MANAGEMENT EDUCATIONAL anul III sem.2Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

1. Managementul si conducerea sunt doua concepte care exprima acelasi continut ideatic; F

2. Managementul, lideritatea si gestiunea sunt concepte distincte unul de altul; A

3. Unul din obiectivele principale ale managementului este controlul si orientarea actiunilor organizatiilor sociale; A

4. Managementul este o aspiratie la un rang social inalt; F

5. Astazi managementul este o profesiune si o ocupatie complexa si plina de responsabilitate; A

6. Managerii de „varf” sunt total responsabili in fata propriei lor constiinte; F

7. Managerii de „profesie” sunt obligati sa actioneze eficient si performant in conditiile complexitatii si incertitudinii; A

8. Constituie o obligatie esentiala a tuturor managerilor, a lua decizii cu privire la activitatea si viata actuala si de perspectiva a oamenilor; A

9. Au managerii obligatii fata de asigurarea produselor, bunurilor sau serviciilor oferite clientilor? A

10. Sunt managerii responsabili fata de asigurarea calitatii produselor, bunurilor sau serviciilor oferite clientilor? A

11. Calitatea si competitivitatea ofertei sunt responsabilitati ale managerilor oricarui tip de organizatie sociala; A

12. Este responsabil managerul unei organizatii de calitatea si competitivitatea ofertei acesteia? A

13. Managementul este o stiinta a generalului, a ceea ce este comun, a repetabilului, legilor organizatiilor sociale; F

14. Managementul este o stiinta a singularului, irepetabilului, a unicului in concretetea si diversitatea sa; A

15. Este posibil un „model” managerial universal, valabil pentru toate situatiile, locurile si pentru toti oamenii? F

16. Intelegerea limitelor puterii oficiale si ale utilizarii posibile a acesteia sunt solicitate de realitatile specifice organizatiilor si unitatilor educative? A

17. Managerii formali, cu pregatire manageriala comuna sunt indreptatiti, in cea mai mare masura, sa conduca unitati si instituii de invatamant si educatie? F

18. Organizatiile educationale sunt organizatii de mentenanta, avand ca misiune formarea si socializarea oamenilor, in masura sa indeplineasca roluri si functii specifice in alte tipuri de organizatii si in societate; A

19. Managementul general se regaseste si in domeniul educatiei si invatamantului, cu toate elementele, dimensiunile si functiile sale; A

20. Elaborarea ghidurilor si materialelor ajutatoare procesului de instruire si educare reprezinta un element constitutiv al managementului sistemului de invatamant; A

21. In seria de optiuni si decizii fundamentale din managementul de sistem educational se inscrie reperarea problemelor critice pe care la pune dezvoltarea potentialului uman; A

22. Relatiile dintre exigentele economice, calificarile, structura si dinamica fortei de munca constituie factori sociali si individuali ai dezvoltarii educatiei si invatamantului; A

23. Reglarea pe parcurs a sistemului si procesului de invatamant reclama elaborarea de studii de diagnoza si prognoze educationale; A

24. La nivelul unitatilor de invatamant, asigurarea reglarii si autoreglarii activitatii unitatii in ansamblul sau revine membrilor corpului profesoral; F

25. Planificarea si organizarea activitatii la nivelul unei unitati scolare este una din atributiile exprese ale profesorilor de specialitate si dirigintilor dintr-o scoala; F

26. In orice scoala managerii de „prima linie” sunt directorii adjuncti si managerii serviciilor administrative; F

27. Una din conditiile eficientei realizarii functiilor manageriale primare in clasele de elevi, o constituie asigurarea unei comunicatii „de sus in jos”; F

28. Ca profesionist calificat care indeplineste roluri multiple de pe pozitii diferite, educatorul este „o suma de roluri” compartimentate; F

29. Educatorul, ca personalitate, dincolo de rolurile sale, dispune de abilitati de

interpretare in modalitati specifice a acestor roluri in conformitate cu propria personalitate; A

30. Intre sarcinile si responsabilitatile unui manager din domeniul educatiei si invatamantului se regaseste si cea a evaluarii didactice; A

31. Managerul unei unitati de invatamant (organizatii scolare) este singurul responsabil de calitatea procesului de invatamant; F

32. Planificarea eficienta a timpului este atributul exclusiv al managerului unitatii scolare; F

33. Managementul clasei de elevi este o ştiinţă independentă. F

34. Managementul clasei de elevi are acelaşi conţinut ca şi didactica specialităţii. F

35.. Managementul clasei este un domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei. A

