Management FIMIT anul 4
-
Upload
sandusarev -
Category
Documents
-
view
9 -
download
0
description
Transcript of Management FIMIT anul 4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN CONSTRUCȚIA DE MAȘINI
Catedra Design Industrial și de Produs
Lucrare de an la management
A realizat: st. DI-111 Ignat Mihai
A verificat: Balaban Rodica
Chișinău, 2014
Cuprins
1.Determinarea numărului utilajului de bază în producerea în flux (linii în flux de un
articol şi multiarticol)………………………………………………………………2
2.Determinarea numărului de lucrători ai secţiei mecanice ……………….…..…...…4
3.Determinarea consumului de material……………………………………………....6
4.Determinarea consumului cu privire la remunerarea muncii.......................................8
5.Determinarea consumului de energie electrică............................................................10
6.Calcularea costului de producţie pe unitate de produs.................................................11
Bibliografie......................................................................................................................12
Varianta 12
1. Determinarea numărului utilajului de bază în producerea în flux (linii în flux de un articol şi multiarticol)
Pentru linia în flux de un articol, tactul liniei se calculează după formula:
τ=60 ∙F r
N
unde: F r- fondul real de timp al liniei în flux. Pentru fondul real al maşinei universale este: Fr=2040h.N- programa de producere a pieselor cu evidenţa necesităţii în articole de
asamblare, pentru livrarea articolelor pe piaţă şi piese de schimb.
τ=60 ∙2040
6 1000=2 min
k î . op=τ
tbucmed
= 23 , 6
=0,5
t bucmed=3 ,25+3 , 3+3,25+3,2+3,15+3,10+3,05+6,50
8=3,6 min
Determinăm numărul teoretic al utilajului pentru fiecare operaţie:
C pi' =
t buci
τ
Valoarea primită se rotunjeşte pînă la un număr întreg în direcţia majorării. Acesta va fi Cpi – numărul primit al maşinilor – unelte.
C p 005' =3 ,2
2=1,6 ≈ 2
C p 010' =3 ,3
2=1 , 65≈ 2
C p 015' =3 ,25
2=1 , 65 ≈2
C p 020' =3,2
2=1,6 ≈ 2
C p 025' =3,15
2=1,5 ≈ 2
C p 030' =3,10
2=1,5 5≈ 2
C p 035' =3,05
2=1,52 ≈ 2
C p 040' =6,50
2=3,25≈ 2
Determinăm coeficientul de încărcare al utilajului pentru fiecare operaţie
k i. o .=C pi
'
C pi
k 1.o .=1,62
2=0,8
k 2.o .=1,59
2=0 ,825
k 3.o .=1,57
2=0 ,825
k 4.o .=3,24
=0,8
k 5.o .=1,54
2=0,7 5
k 6.o .=1,51
2=0,7 7 5
k 7.o .=1,49
2=0,7 6
k 8.o .=1,46
2=0 , 812
Regimuri de aşchiere alem aşinilor – unelte
Tabelul 1
Nr.crt.
Denumirea şi modelul m.u.
Gabaritele şi greutateaNumărul de m.u.
Suprafaţa ocupată de m.u.
L B H Gde o m.u.
de toate m.u.
1 2 3 4 5 6 7 8 91 Debitarea 2
2Strung de degroşare
1K622812 1166 1324 2200 2 3,79 7,58
3Frezarea unei suprafeţe
6H812
4 Filetarea 2
5Frezarea canalului de
pană 6A542
6Burghierea (centruirea)
2
7Burghierea unei găuri
2A1352
8 Rectificare 2
Concluzie: În urma studiului şi calcului efectuat, comparînd valorile primite ale coeficienţilor de încărcare cu cei admisibili, am stabilit că nu toţi corespund normelor, pentru producţia de masă aceştia nu trebuie să fie mai mici de 0,8, iar în cazurile 5,6 şi 7 acestea sunt mai mici decît norma stabilită. Cu cît valoarea coeficientului este mai aproape de 1, cu atît este mai utilizat utilajul. Aşa deci putem spune, că utilajul ne se utilizează la maxim.
2. Determinarea numărului de lucrători ai secţiei mecanice şi de asamblare
Numărul operatorilor este determinat de construcţia liniei însăşi. (Calculul se efectuează de Institutul de Proiectare, ce execută elaborarea liniei în flux).
