MAIîn zona Lacul Tei. Aici, cei doi au supravegheat permanent zona, iar în jurul orei nou` li s-au...

MAI2012anul XXNr. 405

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

3-4Cu valiza prin casele altora

5V`duva neagr` - cu coroana \n mân` la atac

6-7O institu]ie, o istorie, un poli]ist

10B`nci \n[elate cu 800.000 de lei

18-20Drama terorist` de la Toulouse

22-23Globalizarea - tendin]e [i certitudini

16-17Poli]ia [i poli]i[tii, criminalitatea [iinfractorii din alte vremuri

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Lucian Florin GURAN

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

EVENIMENT

1POLI}IA CAPITALEI - Mai

Pe 9 mai, de Ziua Europei, \n Capital` aavut loc cel mai important eveniment sportivorganizat \n ]ara noastr` - finala Europa Leaguela fotbal. Adversare au fost forma]iile spanioleAtletico Madrid [i Athletic Bilbao, echipe dincel mai puternic campionat de fotbal almomentului. Organizarea acestui evenimenta \nceput cu foarte mult timp \n urm`, iarautorit`]ile de la Bucure[ti nu au omis niciundetaliu pentru ca spectacolul s` fie complet.

Profesionalismul tuturor celor implica]i afost apreciat de to]i cei care au participat lapartid` [i nu numai. Presa interna]ional` arelatat pe larg evenimentul, punctând foartebuna organizare. |nc` de pe data de 7 mai, peaeroportul „Henri Coand`“ au \nceput s` ate-rizeze avioanele cu suporteri spanioli, ajun-gându-se la un moment dat s` aterizeze câteun avion la dou` minute. Primii suporteri-turi[ti au luat cu asalt Centrul Vechi din Capi-tal`, majorând substan]ial veniturile pub-urilor[i cafenelelor. Spaniolii s-au dovedit foarteciviliza]i [i binedispu[i, iar rapoartele de lasec]iile de poli]ie arat` c` nu au existat inci-dente \ntre suporterii celor dou` forma]ii.

Pentru o parte dintre cei 20.000 de fani ibe-rici, care au devenit pentru câteva zile cel maimare grup organizat de turi[ti, autorit`]ile auales dou` loca]ii unde ace[tia au putut vedeameciul pe ecrane gigant. Cei mai mul]i dintreei, \ns`, au v`zut live spectacolul pe cel maimodern stadion din România - „Na]ional Are-na“, unde s-a atins un record de asisten]`(peste 52.000 de persoane).

Atmosfera de pe stadion a fost una fantas-tic` [i chiar dac` a fost doar un singur câ[ti-g`tor, cei prezen]i i-au aplaudat pe to]i juc`-torii. Despre meci putem spune c` nu a r`s-turnat calculele hârtiei, favorita speciali[tilorAtletico Madrid impunându-se cu 3-0 \n fa]abascilor. Scorul a fost deschis de cel ce aveas` devin` omul meciului, Radamel Falcao,care \n minutul 7 a \nscris din col]ul careuluimic cu un [ut la col]ul lung, aproape de vin-clu. |n minutul 34 acela[i Falcao, dup` undribling scurt \n fa]a por]ii prin care a p`c`litdoi adversari, duce scorul la 2-0.

Marca]i parc` de greutatea acestui scor,juc`torii de la Athletic Bilbao nu au reu[it s`pun` \n pericol poarta adversarilor, iar rezul-tatul la pauz` a r`mas neschimbat. A doua re-priz` a adus câteva schimb`ri \n ambele for-ma]ii, antrenorii Marcelo Bielsa (Athletic Bil-bao) [i Diego Simeone (Atletico Madrid) c`u-tând formulele cele mai bune pentru a câ[ti-ga acest meci. De[i au atacat pe toat` duratareprizei, exercitând o presiune constant`,ineficacitatea atacan]ilor basci l-a exasperatpe antrenorul Bielsa.

De cealalt` parte, echipa madrilen` s-aap`rat oganizat, iar \n minutul 85, la un con-traatac fulger, Diego a f`cut o curs` de 40 demetri [i l-a \nvins pe portarul Iraizoz - Iraolacu un [ut la firul ierbii.

Sfâr[itul partidei a declan[at bucuria \n tab`-ra madrilen` [i lacrimi \n cea a bascilor. Totu[i,echipa Athletic Bilbao a recunoscut, prin vocileei reprezentative, c` victoria madrilenilor a fostmeritat`. Chiar [i suporterii basci au acceptatc` nu a fost seara lor, dar s-au bucurat c`Athletic Bilbao a reu[it aceast` performan]`.Pentru ei, Bilbao este cea mai bun` echip`.

Bucure[ti - capitala Europei la fotbal

2 Mai- POLI}IA CAPITALEI

EVENIMENT

Omul meciului, Radamel Falcao, a devenit[i golgheterul competi]iei Europa League, cu12 goluri, pentru al doilea an consecutiv,dup` ce sezonul trecut a marcat de 17 oripentru FC Porto în aceast` competi]ie.

Forma]iile

AAttlleettiiccoo MMaaddrriidd:: Courtois - Juanfran, Godin,Joao Miranda, Filipe Luis - Mario Suarez, Gabi- Diego (Koke '90), Adrian (Salvio '88), ArdaTuran (Dominguez '90+3) - Falcao.

Antrenor: Diego Simeone.

AAtthhlleettiicc BBiillbbaaoo:: Iraizoz - Iraola, Javi Marti-nez, Amorebieta, Aurtenetxe (Gomez '46) -Herrera (Toquero '63), Iturraspe (Perez '46),De Marcos - Susaeta, Llorente, Muniain.

Antrenor: Marcelo Bielsa.

Trebuie s` amintim c` la nivelul Ministe-rului Administra]iei [i Internelor, peste 5000de angaja]i (2900 de poli]i[ti, 1600 de jan-darmi, 700 de pompieri, 100 de poli]i[ti defrontier`) au ac]ionat, punctual, suplimentarfa]` de dispozitivul curent, potrivit pentru

asigurarea activit`]ilor de ordine [i siguran]`public` pe timpul desf`[ur`rii finalei „UEFAEuropa League“, în vederea men]inerii [i asi-gur`rii ordinii publice, fluidiz`rii traficului ru-tier, prevenirea incendiilor [i interven]ia însitua]ii de urgen]`. De asemenea, având învedere complexitatea acestui evenimentsportiv, s-a stabilit suplimentarea cu 500 destuden]i ai Academiei de Poli]ie „AlexandruIoan Cuza“, precum [i cu 500 de angaja]i dinunit`]ile teritoriale.

Poli]ia Capitalei a folosit un dispozitivcomplex de patrulare [i supraveghere, formatdin patrule de ordine public` [i echipe de fla-grant, cu scopul de a preveni [i a combatefaptele antisociale care se comit la acest gende manifest`ri: furturi din buzunare, gen]i,din autovehicule, în[el`ciuni.

În zona Centrului Istoric, au fost organizatedou` birouri de informare, unul în care aufost prezen]i poli]i[ti care vorbeau limbilespaniol` [i englez` (la sediul Biroului de Poli-]ie pentru Centrul Istoric) [i cel de-al doilea,la intersec]ia str`zilor Lipscani cu Smârdan.

SSoorriinn AANNGGHHEELL


JUDICIAR

În perioada aprilie-mai2012, poli]i[tii Serviciului deInvestiga]ii Criminale - Poli]iaSector 6 au monitorizat o gru-pare de ho]i din locuin]e, carefoloseau drept metod` for-]area geamurilor de termopande la parterul blocurilor.

Pe 7 mai, judiciari[tii auaflat c` gruparea urma s` deamai multe spargeri \n Capi-tal`. În cursul dimine]ii, C.S.,47 ani, din Bucure[ti, a co-borât dintr-un imobil îm-preun` cu un alt individ.Ace[tia s-au întâlnit cu un altreilea suspect, iar împreun`s-au urcat într-un ChevroletSpark [i au plecat spre sectorul3, unde aveau mai multe ]inteposibile. Dup` ce au alimentatdintr-o benzin`rie, au conti-nuat traseul [i s-au oprit pe ostrad` din acela[i sector. Aici,ace[tia au început s` su-pravegheze apartamentele si-tuate la parterul blocurilor, darnu au fost mul]umi]i de rezul-tate. Dup` aproximativ 45minute s-au urcat în autotu-rism [i au ajuns în zona unuicomplex agroalimentar dinsectorul 2, unde au mai„vizionat“ câteva sc`ri de bloc,tot f`r` sor]i de izbând`.

