REVOLUŢIE VERSUS EVOLUŢIE ÎN

MANAGEMENTUL ANALIZEI INFORMAŢIILOR

Autor: NIŢU IONEL

MOTTO: „Analistul are trei deziderate: să cunoască totul, să fie crezut şi să exercite o influenţă pozitivă asupra sistemului culegerii şi valorificării informaţiilor.”

(Sherman Kent)

ANALIZA

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

În sens larg, analiza reprezintă unul dintre mecanismele constitutive ale cunoaşterii, desemnând totalitatea activităţilor raţionale care fac posibil orice demers gnoseologic.

Din perspectivă psihologică, analiza poate fi definită drept procesul complex de activităţi intelectuale al cărui rezultat se reflectă într-un conţinut cognitiv nou şi, prin aceasta, relevant (succesiune de operaţii logice de descompunere a întregului în elementele sale, proces care se continuă prin sinteză).

Din perspectivă funcţională, analiza desemnează un demers specializat de cunoaştere, autonom în ansamblul preocupărilor de factură epistemică, recognoscibil în cele mai diverse domenii de activitate (economic, financiar, socio-politic, militar etc.).

Din perspectivă metodologică, analiza include un ansamblu de tehnici şi metode ştiinţifice („analitice”), prin intermediul cărora sunt produse şi evaluate secvenţe/elemente de cunoaştere dintr-un domeniu determinat.

ANALIZA INFORMAŢIILOR

demers specializat de cunoaştere (în cea de-a doua accepţiune a termenului) asupra unei problematici determinate - cea de securitate naţională - în cadrul căruia sunt utilizate, în forme şi modalităţi specifice, metode şi tehnici consacrate, inclusiv de natură „analitică”, în scopul formulării de explicaţii, estimări şi prognoze argumentate, utile în fundamentarea deciziei politice.

INTELLIGENC E

(1) procesul prin care informaţiile importante pentru securitatea naţională sunt solicitate, colectate, analizate şi diseminate factorilor de decizie din stat; (2) produsul rezultat în urma acestui proces, utilizat pentru susţinerea intereselor şi obiectivelor naţionale; (3) forma de organizare pentru desfăşurarea acestui proces, din punct de vedere structural şi al operaţiunilor derulate; (4) protejarea acestui proces şi a informaţiilor obţinute prin activităţi de contrainformaţii.

ARGUMENT

activitatea serviciilor de informaţii s-a adaptat continuu schimbărilor din mediul de securitate, componenta analitică a procesului de intelligence traversând o perioadă de continuă transformare şi adaptare de paradigmă

multiplicarea în progresie geometrică a datelor şi accesul tot mai larg şi în timp real la informaţii au contribuit la consolidarea importanţei analizei de intelligence în procesul de fundamentare a politicilor unui stat

componenta analitică a devenit un element important în obţinerea unui avantaj comparativ în domeniul intelligence, în raport cu alţi „competitori” (servicii de informaţii străine sau structuri private de intelligence);

Managementul procesului de analiză în intelligence-ul contemporan

din perspectivă funcţională, asigurarea rolului de pivot între activitatea de culegere şi procesare a informaţiilor de securitate naţională şi cea de informare a beneficiarilor

din perspectivă metodologică, îmbunătăţirea producţiei de informaţii prin adaptarea permanentă a structurii şi a metodelor de lucru, astfel încât produsul informaţional final să fie obţinut cât mai repede, la un nivel calitativ ridicat şi în termeni de eficienţă (raportul cost - beneficiu)

din perspectivă structurală, coordonarea organizaţională şi acţională destinată definirii atribuţiilor palierelor analitice, stabilirii unor reţele de comunicare/ relaţionare biunivocă între structurile interne şi instituirea unor mecanisme de răspuns eficient

din perspectivă relaţională, dezvoltarea unor mecanisme de relaţionare cu factorii de decizie (având drept scop eficientizarea fluxurilor documentelor de informare), respectiv de cooperare cu parteneri externi, mediile academice şi civice

din perspectivă „cognitivă”, crearea unui mediu organizaţional de stimulare a analizei şi asigurarea unei pregătiri în analiza de intelligence, focalizate pe încercarea de a deschide modelul mental al analistului