36. Managementul clasei de elevi are în vedere asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a procesului de predare învăţare; A

37. Un management al clasei de calitate previne conflictele şi crizele educaţionale; A

38. Managementul clasei de elevi stabileşte relaţii de cooperare cu elevii, părinţii şi alţi factori interesaţi ai societăţii. A

39. Structura ergonomică a clasei de elevi se ocupă de conţinutul învăţământului. F

40. Aşezarea mobilierului în sala de clasă nu influenţează sănătatea elevilor. F

41. Vizibilitatea nu are legătură cu dimensiunea ergonomică a clasei de elevi. F42. Amenajarea sălii de clasă face parte din dimensiunea ergonomică a clasei de elevi. A

43. Dimensiunea psihologică a managementului clasei are la bază cunoaşterea şi respectarea particularităţilor individuale ale elevilor. A

44. Capacitatea de muncă nominală reprezintă totalitatea resurselor elevului care alcătuiesc potenţialul maxim de efort al acestuia. A

45. Capacitatea funcţională de muncă a elevului reprezintă efortul maxim pe care îl poate depune elevul. F

46. Capacitatea de învăţare a elevului este determinată de nivelul de dezvoltare pihoeducaţională a acestuia, care face posibilă abordarea cu succes a unor sarcini de învăţare. A

47. Componenta motivaţională corelată cu atenţia şi interesul elevului în timpul procesului de învăţare reprezintă o condiţie pentru stabilirea capacităţii de învăţare. A

48. Resursele intelectuale ale elevului nu determină capacitatea de învăţare a acestuia. F

49. Voinţa este un element care influenţează educaţia morală a elevului. A

50. Sarcina cadrului didactic este de a stimula iniţiativa elevilor. A

51. Evaluarea eronată a eforturilor elevilor nu influenţează negativ dezvoltarea voinţei acestora. F

52. Între membrii clasei de elevi există diverse tipuri de interacţiuni şi relaţii comune determinate. A

53. În clasa de elevi sunt obiective şi scopuri comune dacă sunt conştientizate de toţi membrii grupului. A

54. Clasa de elevi nu are norme proprii, care se respectă de membrii grupului. F

55. Normele explicite sunt norme cunoscute, clar exprimate pentru elevi. A

56. Normele implicite sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului de elevi. A

57. Normele implicite se construiesc în afara grupului de elevi. F

58. Profesorul nu se raportează la normele implicite ale clasei de elevi. F

59. Impunerea normelor explicite creează o atmosferă corespunzătoare în cadrul clasei de elevi. F

60. Normele constituite în clasa de elevi pot fi în contradicţie cu normele şcolare. F

61. Independenţa atitudinală şi de intervenţie a cadrului didactic în situaţii de criză este dependentă de capacităţile inovatoare ale acestuia. A

62. Criza educaţională este determinată de un eveniment sau de un complex de elemente care pun în pericol funcţionarea organizaţiei. A

63. Nonintervenţiile sau intervenţiile stângace ale profesorului nu influenţează extensia crizei. F

64. Criza educaţională trebuie recunoscută în momente limită, când se află în cel mai înalt grad deintensitate. F

65. Criza educaţională intervine numai între elevi. F

66. Orice reformă trebuie să înceapă cu reformarea profesorilor. A

67. Eşecul profesorului este o problemă de personalitate. A

MULTIPLE CHOICE1.Realizarea obiectivelor manageriale implica punerea in aplicare a urmatoarelor principii generale:a) eficacitate;b) rationalitate;c) dinamism;d) imaginatie creatoare 1 a+d 2 a+b+c+d 3 b+c 4 a+b+c

2. Ca proces, managementul este format din:a) activitati sistematice realizate;b) seturi de activitati distincte;c) seturi de activitati distincte in curs de desfasurare si in corelatie una cu alta;1 b2 a+b3 b+c4 c

3. Ca activitate sistematica managementul consta din:a) organizarea muncii;b) stimularea si motivarea angajatilor;c) introducerea ordinii in desfasurarea si conducerea activitatilor.1 a+b+c2 a3 b4 c

4. Conceptul de „context managerial”, implica recunoasterea faptului ca:a) managementul actioneaza autoritar;b) managerul practica un stil democratic de conducere;c) managementul actioneaza intr-un sistem.1 a+c2 c3 a+b