În jurul orei 11 diminea]a,cei trei au mai \ncercat ni[te a-partamente dintr-un imobil si-tuat \n sectorul 2, de data a-ceasta cu rezultat pozitiv. Astfel,dup` ce au verificat blocul peexterior, C.S. a intrat în scar`,unul din complici a r`mas înfa]a sc`rii, iar cel de-al treilea aînconjurat blocul printr-o curteinterioar`, ajungând la ultimafereastr` a blocului. Cu aju-torul unor instrumente de

for]are ]inute la „purt`tor“, adeschis geamul de la parter, aescaladat fereastra [i a intrat\n apartament. Dup` numai 15minute a ie[it pe aceea[i fe-reastr` cu o geant` volumi-noas`. În fa]a sc`rii s-a întâlnitcu C.S. [i cel de-al treilea sus-pect, care dup` ce s-a urcat lavolanul autoturismului a de-marat aproximativ 30-50 m,iar ceilal]i doi au mers pe jos,pentru a nu crea eventualesuspiciuni. S-au urcat \nma[in` [i au b`gat \n portba-gaj prada.

|n tot acest timp, ancheta-torii \i urm`riser` pas cu pas.Dup` ce au plecat cu ma[ina,câ]iva poli]i[ti au verificat apar-tamentul unde avusese locspargerea, iar apoi [i-au anun-]at colegii s` efectueze fla-grantul delict. Autoturismul afost blocat de poli]i[ti într-o in-tersec]ie din sectorul 3, fiindprin[i cei trei ho]i. La verifi-carea ma[inii au fost g`si]ibani [i aparatur` electronic`ce apar]ineau lui G.V., 34 deani, proprietarul apartamentu-lui r`v`[it de infractori. Bunuri-le i-au fost restituite.

Totodat`, în portbagajulautovehiculului a fost g`sit` ogeant` cu un laptop [i acce-soriile aferente, un rucsac încare se afla o borset` ce con-]inea scule specifice „me-seriei“ de sp`rg`tor (cle[ti tippapagal, paten]i, [urubelni]ecu diferite capete [i dimensiu-ni, cheie tip crichet cu dou` a-daptoare [i trei tubulare [i uncater).

Poli]i[tii Sec]iei 9 [i Parche-tul de pe lâng` Judec`toriaSectorului 2, continu` cer-

cet`rile sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de furt calificat [istabilirea întregii activit`]i in-frac]ionale, cu cei trei în starede arest preventiv.

Un furt cu final(ne)a[teptat

Reu[ita judiciari[tilor Sec-torului 6 Poli]ie din cazul demai sus este demn` de luat \nseam` deoarece la doar câte-va zile \naintea prinderii \n fla-grant a grup`rii, oamenii legiireu[iser` s` anihilize o alt`band` de sp`rg`tori. Astfel, \nperioada aprilie - mai, poli]i[tiiServiciului de Investiga]ii Cri-minale al Poli]iei Sector 6 audocumentat activitatea uneigrup`ri infrac]ionale cu pre-ocup`ri preponderente în co-miterea furturilor din locuin]e[i societ`]i comerciale, cu modde operare rupere butuc [i for-]area sistemelor de închidere.

Pe 3 mai, gruparea a plani-

Cu valiza prin casele altora

Credit foto: Corbis.com

4 Mai - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

ficat o „ie[ire“, iar în jurul orei[ase diminea]a - în fa]a unuiimobil din sectorul 6 a parcatun taxi Dacia Logan \n care aurcat G.P., 37 ani [i au plecatîn zona Lacul Tei. Aici, cei doiau supravegheat permanentzona, iar în jurul orei nou` lis-au al`turat al]i doi b`rba]i,urcându-se [i ei în autoturism.Cei patru au discutat aproxi-mativ 15-20 minute, dup`care G.P., împreun` cu unuldintre indivizii veni]i ulterior,au coborât [i au mers lâng`bloc, unde au a[teptat un sfertde or` [i au verificat s` nu fieurm`ri]i. Apoi, au intrat înscara blocului [i dup` o or` auie[it cu dou` gen]i grele peumeri. Cei doi au luat-o pelâng` bloc, \n timp ce la mic`distan]`, pe strad`, taxiul rula\ncet pentru a-i prelua.

În momentul în care G.P.s-a întâlnit cu taxiul, i-a f`cutsemn [oferului s` mearg` maideparte [i s` parcheze \nspatele blocului, unde au\nc`rcat prada [i au plecat.Poli]i[tii care erau pe urmelelor, au f`cut verific`rile [i auconstatat c` unul dintre a-partamente fusese spart, dup`ce u[a fusese for]at` [i butuculrupt. Anchetatorii au blocatautoturismul [i i-au prins pecei patru suspec]i care au fostidentifica]i ca fiind D.G., 45 ani([oferul), C.V., 45 ani, V.N., 47ani [i G.P., 37 ani, to]i dinBucure[ti.

Dup` verificarea ma[inii,poli]i[tii au g`sit toate bunu-rile furate (bani [i aparaturèlectronic`) care au fost resti-tuite proprietarilor. Totodat`,pe bancheta din spate a fostg`sit` o borset` în care seaflau scule [i instrumente fo-losite la spargeri.

Cei patru au fost du[i laPoli]ia Sectorului 6, în vedereacontinu`rii cercet`rilor subaspectul s`vâr[irii infrac]iuniide furt calificat, cu ace[tia înstare de re]inere.

Butuc rupt la pont

{i poli]i[tii Serviciului deInvestiga]ii Criminale - Poli]iaSectorului 3 au reu[it prin-derea \n flagrant delict a uneigrup`ri de sp`rg`tori, dup`mai bine de trei luni de veri-fic`ri. Astfel, judiciari[tii, cusprijinul colegilor de la Sec]iile11 [i 12 [i a Direc]iei de Ope-ra]iuni Speciale din I.G.P.R., aupus cap la cap indiciile [i do-vezile despre gruparea for-mat` din opt membri [i audecis s` \i aduc` \n fa]a justi]ieicât mai curând.

Spargerile erau comise „lapont“, dup` ce erau verificatetimp de mai multe zile lo-cuin]e ale c`ror proprietari

desf`[urau activit`]i de comer][i dispuneau de sume mari debani. Miercuri, 16 mai, anche-tatorii au reu[it s` \i prind` înflagrant delict pe B.C., 44 ani,Z.N., 32 ani, G.N., 30 ani [iP.M., 34 ani, imediat dup` ce,prin ruperea butucului de la u[ade acces, au p`truns într-unapartament de pe [os. Colen-tina, sectorul 2, de unde aufurat bani [i bijuterii în valoarede aproximativ 25.000 de lei.

Ca [i celelalte grup`ri des-tructurate de poli]i[tii din sec-torul 6 [i aceasta folosea pen-tru fug` un autoturism, \n cares-au descoperit bunurile furate[i sculele folosite de ho]i (pre-s` extractoare, chei reglabile,foarfec` de tìat, igli]e, leviere[i d`l]i).

Cercet`rile au scos la iveal`c` cei opt se fac vinova]i [i dealte furturi din locuin]`, comi-se \n ultima perioad` \n Capi-tal`. |n momentul de fa]àncheta continu`, cei prin[ifiind acuza]i de furt calificat.




JUDICIAR

Ho]i de telefoane scumpePoli]i[tii bucure[teni au primit \n ultima

perioad` mai multe plângeri la sec]iile dinBucure[ti de la mai mul]i cet`]eni care fuseser`l`sa]i f`r` telefoanele mobile de o band` de ho]i.Pe scurt, poli]i[tii Sec]iei 16 au \nregistrat patruastfel de plângeri, toate cu acela[i scenariu - \nurma unor anun]uri la mica publicitate maimulte persoane, care doreau s` \[i vând` tele-foanele, au fost p`c`lite de trei tineri. Cei trei ho]istabileau un loc de \ntâlnire, apoi sub pretextulc` doresc s` verifice telefoanele, le luau [i cândvictimele nu erau atente fugeau cu o ma[in` par-cat` \n apropiere, cu numere de Spania.

De[i victimele au reu[it de fiecare dat` s`vad` num`rul de \nmatriculare al autovehiculu-lui, ho]ii \[i luaser` m`suri de precau]ie, pentruc` s-a dovedit c` numerele de \nmatriculare eraufalse. Dup` ce fugeau de la locul \ntâlnirii, ho]iiopreau ma[ina \ntr-un loc ferit [i \nlocuiaupl`cu]ele false.

A[a au procedat [i \n seara de 8 mai, cândl-au deposedat pe un tân`r de telefon pe ostrad` din sectorul 6, dup` ce l-au lovit de câte-va ori. Pe 11 mai, poli]i[tii Sec]iei 8 au depistatautoturismul ho]ilor pe bdul Pache Protopo-

pescu din sectorul 2 [i l-au oprit, iar cu ocazialegitim`rii ocupan]ilor au fost identifica]i N.C., 22ani, din jude]ul Ilfov [i C.T., 21 ani, din Bucure[ti.Ulterior, la câteva ore de la prinderea celor doi,poli]i[tii Sec]iei 21 l-au re]inut [i pe al treileaf`pta[, G.A., 22 ani, care cu ajutorul unui laptopconectat la internet, identifica persoanele careinten]ionau s` vând` telefoane mobile de marevaloare [i stabilea întâlnirile cu ace[tia.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[ti, cuace[tia în stare de re]inere, sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de furt calificat [i conducere a unuiautovehicul pe drumurile publice cu numere deînmatriculare false.

AA.. SSoorriinn

O femeie de 30 de ani din Bacù a fost prins`pe 4 mai de poli]i[tii Sec]iei 4 - Biroul de Inves-tiga]ii Criminale, dup` ce cu o zi \n urm` reu[ises` fure dintr-un imobil din Capital` o cutie devalori, plin` cu bijuterii de aur [i ceasuri, estimatede proprietari la peste 150.000 de euro.

