecifica#i ,ntr0o casetă searată un!e anume ute#i fi contacta#i !ecei care !oresc să0)i transmită unctu$ !e "e!ere ?fa* e0mai$* eb site* etc5. Tiărire )i!istribu#ie Una !in ce$e mai u)oare căi !e !istribuire a bu$etinu$ui informati" este o)tae$ectronică. 6esi%ur* ,n acest ca& nu este ne"oie să tiări#i ub$ica#ia* !ar se resuune căa"e#i o ba&ă !e !ate cu a!rese !e e0mai$* ceea ce im$ică un efort* efort care merită* ,nsă*să fie făcut. 6istribu#ia rin e0mai$ este o ca$e rai!ă rin care autorită#i$e $oca$e ,)i otcontacta cei mai imortan#i arteneri cum ar fi institu#ii$e !e ,n"ă#ăm/nt* !e sănătate*ONGuri* comanii$e care restea&ă ser"icii ca$ificate !e e"a$uare a me!iu$ui etc. 6acă

este necesară tiărirea* atunci se "a fo$osi o sin%ură cu$oare - ne%ru$ - entru a a"eacosturi re!use* iar tiărirea se "a face fa#ă0"erso* e /rtie !e imrimantă* !e S !e %*co$orată* astfe$ ca scrisu$ să iasă ,n e"i!en#ă. +entru !istribu#ia bu$etinu$ui eistă o serie!e osibi$ită#i recum transmiterea rin o)tă* inser#ii ,n &iare* $asarea $a uncte$e !einformare a$e unei autorită#i $oca$e* $a bănci* oficii o)ta$e* bib$ioteci )i ,n a$te $ocuri ub$ice a!ec"ate.

:.


23/50

0G/n!i#i0"ă $a au!itoriu* $a mesa2e$e e care ,ncerca#i să $e transmite#i acestuia )i$a c/t "a fi !e receti". Ce obiecti" urmări#i - să0$ informa#iJ să0$ con"in%e#iJ să0$ insira#isau să0$ !istra#i9

0 Cunoa)te#i0"ă subiectu$ )i con#inutu$ acestuia. Mo!u$ !e re&entare este foarteimortant..

0 Cunoa)te#i0"ă mesa2u$ - )i o&i#ia. A"e#i ,ncre!ere ,n e$eW0 3tabi$i#i care "or fi atitu!ineaJ tonu$ !umnea"oastră. Om !e stat sau a%ent !e"/n&ări9 Autoritate sau cata$i&ator9

0 3tabi$i#i ce răsuns !ori#i să ob#ine#i - unu$ %enera$ sau unu$ $a obiect(0 Do$osi#i un $imba2 sim$u )i fami$iar.0 6acă 1[ !in ceea ce a#i sus s0a re#inut* a#i reu)itW0 Di#i re%ăti#i să "ă "e!e#i )i să "ă ascu$ta#i "orbin! - a)a cum face au!itoriu$W0 Di#i o$iticos )i rietenos - ri"i#i !in c/n! ,n c/n! ,n oci au!itoriu$.0 Concentra#i0"ă atunci c/n! a$#i membri !in ecia sau comitetu$ !"s. iau

cu"/ntu$.0 3us#ine#i0"ă membrii eciei rin cu"inte )i atitu!ine.

+re%ătirea ini#ia$ă1. Eamina#i con#inutu$7 face#i ca acesta să fie interesant )i re$e"ant entruau!itoriu$ resecti".

:. G/n!i#i mesa2u$ entru a fi rostit* nu entru a fi scris. ;. Intro!ucerea este imortantă* !esci!e comunicarea ,ntre !"s.* au!itori )i

subiect.


24/50

0 Conc$u&ia - Conc$u&iona#i )i con!uce#i au!itoriu$ sre reac#ii$e emo#iona$e )isecifice !orite.

0 6iscursu$ trebuie să se !esfă)oare natura$ )i $o%ic* entru a utea fi u)or urmărit.0 3e%mente$e !iscursu$ui trebuie să fie $e%ate ,ntre e$e. 8ntrerue#i re&entarea $a fiecare

!ouă0trei minute cu o re$ică rin care să st/rni#i o reac#ie ?sau a$au&e5 !in artea

au!itoriu$ui. Do$osi#i materia$e au!io"i&ua$e numai !acă acestea c$arifică sau sus#in!iscursu$.

0 +re%ătiri $a fa#a $ocu$ui

1. 3tabi$i#i mi)cări$e e care $e "e#i face ?a)e&at $a uitru \ ,ntrebări95 Obser"a#i !acăeistă ce"a care oate !istra%e aten#ia - sunt oameni care stau ,n sate$e !"s. e o!ium9:. 6acă este osibi$* fo$osi#i un uitru cu microfon. @erifica#i ,nă$#imea )i !istan#a fa#ă!e microfon.;. Reeta#i cu "oce tare* ,n icioare* $a uitru* ce$ u#in o !ată* $a fa#a $ocu$uiW. 4e#i aăW Nu rea rece* nici rea aci!u$ată.. @erifica#i !acă resa "a fi re&entă - re#ine#i un!e sunt am$asate camere$e !e $uat

"e!eri )i resa.S. 8nre%istra#i fiecare !iscurs - au!io )i "i!eo. . Af$a#i !in tim un!e se af$ă toa$etaW

Tetu$1. Do$osi#i foi !e /rtie sau carne#e$e entru noti#e. 6acă este ne"oie !e tetu$

com$et* fo$osi#i 2umătatea suerioară a co$ii !e format A< )i caractere !e 1> sau 1.+unctua#ia "a fi cea entru tetu$ rostit* cu marcarea au&e$or* a accentuări$or* a "ite&ei )i

a inf$eiuni$or "ocii.:. 6acă se fo$ose)te romteru$* eersa#i cu oeratoru$ /nă a2un%e#i să stă/ni#i erfect tenica.

;. Di#i re%ăti#i să intra#i ,n !ia$o% cu cei$a$#i "orbitori* !acă este ca&u$.


25/50

0 Cu"inte ur/te( nu imresionea&ă.

. Reeti#ia $a fa#a $ocu$ui0 Reeta#i ,n mo! rea$W Cu "oce tare* cu %esticu$a#ie )i cu a$omb.0 Reeta#i ,nt/i fără mi2$oace$e au!io0"i!eo - aoi cu acestea

0 @orbi#i tare - $a uitru - către Vau!itoriuV - ,n con!i#ii c/t mai aroae !e ce$erea$e.Rostirea !iscursu$ui

0 +ri"i#i au!itoriu$ 0)i “reac#iona#i $a reac#ia acestuia'. Cuceri#i mai ,nt/i oamenii 0 aoiar%umenta#i.