4 a

5. Contextul intern al managementului este constituit din:a) infrastructura unitatii;b) resursele umane;c) ansamblul conditiilor si comportamentelor proprii ale organizatiei.1 c2 a3 b+c4 a+b

6. Conditiile proprii ale unei organizatii sunt:a) fizice;b) materiale;c) financiare;d) umane.1 a+d2 a+b+c+d3 a+c+d4 b

7.Contextul extern al managementului reprezinta:a) mediul extern al organizatiei;b) contractele de productie;c) misiunea organizatiei.1 b+c2 a3 a+b+c4 b

8. Domeniile constitutive ale contextului extern al managementului sunt urmatoarele arii de realitati economico-sociale fundamentale:a) vecinatatea;b) competitorii;c) conditiile economice;d) procesele politice.1 b+c+d2 a3 a+b4 a+b+c+d

9. Realitatile specifice ale organizatiilor intemeiate pe cunoastere solicita din partea managerilor si echipelor manageriale noi:a) cunostinte;b) competente;c) comportamente.1 b2 a+c

3 a+b+c4 a+b

10. Noile cunostinte ce trebuiesc asimilate de catre managerii din institutiile educationale privesc:a) modurile de interactiune umana;b) competente;c) creativitate;d) devotament.1 b+d2 a+c3 b+c4 d

11.Ca orice sistem, scoala constituie o unitate:a) comuna;b) definita;c) distincta de mediul sau de existenta.1 a2 a+c3 b+c4 b

12.Scoala este un sistem deschis, respectiv, un sistem care implica:a) organizare interna solida;b) actiuni libere si spontane;c) schimburi permanente si reciproce cu mediul in care actioneaza.1 a+b+c2 c3 b4 a+b

13.In cazul scolii intrarile (inputuri), adica elementele care urmeaza a fi transformate sunt:a) infrastructura;b) elevii;c) studentii;d) alte categorii de educati.1 a+c+d2 a+b3 d4 b+c+d

14. In scoala tot statut de input, insa cu rol transformator, il au si:a) educatorii;b) conditiile materiale de invatare;c) administratorii;

d) managerii.1 d2 a+b3 a+c+d4 b+c

15. Ca univers uman si social complex, format dintr-un ansamblu de perceptii, atitudini, asteptari, motivatii, credinte, scoala necesita:a) coordonare;b) dialog si tensiuni;c) armonizare;d) un management performant.1 a+b+c+d2 a+c+d3 b+a4 b

16. Lumea scolii este o lume fascinanta a:a) muncii entuziaste;b) descoperirii;c) creatiei;d) imprevizibilitatii.1 b+c+d2 d3 a+b4 b

17. Realitatile dominante din viata unei scoli sunt (ar trebui sa fie):a) munca individuala intensa;b) gandire colectiva divergenta;c) concurenta;d) climat favorabil creatiei si gandirii imaginative.1 c2 a+b+c+d3 a4 a+d

18. Managementul educational se diferentiaza de managementul general prin:a) natura specifica a educatiei si invatamantului;b) entuziasm si devotiune;c) stimularea subiectivitatii profesorilor si elevilor.1 a+c2 a+b3 a4 c

19. Intre modelele manageriale educationale alternative pot fi situate:a) modelul de tip „afacere”

b) modelul „anarhiei organizate”;c) modelul „cibernetic”.1 c2 a3 a+b+c4 a+c

20. In mod practic modelul managerial de tip cibernetic presupune:a) urmarire riguroasa a activitatii;b) colegialitate;c) consens.1 a+b+c2 a+c3 a+b4 b+c

21. Intrucat in invatamant obiectivele activitatilor sunt mobile si constant schimbatoare, esentiala pentru practicarea eficienta a oricarui model este:a) respectarea stricta a normelor;b) comunicarea;c) controlul riguros al indeplinirii obligatiilor.1 b2 a+b+c3 c4 a+c

22. Pentru ca managerii sa fie capabili de monitorizarea si depasirea disfunctiilor ce apar in viata si activitatea oricarei unitati de invatamant, trebuie esential, sa fie:a) persoane autoritare;b) manageri permisivi;c) lideri „transformationali”;d) lideri „facilitatori”.1 d2 a+b3 a+b+c+d4 c+d