Metoda folosit` de femeie este una inedit` [idemn` de men]ionat. Astfel, pe 3 mai aceasta aajuns \n fa]a unui imobil de pe strada Sevastopol,sectorul 1. Cl`direa era \n curs de renovare [i maimul]i muncitori mi[unau \n jurul ei. |mbr`cat` \nnegru [i cu o coroan` de flori \ntr-o mân`, fe-meia a intrat \n cl`dire ca [i cum ar fi locuit acolo.Nici chiar b`rbatul care asigura paza locuin]elornu a oprit-o, fiind poate impresionat de posibiladram` prin care femeia trecea.

Odat` intrat`, „v`duva“ a \nceput s` bat` pe lau[i s` vad` dac` sunt proprietarii acas`. La unadintre ele a observat c` u[a era deschis`, a[a cà intrat [i cu rapiditate a furat caseta cu valori, iarapoi a ie[it din cl`dire, jucând perfect rolul de

femeie \ndurerat`. Proprietarii au observat preatârziu ceea ce li se \ntâmplase, dar oamenii legiiau reu[it s` o depisteze chiar a doua zi de la furt.Aceasta se afla la intersec]ia [os. Nicolae Titu-lescu cu Calea Grivi]ei, \ndoliat` ca [i \n ziuaprecedent` [i accesorizat` cu coroana mortuar`.Când poli]i[tii au \ntrebat-o ce f`cea, femeia le-aspus c` cerea câ]iva b`nu]i pentru a-[i \nmor-mânta so]ul. |ntrebat` cum o chem`, femeia le-adat oamenilor legii mai multe identit`]i false.

Poli]i[tii au stabilit identitatea real` a femeii cafiind C.T., 30 ani, din jud. Bacù, iar în urma veri-fic`rilor a reie[it c` era dat` \n urm`rire, pe nu-mele ei existând un mandat de executare emisde Judec`toria Bra[ov, prin care a fost condam-nat` la închisoare pentru un furt comis în 2009.

Prejudiciul, în valoare de aproximativ 150.000de euro, a fost recuperat în propor]ie de 30%.Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii Sec]iei 4,sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de furt, vio-lare de domiciliu [i fals privind identitatea.

V`duva neagr` - cu coroana \n mân` la atac


CULTURAL

Despre poli]istul-scriitor Florin {inca, re-vista „Poli]ia Capitalei“ a mai scris [i cu ocazialans`rii volumelor de istorie a Poli]ieiRomâne, cu câ]iva ani \n urm`. De-atunci,Florin {inca a continuat s` preg`teasc` [i s`scrie pentru un volum important - „IstoriaPoli]iei Capitalei“.

A ales ca dat` de lansare 26 martie 2012,la doar o zi dup` s`rb`toarea „Zilei Poli]ieiRomâne“ de Buna-Vestire. Astfel, la Biblio-teca Academiei Române - Amfiteatrul ,,IonHeliade R`dulescu“, peste 170 de persoane(academicieni, profesori universitari, condu-cerea Poli]iei Române, studen]i, poli]i[ti, re-zervi[ti [i jurnali[ti) au fost prezente la acesteveniment important pentru Poli]ia Capitalei[i nu numai.

Manifestarea a fost deschis` prin urarea,,Bun venit!“, adresat` de domnul academi-cian Dan Berindei, prefa]atorul volumului,vicepre[edinte al Academiei Române, pre[e-dinte de onoare al Sec]iei de {tiin]e Istorice [iArheologie din Academia Român`, care a]inut s` spun` c`: „E o lansare cu totul spe-cial`, pentru c` e vorba de o carte special` [ia[ mai adùga [i de un autor special. Florin{inca este devotat profesiunii sale. Dar, pe dealt` parte, este [i un om preocupat de pro-bleme de cultur` [i care, în acela[i timp, se

str`duie s` aduc` o lumin` special` [i asupraprofesiunii sale [i a institu]iei sale.

Cred c` domnul {inca aduce prin aceast`carte în primul rând un mare serviciu Poli]iei,pentru c` o pune în lumina activit`]ii ei, a tre-cutului ei, a istoriei ei [i a problemelor ei. Caîn via]a fiec`ruia [i Poli]ia a avut probleme [irele [i bune, dar, în ansamblu, este o insti-tu]ie a noastr`, a fiec`rui cet`]ean [i evident,a fiec`rui bucure[tean, pentru c` e vorba dePoli]ia Capitalei.

În zilele noastre, mai ales, unde istoria estecam izgonit`, care a ajuns un fel de dexteri-tate [i în [coal`, din p`cate, iat` c` o astfel decarte aduce un mare serviciu îns`[i na]iunii pecare-o reprezent`m, ne men]ine o con[tiin]ìdentitar`, ne arat` de unde venim, ce-amfost [i, poate, prin aceasta, ne arat` [i undrum c`tre viitor. A[a c`, vreau s` v` spun, cèste o lectur` pl`cut`, instructiv` [i a[ adùgachiar necesar`“.

A urmat apoi domnul academician FlorinConstantiniu, reputat istoric, care a spus,printre altele: „Domnul comisar {inca este unpoli]ist atipic - este devotat unor principii.Este ata[at de institu]ia c`reia îi apar]ine, darcrede în ni[te principii foarte ferme. Este unom de o onestitate perfect`, de un patriotismdes`vâr[it [i care are convingerea c` istoria

O institu]ie, o istorie, un poli]ist


CULTURAL

trebuie s` fie un mijloc deeduca]ie profesional`. {i car-tea aceasta este n`scut` din a-ceast` convingere a rolului pecare-l are istoria de îndrumarea vie]ii, iar pe de alt` parte,este expresia unei iubiri fa]`de aceast` meserie de poli]ie,care impresioneaz` pe cititor.

A[ spune c`, din textul c`r]ii]â[ne[te aceast` împ`timire adomnului Florin {inca fa]` demeseria de poli]ist. {i dac`istoricul trebuie s` fie maideta[at, mai senin, maiolimpic, domnul Florin {inca aconsiderat c` trebuie s` spun`lucrurile a[a cum au fost, pen-tru c`, într-adev`r, în istoria Poli]iei Române,sunt momente care arat` c` ceva nu este înordine în mijlocul acestei institu]ii.

Sigur, nu toat` lumea gust` aceast` since-ritate în tratarea problemelor de istorie, dareu o consider salutar`, pentru c` a st`ruit nunumai asupra acestor aspecte, ci a pus înlumin` [i exemple de poli]i[ti care trebuie s`mobilizeze pe ace[ti oameni ai legii.

Dac` în Poli]ie exist` un om a[a cum este

comisarul Florin {inca, devo-tat institu]iei, devotat mese-riei, convins c` Poli]ia e [i înslujba cet`]eanului [i în slujbana]iunii [i în slujba statuluiromân, dac` exist` un aseme-nea om - [i sunt convins c`nu-i numai dumnealui acolo,a[a - dar numai unul singurdac`-ar fi în aceast` institu]ie,ea este vrednic` de respectulnostru [i de dragostea noas-tr`“.

De asemenea, au mairostit scurte alocu]iuni [i dom-nul chestor de poli]ie dr. LiviuPopa [i chestorul principalLucian Florin Guran, director

general al D.G.P.M.B, cel care i-a sugeratautorului s` realizeze acest demers li-terar/istoric absolut necesar pentru Poli]iaCapitalei.

Directorul Poli]iei Capitalei a \nt`rit toateacestea spunând c` „a a[teptat aceast` cartede 27 de ani, de când a intrat \n Poli]ie, pen-tru c` cei care lucreaz` în Poli]ia Capitalei aunevoie de exemple.“


PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


CONTRAATAC

|n orice caz, între timp s-adovedit c` secta AUM era pre-ocupat` [i de utilizarea agen-]ilor patogeni ai antraxului [ibotulismului, în sensul c` ela-borase planuri concrete der`spândire a acestora (un ataccu agen]i patogeni ai botulis-mului asupra palatului regaldin Tokyo). Ac]iunea în sineera preg`tit` s` aib` loc ladou` luni dup` atacul de laTokio. O analiz` detaliat` amotiva]iei sectei AUM a evi-den]iat urm`torul aspect: dac`terori[tii au întrebuin]at o dat`mijloace biologice [i chimicede atac, ei le vor utiliza în con-tinuare mult mai frecvent(60%) decât dac` s-au limitatla amenin]`ri/[antaj (30%).

Al]i factori importan]i de-sprin[i din observa]iile asupraamenin]`rilor reprezentate deutilizarea agen]ilor chimici [ibiologici sunt categoriile so-ciale (grupurile) vizate [i moti-va]ia atacurilor.

Din analiza primului factorreiese c` un num`r covâr[itorde atacuri sunt îndreptate îm-

potriva unor categorii (gru-puri) sociale speciale, cum ar fipoli]i[tii sau militarii sau îm-potriva str`inilor (45%), dar [ia popula]iei în general (40%).Persoanele izolate, dimpotriv`,sunt supuse mai degrab`atacurilor teroriste clasice, spreexemplu cu bombe sau cu ar-me de foc portative. Cauzelecare determin` acest compor-tament pot fi eventualele da-une economice, precum [i im-pactul psihologic pe care îl auasupra popula]iei, mult maimare decât în cazul atacurilorteroriste „clasice“.