0 Atitu!inea !"s. inf$uen#ea&ă mo!u$ ,n care au!itoriu$ "ă "a rece#iona 0 ,nainte !e a,ncee să "orbi#i.

0 Rosti#i cu"inte$e ,n !irec#ia microfonu$ui.0 A$terna#i "ite&a )i tonu$. Rosti#i roo&i#ii$e cu c$aritate /nă $a caăt.0 Do$osi#i au&e entru a scimba sau a !e&"o$ta o i!ee.0 Do$osi#i $imba2u$ truu$ui* !ar contro$a#i0$. Gesticu$a#i natura$.

0 ine#i cau$ sus )i ri"i#i au!itoriu$ ,n oci.0 Nu "ă sim#i#i 2enat să "ă citi#i noti#e$e.0 Do$osi#i oca&iona$ auto0ironia.0 Arăta#i că "ă bucura#i !e oca&ia e care o a"e#i !e a "orbi au!itoriu$uiW

Materia$e "i&ua$eEistă o !iferen#ă c$ară ,ntre un !iscurs #inut ,ntr0un ca!ru oficia$ )i o re&entareinformati"ă. 8n a$ !oi$ea ca&* trebuie să recur%e#i $a c/t mai mu$te materia$e "i&ua$e* sauce$ u#in $a o re&entare re!actată ,n oer oint. 8n rimu$ ca&* trebuie să "e!e#i caresunt circumstan#e$e * !acă este "orba !e un !iscurs $a ,nceutu$ sau $a sf/r)itu$ conferin#ei*un !iscurs !uă cină etc. )i să stabi$i#i !acă este sau nu ne"oie !e materia$e "i&ua$e )i

!acă acestea ser"esc !iscursu$ui. +re%ăti#i0"ă !iscursu$ fără materia$e "i&ua$e* !uă careotăr/#i ce este !e făcut.6acă "e#i fo$osi materia$e "i&ua$e* %rafica e ca$cu$ator este !e referat. Este mai

como! )i !e ce$e mai mu$te ori mai eficient !acă nu trebuie să mane"ra#i aaratura ersona$. 6uă !iscurs06iscursu$ este menit entru a "ă sune unctu$ !e "e!ere fără emfa&ăW0 C/n! a#i terminat* re$ua#i0"ă $ocu$* !acă nu sunte#i anun#at să răm/ne#i $a uitru.0 Răm/ne#i )i !iscuta#i amica$ cu au!itoriu$ - arăta#i0"ă interesu$ fa#ă !e acesta 0 !uăsesiune.0 +une#i ,ntrebări subti$e* ca să "e!e#i !acă au!itoriu$ ,)i aminte)te ce a#i sus.

:.


26/50

artician#i etc.5 )i mi2$oace mo!erne ?retroroiectoare* "i!eo0roiectoare* $an)e* re&entări "i!eo etc5* a!ec"ate meto!e$or !i!actice !estinate a!u$#i$or. Astfe$*comunicarea !e"ine mai u)oară* iar fo$osirea simu$tană a ; cana$e !e comunicare )iim$icarea !irectă a artician#i$or ,n roces fac ca imactu$ să fie mai mare* artician#iia"/n! osibi$itatea !e a ,n#e$e%e mai bine concete$e )i a$icarea acestora.

+re%ătiri rea$abi$e0 Interacti"itatea este caracteristica %enera$ă a ate$iere$or70 6e&baterea )i stabi$irea tematicii !e e a%en!a seminaru$ui70 6efinirea )i re%ătirea stu!ii$or !e ca&70 +re%ătirea a$ica#ii$or70 Re!actarea eem$e$or )i a materia$e$or entru artician#ii $a seminar70 +re%ătirea cestionare$or 6otări0 3ă$i$e trebuie să fie bine eciate $o%istic )i acustic70 Retroroiectoare* ecrane70 Transarente7

0 +$an)e70 6ocumenta#ie ?materia$e tiărite570 C/te un eem$ar !in !ocumenta#ie entru fiecare articiant

A$te materia$e informati"e+re%ăti#i un ro%ram care men#ionea&ă !ata* ora )i $ocu$ recum )i subiecte$e

seminaru$ui )i trimite#i0$ o !ată cu in"ita#ia !e articiare. 6acă seminaru$ este entru oten#ia$i so$icitan#i !e fon!uri UE* fo$osi#i ba&e$e !e !ate a$e A6R )i e ce$e a$ecomanii$or* ONG0uri$or* institu#ii$or !e ,n"ă#ăm/nt etc. $oca$e. Anun#a#i seminaru$ ,n resa $oca$ă )i ra!iou$ $oca$.

+oer +oint )i +re&entări @i&ua$e

In!iferent cine ar fi artician#ii $a seminar* este imortant ca re&entări$e să fiec/t mai c$are* cu a2utoru$ materia$e$or "i&ua$e. Este mu$t mai u)or să e$ici cum secom$etea&ă un formu$ar* roiect/n!u0$ e un ecran* !e eem$u* ,n fa#a ce$or re&en#i.+ute#i face aceasta uti$i&/n! !iao&iti"e sau $an)e. 6uă ce "0a#i !efiniti"at noti#e$e emar%inea subiecte$or !in ro%ram* aoi caito$e$e )i subcaito$e$e* re!acta#i0$e ,n +oer +oint* sub formă !e !iao&iti"e ?s$i!es5.

8n func#ie !e tiu$ !e roiector eistent $a $ocu$ un!e se #ine seminaru$* re%ăti#imateria$u$ fie sub forma !iao&iti"e$or e /rtie transarentă* !acă fo$osi#i unretroroiector* fie e o !iscetă* ,n ca&u$ ,n care roiec#ia se "a face !e e $ato. +ute#i re%ăti !in tim )i i$ustra#ii* fo$osin! creioane$e cu tu) ?marers5 )i un stati" cu $an)e?f$icart5* urm/n! să scrie#i e $an)e$e resecti"e cu"inte ceie* e arcursu$seminaru$ui.

6e asemenea* c/n! face#i re&entarea ,n +oer +oint* ,ncerca#i să e"ita#i tabe$e$ecu mu$te !ate. 8n scimb* fo$osi#i %rafice atră%ătoare* ba&ate e ace$ea)i !ate. Efectu$ "a fimai bun. +u#ini !intre cei re&en#i "or recunoa)te mesa2u$ !"s. !in tabe$e* !ar aroae to#i,$ "or recunoa)te !acă ,$ transmite#i sub formă !e %rafice.