NECESITATEA SCHIMBĂRII

Factori exogeni

Factori endogeni

extinderea ariei ameninţărilor şi multiplicarea surselor cu potenţial de risc ridicat;

accentuarea procesului de globalizare (explozia informaţională, extinderea beneficiilor progresului tehnico-ştiinţific, însă a determinat şi globalizarea riscurilor);

caracterul greu predictibil al noilor tipuri de ameninţări asimetrice şi neconvenţionale, comparativ cu ameninţările clasice, centrate în jurul securităţii statale;

schimbările majore în strategiile naţionale de securitate (11 septembrie 2001);

modificările relevante în bugetul instituţiilor.

regulile interne; modalităţile de diviziune a muncii; cultura instituţională; procedurile standard

Factorii endogeni au un rol secundar, activându-se, de regulă, ca urmare a apariţiei unui eveniment „declanşator” în interiorul organizaţiei (de exemplu eşecurile procesului de analiză etc.).

MODELE CONCEPTUALE DE ANALIZĂ A SCHIMBĂRII ÎN DOMENIUL INTELLIGENCE

schimbarea nu poate interveni decât din afara sistemului, deoarece angajaţii serviciilor de informaţii sunt înclinaţi să-şi prezerve propria poziţie în organizaţie şi să acţioneze într-un mediu instituţional familiar, bazat pe pattern-uri de gândire şi proceduri verificate

schimbarea nu poate avea loc în absenţa unui lider puternic care să dezvolte o „viziune” a schimbării şi să înfrângă, din interior, tendinţa birocratică de opoziţie la reformă

instituţiile birocratice pot învăţa proceduri de autoevaluare periodică şi pot crea bazele propriilor transformări, cu condiţia existenţei unor stimuli interni şi externi, cu condiţia să dispună de un lider puternic, de sprijin politic şi expertiză exterioară acestuia

DIHOTOMIA REVOLUŢIE VERSUS EVOLUŢIE ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR

„REVOLUŢIE”

NEAJUNSURI ACTUALE : beneficiarul este separat de proces, iar profesioniştii (ofiţerul informativ-operativ, analistul de operaţiuni, analistul)

separaţi unul faţă de celălalt;

există o discontinuitate între diseminare şi necesităţi;

deşi este folositor pentru descrierea structurilor şi a funcţiilor, servind ca o raţiune convenţională pentru organizarea şi administrarea unei comunităţi de informaţii lărgite, nu descrie funcţionalitatea procesului sau direcţiile de abordare a unor posibile dezvoltări ulterioare

SOLUŢIE PROPUSĂ ─ centrarea activităţii de informaţii pe o ţintă-model concentrică (tip-reţea);

ROLUL DEZIRABIL AL ANALIŞTILOR ÎN ACTIVITATEA DE INTELLIGENCE:(1) să adauge plus-valoare informaţiilor iniţiale prin procesul de analiză; (2) să dispună de capacităţi analitice cel puţin la nivelul celor ale beneficiarilor; (3) să depăşească barierele analizelor tradiţionale (politice, economice etc.) şi să abordeze probleme/fenomene din

perspectivă pluridisciplinară; (4) să se concentreze asupra nevoilor de informare ale beneficiarului de informaţii, respectiv asupra ideilor, nu a

informaţiilor prelucrate.