Cei ce s-au specializat înatacuri de acest tip se împartîn general în dou` categorii:pe de-o parte, terori[tii moti-va]i politic [i religios/ filozofic(36%), pe de alt` parte, crimi-nalii (28%). |n mod asem`-n`tor, motivele pot fi grupateîn dou` mari categorii: ideo-logice (35%) [i economice,adic` extorcare de bani (aprox.40%). Atacurile organizate aleunor autori sprijini]i de c`trestat (ex. serviciile secrete sauagen]ii pl`ti]i) sunt rare (3%).Totu[i, tocmai în acest dome-

niu vor ap`rea în viitor noipoten]iale de risc - cu referirela cea mai bun` logistic` ce vafi utilizat` în ac]iunile respec-tive - spre exemplu, din parteaorganiza]iei teroriste HAMASsau a terori[tilor irakieni ori su-danezi. Dar, un rol important îlvor avea [i ac]iunile teroristemotivate economic, care uti-lizeaz` mijloace chimice [i bio-logice, deoarece organiza]iilecriminale, cum ar fi mafia rus`,devin din ce în ce mai efi-ciente. Acest lucru este valabilmai ales pentru ultima din celedou` categorii de terori[ti, de-oarece s-a dovedit c` ace[tiaau leg`turi cu speciali[tii în chi-mie [i biologie din fosta URSS.Trebuie amintit c` Uniunea So-vietic` avea 100.000 de cadreangajate în programele deînarmare chimic` [i biologic`.

Noi pericole

|n acest context, trebuie a-mintit faptul c` secta AUM,de[i motivat` ini]ial religios/filozofic, a ob]inut informa]iidespre antrax [i sarin de laspeciali[tii ru[i. De aici se poa-te deduce c` realizarea uneire]ele informa]ionale la nivelglobal (spre exemplu, prin in-ternet) între speciali[tii în chi-mie [i biologie din fosta URSS[i grup`rile teroriste de diferiteorigini [i având motiva]ii diver-se este foarte avansat`.

Re]eaua internet joac`, înacest context, un rol din ce înce mai mare, deoarece aceas-ta poate fi extins` f`r` a fiinfluen]at` prea mult din afar`(poli]ie sau servicii secrete) [i,totodat`, în acest mod pot fitransmise mai departe [i infor-

Anti teror ismul


- urmare din num`rul trecut -


CONTRAATAC

ma]ii tehnice. Faptul respectivconfer` terorismului o nou`calitate pentru care comuni-tatea interna]ional` trebuie s`fie preg`tit`.

|n leg`tur` cu aceasta, seridic` întrebarea dac` se potrepeta [i în alte state atacuricu substan]e chimice [i biolo-gice de lupt` precum cel pe-trecut la Tokio [i cât de binepot fi preg`tite, organizate [iexecutate contram`surile. Te-roristul zilelor noastre este unterorist „Jow-tech“, ceea ceînseamn` c`, de regul`, acestanu este capabil, din punct devedere organizatoric [i logistic,s` produc` [i s` r`spândeasc`eficient gaze paralizante sausubstan]e biologice de lupt` încantitate mare. De aceea, seutilizeaz` cu preponderen]`substan]e toxice care fac pu-]ine victime [i, prin urmare,pentru [antajul politic sau eco-nomic sunt doar relativ potri-vite. Adesea, succesul nu seob]ine decât prin participareamijloacelor de informare înmas`, a[a cum s-a demonstratcu ocazia încerc`rilor de [antajasupra concernelor de pro-duse alimentare. Atunci cândopinia public` nu este infor-mat`, terori[tii nu mai potde]ine un important mijloc depresiune asupra grupurilorvizate. Din aceast` cauz`, ata-cul cu arme de distrugere înmas` este mai tentant pentruterori[ti. Ca urmare, anumitegrup`ri teroriste s-au specializatîn terorismul „h/gh-tech'[l, du-p` datele diverselor servicii se-crete, sunt capabile s` pro-duc` sinteze extrem de toxice,gaze paralizante [i chiar mij-loace de lupt` biologice, cumeste antraxul.

|ns`, pân` în prezent, tero-ri[tilor le lipse[te un mijloc de

r`spândire sau un purt`tor efi-cient care s` fac` utilizabileaceste substan]e în cantitatemare. Totu[i, mul]i exper]i setem de apari]ia, pe termen me-diu, a unui „superterorism“care s` utilizeze în specialmijloace chimice sau biologicede lupt`. Acest tip de terorismprezint` un risc extrem degrav.

|n acest context, trebuieeviden]iate consecin]ele politi-ce [i contram`surile practicece se impun. Contram`surilepot fi împ`r]ite în trei cate-gorii: m`suri preventive, ges-tionarea crizelor [i gestionareaulterioar`.

Din p`cate, rolul conven]ii-lor interna]ionale pe problemede antiterorism r`mâne insig-nifiant. Nu exist` structuri or-ganizatorice care s` poat`,spre exemplu, s` controleze,dincolo de grani]ele statale,procurarea de materiale debaz` pentru preg`tirea [i pro-ducerea de agen]i chimici delupt`. Ce-i drept, exist` o cola-borare cu industria chimic` peplan na]ional [i interna]ional,spre exemplu a Alian]ei Nord-Atlantice. Totu[i, prea multefabrici chimice pot produce înmod necontrolat, la nivel

mondial, materii prime pentruagen]ii chimici de lupt`. înconsecin]`, dup` opinia spe-ciali[tilor antiterori[ti, trebuieîncurajat` colaborarea inter-na]ional` dintre serviciile se-crete, ceea ce adesea estegreu de realizat din cauza sen-sibilit`]ilor na]ionale.

|n afar` de aceasta, pe planinterna]ional se inten]ioneaz`observarea mai atent` a gru-p`rilor teroriste, pentru a seputea recunoa[te din timpapari]ia „superterorismului“ [ipentru a putea fi luate m`su-rile cele mai potrivite.

|n orice caz, transpunereaîn fapt a acestor conven]ii seg`se[te înc` în faz` incipient`.|n prezent, abia dac` se poatevorbi de rezultate reale. Servi-ciile secrete, for]ele armate [ide poli]ie trebuie s` aib` în-credere, în viitor, în „generalul-hazard“, care, uneori, le punepe urma unor mari inova]ii îndomeniul substan]elor chimi-ce sau a unor persoane avândun rol extrem de important,precum chimistul sectei AUM.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --



ECONOMIC

Începând cu luna aprilie, ofi]eri ai Serviciu-lui de Investigare a Fraudelor - Poli]ia Secto-rului 3 au documentat activitatea unei grup`rispecializat` pe în[el`ciuni. Din cercet`ri areie[it c` M. Gheorghe, 34 ani, coordonatorulre]elei, cu ajutorul lui T. Iulian, 27 ani, [i N.Florin, 47 ani, c`utau persoane dornice s`câ[tige un ban nemuncit, simplu [i u[or,c`l`uzindu-se parc` dup` vorba „S` lu`m dela boga]i [i s` d`m la s`raci“.

„S`ge]ile“, cum sunt denumi]i cei care ac-cept` s` intre \n acest` schem` ilegal`, solici-tau credite bancare (de nevoi personale)pentru cump`rarea de produse electronice [ielectrocasnice din magazine. De dosareleviitorilor clien]i se ocupa T. Iulian, care aveatoate resursele necesare pentru a „fabrica“acte doveditoare c` cei care cer credite suntde bun` credin]` [i buni pl`titori.

Astfel, \ntre 2010-2012, T. Iulian s-a ocu-pat de falsificarea adeverin]elor de salariat cepurtau antetul unor societ`]i comerciale [icare atestau în fals c` „s`ge]ile“ sunt angaja]iai firmelor respective. De asemenea, a con-traf`cut [i contracte de munc`, acte adi]iona-le la contractele de munc`, echivalente aces-tor adeverin]e, care p`reau a fi încheiate întresociet`]ile comerciale în cauz` [i diverse per-soane fizice. Adeverin]ele de salariat erausemnate \n fals de reprezentan]ii societ`]ii,fiind falsificate [i [tampilele acesteia.

Toate aceste documente erau înmânatede T. Iulian viitorilor \mprumuta]i, care dup`ce ob]ineau creditul urmau s` primeasc` ocot` parte din bani. De asemenea, T. Iulian [i-arotunjit veniturile ilicite dup` ce a închiriatmai multe garsoniere, în regim hotelier. Pen-tru acestea, individul a falsificat contracte devânzare-cump`rare, creând impresia c` esteproprietar, dup` care le-a închiriat altor oa-meni, ce au achitat în avans bani, reprezen-tând garan]ia [i chiria pe o lun`. Dup` câtevazile, aveau s` constate c` au fost p`c`li]i, a-tunci când adev`ratul proprietar le b`tea la u[`.