6ocumenta#ieEste imortant ca artician#ii să oată a"ea acces $a ,ntrea%a !ocumenta#ie

?an!outs re&entare* informa#ie su$imentară* etc.5**entru a a"ea un re&umat a$


27/50

seminaru$ui* $a care să recur%ă ,n "iitor. +ute#i oferi artician#i$or )i a$te materia$e ca* !eeem$u* $iante sau bro)uri.

Loca#ia )i sa$aAr fi !e referat să a$e%e#i o $oca#ie centra$ă* accesibi$ă entru to#i artician#ii.

6acă eistă o sa$ă secia$ă !e curs* este* e"i!ent* )i mai bine. 3ă$i$e trebuie să fie !otate

cu mese* /rtie )i creioane !e scris entru artician#i. 3ă$i$e !in c$ă!iri$e municia$e* cuscaune$e fie sau cu mese mari* ,n care* in!iferent !e un!e a#i sta* nu "e#i utea fi "ă&ut!e toată $umea* nu sunt recoman!abi$e. 3a$a trebuie să aibă aerisire )i ,ncă$&irere&onabi$e. 6acă sa$a este rea rece* artician#ii se "or mi)ca ,ncontinuu* !acă estesura,ncă$&ită )i neaerisită* eistă riscu$ ca artician#ii să a!oarmăW Este bine ca sa$a săfie ersona$i&ată rin montarea unui banner !e fun!a$* e care să fie inscri#ionatmesa2u$0ceie e care ,$ romo"a#i. Asi%ura#i0"ă că to#i in"ita#ii beneficia&ă !e con!i#iiotime !e urmărire a seminaru$ui. +au&e$e !e cafea )i !e masă se iau* !acă este osibi$*,ntr0o a$tă ,ncăere !ec/t sa$a !e seminar.

3tu!ii !e ca&Aceste eerci#ii sunt conceute astfe$ ca to#i artician#ii $a seminar să se im$ice

acti" )i să %/n!ească cum anume ar re&o$"a ei ,n)i)i rob$ema. Instructoru$ trebuie săconceaă un scenariu "eri!ic )i să e$ice ca!ru$ )i circumstan#e$e ,n care trebuie,ntrerinsă o anumită ac#iune entru a ,n!e$ini sau a re&o$"a o rob$emă. +artician#ii $aseminar se ,mart e %rue* maimum cinci ersoane ,n fiecare %ruă* )i se nume)te c/teun $i!er !e %ruă. Diecare %ruăJ sau mai mu$te %rue $a un $oc rime)teJ rimesc c/te unscenariu* !uă care mer% ,ntr0o a$tă sa$ă searată să !iscute asura ac#iuni$or e care $e"or ,ntrerin!e* e ba&a scenariu$ui resecti" ?!a#i0$e ce$ u#in : !e minute !e %/n!ire5.Aoi ,ntre%u$ %ru se reune)te iar )efu$ fiecărei %rue re$atea&ă scenariu$ resecti" )iac#iuni$e e care ar urma să $e ,ntrerin!ă. 6acă seminaru$ !urea&ă mai mu$te &i$e* re%ăti#i un stu!iu !e ca& mai e$aborat entru sf/r)itu$ rimei &i$e* $a care artician#ii se"or utea %/n!i /nă a !oua &i !e !iminea#ă. Aceasta sore)te cometi#ia ,ntre %rue )i

con!uce $a %ăsirea so$u#iei otime.In"entar eciamente0 6ocumenta#ie entru artician#i 0 D$ori entru masa centra$ă0 3tati" $an)e ?f$icart5 0 Aă minera$ă0 +$an)e 0 +aare0 6iao&iti"e 0 Gustări0 Retroroiector 0 B/rtie0 Lato 0 Creioane0 +roiector LC6 0 Doarfece0 Microfoane 0 3e$$otae0 +uitru 0Casator0 Da#ă !e masă 0 Ecusoane0 3esiuni informati"e ?briefin%0uri56acă trebuie să transmite#i informa#ii !esre un sin%ur sau un anumit subiect* unuiau!itoriu0#intă* atunci sesiunea informati"ă este !e referat seminaru$ui. Astfe$* ,ntruntim scurt "ă ute#i a!resa unui număr mai mare !e oameni. Materia$e$e "i&ua$e se re%ătesc $a fe$ ca )i ,n ca&u$ seminaru$ui. Informarea este )i ea interacti"ă* cu timsuficient entru ,ntrebări )i răsunsuri !ar* !e re%u$ă* nu )i entru stu!ii !e ca&. 6acă sunt


28/50

mu$#i artician#i* este !e referat ca ace)tia să fie a)e&a#i ca ,ntr0o sa$ă !e teatru* nu !ecurs.

:.. 3eminarii )i conferin#e3unt informări care !urea&ă* !e obicei* una sau mai mu$te &i$e. E$e se #in fie

entru un au!itoriu in"itat* fie cu articiarea $iberă a ub$icu$ui* )i tratea&ă* !e re%u$ă*

mai mu$te !omenii a$e unui subiect %enera$. 3a$a trebuie re%ătită entru seminar.Am$asa#i un banner cu mesa2u$0ceie e care ,$ romo"a#i* ,n sate$e "orbitoru$ui.Acoeri#i masa cu o fa#ă !e masă $un%ă ?icioare$e "orbitori$or ot !istra%e foarte mu$taten#ia au!itoriu$ui5 iar $a mi2$oc* a)e&a#i un aran2ament f$ora$. 6acă a#i re%ătit afi)e* $e ute#i eune !e 2ur ,mre2uru$ să$ii* entru a i$ustra mai bine mesa2u$0ceie. +resa oate articia $a seminar. 6acă articiă* trebuie să stabi$i#i un!e se "a #ine conferin#a !e resă. 6acă informa#ia se a!resea&ă unui au!itoriu mai $ar%* )i !acă ce$ u#in unu$ !intre"orbitori este o ersona$itate* atunci trebuie să or%ani&a#i o conferin#ă !e resă. 6acă resa este in"itată !oar ca articiantă $a seminar* atunci trebuie să re!acta#i uncomunicat !e resă )i să0$ ata)a#i $a !ocumenta#ia secia$ re%ătită entru resă. Numi#i e cine"a care să se ocue !e resă e arcursu$ seminaru$ui ?entru mai mu$te !eta$ii*

"e&i “Conferin#a !e resă'5. 3eminaru$ se "a #ine* robabi$* ,ntr0un centru !e conferin#e *,ntr0un ote$ sau ,ntr0o c$ă!ire ub$ică* iar $o%istica )i ce$e$a$te ser"icii trebuie re%ătite!in tim.