TEZĂ ─ remodelarea completă a componentei analitice a intelligence –ului

PREMISĂ ─ ciclul tradiţional al activităţii de informaţii trebuie remodelat pentru ca modelul de analiză a informaţiilor să răspundă schimbărilor rapide ale mediului de securitate şi, pe acest fond, necesităţilor de informare ale beneficiarilor

DIHOTOMIA REVOLUŢIE VERSUS EVOLUŢIE ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR

„EVOLUŢIE”

SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ANALIZEI DE INTELLIGENCE

accentul tot mai mare acordat „agendei politice” a beneficiarilor ─ abundenţa informaţiilor face imposibil ca factorii decizionali să-şi sintetizeze şi analizeze, în mod individual, totalitatea informaţiilor disponibile relevante, fapt pentru care accesul direct la informaţii neprelucrate nu ar eficientiza munca acestora, ci din contră ar produce blocaj

 diversificarea surselor şi mediilor de acţiune pentru identificarea şi prevenirea noilor riscuri de securitate (criminalitate electronică) şi furnizarea unui răspuns adecvat la modificările apărute în mediul de securitate ─ nu este necesară modificarea structurii serviciilor de informaţii, cât identificarea celor mai bune mijloace de racordare a capacităţilor existente la noile priorităţi informative pe care structurile abilitate trebuie să le aibă în vedere pentru realizarea securităţii naţionale

dezvoltarea capacităţilor de analiză şi de coordonare inter-profile, la nivel tactic şi strategic, respectiv dezvoltarea unor instrumente analitice moderne care să sprijine procesul de fundamentare a deciziilor ─ problema principală nu este necesitatea implementării unor noi metode şi tehnici de analiză, ci oportunitatea şi modalităţile de utilizare a aparatului metodologic existent în varii situaţii.

TEZĂ ─ îmbunătăţirea continuă a instrumentelor de analiză

PREMISĂ ─ schimbarea a reprezentat o caracteristică permanentă a acţiunilor serviciilor de informaţii de îmbunătăţire a componentei analitice iar aşa-zisele modele de transformare a procesului de analiză, nu sunt decât „adevărata imagine” a procesului aflat în curs de desfăşurare

Optimizarea procesului de analiză a informaţiilor prin implementarea unor metode şi tehnici utilizate de structuri private de intelligence

componenta analitică a activităţii de informaţii, ar putea prelua din experienţa intelligence-ului privat unele instrumente specifice domeniului : benchmarking, reengineering, management strategic şi al riscului, intelligence competitiv etc.

translaţia unor concepte din zona serviciilor de informaţii şi managementul acţiunilor militare în zona economică a fost facilitată de creşterea competitivităţii în mediul de securitate, a ratei inovaţiei tehnologice şi a gradului de acces global la resurse, bunuri şi servicii

hj

• un proces continuu de îmbunătăţire a mijloacelor şi metodelor ştiinţifice utilizate efectiv în activitatea structurilor analitice din intelligence

• eficientizarea schimbului de expertiză în interiorul instituţiei• racordarea la mediul de analiză academic

BENCHMARKING(demersul unei companii / organizaţii de a căuta cele mai bune metode care

conduc la performanţă superioară)

• renunţarea la abordarea ciclică a activităţii de informaţii (necesităţi, planificare, culegere, procesare, analiză şi formularea răspunsului, diseminare, apoi întoarcerea la necesităţi) şi adoptării unei noi paradigme a activităţii de informaţii, înţeleasă ca proces având o “ţintă-model”

REENGINEERING(maximizarea eficienţei unei organizaţii)

• determinarea modificărilor din mediului de securitate, prin: monitorizarea acţiunilor competitorilor statali sau a actorilor non-statali care ar putea afecta interesele de securitate naţională, identificarea intenţiilor şi capabilităţilor acestora

• previzionarea pe termen mediu şi lung a setului de strategii şi a capabilităţilor necesare pentru contracararea factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale

INTELLIGENCE COMPETITIV(monitorizarea acţiunilor şi produselor companiilor competitoare în vederea obţinerii sau menţinerii avantajului

competitiv)

Optimizarea procesului de analiză a informaţiilor prin implementarea unor metode şi tehnici utilizate de structuri private de intelligence