T. Iulian s-a gândit c` poate [i el s` „lucre-ze“ cot la cot cu cei pe care \i atr`sese \naceast` shem`, astfel c` \ntre februarie [i

martie a solicitat personal credite de la maimulte unit`]i bancare, sub identit`]i [i actedoveditoare false. În urma ob]inerii de creditepe baza documentelor falsificate au fost în-[elate 30 de sucursale sau agen]ii bancare,creându-se un prejudiciu de aproximativ800.000 de lei.

Mar]i, 8 mai, oamenii legii, sub coordona-rea unui procuror au efectuat 23 de perche-zi]ii domiciliare în Bucure[ti [i \n jude]eleIlfov, Giurgiu, Ialomi]a [i Dâmbovi]a precum[i la birourile pe care T. Iulian le folosea pen-tru a falsifica documente. Cu aceast` ocazie,au fost identificate c`r]i de identitate ale maimultor persoane, în original, [tampile ale unorsociet`]i comerciale, adeverin]e de salariucompletate în original, c`r]i de munc`, fi[efiscale, precum [i tehnic` de calcul. De ase-menea, a fost g`sit un pistol cu gaze, iar la oadres` din jude]ul Ialomi]a o arm` de vân`-toare neautorizat`.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tiiServiciului de Investigare a Fraudelor - Poli]iaSectorului 3, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iu-nilor de instigare la în[el`ciune, în[el`ciune,instigare la fals material în înscrisuri oficiale,fals în înscrisuri sub semn`tur` privat`, fals [iuz de fals, cu 13 dintre membrii grup`rii înstare de re]inere, urmând a fi prezenta]i Tri-bunalului Bucure[ti cu propunere de arestarepreventiv`.


B`nci \n[elate cu 800.000 de lei


PREVENIRE

Fie c` este s`rb`toare saunu, week-end sau o zi oare-care din cursul s`pt`mânii,oamenii sunt mari amatoride mers la „shopping“. Multi-tudinea marilor magazine,mall-uri, hipermarket-uri cares-au construit în ultimii ani,m`rfurile din ce în ce mai di-versificate, campaniile pro-mo]ionale cât mai atractive îidetermin` pe mul]i dintrebucure[teni s` se înghesuieîn spa]iile comerciale frumosamenajate, pentru cump`-r`turi sau pur [i simplu pen-tru promenad`. Chiar [i pie-]ele agroalimentare sunt a-glomerate acum datorit` a-bunden]ei m`rfurilor proas-pete. Atra[i îns` de „mirosulbanilor“, în mul]imea deoameni veni]i la cump`r`turise afl` [i ho]i care a[teapt` oclip` de neaten]ie pentru afura din buzunare sau gen]i.Totodat`, neaten]ia persona-lului de supraveghere saulipsa acestuia creeaz` con-di]ii optime pentru ho]i de afura de pe rafturile maga-zinelor ori pur [i simplu de ale sparge.

Se [tie c` „paza bun` treceprimejdia rea“, de aceea,pentru a nu deveni ]inta ho-]ilor din buzunare, atuncicând pleca]i s` face]i „shop-ping“, pe lâng` lista decump`r`turi, bani [i carduribancare, „înarma]i-v`“ [i cucâteva sfaturi preventive.

Astfel:Manifesta]i aten]ie spo-

rit` asupra banilor, saualtor obiecte personale(po[ete, borsete, saco[e,telefoane mobile, acte,

produse cump`rate etc.);Aten]ie la persoanele

care se înghesuie la raion,dar care rar solicit` vân-z`torului un produs pen-tru a-l examina;

Evita]i locurile aglome-rate dac` ave]i asupradumneavoastr` o sum`mare de bani;

Nu p`stra]i în acela[iloc banii, actele personale[i cheile locuin]ei;

Când efectua]i plata, nuscoate]i to]i banii pe care-iave]i asupra dumneavoas-tr`, ci numai suma nece-sar` (nu ]ine]i to]i banii în

acela[i loc, ci împ`r]i]i-i înmai multe buzunare) [i fi]iaten]i la persoanele carese afl` în apropierea dum-neavoastr`;

Aten]ie! Ho]ii nu suntnumai adul]i tineri, ei potfi [i copii sau persoane învârst`, de ambele sexe, demulte ori bine îmbr`ca]ipentru a nu atrage aten]iaasupra lor.

{i, pentru c` ho]ii nu „o-pereaz`“ numai buzunarele[i gen]ile cump`r`torilor, ci [irafturile magazinelor, iat` [icâteva recomand`ri de careadministratorii societ`]ilorcomerciale ar fi bine s` ]in`seama:

Asigurarea magazinuluicu paz` uman` sau cu sis-teme antiefrac]ie moder-ne, instalarea unor siste-me de supraveghere vi-deo pot ajuta la detecta-rea cu u[urin]` a infracto-rilor;

Amplasarea în zonelede risc maxim a unor pl`-cu]e avertizoare cu privirela existen]a unui sistemde supraveghere îi deter-min` pe infractori s`-[iabandoneze planurile;

Iluminatul interior [iexterior corespunz`tor, e-ventual pe baz` de sen-zori, descurajeaz` eventu-alii sp`rg`tori;

La închiderea magazi-nului, este indicat ca lu-crurile de mare valoare s`fie mutate din vitrin` [ip`strate într-un seif saucamer` bine asigurat`;

Banii nu vor fi l`sa]i înmagazin dup` terminareaprogramului, ci se vor de-pune la institu]iile finan-ciare. Casa de marcat seva l`sa deschis` [i în modvizibil goal` pentru descu-rajarea infractorilor.Pe lâng` aceste sfaturi pre-

ventive, v` recomand`m s`nu fi]i indiferen]i la ceea cese întâmpl` în jurul dum-neavoastr`! T`cerea dum-neavoastr` încurajeaz` ho]ii!Dac`, din nefericire, a]i de-venit victima sau a]i fost mar-torul unui furt din buzunaresau a unei spargeri, anun]a]iimediat Poli]ia la telefonulunic de urgen]` „112“!

CCrreenngguu]]aa RRAADDUU

La cump`r`turi în siguran]`

T`cerea dumneavoastr`

încurajeaz` ho]ii!” ”


PREVENIRE

Expunereaîndelungat`la radia]iileemise de te-

levizoarele [i de monitoarelecomputerelor ar putea fi res-ponsabil` pentru pubertateaprecoce a copiilor, potrivitBBC. Cercet`torii italieni audescoperit c` uitatul excesiv latelevizor modific` nivelul anu-mitor hormoni, între care [imelatonina, care la oameniregleaz` „ceasul“ intern al or-ganismului.

Aten]ie la telecomand`!Filmele horror, [tirile despre

acte de violen]`, desenele ani-mate cu personaje maleficesunt mesaje negative care in-vadeaz` via]a oamenilor. Pen-tru a v` proteja contra acestoragresiuni trebuie s` selecta]i cumare aten]ie programele audio-vizuale, c`r]ile sau modalit`]ilede petrecere a timpului liber.Mesajele violente pot avea graverepercusiuni asupra comporta-mentului indivizilor. „În inter-ac]iunea cu mediul înconjur`-tor, noi ne comport`m ca ni[teadev`rate sisteme de rezo-nan]`, deoarece orice infor-ma]ie recep]ionat` influen]ea-z` [i starea energetic`, vibra-]ional` a fiin]ei noastre“, afir-m` dr. Mihaela C`lin, medicde familie la Spitalul Universi-tar de Urgen]` Bucure[ti.

Speciali[tii au ar`tat c`, dac`fiin]a uman` este expus` frec-vent unor factori perturbatori,comportamentul se schimb`.Medicul Mihaela C`lin spune:„Mintea [i sufletul omenesc seacordeaz` precum un instru-

ment, intrând în rezonan]` cuvibra]ia la care ne conect`m, [ir`spunde prin vibra]ii acordatela acela[i nivel. Asaltul infor-ma]ional venit asupra noastr`î[i las` amprenta asupra felu-lui de a fi, a gândi [i a reac]io-na. Sunt semnalate situa]ii încare, de exemplu, dup` vizio-narea unui film horror, unelepersoane dezvolt` simptomenevrotice sau tendin]e agre-sive fa]` de semenii lor, mer-gând chiar pân` la pulsiunicriminale, în situa]ia unui psi-hic labil“.

Puterea gândului este ne-m`surat`, [tiin]a ar`tând c`suntem sau devenim ceea ceauzim, vedem sau afl`m.

„Este ca [i cum ai privi afar`printr-un geam curat [i vei ve-dea lumina zilei însorite saupo]i alege s` prive[ti printr-ungeam foarte murdar [i vei ve-dea totul gri.

În acela[i mod, informa]iilepozitive, imaginile frumoasepe care le primim ne pun într-ostare de lumin`, de gândirepozitiv`, atr`gând de parteanoastr` tot ce este benefic.