Când organizaţi un seminar sau o conferinţă, unul din lucrurile importantede care treuie să ţineţi cont, este să nu !ă zgârciţi cu personalul"

A"e#i ne"oie !e(0 o ersoană care să or%ani&e&e conferin#a )i să %estione&e bu%etu$ )i $o%istica

conferin#ei* inc$usi" ro%ramu$* să rocure "orbitorii )i să $e satisfacă cerin#e$e* să ro!ucă )i să imrime !ocumenta#ia re%ătită !e fiecare "orbitor* să facă toatearan2amente$e ,n $e%ătură cu sa$a !e conferin#ă )i eciamente$e necesare. 8n &iuaconferin#ei* această ersoană "a fi coor!onatoru$ %enera$7

0 O ersoană care să se ocue !e "orbitori* ,n &iua conferin#ei. Trebuie să re%ăti#i omică sa$ă searată* entru "orbitori* cu răcoritoare* ,n care ace)tia să0)i oată $ăsa$ucruri$e )i să re"ină c/n! este ca&u$7

0 Un tenician* care să re%ătească eciamentu$ cu o &i ,nainte )i să fie re&ent entrue"entua$e inter"en#ii* ,n &iua conferin#ei7

0 O ersoană care să se ocue !e rere&entan#ii resei70 Ce$ u#in o ersoană care să rimească artician#ii* să0i in"ite să se ,nscrie ,n

re%istru )i să $e ,nm/ne&e !ocumenta#ia )i ecusoane$e70 C/#i"a oameni care să transmită mesa2e )i să con!ucă artician#ii ,n să$i$e !e

consfătuire* c/n! este ne"oie.

:.


29/50

0 Mimica să fie natura$ăW Ciu$ !"s. trebuie să arate că inter"ie"atoru$ este imortant entru !"s. Arăta#i că "ă face $ăcere con"ersa#iaW06acă trebuie să e"ita#i un răsuns !irect* !a#i !e ,n#e$es inter"ie"atoru$ui că "re#i sărăsun!e#i $a ,ntrebare !ar că* fie nu ute#i ?ne%ocieri$e sunt confi!en#ia$e* nu eistă unrăsuns !irect etc.5* fie a#i fi mai uti$ !acă a#i a!ău%a $a !iscu#ie un unct !e "e!ere

!iferitW0 Ref$ecta#i ,nainte !e a "orbiW Do$osi#i au&e entru a "ă concentra asura unctu$uiurmător. 6eci!e#i c/n! să Vaăra#iJcorecta#iJataca#iV sau V să i%nora#iV anumite or#iuni!in comentarii$e inter"ie"atoru$ui.0 3tabi$i#i care sunt uncte$e0ceie e care "re#i să $e transmite#i. @orbi#i sim$u )ianun#a#i ceea ce urmea&ă să sune#i.A!ota#i o atitu!ine o&iti"ă* ,ntr0o manieră subti$ă )i !iscretă - nu "ă situa#i ,n!efensi"ă.0 @orbi#i c$ar )i rar.

:.


30/50

0 6acă este osibi$* cere#i inter"ie"atoru$ui să "ă sună care cre!e că "a fi rima,ntrebare.

0 +ri"i#i $umini$e !in stu!io c/te"a minute ,nainte !e emisiune * ca să nu "ă orbeascăc/n! "e#i ,ncee.

0 C/n! sunte#i ,n $atou* este osibi$ ca microfoane$e )i camere$e !e $uat "e!eri să

continue să mear%ă )i !uă inter"iuW Ciar !acă cre!e#i că nu mai sunte#i ,n !irect* urta#i0"ă ca )i c/n! sunte#i "ă&ut )i au&it.0 C/n! sunte#i ,n !irect $a un inter"iu te$e"i&at(0 3ta#i cu sate$e !ret )i re&emat !e sătaru$ scaunu$ui. Nu !a#i cau$ e sate.0 +ri"i#i $a ce$ cu care "orbi#i. Numai atunci c/n! cine"a "i se a!resea&ă rin te$efon

sau ,n cască )i nu "e!e#i ersoana resecti"ă 0 "orbi#i ri"in! $a camera !e $uat "e!eri.0 Da#a )i "ocea !" trebuie să erime sinceritate - !ar nu “mima#i'.0 Răsun!e#i $a ,ntrebări. Re&uma#i mai ,nt/i* aoi !e&"o$ta#i scurt entru a sub$inia

unctua$ !e "e!ere. 8n mo! norma$* 2urna$i)tii nu ,)i roun să “"ă "ină !e acV.0 Ref$ecta#iW0 acor!a#i0"ă tim !e %/n!ire. +au&e$e sunt eficiente* !acă sunt !e$iberate.0 Atitu!inea !"s. este cea care creea&ă imresie - rareori* cu"inte$e.

0 Nu fi#i nicio!ată !efensi". Do$osi#i0"ă !e inter"ie"ator. Nu0$ $ăsa#i să "ă facă să aăre#ica VinamicV.0 Re$aa#i0"ă - !ar răm/ne#i concentrat. @orbi#i sim$u. 6iscuta#i norma$ cu

inter"ie"atoru$ 0 nu "ă V!a#i ,n sectaco$VW0 Cere#i o coie a casetei cu inter"iu$ !"s.* entru a o stu!ia )i a "e!ea cum să roce!a#i

mai bine !ata "iitoare. Alegeţi frazele introducti!e pentru #ntreările dificile0 VNu am un răsuns !irectJc$arJcom$e $a această ,ntrebare* !ar ermite#i0mi să "ă

re&int c/te"a !in uncte$e re$e"anteV.0 “Ca să răsun! corect $a această ,ntrebare* trebuie să reci&e& mai ,nainte

următoare$eV ?con!uce#i !iscu#ia sre uncte$e o&iti"e5.

0 V?Cre!ibi$itatea )i transaren#a5 ... sunt imortante* ,nsă rob$emaJcestiunea cea mai%ra"ă este.....V ?C/n! inter"ie"atoru$ face o afirma#ie incorectă 5* re$ica#i ,n mo! o$iticos VNu* eu nu am sus acest $ucruW Am sus.....V

0 V8n $umea !e astă&i* nu ar fi ,n#e$et să ,ncerci să fie&i un orar recis entru acest ro%ram* !ar a) anticia că......V

0 “3unt* !e fat trei ,ntrebări* aici* a)a că să $e $uăm e r/n!* )i a) ,ncee cu.....V?,ncee#i cu artea cu imactu$ ce$ mai !irect* iar entru ce$e$a$te* $imita#i0"ă $a scurtere&umate5.

