Malocluzia Clasa a III-a Angle

Malocluzia Clasa a III-a Anglehttp://dent.erciyes.edu.tr/?BolumId=7&Grup=3&AnaMenuId=147&LinkTur=4&Dil=ENG

1.DefinitieMalocluziile de Clasa a III-a reprezint o entitate dismorfic incontestabil n ceea ce privete: manifestrile lor estetice i funcionale; dezechilibrul facial uneori greu de suportat de ctre pacient, ocluzia anterioar invers cu dezavantajele ei. Dei sunt mai rare ca alte anomalii ele au preocupat ndelung ortodonii. Cu excepia prognaiei mandibulare ereditare, o mare parte (33-43%) din cazurile scheletice ale Clasei a III-a, observate la vrst ortodontic, sunt de dezvoltare insuficient a maxilarului sau combinaii de dezvoltare maxilar insuficient cu progenie. Astfel, profilul prognatic apare n dou tipuri de anomalie: progeniile false i adevrate2.PrevalentaClasa a III-a afecteaz 4,16% din populaia globului, dar dac ereditatea comand inexorabil anumii pacieni la chirurgie maxilo-facial, este evident c depistarea precoce a unei pro-alunecri i corectarea sa permite prevenirea transformrii unei anomalii funcionale ntr-una scheletic.3.Conduita actualCea mai mare parte a malocluziilor de Clasa a III-a devine evident pe parcursul sau dup erupia dinilor temporari sau pe parcursul erupiei incisivilor permaneni. O malocluzie de Clasa a III-a n dentiia temporar trebuie atent evaluat i monitorizat pentru a observa dac semnele se agraveaz sau au tendina de autocorectare. n aceast faz posibilitile de tratament trebuie stabilite cu mare atenie pentru toi pacienii. nainte de adoptarea unei decizii finale, examenul clinic trebuie s fie foarte minuios i de asemenea trebuie luate n considerare toate semnele care pot prevede evoluia viitoare.4. Forme cliniceTabloul clinic cel mai caracteristic i cel mai sever din punct de vedere al manifestrilor i prognosticului este dat de o dezvoltare n exces a mandibulei. Dac se are n vedere numai perioada ce a urmat clasificrii lui Islay (1881), n literatur se ntlnesc numeroi termeni i multiple sisteme de clasificare a acestor anomalii. n majoritatea clasificrilor este adoptat sistemul comparaiei ntre formele clinice, distingnd ca entitate principal pe cea caracterizat prin creterea n exces a mandibulei (dei este mai puin frecvent).Prognatismul mandibular anatomic (sindromului prognaiilor adevrate macrognaii) se caracterizeaz prin dezvoltarea n exces a corpului mandibulei n plan sagital i inversarea ocluziei n regiunea frontal n timp ce la maxilarul superior se constat o dezvoltare n minus.

http://www.scritub.com/limba/engleza/health/SURGICAL-ORTHODONTIC-CORRECTIO751915134.phpPseudo-prognatismul mandibular (sindromului prognaiilor false sau retrognaii superioare sau conducere forat). n aceast grup sunt incluse formele clinice ce au drept caracteristic poziia anterioar a mandibulei n momentul trecerii de la inocluzia fiziologic la ocluzia central, fr modificri morfologice ale mandibulei.Anomaliile de clasa a III-a se caracterizeaz prin: rapoarte mezializate la nivelul molarilor primi permaneni; ocluzie invers frontal cu sau fr inocluzie sagital invers. Doar 1/4 din totalul pacienilor ce solicit terapie ortodontic se nscriu n grupul progenic.5.Manifestari cliniceMaxilarul inferior poate fi dezvoltat in exces sau poate fi ghidat in cadrul raporturilor de ocluzie intr-o pozitie anteriora. Aceste modificari in sens sagittal ale maxilarului superior sau inferior se traduc la examenul facial printr-o fata aplatizata , cu obrajii infundati , cu profil concav, prin deplasarea punctului Nsa inapoia planului Dreyfuss sau prin deplasarea punctului Gn inaintea planului Simon. Buza superiora este infundata si , de obicei , in raport invers cu cea inferioara; unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii este sub 10 0 din cauza retragerii buzei superioare sau a avansarii buzei inferioare.Prin avansarea mandibulei , la examenul endobucal se pune in evidenta o arcada alveolara coronara. Ocluzia este mezializata si inversa frontal sau totala , cu sau fara inocluzie sagitala inversa.Pacientul poate prezenta incongruenta dento-alveolara si inocluzie vertical.Anomaliile cuprinse in grupa malocluziilor de clasa a III-a se caracterizeaza printr-un decalaj invers intermaxilar cu sau fara ocluzie inversa frontala , cu sau fara inocluzie sagitala inversa.Ele au mai fost descrise in sindromul prognatiilor adevarate-macrognatie - sau false- retrognatii superioare sau de conducere fortata. Modificarile pot sa intereseze maxilarul inferior , maxilarul superior sau pozitia inversa intermaxilara sa fie determinate de o conducere ocluzala sau condiliana anterioara a mandibulei ( Boboc ).

Principii de tratamentSe desprind citeva principia in tratamentul malocluziei de clasa a III a, care pot fi sistematizate astfel:- tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate redusa;- tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate medie;- tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate extrema. Rezolvarea malocluziei de clasa a III a de gravitate redusa, cere o selectionare a metodelor de tratament in raport cu o serie de factori important, si anume: virsta pacientului, asocierea sau nu a prognatismului mandibular, proportia intre etajele fetei, factorul etiologic, marimea sau absenta inocluziei sagitale.