Pentru c` a gândi s`n`tos [ifrumos înseamn` a dobândipacea sufletului [i a min]ii [i adeveni în cele din urm` mais`n`tos [i trupe[te“, concluzio-

neaz` medicul Mihaela C`lin.Aten]ie p`rin]i: filmele cu

violen]` nasc… violen]`!În iulie 1995, Nathan Marti-

nez (18 ani), din Salt Lake City(SUA), [i-a ucis mama, LaurenMartinez (42 ani) [i sora vitre-g`, Alexis Eileener (21 ani), cuo pu[c` de vân`toare. Nathana m`rturisit c` a vrut s`-i se-mene lui Mickey, protagonistulfilmului „N`scu]i asasini“, filmpe care îl vizionase de 20 deori. Obsedat de acest film, Na-than Martinez s-a tuns chilug[i a început s` poarte ochelaride soare cu lentile rotunde,pentru a sem`na cu Mickey,eroul principal. În noaptea de20 iulie 1995, el le-a împu[catpe mama [i pe sora lui vitreg`,în timp ce acestea dormeau.Imediat, s-a urcat în ma[inamamei lui [i a fugit de acas`,ascultând muzica filmului„N`scu]i asasini“. Nathan afost capturat de poli]ie într-ocamer` de hotel din Nebraska,dou` zile mai târziu. „M` bucurc` am ie[it din anonimat“, le-aspus el poli]i[tilor.

„De la apari]ia acestui film,ne-am confruntat cu o serie deastfel de cazuri. Inspirându-sedin acest film violent, mul]itineri fug de acas`, comit spar-geri [i chiar crime!“, a declaratsergentul Dean Kelsey, de lapoli]ia din Colorado Spring.

În aprilie 1995, poli]ia dinAvon, Massachussetts (SUA) i-aarestat pe Michael Freeman(20 ani), Leonard Stanley (20ani) [i Patrick Morse (18 ani),care l-au ucis cu sadism peinvalidul Philip Meskins (65ani). Dup` ce l-au înjunghiat,cei trei [i-au mânjit hainele cusângele victimei, s-au urcat înma[in` [i au fugit. Au fostprin[i o s`pt`mân` mai târziu,la o or` dup` ce sp`rseser` un

Nou`, poli]i[tilor, acestfilm ne-a dat mult de

lucru. E înfior`tor c` sepoate întâmpla a[a ceva!” ”

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Cum s` ne ferimde infractori?


PREVENIRE

magazin de haine din piele.„Când i-am interogat, unuldintre tipi a luat ap` în gur` [ia f`cut un fel de gargar`, pen-tru a imita sunetele pe care le-ascos b`trânul invalid înaintede a muri, când îi gâlgâia sân-gele în gât! A[a ceva n-am maiv`zut în toat` cariera mea“, aafirmat poli]istul Gerald Pudol-sky, de la poli]ia din Avon.

În martie 1996, Jason Lewis(16 ani), din Senoia (Georgia),[i-a omorât p`rin]ii, James [iLillian Lewis. În seara de 23 mar-tie, el i-a anun]at pe ace[tia c`le va pune un film frumos lavideo. A introdus caseta cu„N`scu]i asasini“ în aparat [i,imediat, [i-a sunat un coleg,c`ruia i-a spus: „Stai la telefon[i ascult`!“ Apoi, a mers în ca-mera al`turat` [i s-a întors cuo pu[c`. „Fi]i aten]i la ce seîntâmpl` în film! Asta merita]i[i voi!“ Prietenul lui, care ascul-ta la telefon, i-a auzit pe p`rin-]ii lui Jason implorându-l s`lase arma din mân`, dar aces-ta a desc`rcat câte [ase gloan]eîn trupurile lor, dup` care a ri-dicat receptorul [i a spus: „Gata!I-am terminat!“ Speriat, priete-nul lui Jason a anun]at poli]ia,care l-a arestat pe criminal.

În Colorado Spring, patrutineri, având vârsta cuprins`între 14 [i 18 ani, l-au b`tut petat`l vitreg al unuia dintre ei,i-au furat 10.000 de dolari dincas` [i au plecat cu ma[ina lui.Poli]ia din Phoenix i-a arestatînainte de a comite o alt` in-frac]iune.

„Nou`, poli]i[tilor, acest filmne-a dat mult de lucru. Eînfior`tor c` se poate întâmplaa[a ceva!“, a încheiat sergentulDean Keisey.

Inspirat din acela[i film, la 1martie 1995, la Salisburry, al]idoi adolescen]i Zubid (16 ani)

[i Bryan (17 ani) au fost ares-ta]i pentru o tripl` omuciderea p`rin]ilor lor [i a unui frate.

Oliver Stone, regizorul filmu-lui „N`scu]i asasini“ (proiectat[i pe ecranele noastre) încer-când s`-[i apere filmul, a de-clarat: „La cinematograf te po]iduce sau nu, în vreme ce tele-viziunea prezint` zilnic violen]e,personajele pozitive fiind maipu]in prezente decât asasinii“.

Nu l`sa]i copiii s` vizio-neze filme horror întrucât a-cestea le afecteaz` psihicul.

Scenele sângeroase din fil-mele de groaz` ne dau co[ma-ruri noaptea [i, uneori, ne potafecta comportamentul s`pt`-mâni sau chiar ani de ziledup` vizionarea lor.

Cel pu]in aceasta este con-cluzia unui grup de cercet`toriamericani, de la Universitateadin Michigan, confirmat` [i dereac]iile a doi adolescen]i ger-mani, din ora[ul Rosdorf, dup`vizionarea filmului „Psycho IV“.

B`ie]ii în vârst` de 12 ani,au stat pân` la ora trei dimi-nea]a la televizor [i dup` ter-minarea filmului, s-au înjun-ghiat unul pe cel`lalt, relatea-z` ziarul britanic „The Mirror“.

Ambii b`ie]i au fost interna]iîn spitalul din localitate înstare foarte grav`.

Pentru stoparea acestor e-fecte negative în rândul mino-rilor, doi generali americani demarc`, Colin Powel [i HermanSchwarzkopf, [i-au pus sem-n`turile, al`turi de alte perso-nalit`]i, pe un apel energicadresat industriei de specta-cole [i media de la Hollywood.În apel se cere reducerea dras-tic` a con]inutului violen]eiprogramelor televizate [i fil-melor pentru copii. Semnatariiacestui veritabil manifest cerproduc`torilor s`-[i asumeresponsabilit`]i în educareacopiilor, reamintind c` p`rin]ii,în acest sfâr[it de mileniu tre-pidant, tracasa]i [i stresa]i demunc`, nu mai pot controlasinguri expunerea copiilor lorla scene violente sau cu carac-ter sexual. Cel mai vehementsemnatar al apelului s-a do-vedit a fi senatorul republicande Kansas, Sam Brownback:„Se impune o con[tientizare arealit`]ii. În America exist` maipu]ini uciga[i în serie decât a-sisten]i sociali. Mai pu]ine pro-stituate decât preo]i. Dar nicio-dat` nu ne d`m seama de astauitându-ne la televizor“.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN



ISTORIA LA ROTATIV~

Trebuie s` recunosc dincapul locului c` tenta]ia dea afla, din scrieri saum`rturii, lucruri ne[tiutedespre poli]ie [i poli]i[tisau despre criminalitate [iinfractori, a fost - cel pu]inpentru mine - o \ncercareteribil`. Nu i-am rezistat.

{i m` \ntreb: cine ar fiavut t`ria s` reziste acesteitenta]ii \n zilele noastrecând aceast` mass-mediaatotputernic` ne serve[te„cu polonicul“ informa]ii depe acest t`râm? Cine nu s-ar \ntreba, dup` obiceiulromânesc: m`i, dar mas-

ca]ii `[tia care fac descin-deri [i perchezi]ii oriunde[i oricând, ai cui nepo]isunt? C` nu se poate s` n-aibe mo[i [i str`mo[i, catoate celelalte progenituri,cei mai mul]i \ngropa]i \nuitare, iar cei pu]ini salva]i\n memoria unor pagini decarte bun`?

O asemenea carte a fost\ncredin]at` editurii „Uni-versul“ \n anul 1937 descriitorul Alexandru Ante-mireanu, care, sub titlul„„DDiinn vvrreemmeeaa lluuii cc`̀ppiittaannCCoossttaacchhee““ a ]inut s` scrie„Roman istoric“, probabil ca

s`-[i avertizeze cititorii c`„vremea“ lui c`pitan Costa-che „curgea“ prin anii 1848.

{i ce anume re]inuseaten]ia scriitorului din via]aBucure[tilor anului 1848?Dac` z`bovim la primaparte a capitolului trei dincuprinsul romanului „isto-ric“ cu titlul de mai sus,descoperim o superb`mostr` de... studiu crimino-logic. Iat-o, \n extensie: „Oveste care bag` spaima \ntoate mahalalele Bucu-re[tilor se r`spândise atreia zi de Pa[te. O ceat`de borfa[i jefuise noapteape un cârciumar bogat dinMandrica; \i furase banii,mai toate sculele (bunurile- n.n.) ce avusese \n cas`,m`cel`rindu-l totodat` peel cât [i pe nevast`-sa, iarpe un b`iat din pr`v`lie,dup` ce \l legase de mâini[i de picioare, \l aruncase\n pivni]`. De (c`tre) a-semenea borfa[i [i uciga[ierau bântuite pe acele vre-muri toate mahalalele maidep`rtate ale Bucure[tilor.|n fiecare zi, aproape,veneau ve[ti c` \n DeleaVeche, ori Sf. Elefterie, orila Vitan se s`vâr[ise ospargere, se furase scule [ibani, ba chiar se f`cuse [i

De-a ho]ii [i vardi[tii

Poli]ia [i poli]i[tii, criminalitatea [i infractorii

din alte vremuri

1

Dan PADI{


moarte de om. Borfa[ii ata-cau [i pân` \n centrul ora-[ului. (...) Adesea veneau laAgie (poli]ie - n.n.) negus-tori de frunte, cari se plân-geau c` li s-a furat din pr`-v`lie, ba un [al, ba giuvae-ricale, ba un covor scump,ba mai multe pereche de\nc`l]`minte“.