0 V6e fat* situa#iaJo&i#ia $a care "ă referi#i s0a scimbat !ramaticW Cifre$e !in ... suntminunateJ/nă acum* mai buneJconsi!erabi$ mai bune.V

0 VEste a!e"ărat* !ar ce$ mai imortant unct JasectJunct este......V0 VAcesta este un asect* !ar este mu$t mai imortant să reamintesc aici că.....00 :.


31/50


32/50

Q La !omici$iu$ ersoane$or )i firme$or !in &ona ,n care "a !emara roiectu$.Q +rin o)tăQ 8n $ocuri ub$ice ?uncte$e !e informare a$e autorită#i$or $oca$e* oficii o)ta$e* bănci* bib$ioteci etc.5.Ye!in#e$e ub$ice se ot anun#a ,n resă sau $a ra!iouri$e $oca$e.

+re%ătirea )e!in#ei ub$ice0 +re%ătiri$e sunt simi$are cu ce$e entru seminare sau ate$iere. Trebuie să estima#i ,nmo! rea$ist număru$ artician#i$or )i să re&er"a#i o sa$ă coresun&ătoare.

3re !eosebire !e a$te )e!in#e* nu contea&ă !acă sa$a este rea mare* !ar ar fi un !e&astrusă fie rea mică.0 +rorietaru$ roiectu$ui "a !ori* robabi$* să eună $anuri$e acestuia. Este osibi$ să

eiste )i o macetă a roiectu$ui* a)a că trebuie să eiste sa#iu$ necesar entru ca ub$icu$ să se rotească ,n 2uru$ ei. @a fi ne"oie* aroae si%ur* !e eciamente !e roiec#ie* iar in"estitoru$ "a !ori* robabi$* să a!ucă un banner sau ciar afi)e.

0 A%en!a trebuie să fie a%reată ,n comun !e autoritatea cometentă )i !e rorietaru$ roiectu$ui. Rere&entan#ii ambe$or ăr#i "or $ua cu"/ntu$ ,n )e!in#ă.

0 Este necesar un re%istru !e ,nscriere ?nume* a!rese* numere !e te$efon5* entru ca artician#ii să oată fi contacta#i u$terior.0 6acă roiectu$ este mare sau contro"ersat* o$i#ia trebuie anun#ată cu ri"ire $a

)e!in#a ub$ică. 6acă anticia#i că "or a"a $oc !emonstra#ii ub$ice* trebuie să $ua#imăsuri$e a!ec"ate.

0 8n &iua resecti"ă* asi%ura#i0"ă !in tim că $ocu$ !e a!unare este re%ătit. +ub$icu$trebuie să fie a)e&at ca $a teatru* cu inter"a$e !e trecere* ca )i $a conferin#a !e resă.

0 La )e!in#ă oate articia )i resa. 3e "a re%ăti un $oc secia$* $/n%ă )iru$ rincia$!e scaune* !estinat resei )i marcat ca atare* )i se "a re%ăti o notă informati"ă.

0 E"entua$e$e note informati"e e care rorietaru$ roiectu$ui !ore)te să $e !istribuie ub$icu$ui trebuie rero!use )i oferite fiecărui articiant* !uă ce membrii asisten#ei

sau ,nre%istrat $a intrare.0 3e "or $ua măsuri entru re!actarea rocesu$ui "erba$ a$ )e!in#ei. 8n $us* )e!in#a se"a ,nre%istra e casetă "i!eo sau au!io* entru "iitoare referiri $a aceasta.

0 3e "a monta ,n sa$ă )i o cutie !e carton sau o urnă* ,n care artician#ii să0)i oatăintro!uce comentarii$e e care $e consi!eră !emne !e re#inut.

0 6uă )e!in#ă( 1. +rocesu$ "erba$ a$ )e!in#ei "a fi us $a !iso&i#ia ub$icu$ui* ,mreună cu $anuri$e roiectu$ui.:. Toate comentarii$e scrise rimite $a )e!in#ă se rocesea&ă conform roce!uri$or.

:.


33/50

:. Concee#i un con#inut bine structurat 3tructura site0u$ui trebuie să ermită ce$or care ,$accesea&ă să ob#ină rai! informa#ii$e e care $e caută. Este* !eci* crucia$ să #ine#i cont !e rofi$u$ )i !e a)tetări$e acestora. To#i ro!ucătorii !e informa#ii care fo$osesc aceea)ire#ea trebuie să0)i coor!one&e eforturi$e )i să cree&e un ro!us bine structurat )i u)or !efo$osit. +entru a economisi tim* ace)tia ot stu!ia eem$e$e !e site0uri !e2a create.

;. 6e&"o$ta#i site0u$ 3re !eosebire !e o ub$ica#ie* un ebsite oferă oca&ii ne$imitate !ea i se ,mbunătă#i con#inutu$. 3uccesu$ $ui !ein!e !e(

0 Drec"en#a cu care este actua$i&at*0 8ntre#inerea ermanentă a acestuia* 0 Accesibi$itatea $ui* mai a$es entru uti$i&atorii cu eciamente u&ate mora$.

Febsite0u$ este instrumentu$ i!ea$ !e furni&are a !eta$ii$or !esre mo!u$ ,n care sefo$osesc fon!uri$e unui ro%ram* o situa#ie care se scimbă continuu. Febsite0u$ oateoferi eem$e !e roiecte* oferin! a"anta2u$ ma2or că romotorii roiectu$ui ot săinc$u!ă ei ,n)i)i e site informa#ii$e resecti"e. 8n acest ca& ,nsă* a!ministratoru$ site0u$uitrebuie să contro$e&e cu aten#ie )i ermanent ca$itatea con#inutu$ui a!ău%at.


34/50

0 O !escriere a bune$or ractici ,n !omeniu$ mana%ementu$ui !e ro%rame* recum )i roiecte reu)ite.

0 Doto%rafii cu roiecte$e resecti"e.0 6ocumente care e$ică c$ar ,n ce constau !i"erse$e ro%rame* e. +ro%ramu$

+are E3C* im$icarea autorită#i$or na#iona$e* re%iona$e )i $oca$e ,n %estionarea

fon!uri$or.0 Le%ături către a$te site0uri.0 +ersoane !e contact* entru informa#ii su$imentare:.=. Lucru$ cu resa:.=.1. +rinciii %enera$eQ +ăstrarea re$a#ii$or este ba&a unei bune co$aborări cu resa. Q Dace#i ,n a)a fe$ ,nc/t să0i cunoa)te#i e 2urna$i)ti.Q ine#i minte( Nu a"e#i nici un fe$ !e !ret $a sa#iu ,n resă sau $a me!iati&are* ci

!ein!e !e !". să !emonstra#i că a"e#i un mesa2 care merită aten#ia resei.Q Cunoa)te#i0"ă arteneru$ !e !ia$o%* !acă este "orba !e un 2urna$ist !in resa

$oca$ă sau !in resa na#iona$ă* ce anume caută să af$e )i entru ce ub$ic scrie - ub$ica#ii

!e $ar%ă circu$a#ie* &iare !e scan!a$* resa au!io"i&ua$ă.Q Di#i !escis* o&iti"* nu "orbi#i !e sus cu 2urna$i)tii )i nu "ă arăta#i !e&arobareafa#ă !e ceea ce fac* in!iferent !e ce scriu )i in!iferent !e ce anume cre!e#i !esre ăreri$e$or - a$tfe$* "e#i a"ea ,ntot!eauna !e ier!ut.