Dacă linia în flux este alcătuită din m.u. de acelaşi tip şi este posibilitate pentru deservirea multiplă a m.u., atunci la calculul aproximativ numărul muncitorilor de producere pentru operaţia separată se determină după formula următoare:
Pc i=
Cpi
kd .m. j
,
unde: Cpi – numărul primit de m.u. la operaţia separată;kd.m.j – coeficientul deservirii multiple a m.u. [1], p. 152, [2], p. 131-135.
Pc1=2
1=2
Pc2=2
1=2
Pc3=2
1=2
Pc4=2
1=2
Pc5=2
1=2
Pc6=2
1=2
Pc7=2
1=2
Pc8=4
1=4
Numărul definitiv al muncitorilor de producere se precizează după elaborarea planului de amplasare a utilajului şi construirea ciclogramelor de deservire multiplă a m.u.
Numărul lucrătorilor pe linie se determină prin sumarea numărului lucrătorilor la operaţiile separate:
Pl=∑i=1
n
P ci,
unde: n – numărul de operaţii pentru producerea articolului.
Pl=2+2+2+4+2+2+2+2=18 lucrători
Numărul muncitorilor auxiliari pentru secţiile mecanice reprezintă 35-50 % din Pl:
Pl /a=50 % ∙ Pl
100 %=50 % ∙18
100 %=9 lucrători
Numărul lucrătorilor tehnici şi inginerilor pentru secţiile mecanice reprezintă 11-13 % din Pl:
Pl /ti=12 % ∙ Pl
100 %=12 % ∙18
100 %=2,16≈ 3lucrători
Numărul personalului inferior de deservire reprezintă 2-3 % din Pl:
Pl /pi=3 % ∙ Pl
100 %=3 % ∙18
100 %=0,54 ≈ 1lucrător
Numărul funcţionarilor împreună cu numărul lucrătorilor tehnici şi a inginerilor pentru secţiile mecanice reprezintă 15-18 % din Pl:
Pl /t=18 % ∙ Pl
100 %=18 % ∙18
100 %=3,24 ≈ 4 lucrători
Pl / f=Pl /t−Pl /ti=3−2=1 lucrător
3. Determinarea consumului de material
Conform desenelor tehnice şi a fişei tehnologice elaborate pentru piesa proiectată, generalizăm în formă tabelară specificarea materialelor de bază, normele lor de consum pentru o unitate de produs şi preţul de cost pentru fiecare tip de material. Preţul de cost
reflectă preţul de achiziţie a materialului de bază plus costul de transportare a acestui material pînă la intrarea în procesul de producere.
Consumurile pentru materialele de bază se determină pe calea înmulţirii masei semifabricatului (turnat, ştanţat) la preţul planificat pe unitate şi excluderea din această sumă a preţului deşeurilor (acest preţ se obţine prin înmulţirea masei deşeurilor cu preţul stabilit pentru deşeurile materialului dat).
Preţul la materialele de bază se iau din datele uzinei după ultimele cumpărări ale materialului dat sau din listele preţurilor firmelor cunoscute, care realizează materialul dat în zona unde e amplasată uzina.
Preţurile la semifabricatele turnate, ştanţate şi la alte semifabricate, primite la uzină, trebuie să includă preţul de procurare a materialului sau preţul conform listelor de preţ şi cheltuielile ce ţin de producere. În preţul materialelor se iau în calcul ţi cheltuielile legate de aprovizionarea acestora.
Determinarea costului operaţiilor de transportare (Ctr) a materialelor în cazul cînd nu deţinem această informaţie se va evalua ca 10-15% de la preţul de achiziţie a materialului.
CM=C tr ∙Q s/ f ∙ PM−Q d ∙ Pd ,
unde: Ctr – costul operaţiei de transportare, lei;Qs/f, Qd – masa semifabricatului şi a deşeurilor (aşchiilor) pe unitate de produs,
kg;PM, Pd – preţul materiei prime şi a deşeurilor (aşchiilor) pe unitate de produs, lei.
În cazul cînd costul operaţiilor de transportare (Ctr) nu se cunoaşte, acesta se va evalua ca 10-15 % de la preţul de achiziţie a materialului.