Dar, oare, poli]ia dinacele vremuri st`tea cumâinile \n sân? Nu re-ac]iona cu „fermitate“ la oasemenea avalan[` def`r`delegi? Ia s` vedemcum r`spunde autorul la a-ceste \ntreb`ri: „Mai \ntot-deauna, c`pitan Costache,mai marele ti[tilor Agiei (a-dic` al poli]i[tilor bucure[-teni - n.n.) isbutea s` pun`mâna pe acei f`c`tori derele, cari, \n cea mai mareparte, mergeau s` putre-zeasc` \n ocne sau s`\nfunde pu[c`ria SfântuluiAnton, dup` cum era [im`rimea crimei sau delic-tului s`vâr[it. Un lucru,\ns`, era sigur pentru ceamai mare parte din jefui]i:cu toate c` borfa[ii erauprin[i, cu toate c` lucrurilefurate erau mai \ntotdeau-na g`site, toate acestelucruri, când p`guba[ul nuera vreun boier cu influen]`mare, disp`reau ca prin mi-nune, chiar din dulapurileAgiei. Astfel, mai \ntotdeu-na, p`guba[ii r`mâneaup`guba[i pân` la sfâr[it,f`r` speran]a c` vor maiputea da vreodat` ochii cuavutul lor.“

{i, dac` a[a st`teaulucrurile \n 1848, pe vre-mea lui c`pitan Costache,s` vedem ce stare in-

frac]ional` exista \n Bucu-re[tii anilor 1946, când \nfruntea a dou` brig`zi depoli]ie judiciar` se aflaucomisarii Eugen Alim`-nescu [i Anton Cutcu-dache: „Capitale noastr` -scria ziarul «Timpul» din 1aprilie 1946, este de la ovreme prad` revolverelorde tot felul. (...) Bucure[tiuleste ast`zi un ora[ de pro-por]iile unei metropolemari. Cu o popula]iemasiv`, cu un conglomeratde caractere, cu o lupt` a-prig` pentru existen]`, cuzeci de mii de borfa[i,escroci, tâlhari, oameni ve-nali, gata s` fac` orice pen-tru bani, tenta]i de \m-bog`]iri rapide [i u[oare,pândind un prilej, preme-ditând crime care se [i fac(...) Nu exist` s`pt`mân` \ncare s` nu avem \nregis-trat` cel pu]in o crim`,dac` nu mai multe... Toat`lumea are revolvere, tragecu ele când vrea, unde vrea:

din fuga automobilelor, \nlocaluri publice, pe strad`,pe acoperi[urile caselor, \nurm`riri ca-n filme“ etc.(orice asem`nare cu situa-]ia de ast`zi nu este o pur`\ntâmplare ! n.n.)

M`rturii scrise ne-a l`sat- dup` ce a plecat dintrenoi c`tre cele ve[nice, \nanul 1965 - omul de [tiin]`[i mult` vreme conduc`toral [colii române[ti Con-stantin Kiri]escu. Am recititcu interes cartea lui „Ovia]`, o lume, o epoc`“ \ncare am reg`sit, printrealtele, o splendid` des-criere a „st`rii de legalitate“din mahalaua Dichiu, penumele ei popular Tirchi-le[ti, zon` \n care s-a ridi-cat sediul InspectoratuluiGeneral al Jandarmerieicare, ulterior a devenitInspectoratul General alPoli]iei Române, din [o-seaua {tefan cel Mare.

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --


MONDO POLICE

Fratele lui Mohamed, Abdelkader Merah,cunoscut de serviciile de informa]ii franceze caintegrist practicant, a fost re]inut de autorit`]iiar dup` patru zile de audieri a fost acuzat decomplicitate [i furt dar [i asociere \n vedereacomiterii de acte teroriste (ca finan]ator alactelor teroriste ale lui Mohamed).

|n copil`rie, Abdelkader a jucat fotbal [i apracticat boxul la Clubul „Léo-Lagrange“, iar \n2006 s-a c`s`torit religios cu Yamina, o fat` dereligie musulman`, purt`toare de hijab (voal).|n 2007, s-a aflat \n aten]ia poli]iei din cauzaunor rela]ii pe care le-ar fi avut cu membrii uneifiliere jihadiste din Irak, via Siria.

Abdelkader a renun]at la barb` [i tradi]io-nalul djellaba, pentru o ]inut` sportiv`, fan alclubului „L'Olympique de Marseille“ (fa]` defratele lui - Mohamed, adept al m`rcilor deprestigiu ca Nike, Addidas, Lacoste, Yves SaintLaurent, etc.).

|n iulie 2010, \mpreun` cu so]ia pleac` \nEgipt pentru a studia \ntr-o [coal` coranic` laCairo, iar dup` aceste studii religioase se mut`\ntr-o cas` la Auterrive (\n zona metropolitan`toulousean`, la cca 35-40 de km de acesta).

|n septembrie 2010 \l g`zduie[te pe Mo-hamed, care se \ntorsese dintr-un pelerinaj \nLiban, Iordania [i Israel, pentru ca ulterior s`plece \n Afganistan, via Tadjikistan (]ar` mun-toas` f`r` ie[ire la mare în Asia Central`, vecin`cu Afganistan).

Pe 18 martie, \n seara dinainte de atacul luiMohamed la {coala evreiasc` „Ozar Hatorah“

din Toulouse, se pare c` cei doi fra]i s-au \ntâl-nit au jucat fotbal [i au petrecut seara \mpre-un`, nu ca ni[te jihad[ti, fundamental[ti, ci cabuni musulmani francezi, care cred \n valorileRepublicii [i ale democra]iei.

Cu toate ca Merah nu accepta autoritateafratelui sù (cu care avea o rela]ie destul derece, conform avocatului Christian Etelin) [ichiar spusese de mai multe ori c` nu are \n-credere \n el, autorit`]ile responsabile cuancheta sus]in c` acesta ar fi contribuit la radi-calizarea lui.

Dup` \ncheierea misiunii RAID \n cartierul„Côte Pavée“, atât \n leg`tur` cu masacrul de laToulouse, cât [i \n leg`tur` cu uciderea luiMohamed Merah, apar o serie de polemici [i\ntreb`ri justificate. A f`cut Merah parte dintr-oorganiza]ie terorist` islamist` sau era un solitarsalafist care a ac]ionat la \ntâmplare?

De ce, \n cazul \n care autorit`]ile compe-tente (serviciile de informa]ii) erau la curent cèl ar fi f`cut deplas`ri \n tabere de \ndoctrinare[i instruire, afgano-pakistaneze, nu a fostsupravegheat? Era necesar` uciderea lui Merah,\n timpul confrunt`rii cu RAID?

Acest eveniment m` face s` m` gândesc laalte dou` evenimente asem`n`toare pe carele-am urm`rit de-aproape: primul legat de uci-derea lui Khaled Kelkal \n toamna anului 1995la Lyon, \ntr-un context foarte asem`n`tor, deEPIGN (tot o unitate de interven]ie de elit`, dara Jandarmeriei Na]ionale) pentru implicarea lui\n atentatele teroriste din vara anului 1995 \nmetroul parizian, \n special \n cel din sta]ia SaintMichel-Notre Dame \n care au murit opt per-soane [i 117 au fost r`nite, iar cel de-al doilealegat de condamnarea la \nchisoarea pe via]` alui Zacharias Moussaoui, la Alexandria (StatulVirginia, SUA) \n 2006, din cauza implic`rii pecare acesta a avut-o \n atentatele din 11 sep-tembrie 2001 de la New York, pus` serios la\ndoial` de ap`rare.

Conform documentelor oficiale, aflate \nbaza de date ale serviciilor franceze de infor-ma]ii DCRI (Direc]ia Central` de Informa]ii In-terne), precum [i \n cea a SRPJ (Serviciul decùtare a Poli]iei Judiciare) \nc` din 11 martie,

Drama terorist` de la Toulouse


când a avut loc primul asasinat la Toulouse,poli]i[tii s-au lansat \ntr-o anchet` de mareanvergur`.