Q Mesa2u$ e care ,ncerca#i să0$ transmite#i trebuie să aibă substan#ă. Trebuie săcunoa)te#i bine subiectu$ )i mo!u$ ,n care s0a stabi$it că se "a abor!a acesta.

Q 3une#i ce"a care este !e “interes uman'* o ,nt/m$are care să cate&e interesu$oameni$or.

Q Di#i informat - fi#i atent $a tot ce are $e%ătură cu subiectu$ e care urmea&ă să0$trata#i.

Q A2uta#i0i e 2urna$i)ti cu informa#ii !e care au ne"oie* ciar c/n! nu !ori#i nimic

,n scimb.Q U)ura#i sarcina 2urna$i)ti$or* uncta#i )i re&uma#i comunicate$e !e resă. 3crie#itetu$ )i răsunsuri$e c$ar )i sim$u.

Q Durni&a#i0$e foto%rafii ertinente - !esre !i"erse e"enimente - )i nu uita#i că ofoto%rafie bună face c/t o mie !e cu"inte.

Q Asi%ura#i0"ă că )ti#i care sunt termene$e $imită )i resecta#i0$e ,ntot!eaunaW QTermino$o%ie.

1. Cu tit$u oficia$( răsun!erea "ă re"ine ,n ec$usi"itate:. Cu tit$u neoficia$( nu a"e#i nici o răsun!ere* ,nsă %/n!i#i0"ă bine ,nainte !e a

sune ce"a cu tit$u neoficia$ unui 2urna$ist* iar* !acă a"e#i !ubii* nu face#i afirma#iiW;. 3curtă conc$u&ie - o roo&i#ie sau fra&ă* care re&umă mesa2u$ !"s. ,n c/te"a

cu"inte u)or !e ,n#e$es )i care catea&ă aten#ia au!ien#ei căreia i se a!resea&ă.


35/50

urna$i)tii $ucrea&ă cu termene recise )i trebuie să )tie eact !acă $e ute#i sau nuoferi un subiect.

1. Di#i receti" )i ,n!atoritor. 3une#i at/t c/t ute#i sune. Astfe$* "e#i creaimresia !e cre!ibi$itate )i acesta constituie atuu$ !" ce$ mai uternic.

:. Nu e"ita#i nicio!ată o ,ntrebare )i nu refu&a#i să răsun!e#i. 6acă nu a"e#i un

răsuns !irect* sune#i0o )i moti"a#i afirma#ia. 6acă nu )ti#i răsunsu$* recunoa)te#i!escis acest $ucru. ;. Nu min#i#iW Minciuna "ă !istru%e cre!ibi$itatea e "iitor. 6acă face#i o

%re)ea$ă* corecta#i0o c/t mai ree!e cu utin#ă.. I!entifica#i rocesu$ !eci&iona$ !in ca!ru$ resei )i fi#i aten#i $a ortariH. . Nu uita#i să furni&a#i 2urna$i)ti$or )i resei e care o a$e%e#i informa#ii sau acces

$a informare entru a0i a2uta să ,n#e$ea%ă sau să trate&e mai bine un subiect.S. Crea#i un sistem rin care să reac#iona#i a!ec"at $a raoarte$e fa$se* care să

inc$u!ă )i o#iunea !e a nu reac#iona ,n nici un fe$.. Crea#i un sistem !e instruire ,n inter"ie"area !e resă* entru acei membri ai

con!ucerii or%ani&a#iei !" care consi!era#i că au ne"oie !e o astfe$ !e re%ătire.1. 3tabi$i#i un sistem !e instruire )i reinstruire tenică a ersona$u$ui care se

ocuă cu comunicarea* $us un $an !e a"ansare ,n carieră a acestora.

;. ECBI+A 6E COMUNICARE8nfiin#a#i un 6eartament !e Comunicare secia$i&at* care să !eser"ească toate

or%ani&a#ii$e care au $e%ătură cu Inte%rarea ,n UE )i Dinan#area UE !in Rom/nia* !e referin#ă $a ni"e$ centra$. Acest !eartament "a răsun!e !e coor!onarea comunicăriiinterne )i eterne )i !e informarea ub$icu$ui $a toate ni"e$uri$e. Numi#i un urtător !ecu"/nt oficia$ * o ersoană e care resa o resectă )i ,n care are ,ncre!ere. Acesta "a!e"eni ima%inea ub$ică a or%ani&a#iei* rin care se "or cana$i&a toate răsunsuri$e $a,ntrebări$e resei.


36/50

;.1. +ersona$u$ !eartamentu$ui !e comunicare 6irectoru$ !e comunicare(răsun!e ,n %enera$ !e Comunicarea Or%ani&a#iei cu ub$icu$. Gestionea&ă comunicareainforma#iei )i f$uu$ informa#iona$. +urtătoru$ !e cu"/nt( este man!atat să "orbească ,nnume$e or%ani&a#iei e care o rere&intă. Este rimu$ unct !e contact cu resa )irăsun!e !e furni&area ace$or informa#ii care ot fi !ifu&ate u$terior !e resă. Ofi#eru$ !e

comunicare( membru a$ con!ucerii* care răsun!e !e comunicarea )iJsau coor!onareainforma#ii$or. Un astfe$ !e ofi#er trebuie să eiste ,n toate birouri$e a!ministra#ii$or*autorită#i$or )i a%en#ii$or $oca$e. Resonsabi$ii entru comunicarea cu mass0me!ia( au!atoria !e a se ocua !e rob$eme$e curente $e%ate !e resă )i !e a #ine $e%ătura cu ofi#erii!e comunicare !e $a toate ni"e$uri$e. Consu$tan#i e rob$eme !e comunicare( sunt ace$e ersoane care ,i consi$ia&ă e anumi#i membri ai Gu"ernu$ui )i ai +ar$amentu$ui* e otemă anume* cum ar fi inte%rarea ,n UE )i Dinan#area acor!ată !e UE. Ace)ti consi$iericunosc foarte bine subiectu$ )i ro"in* ,n mu$te ca&uri* !in comunitatea )tiin#ifică* suntcaabi$i să cree&e re#e$e $a ni"e$ ,na$t )i să !iscute cu autorită#i$e. Mu$te %u"erneocci!enta$e an%a2ea&ă astfe$ !e “Consi$ieri secia$i'. Ace)tia au un f$er !eosebit ,n a re&enta o$itici$e !e o manieră usor !e asimi$at )i ,n a con"in%e oinia ub$ică să sus#ină

cau&a e care ei o romo"ea&ă. Ca atare* ace)ti consu$tan#i $a ni"e$ ,na$t sunt numi#i*a!eseori* “6octori cosmeticieni'. :. ;.:. Comunicarea ,n eciă Mana%ementu$ !e $a toate ni"e$uri$e trebuie să