C tr=10−15 % ∙PM
Deoarece, materialul utilizat la producerea unităţii de produs este aluminiul, aflăm preţul de piaţă al fierului pentru un kilogram.
PM=8 lei/kg
C tr=0,1 ∙8leikg
=0,8leikg
Pentru operaţia de forjare masa semifabricatului se calculează după relaţia:Qs / f=mp+20 % ∙ mp
m p=5,5 kg .
Qs / f=5,5 kg+20 % ∙ 5,5 kg=5,5+0,2 ∙5,5=6,6 kg
Masa deşeurilor se calculează după formula:
Qd=Qs / f−mp ,
Qd=6,6−5,5=1,1 kg
Pd=2 lei
CM=0,8∙6,6 ∙8−1,1 ∙ 2=¿40,04 lei
4. Determinarea consumului cu privire la remunerarea muncii
Pentru muncitorii salariaţi în acord fondul anual direct (tarifar) de remunerare se calculează după formula
Star .=Ptot . ∙ N
unde: Ptot – tariful total pentru fabricarea unei piese;N – programul anual de producere a piesei, bucăţi.
Ptot=∑i=1
m
Pi
Pi=t buci ∙ Cci
60
tbuci – timpul de prelucrare la fiecare operaţie;t buci=3 , 25+3 ,30+3 ,25+3,20+3,15+3,10+3,05+6,50=28,8 min
Cci – salariul tarifar în dependenţă de categoria muncitorului.Coeficientul tarifar pe categorii:
I – 1,0II – 1,26III – 1,59IV – 1,81V – 2,07VI – 2,16
C ci=k t ∙ Sh
Sh=15lei
Pentru categoria IV:C ci=1,81 ∙15=27,15 lei/h
Pi=28,8 ∙27,15
60=13,03lei
Salariul de bază se determină după relaţia:
Sbaz=Pi+Sspor
unde: Sspor – sporul la fondul de remunerare directăSporul la fondul de remunerare directă (Sspor), orientativ se stabileşte în valoare de
la 20 pînă la 25 % din salariul tarifar.
Sspor=20−25 % ∙ Pi=0,2 ∙ 13,03=2,6 lei
Sbaz=Pi+Sspor=13,03+2 ,6=15,63 lei
Fondul anual total de retribuire a muncitorilor de bază alcătuieşte suma fondului de bază şi a celui suplimentar de salariu:
Stot=Sbaz+Ssupl
Salariul suplimentar (Ssupl) se planifică în mărime de 0-15 % la salariul de bază.
Ssupl=0−15 % ∙ Sbaz=0,15 ∙ 15,63=2,18 lei
Stot=Sbaz+Ssupl=15,63+2,18=17,81 lei
Contribuţia la asigurare alcătuieşte 28,5 % din fondul total de salariu.
Salariul mediu lunar al muncitorilor de bază se determină după formula:
Sm. lun=S tot .
12∑ W c
,
unde, 12 numărul lunilor într-un an;
∑i=1
n
W c- numărul total de muncitori calculaţi.
W c=F rmu
∙N mupi∙ ko .mui
F rm∙ kdm
=2040 ∙18 ∙ 0,771860 ∙1,1
=24
Frm – fondul annual real de timp a lucrului unui muncitor, ore;Nmu.p – numărul maşinilor – unelte primate;Kdm – coeficientul deservirii multiple (se allege de la 1,1 pînă la 1,3).
Sm. lun.=17,8112 ∙24
=0,06
Smed .lun.=0,06 ∙ 61000=3360 lei
5. Determinarea consumului de energie electrică
Cheltuielile de energie se determină după relaţia:
C en=N e ∙ Prkwh
Necesarul de energie pentru forţa motrice a diferitelor maşini şi instalaţii se determină cu ajutorul relaţiei:
N e=∑i=1
n
Pi ∙T f ∙ K i ∙ K c
unde: Kc – coeficientul cererii (se ia în limitele 0,4...0,45), Kc=0,42
Ki – coeficientul mediu de încărcare a utilajului tehnologic;
K i=0,8+0 ,825+0 , 825+0,8+0,7 5+0,7 7 5+0,7 6+0 ,812
8=0,77
∑i=1
n
Pi - puterea motoarelor instalate pe maşini, kWt;
∑i=1
n
Pi=8 ∙10=80
Tf – timpul de funcţionare al unui utilaj pe perioada de calcul a necesarului de
energie electrică, ore.