23. Realizarea misiunii generale a managementului educational reclama elaborarea sistematica a ansamblului de probleme de:a) conceptie;b) organizare;c) coordonare;d) evaluare.1 b+c2 a+d3 a+b+c+d4 a+b+d

24. Intre elementele de baza ale managementului sistemului educational se situeaza:a) determinarea necesitatilor si a ofertei de cereri in materie de educatie;b) stabilirea optiunilor si prioritatilor privind cultivarea resurselor umane;c) elaborarea documentelor de politica a educatiei.1 c+d2 a+b+c3 a+b4 d

25. Managementul educational se refera la:a) managementul sistemului;b) managementul unitatilor educationale;c) managementul formatiilor de studiu, a proceselor si activitatilor educationale.1 a+c2 c3 a+b4 a+b+c

26. In sistemul ierarhic specific organizatiilor scolare managerii de „prima linie” sunt:a) educatoarele;b) invatatorii;c) institutorii;d) profesorii.1 b+c2 d3 a+b+c+d4 a

27. Conditiile generale ale realizarii eficiente a activitatilor si functiilor manageriale educationale primare sunt:a) comunicare clara a exigentelor;b) planificarea activitatilor;c) respectarea regulamentelor;d) organizarea si desfasurarea ordonata a activitatilor didactice.1 c2 a+b+d 3 b+c4 d

28. Axul referential al calitatii invatamantului il reprezinta:a) producatorul calitatii;b) piata fortei de munca;c) „beneficiarul”;d) „consumatorul”.1 a+b+c+d2 c+d3 a+d

4 b+c

29. Structural, sistemul calitatii unei unitati de invatamant cuprinde:a) strategia;b) politica;c) programele calitatii.1 c2 b+c3 b4 a+b+c

30. Potrivit prevederilor legale in vigoare in tara noastra evaluarea interna a calitatii se realizeaza de:a) managerul unitatii;b) comisiile pentru asigurarea calitatii;c) organisme terte.1 c2 a+b+c3 a+c4 b

31. Evaluarea externa a calitatii in sistemul national de invatamant se realizeaza de catre:a) Ministerul Educatiei si Cercetarii stiintifice;b) ARACIS;c) ARACIP;d) alte agentii de evaluare a calitatii invatamantului.1. d2. a+b3. b+c4. c+d

32. Intr-o clasificare cvasigeneral acceptata principalele functii manageriale sunt:a) planificareab) organizareac) asigurarea personaluluid) coordonareae) monitorizareaf) controlul si evaluarea1 a+b+d+f2 c+e3 a+b+c+d+e+f4 d+f

33. Rolurile manageriale ca seturi de comportamente coordonate sunt:a) roluri interpersonale;b) roluri informationale sauc) roluri decizionale;1 a+c

2 c3 a+b+c4 a

34. Din categoria rolurilor manageriale interpersonale fac parte:a) rolul figurativ;b) rolul de legatura;c) rolul de lider;d) rolul de purtator de cuvant;1 b+c2 a+b3 a4 a+b+c

35. Rolurile informationale ale managerului ca centru informational al unitatii sunt:a) rolul de monitor;b) rolul de diseminator;c) rolul de purtator de cuvant;d) rolul de lider;1 d2 a+b+c3 a+c4 b

36. Seria de roluri decizionale cuprinde:a) rolul de antreprenor;b) rolul de manuitor al disfunctiilor organizationale;c) rolul de alocator de resurse;d) rolul de negociator;1 b2 c3 a+c4 a+b+c+d

37. In functie de tipurile si de varietatea sarcinilor pe care trebuie sa le realizeze, in organizatiile sociale mari, managerii se situeaza pe niveluri ierarhice dupa cum urmeaza:a) manageri de prima linie;b) manageri de nivel mediu;c) manageri de nivel superior;1 a+b+c2 d3 b+c4 a

38 Ca resursele cele mai valoroase ale organizatiei, competentele si calificarile manageriale generale sunt:a) tehniceb) umane

c) conceptualed) stiintifice1 b2 c3 a+b+c4 a+c

39. Esenta competentei manageriale consta in:a) abilitatea vehicularii si valorificarii cunostintelor manageriale;b) eficienta utilizarii metodelor specifice activitatii manageriale;c) priceperea valorificarii tehnicilor manageriale;1 a+b2 a+b+c3 d4 b

40. Stilurile si tipurile manageriale sunt determinate de cunostintele, tehnicile si metodele manageriale, corelate cu:a) temperamentele managerilor;b) aptitudinile personale ale acestora;c) calitatile umane specifice fiecarui manager in parte;1 c+d2 a3 a+b+c4 b+c