$ucre&e ca o eciă.Membrii con!ucerii or%ani&a#iei ?rere&entată !e birouri$e eecuti"e* consi$ii$e !e

a!ministra#ie* etc.5 obi)nuiesc să se ,nt/$nească )i să comunice re%u$at. 8nsă* a!eseori*ca$itatea comunicării ,n ambe$e !irec#ii $asă !e !orit $a anumite ni"e$uri )i e măsură cecobor/m $a ni"e$uri$e ierarice inferioare. 6acă f$uu$ informa#iei nu cur%e constant*atunci unii oameni nu "or fi informa#i com$et* iar !acă un !eartament !intr0oor%ani&a#ie nu comunică cu ce$e$a$te !eartamente* aceasta oate ro"oca confu&ii sau ier!eri !e resurse. 3unt necesare o serie !e )e!in#e !e comunicare re%u$ate* or%ani&ate !e

ofi#erii !e comunicare !e $a toate ni"e$uri$e* entru a monitori&a ro%rese$e ,nre%istrate ,nfiecare !eartament a$ autorită#ii sau a%en#iei ,n cau&ă* e o erioa!ă !ată ?!e obicei* o!ată sau !e !ouă ori e sătăm/nă5.

6eartamentu$ !e Comunicare trebuie să ac#ione&e ca ion !e $e%ătură ,ntre!i"erse$e ni"e$uri* comunic/n! informa#ii$e0ceie !in ca!ru$ )e!in#ei* ,n sus )i ,n 2os* $atoate ni"e$uri$e ierarice.

Aceste )e!in#e( Q Trebuie să fie scurte. Q Diecare articiant trebuie să re&inte ,n :0; minute acti"ită#i$e !eartamentu$ui

său ,n sătăm/na care a trecut )i e ce$e !in sătăm/na următoare.Q 3e "a a$oca tim entru !iscutarea e"entua$e$or rob$eme constatate cu oca&ia

)e!in#ei.Q Ofi#eru$ !e comunicare "a re&enta e scurt uncte$e imortante raortate )i

stabi$ite $a )e!in#ă.Q Ofi#eru$ !e comunicare "a re&enta ,n )e!in#ă )i raoarte$e rimite !e

6eartamentu$ !e Comunicare* !e $a )e!in#e$e simi$are #inute $a a$te ni"e$uri a$eor%ani&a#iei. A!eseori* 6eartamentu$ !e comunicare trimite rin e0mai$* tuturor ofi#eri$or !e comunicare* toate informa#ii$e re$e"ante e care $e0a centra$i&at* $a o oră )i o !ată restabi$ite* iar autorită#i$e $oca$e )i a%en#ii$e asociate trimit informa#ia ,naoi* $a centru*


37/50

resect/n! ace$ea)i coor!onate temora$e. Această ractică !e"ine* foarte ree!e* rutină.6eartamentu$ !e comunicare se "a !e&"o$ta cu timu$ )i se "a utea !i"i&a ,n ce$ u#in!ouă* e"entua$ ,n trei* atru ecie con!use* fiecare* !e un )ef. +rima sub!i"i&iune este !eComunicare %enera$ă )i se "a ocua !e comunicarea internă )i comunicarea eternă. A!oua sub!i"i&iune este 3er"iciu$ !e resă* )i se "a ocua !e comunicarea cu resa.

Ce$e$a$te ecie ot fi ecia !e in"esti%a#ie - a$cătuită !in cei care cu$e% informa#ii entru Comunicatori* )i ecia !e Comunicare eternă* care "a or%ani&a e"enimente$emai imortante a$e or%ani&a#iei.

;.;. +rinciii$e !e ba&ă a$e con!ucerii eciei0 A te ocua !e oamenii cu care $ucre&i )i a0i coor!ona este o abi$itate !e re#.

6acă cre!e#i că o a"e#i sau că o ute#i !ob/n!i - fo$osi#i0o.0 +unctu$ !e $ecare ,n comunicarea cu ecia !"s. este să "ă cunoa)te#i oamenii -

)i aceasta resuune efort.0 Cunoa)te#i0"a efecti" oamenii7 $imba#i0"ă rintre eiW0 Trebuie să une#i re# e oameni. 8ntreba#i0"ă ( sunt oare eficien#i9 sunt ,nca!ra#i

,n func#ia otri"ită9 $e sunt satisfăcute ambi#ii$e9 sunt ferici#i $a ser"iciu9 se ,n#e$e% cu

cei$a$#i90 Con!uce#i ecia rin uterea eem$u$uiW0 3uortu$ oferit eciei ?oricare ar fi acti"itatea care trebuie !usă $a bun sf/r)it5

este foarte imortant.0 Moti"a#i0"ă eciaW Cere#i oameni$or să ,n!e$inească e r/n! sarcini sim$e*

mu$#umi#i0$e !acă $e ,n!e$inesc cum trebuie )i asi%ura#i0i că s0au !escurcat bine. ;.


38/50

0 C/t tim "ă ia fiecare sarcină90Care sunt sarcini$e mai imortante9;. E)a$ona#i0"ăJstructura#i0"ă timu$.Do$osi#i(0 Liste

0 urna$e0 +ro%rame !e ca$cu$ator 0 Grafice !e erete0 A%en!e ersona$e3faturi uti$e entru %estionarea eficientă a timu$ui0 Grafice$e !e $anificare sătăm/na$ă* cu $iste curin&/n! acti"ită#i$e e fiecare

&i* s0au !o"e!it !eosebit !e uti$e ,n %estionarea timu$ui. 3e oate fo$osi )i un sistem A 6minus. Acesta este un sistem foarte sim$u !e fo$osit. Lua#i o foaie !e /rtie e caretrece#i &i$e$e* sătăm/ni$e )i $uni$e anu$ui* ,n or!ine !escrescătoare* scă&/n! &i$e$e*sătăm/ni$e )i $uni$e !in obiecti"e$e !" fina$e. Dace#i acest $an e ca$cu$ator* imrima#i0$)i at/rna#i0$ e erete* astfe$ ,nc/t să "e!e#i* !intr0o ri"ire* ,n ce sta!iu "ă af$a#i eact.