Tratamentul malocluziei de clasa a III- a de gravitate redusaCind decalajele intermaxilare sint de amplitudine redusa, existind o supraocluzie frontal de cel putin fara inocluzie sagitala, iar drumul de inchidere este in treapta mezializata, metodele ortodontice vor viza,in cele mai multe cazuri,vestibulaizarea dintilor superiori si rezolvarea incongruientei arcadei superioare.

Vestibularizarea incisivilor superiori schimba contactul initial din drumul de inchidere si permite o auto reglare a dezvoltarii ulterioare a maxilarului si a mandibulei cu pozitionarea corecta unuia fata de celalalt.In vederea saltului articular frontal,aparatele ortodontice utilizate sunt prevazute cu gutiere care sa inalte temporar ocluzia,cu sau fara tractiune extra orala mentoniera.

In unele cazuri se pot folosi pentru intrudarea incisivilor inferiori si protrudarea celor superiori aparate de tip functional (Reichenbach-Bruckl),gutiera plan inclinat frontala, reglatorul Frankel tip 3 sau bionatorul functional tip 3.

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/REGLATORUL-FUNCTIONAL-FRANKEL95.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/INDICATIILE-SI-LIMITELE-UTILIZ552.phpTratamentul malocluziei de clasa a III- a de gravitate medieCand decalajul intre bazele maxilare este accentuat,modificarile pozitiei segmentelor dento alveolare frontale nu permit obtinerea unui ghidaj anterior,iar pacientul a depasit varsta de 10 ani ,se impune modificarea pozitie bazelor maxilare una fata de cealalta.aceasta actiune ortodontica poate fi obtinuta cu ajutorul tractiunii intermaxilare de clasa a III-a ,dar,mai ales,cu ajutorul dispozitivelor exofaciale de tip Delaire.Elementul endooral al dispozitivului va fi ancorat pe gutiere iar placa va fi despicata transversal si prevazuta cu surub de actiune sagitala,astfel incat sa stimuleze alungirea arcadei dentoalveolare.La aceasta se poate aplica si un scut lingual in zona anterioara.Aparatura fixa de tip Mollin poate,de asemenea,alungi substantial arcada superioara si crea conditii tractiunilor intermaxilare de clasa a III-a.Trebuie de mentionat ca deplasarea sagitala a maxilarului superior este insotita de rotatia acestuia de tip posterior si,in conditiile lipsei supraocluziei frontale se poate ajunge la instalarea unei inocluzei vertical.In aceasta situatie tractionarea sagitala a maxilarului superior trebuie orientate obligatoriu in jos si inainte.

Tratamentul malocluziei de clasa a III- a de gravitate extremaAceasta reprezinta un numar de aproximativ de 20% de cazuri,cu decalaje intermaxilare crescute,la care se adauga si un grad ridicat de prognatism inferior cu etaj marit,retrognatism maxilar insotit de fenomene compensatorii reprezentate de proalveolodontie superioara si retroalveolie dentara inferioara.In peste 80% din cazuri se adauga ca fenomen agravant existent unei inocluzii frontale sau total verticale sau cu o rotatie posterioara facial.astfel,modoficarilor sagitale maxilare li se adauga un element de gravitate extrema si anume decalajul vertical in aceste cazuri,terapia ortodontica biomecanica este limitata,ea singura putand duce la rezolvarea unui numar restrains de pacienti.Corectarea disarmoniei in aceste cazuri se face pe baza repozitionarii chirurgicale a bazelor maxilare.Tratamentului orthodontic ii revine in acest caz sarcina echilibrarii relatiei ocluzale in noua situatie create,aparatura fixa,alaturi de tractiunile intermaxilare ,gasindu-si o larga aplicabilitate.

ProfilaxieTratamentul profilactic:n cazurile cu macrogenie anatomic, ereditar terapia trebuie s nceap din timpul dentaiei temporare, prin aplicarea unei traciuni cranio-mentoniere pentru diminuarea i modificarea tiparului de cretere mandibular. Extracia n timp optim a unui incisiv temporar superior ce persist pe arcad peste vrsta normal de exfoliere mpiedic erupia spre palatinal a succesorului permanent i apariia unui angrenaj invers. n perioada dentiiei temporare (3-6 ani) i gsete indicaia tratamentul ortopedic. Se urmrete creterea propulsiei mandibulei, a prognaiei mandibulare i retrognaiei maxilare. La aceast vrst i gsete indicaia traciunea extra-oral cu capelin i brbi asociat sau nu cu plac mobilizabil. Dac terapia nu d rezultate dup 6 luni (corectarea ocluziei inverse) se impune schimbarea tratamentului. Retrognaia maxilar beneficiaz de tratament cu masc Delaire, traciuni elastice pe gutiere cimentate pe dinii arcadei superioare.Scopul profilaxiei este de a combate toi factorii favorizani: atitudini posturale vicioase (capul n hiperflexie); ticuri de propulsie a mandibulei; respiraie oral; micarea buzei superioare; prevenirea apariiei i desfiinarea contactelor premature; lefuiri selective ale dinilor ce depesc planul de ocluzie (n special caninii temporari); cicatrice retractile; fonaia la cei cu despicturi labio-maxilo-palatin; extracia dinilor temporari supraretenionai; aplicarea preventiv (2-3 nopi pe sptmn) a brbiei cu capelin la copii care provin din familii cu prognatism mandibular; exerciii cu spatula.BibliografieOrtodontie si ortopedie dento-faciala Dragos Stanciu,Valentina Scintei-Dorobat Bucuresti 1991 1999Ortodontie Practica Dragos Stanciu Lidia BobocGoogle