41. Autoritatea manageriala reprezinta:a) ansamblul competentelor profesionale si manageriale ale managerilor;b) trasaturile de caracter ale acestora;c) exercitarea activitatii intr-un cadru de legitimitate de catre o persoana;d) documentele formale care confirma numirea pe post a managerului;1 a+b+c+d2 d3 a+d4 a+b+c

42. Responsabilitatea managerilor reprezinta:a) un act de maxima angajare profesionala si morala;b) o forma de constientizare a obligatiilor manageriale;c) autocontrol permanent in exercitarea functiilor manageriale;d) afirmarea formala a puterii manageriale;1 c+d2 a+b+c3 a4 b

43. Organizatiile si unitatile sociale intemeiate pe cunoastere se caracterizeaza prin:a) organizarea lor preponderent pe baza muncii intelectuale si a „materiei cenusii” ;

b) efectuarea muncii si a activitatilor pe baza de forte si de resurse fizice, manuale;c) cresterea rolului si a ponderii muncitorilor intelectuali in cadrul organizatiilor si unitatilor sociale;d) realizarea eficientei, performantei si competitivitatii prin valorificarea cunoasterii si a cunostintelor;1 a+c+d2 a+d3 b+c4 a+b+c+d

44. In organizatiile sociale bazate pe cunoastere in centrul managementului trec pe prim plan sarcini legate de:a) identificarea stocului de cunostinte existente in organizatie;b) determinarea valorii si a caracterului lor in raport cu misiunea si obiectivele organizatiei;c) masura in care cunostintele existente in organizatie patenteaza munca fizica ce se efectueaza in organizatie;d) cunoasterea limitelor stocului de cunostinte si a necesitatilor de achizitionare sau de producere de noi cunostinte;1 a+b+c+d2 b+d3 a+b+d4 a+c

45. Gestiunea personalului in organizatiile bazate pe cunoastere impun schimbarea semnificativa araporturilor dintre manageri si personalul de executie, in sensul:a) diminuarii masive a puterii de comanda din partea managerilor;b) utilizarii puterii de comanda doar in ultima instanta;c) afirmarii efective a autoritatii cunoasterii si a competentei in conducerea organizatiei;d) exercitarii dreptului managerului de a da ordine pana in cele mai mici detalii;1 b2 a+d3 a+c4 a+b+c

46. In organizatiile intemeiate pe cunoastere si informatizare sunt necesare:a) mentinerea cat mai indelung posibil a modalitatilor de organizare si a structurilor organizationale;b) asigurarea stabilitatii si a relatiilor de munca in cadrul echipelor si formatiilor de lucru;c) corelarea activitatilor si ritmurilor schimbarii organizationale cu proiectele majore ale unitatilor sociale;1 c2 a+c3 a4 b

47. In conditiile schimbarii relatiilor manageriale din organizatiile bazate pe cunoastere apar noi probleme si tensiuni umane, de tipul:a) oboseala fizica si monotonie in munca;b) plictiseala la oboseala cerebrala;c) multiplicarea si diversificarea excesiva a aspiratiilor, atitudinilor si comportamentelor;d) conflicte de idei si de personalitate;1 d2 a+b+c3 b+c+d4 a+d

48. Particularitatile unitatilor de invatamant deriva din faptul ca ele sunt organizatii:a) generatoare si producatoare de cunoastere;b) diseminatoare a rezultatelor cunoasterii;c) constituite pentru obtinerea de profit;1 b+c2 a3 d4 a+b

49. Ca unitate sociala scoala este:a) un tip specific de sistem social;b) format dintr-un complex de elemente;c) elemente aflate in interactiune;1 a+b+c2 a+c3 a4 b

50. Activitatea de baza din scoala consta in:a) generarea de cunoastere;b) transmiterea de informatie;c) invatare si reproducere de cunoastere;d) formare de capacitati si competente profesionale si sociale;1 a+b+c2 d3 a+b+c+d4 b+d

51. In esenta, modelul managerial de tip „afacere”, al pietei competitive este caracterizat prin:a) putine frictiuni intre pietele relevante ale absolventilor institutiilor de invatamant;b) cunoasterea temeinica a relatiilor dintre cererea in materie de pregatire profesionala si oferta de personal calificat prin invatamant;c) relativ usoara intrare a absolventilor in viata profesionala;

d) constrangeri la intrarea in sistemul de invatamant a unor unitati noi;1 c2 a+b3 a4 a+b+c