0 Concentra#i0"ă e acti"ită#i$e !e e urma cărora "e#i a"ea !e beneficiat* nu ece$e ur%ente.0 Unu$ !intre ce$e mai %re$e $ucruri este să estima#i !urata acti"ită#i$or. 8ncerca#i să

#ine#i un 2urna$* să "e!e#i c/t tim "ă ia ,n rea$itate să face#i ce"a. Di#i rea$ist c/n! estima#itimu$ necesar unei acti"ită#i* iar !acă cine"a "ine $a !" cu o rob$emă* a2uta#i0$* !ar nusune#i “$asă* că mă ocu eu'.

0 6e$e%area sarcini$or este un e$ement crucia$ a$ %estionării timu$ui. Nu ute#iface totu$ sin%ur. I!entifica#i0"ă riorită#i$e. Recunoa)te#i merite$e ce$or$a$#i.Entu&iasma#i0i e cei$a$#i !e imortan#a sarcinii $a care $ucra#i. Recur%e#i $a a2utoare !inafară* !acă este ca&u$. Mu$#umi#i ,ntot!eauna tuturor entru contribu#ia $or* fie ea maresau mică.

0 6e ce este !e$e%area imortantă9 +entru că "ă ermite să "ă concentra#i eacti"ită#i$e imortante7 entru că ,i a2ută e ,nceători să se erfec#ione&e7 )i entru că*uneori* a$#ii se !escurcă mai bine !ec/t !".

0 6e ce nu !e$ea%ă oamenii sarcini$e9 6eoarece nu sunt caabi$iJ nu !oresc să ofacă7 entru că $e $ace să facă anumite $ucruri7 sau entru că sunt con"in)i că este maisi%ur “să faci totu$ cu m/na ta.'

0 Ce sarcini se !e$e%ă9 3arcini$e !e rutină* munci com$eteJinte%ra$e* $ucruri ecare a$#ii $e fac mai bine sau mai ieftin.

0 C/n! !e$e%a#i o sarcină* e$ica#i re&u$tate$e e care $e a)teta#i. Dia#i untermen !e eecu#ie. In"esti#i tim ,n e$ica#ii$e remer%ătoare rocesu$ui. Acceta#inumai sarcini$e care au fost ,n!e$inite ,n tota$itate.

0 Una !in bariere$e ce$e mai mari ,n %estionarea eficientă a timu$ este am/narea.Oamenii am/nă să facă un $ucru entru că( nu0$ %ăsesc interesant* ,$ consi!eră rea !ifici$*nu )tiu !e un!e să ,nceaă. O mo!a$itate !e a re&o$"a această rob$emă este !e a "ă uita e $ista cu acti"ită#i$e &i$nice ?H to !o $istH5 )i a ,ncee cu cea mai !ifici$ă.

;.>. Ro$u$ !e InstructorC/te"a in!ica#ii uti$e(Q Oamenii ,n"a#ă numai !acă "or să ,n"e#e.Q 8n"a#ă ce$ mai bine eers/n! )i !iscut/n! !esre ce$e ,n"ă#ate.


39/50

Q 8n"a#ă ce$ mai bine ,ntr0un c$imat informa$ )i !estins. Q Oamenii au ne"oie !e stimu$i noi $a fiecare 1 minute - a)a că !i"ersifica#i

frec"ent meto!e$e !e re!are. Yi 0 MAI ALE3 - oamenii ,n"a#ă $ucruri$e rin reetare - stu!ii$e arată că* !acă o

ersoană au!e ce"a o sin%ură !ată* eistă )anse !e 1[ să )i0$ reamintească un an mai

t/r&iu* !ar !acă ,$ au!e !e = ori* )ansa !e a )i0$ reaminti este !e [.Q Une$e ersoane ,n"a#ă anumite $ucruri mai ree!e !ec/t a$#ii.Q Ne amintim rimu$ $ucru e care ni0$ sune cine"a. Q Ne amintim $ucruri e care

$e reetăm sau recaitu$ăm.Q Ne amintim $ucruri$e neobi)nuite* etraor!inare sau uimitoare. Q Ne amintim $ucruri care au $e%ătură ,ntre e$e.Q Ne amintim u$timu$ $ucru e care ni $0a sus cine"a. +entru !i"ersificarea re!ării* trebuie să ae$ăm $a !iferi#i stimu$i(0 @i&ua$i - ima%ini* !ia%rame* %rafice* ăr#i.0 Au!iti"i - cu"inte* mu&ică* !iscu#ii.0 Emo#iona$i - inc$usi" reac#ii emo#iona$e ca !urere* m/nie etc.

Con!i#ii$e i!ea$e !e re!are inc$u!(0 Q Eciament au!i"i&ua$ coresun&ătorQ O sa$ă suficient !e mareQ Confort - scaune* mese etc.Q Con!i#ii bune !e scrisQ Temeratura camerei !e aro. 1SCQ Aerisire coresun&ătoareQ Cafea )i %ustăriQ Lumină natura$ăQ 3tructura stan!ar! a re!ării(0 Q E$ica#ie

Q 6emonstra#ieQ Eerci#iiQ 8n!rumare )i corectare0 La fiecare etaă* a$oca#i tim suficient entru ,ntrebări )i răsunsuri. 8n $us*

!acă timu$ nu "ă ermite* ru%a#i artician#ii să0)i note&e ,ntrebări$e e care $e mai au* entru a $e !iscuta !uă curs sau ,n etaa !e e"a$uare.

8ncee#i rin a sar%e %ea#aH. 6e eem$u* ,ntreba#i cursan#ii cu ce se ocuă )ice anume seră să ,n"e#e !in curs.

0 @ocea !"s. este instrumentu$ !i!actic ce$ mai imortant(0@orbi#i ca să fi#i au&i#i !e cei !in fun!u$ să$ii !e curs0 3cimba#i tona$itatea "ocii0 @orbi#i cu emfa&ă )i teatra$0 Reeta#i fra&e$e0ceie0 Mo!ifica#i e arcurs "ite&a !iscursu$ui ?ree!e* atunci c/n! "re#i să anima#i

cursan#ii* rar* c/n! "re#i să sub$inia#i o i!ee )i să #ine#i au!itoriu$ ]sub contro$H50E"ita#i manierisme$e ca00 oc

MANAGEMENTUL COMUNICARII_2015

Documents

Transcript of MANAGEMENTUL COMUNICARII_2015