T f =2040 h
N e=80 ∙ 2040 ∙0,77 ∙ 0,42=52778,88 kwh
C en=52778,88 ∙ 1,73=91307 lei
C enu=9130761000
=1,4 9( peunitate de produs)
6. Determinarea consumului indirecte pe perioada de consum.Calcularea costului de producţie pe unitate de produs.
Consumurile indirecte de producţie se iau în raport procentual de la salariul de bază al muncitorilor de bază.
Total consumuri directe:Cd=C M+Cenu+C tot
Cd=40,04+1,4 9+17,81=59,34 lei
Consumurile indirecte de producţie, pentru producerea în masă reprezintă 300% din salariul de bază.
C ind=300 % ∙ Sbaz
C ind=3 ∙15,63=46,89 lei
Amortizarea utilajului:
Amut=(8−10%) ∙ Cut
Cheltuielile privind utilajul, Cut – 15000:
Amut=0,09 ∙150000=13500 lei
Amortizarea pe unitate de produs:
Amutunit=
Amut
N= 13500
6 1000=0,2 2
Total costul de producţie – secţie:
C tot . p . s.=Cd+C ind+ Amutunit
C tot . p . s.=59,34+4 6,89+0,2 2=164,63 lei
Cheltuieli generale ale uzinei:
Cgenuzina=(85−100 %) ∙ Sbaz
Cgenuzina=0,85 ∙15,63=13,2 lei
Amortizarea clădirii:
Amut=(2−4 %)∙ C clădirii
Sbazclăd=Cptot
∙ (12−15 m2 )=18∙ 14=252 lei
Cptot – numărul de utilaje 18
C clădirii=Sbazclăd∙ Pr=252∙
600lei
m2=151200 lei
Amut=(2−4% ) ∙ C clădirii=0,02∙ 151200=3024 lei
Amortizarea clădirii pe unitate:
Amut clădirii=
Amut
N= 3024
61000=0,0 4
Total costul de producţie – uzină: C tot .uzina=C tot . p . s .+Cgenuzina
+ Amutclădirii
C tot .uzina=164,63+13,2+0,0 4=177,87 lei
Calcularea costului de producţie pe unitate de produs
Rezultatele obţinute se introduc în tabelul 1.2. Astfel trebuie sa se facă o analiza tehnico – economică a datelor din tabel.
Preţul pe unitatea de produs se calculează în felul următor: costul de producţie plus profitul. În condiţiile economiei de piaţă mărimea profitului depinde de cererea şi oferta pe piaţă a produsului dat. În scopuri didactice mărimea profitului poate fi stabilită arbitrar după coordonarea cu consultantul tezei de licenţă.
Tabelul 1.2.Determinarea costului de producţie pe unitatea de produs, în lei
Nr. d/o
Devizul de cheltuieli După proiectDupă tehnologia de
bază1. Materialele de bază şi semifabricate 40,04 2562560
2. Energia tehnologică 1,49 90880
3.Remunerarea muncitorilor de bază (de bază şi suplimentul cu CAS-urile)
17,81 1070080
I. Total consumuri directe 59,34 37235204. Consumuri indirecte de producţie 46,89 27916805. Amortizarea utilajului (8-10%) 0,22 13440II. Total costul de producţie-secţie 164,63 65286406. Consumuri generale ale uzinei 13,2 7936007. Amortizarea clădirii (2-4%) 0,05 3200
III. Total costul de producţie-uzină 177,87 73254408. Alte consumuri 4,84 309760
IV. Total costul de producţie-complet 119,3 76352009. Profitul operaţional 31,5 2016000V. Preţul fixat de întreprindere 150,8 965120010. TVA 31,48 2014720
VI.Preţul cu ridicata fixat de întreprindere
182,28 11665920
Bibliografie1.Егоров М.Е., Основы проектирования машиностроительных заводов. – М.
Высшая школа. – 1969. -480с.2.Мельников Г. Н., Вороненко В.П. Проектирование менаносборочных цехов.
Учебник для студентов машиностроительных специальностей вузов / Под ред. А.М. Дальского – М. Машиностроение, 1990, -352 с.