52. Modelul managerial denumit al „anarhiei organizate” se caracterizeaza prin:a) libertatea deciziilor individuale pe baza celei academice;b) responsabilitate individuala si de grup, derivate din profesionalism;c) cooperare impusa de normele administrative ale unitatilor de invatamant;1 b+c2 b+d3 a+b4 a

53. Modelul managerial educational cibernetic se caracterizeaza prin:a) raspunsuri si ajustari constante la situatiile mereu schimbatoare;b) controlul cibernetic bazat pe feed-back;c) actiuni corective prin intermediul unui agent rational;d) disjungerea intereselor si rationalitatii individuale de rationalitatea intregului;1 a+b2 a3 a+b+c+d

54. Misiunea generala a managementului educational este cultivarea resurselor umane ale fiecarei societati, in concordanta cu:a) idealul social care le inspira;b) idealul uman derivat din valorile si principiile lor;c) idealul educational derivat din acestea;1 a+b+c2 a3 a+c4 b

55. Continutul specific al managementului sistemului de invatamant consta din:a) determinarea cererii si a ofertei in materie de educatie;b) stabilirea optiunilor si prioritatilor in domeniul formarii si dezvoltarii resurselorm umane;c) elaborarea strategiilor, politicilor si programelor consacrate dezvoltarii resurselor umane;1 a+b2 c3 b+c4 a+b+c

56. Optiunile si deciziile fundamentale in managementul de sistem in invatamant privesc:a) configuratia de ansamblu a structurii sistemului;b) raporturile dintre cantitate si calitate in domeniul educatiei;

c) relatiile dintre teoretic si empiric in invatamant;d) monitorizarea sistemului;1 a+b+d2 b+d3 a+b+c+d4 a+d

57. Sistemul atributiilor si responsabilitatilor managerilor si echipelor manageriale ale organizatiilor scolare includ, intre altele:a) monitorizarea permanenta a procesului didactic;b) evaluarea periodica a progreselor si ramanerilor in urma din ansamblul activitatii scolii;c) promovarea unor relatii productive ale scolii cu contextul extern in care functioneaza;d) indeplinirea rolurilor ”extraclasa” si „extrascoala” ;1 d2 a+b+c3 a+c4 a+b+c+d

58. Rolurile generale ale managerilor „de prima linie” din scoli sunt:a) rolul de organizator al activitatilor instructiv – educative;b) rolul de educator propriu-zis;c) roluri ”extraclasa” si „extrascoala” ;1 a+b+c2 a3 b+c4 b

59. In indeplinirea rolului de educator managerii de prima linie sunt obligati sa desfasoare o serie de activitati, intre care:a) mediaza intre planurile de invatamant si elevi;b) selecteaza continuturile si obiectivele specifice ale disciplinelor pe care la va preda;c) decide asupra modalitatilor de invatare si a timpului necesar realizarii lor;d) stabileste modalitatile de evaluare a performantei elevilor;1 a+b+c+d2 c3 a+b4 a+b+c

60. Evaluarea didactica din punct de vedere managerial, de refera la:a) imbunatatirea operatiilor didactice;b) elaborarea de noi programe si strategii de formare;c) receptarea feed-back-ului;d) distribuirea personalului didactic;e) alocarea de resurse financiare;1 a+b+c

2 a+e3 a+d+e4 a+b+c+d+e

61. Definirea si asigurarea calitatii invatamantului se face avand in vedere urmatoarele domenii:a) conceperea programelor de formare (politici si strategii);b) curriculum (proiectare, dezvoltare, parcurgere, evaluare);c) managementul resurselor financiare, materiale, umane;d) relatii sistemice intre elementele procesului de invatamant;e) etosul, climatul si cultura organizationala care sustin atingerea finalitatilor stabilite;1 a+d2 c+d+e3 a+b+c+d+e4 a+b

62. Cauzele celei mai frecvente ale pierderii timpului sunt:a) lipsa de obiective, de prioritati si de planificare a activitatii;b) lucrul in conditii de criza;c) sedintele ineficiente;d) intreruperi frecvente ale activitatii;e) supraincarcarea biroului cu documente care nu sunt urgente sau din partea colaboratorilor;1 a+b+c+d+e2 a+e3 e4 c+e

63. Stresul poate fi generat de manifestarea urmatorilor factori de stres:a) potentialib) temporalic) situationalid) conflictualie) biologicif) culturali1 d2 a+b+c+d3 a+c+d+e+f4 b+f

64. Managementul clasei de elevi abordează:a) structurile dimensionale ale grupului de clasă;b) relaţiile din interiorul grupului;c) intervenţiile cadrelor didactice în situaţii de criză educaţională.1. a2. b3. c

4. a+b+c

65. Unele dintre rolurile manageriale ale cadrelor didactice sunt:a) planificarea;b) controlul;c) evaluarea;d) conducerea;e) marketingul.1. a+b+c+d2. b+d3. c+e4. a+b+e

66. Capacitatea de muncă a elevilor are următoarele componente:a) capacitatea de muncă nominală;b) capacitatea de muncă funcţională;c) capacitatea de muncă disponibilă;d) capacitatea de muncă auxiliară.1. a2. a+b+c+d3. b+c4. c+d

67. Structura capacităţii de învăţare este condiţionată de următorii factori:a) nivelul dezvoltării biopsihosociale;b) starea de pregătire a elevilor;c) componenta motivaţională.1. a2. a+b3. a+b+c4. c+b

68. Caracteristicile clasei ca grup social sunt:a) numărul de elevi;b) interacţiunea membrilor clase;c) scopurile;d) structura grupului.1. a+b2. a+b+c+d3. a+b+c4. a+c+d

69. Tipologia normativă pentru clase de elevi este:a) norme explicite;b) norme implicite;c) norme individuale.1. a2. b3. a+b4. a+b+c

70. Unele strategii de intervenţie la apariţia unui conflict pot fi:a) strategia de dominare;b) negocierea;c) fraternizarea;d) pedeapsa corporală.1. a+b+c2. a+b3. c+d4. a+d

71. În calitate de consilier al elevului, profesorul trebuie să fie:a) accesibil;b) înţelegător;c) pregătit din punct de vedere psihologic,d) exigent faţă de orice fel de greşeală a elevului;e) interesat de problemele elevului.1. a+b+c2. b+c+d+e3. a+c+d+e4. a+b+c+e

72. Principalele stiluri de negociere pentru rezolvarea unui conflict sunt:a) negociatorul cooperant;b) negociatorul afectiv;c) negociatorul conflictual;d) negociatorul demagog.e) negociatorul birocrat.1. a+b+c+d2. a+c+e3. b+c+d+e4. c+d+e

73. Negociatorul cooperant este preocupat de:a) asigurarea transparenţei;b) loialitatea faţă de partener;c) respectul pentru directivele sale;d) grija pentru propria persoană;e) voinţa de a ajunge la rezultate pozitive.1. a+c+d+e2. a+b+c+e3. b+c+d+e4. a+d+e

74. Disfuncţii organizatorice din clasa de elevi care duc la oboseala acestora:a) sarcini repetitive;b) absenţa conexiunii inverse reale;c) motivaţie limitată;d) desfăşurarea activităţilor pe timp mohorât, apăsător;e) interesul scăzut al elevilor.1. a+b+d+e

2. a+b+c+e3. a+b+c+d4. b+c+d+e

75. Principalele strategii de „autoevaluare” a unui copil sunt:a) copilul trebuie învăţat să folosească limbajul interior interior pentru a-şi redimensiona motivaţia;b) copilul trebuie învăţat să-şi schimbe stilul şi metodele proprii de învăţare;c) copilul trebuie învăţat să-şi facă cunoscute şi să-şi argumenteze părerile în public;d) copii trebuie ajutaţi să-şi însuşească strategii care stimulează colaborarea şi participarea activă.1. a+b+c2. b+c+d3. a+c+d4. a+b+c+d

76. Forme ale agresivităţii la copii sunt:a) insulta;b) „ascunderea după deget”;c) furtul;d) constrângerea prin şantaj;e) ameninţarea.1. a+b+c+d+e2. a+c+d+e3. a+c+d4. b+c+d+e

77. În relaţiile profesorului cu părinţii se manifestă unele disfuncţii ca:a) lipsa de comunicare;b) rezistenţa la critică;c) evaluarea corectă a rezultatelor elevilor;d) inadvertenţe de limbaj;e) obţinerea informaţiei prin manipulare.1. a+b+c+d2. a+c+d3. a+b+c+d+e4. b+c+d+e