Asasinul a l`sat \n urm` dou` indicii impor-tante, care au \ndep`rtat ancheta de la pistaneo-nazist` ce a fost luat` \n calcul la \nceput.Primul: faptul c` Imad Ibn Ziaten [i-a postatanun]ul pe internet, la care ar fi r`spunsMohamed Merah, iar acesta ar fi fost vizitat de576 de persoane din cele 24.000 care s-auconectat pe www.leboncoin.fr. Printre vizitatorise afla [i Merah, care ar fi fost identificat decyber-poli]i[tii specializa]i \n acest domeniu. Defapt, ei ar fi identificat adresa IP a calculatoruluimamei lui Merah, Zoulikha Aziri, de la careacesta [i-ar fi contactat victima, ceea ce explic`[i arestarea ei, dar [i dificultatea cu care a fostreperat.

Ca urmare, 7 milioane de date telefonice aufost verificate [i opt linii telefonice au fost pusesub ascultare, conform procurorului general dela Paris, François Molins.

Al doilea: scooter-ul Yamaha T-Max 530,furat de Merah pe 6 martie (cu complicitateafratelui), ar fi fost identificat de un dealer dinregiune la care cei doi au ajuns pentru dezacti-varea antifurtului, [i o eventual` schimbare aculorii.

Din acel moment ar fi \nceput, cel pu]in teo-retic, urm`rirea [i reperarea lor. Din p`cate \ns`,ancheta s-a ar`tat deosebit de laborioas` [icomplex`, ceea ce a permis asasinului s` co-mit`, \ntre timp, [i celelalte crime.

|n acest interval temporal, anchetatorii \ncer-cau s` descopere dac` au de-a face cu un com-plot terorist sau pur [i simplu cu un fanaticislamist radical, solitar.

Dup` un parcurs [colar dificil, cunoscut deja\nc` din 2004 de autorit`]ile poli]iene[ti pentruacte de delincven]`, printre care unele cu vio-len]` (\n special furturi [i spargeri), se pare c`Mohamed Merah ar fi fost deja de câ]iva anisupravegheat de DCRI, care ar fi [tiut c` are opregatire jihadisto-salafist`, pe care ar fi dobân-dit-o cu ocazia a dou` deplas`ri \n Afganistan [iPakistan, unde i s-ar fi propus s` comit` unatentat-sinuciga[, ceea ce el ar fi refuzat, \ns` arfi acceptat misiunea de a comite atentate re-petate \n Fran]a, conform ministrului de Interne,Claude Guéant.

La revenirea \n Fran]a \n noiembrie 2011,Merah a fost interogat de DCRI, conform direc-torului Bernard Squarcini, \n leg`tur` cu sejurul\n Orientul Mijlociu, dar tân`rul a precizat c` aufost simple excursii (cu scop turistic).

|n ceea ce prive[te orientarea religioas`, se


MONDO POLICE



MONDO POLICE

pare c` a fost \ndoctrinat \n \nchisoare, \ntre2007-2009. Din informa]iile pe care le de]in dinmediul carceral, de la cei care l-au cunoscut peMerah, el nu p`rea câtu[i de pu]in fanatic. Dincontr`, era un depresiv, fragil din punct devedere psiholoic (u[or influen]abil), având chiaro tentativ` de sinucidere. N-ar fi exclus ca, ulte-rior, s` fi beneficiat \ntocmai din acest motivde o \ndoctrinare salafist`, care s`-i fi schimbatcursul vie]ii.

|n 2008 [i 2010, Merah [i-a \ncercat [ansade a intra \n Legiunea Strìn`. Amândou` tenta-tivele se vor solda cu e[ecuri din cauza cazieru-lui judiciar, dar [i a programului dur de preg`-tire la care acesta nu a putut face fa]`. Având \nvedere faptul c` \n momentul de fa]`, LegiuneaStrìn` face verific`ri solide \n privin]a candi-da]ilor, dac` el ar fi fost filat de DCRI era imposi-bil ca ministrul Ap`r`rii s` nu fi fost la curent cuorientarea politic` de islamist - extremist.

Probabil c` acesta este [i unul dintre mo-tivele exilului sù la sfâr[itul anului 2010, cândpleac` \n Waziristan, una dintre zonele tribalede referin]` \n preg`tirea terorist`, \n nord-ves-tul Pakistanului, unde s-ar fi format [i el ca te-rorist.

Louis Caprioli, fostul director al DST (Depar-tamentul de Supraveghere al Teritoriului),\nainte de crearea DCRI, este convins c` Merahar fi beneficiat de ajutorul unei \ntregi re]elepentru a putea ajunge \n Asia Central`, prinintermediul unor tineri europeni (occidentali),iar dup` p`rerea sa, el nu ar fi decât un lup soli-tar, un lupt`tor izolat.

Pe de alt` parte, Eric Denécé, cercet`tor laC2FR (Centrul Francez de Cercetare a Informa-]iilor), consider` c` dup` uciderea lui BinLaden, preg`tirea terorist` \n lume (chiar [i \ntaberele tradi]ionale) este destul de anarhist` [ialeatoare, motiv pentru care mul]i tineri terori[tipot revendica apartenen]a la Al Qaeda, f`r` ca,\ntr-adev`r, s` fac` parte din organiza]ie.

|n ceea ce prive[te deplas`rile lui MerahMohamed \n zonele tulburi ale frontiereiafgano-pakistaneze, este cert, el nu [i le-ar fiputut finan]a doar din ajutorul social, cum de-altfel nici arsenalul militar de care dispunea sauma[inile, din RSA.

|n sfâr[it, dac` serviciile de informa]ii fran-ceze \l descriu pe Mohamed Merah, ca un jiha-

dist, un lup solitar, respectiv un salafist autora-dicalizat [i se \ndoiesc c` el ar fi participat lavreun antrenament particular \n zonele tribale\n 2011, [efii talibani pakistanezi afirm` exactcontrariul: Mohamed Merah s-a antrenat cuTehrik-e-Taliban Pakistan (TTP) \n nordulWaziristanului, conform purt`torului de cuvântal fac]iunii Djandola din cadrul TTP.

|n ceea ce prive[te a[teptarea a 32 de orepentru lansarea asaltului, François Griscelli,membru al RAID \nc` de la \nfiin]area acestuiaera ferm: prioritatea trebuia acordat` negocierii,pentru ca Mohamed Merah s` poat` fi arestat [ideferit justi]iei.

Cert, Merah a fost un „petit voyou“ de cartiercare a f`cut \nchisoare \n repetate rânduri pen-tru tot felul de delicte mici: vandalizare de auto-buze [i spa]ii comerciale, conflicte inter-gang decartier, scandaluri \n autocare cu educatorii,tâlh`rii cu arm` alb`, furturi de motociclete [iautoturisme, agresiuni cu violen]`, pentru care\[i petrece primul sejur \n \nchisoare [i unde demai multe ori a avut alterca]ii cu de]inu]ii,urmând ca mai târziu s` fie condamnat la doiani pentru conducerea unui autovehicul furat,f`r` permis de conducere [i accidentarea unuialt vehicul, \ncercând s` opun` rezisten]àrest`rii.

Pe de alt` parte, era politicos [i respectuoscu cei apropia]i [i chiar dac` tat`l vitreg era inte-grist, iar el fi f`cut deplas`ri \n scop turistic \nPakistan [i Afganistan. Fratele lui ar fi fostcunoscut ca islamist practicant, îi pl`ceau fot-balul [i cluburile de noapte, s` petreac` [i sìmortalizeze evenimentele importante din via]alui.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

- sfâr[it -



REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudiniSuntem martorii apari]iei unei noi lumi în

care peisajul interna]ional este modelat neînce-tat de puternice interese economice [i în carena]iunile lumii se confrunt` cu problema capi-tal` a identit`]ii. Interna]ionalizarea produc]ieieste considerat` inima procesului de globali-zare. În cadrul procesului de interna]ionalizare aproduc]iei, de fapt de globalizare a procesuluide produc]ie, corpora]iile transna]ionale repre-zint` elementul esen]ial. Peste 800.000 de fili-ale, apar]inând celor peste 60.000 de corpora]iiformeaz` un univers care implic` atât rela]ii pebaz` de transferuri de capital cât [i a[a numitelenon-equity relations, respective rela]ii care nuimplic` transferuri de capital. Dimensiunea pro-cesului de globalizare la nivelul produc]iei estereflectat` de amploarea procesului de transna-]ionalizare a economiei mondiale. Companiiletransan]ionale de]in active în strìn`tate în va-loare de 30 trilioane USD, export` produse carevaloreaz` 3,1 trilioane USD, au un personal înstrìn`tate de peste 54 milioane persoane.

Sunt unii care sus]in c` lumea este sau ar tre-bui s` urmeze calea unui nou sistem ce pre-supune pr`bu[irea sau sl`birea sistemelorna]ionale [i impunerea unei noi organiza]iisuprana]ionale ce presupune un control maiamplu. La extrem`, acesta ar putea deveni unguvern unic mondial [i sistemul ar fi în acest cazunipolar. Un asemenea sistem are atât aspectepozitive, cât [i negative. În viitorul previzibil sepoate presupune întemeierea unui astfel de sis-tem unipolar.

Un alt tip de sistem unipolar este „imperiuluniversal“, în care o superputere dobânde[te

hegemonia mondial`. Au existat unele specu-la]ii cum c` S.U.A. ar putea sau ar trebui s`încerce s` ob]in` aceast` hegemonie. În timpulcrizei din Golf (1990-1991) pre[edintele Bush avorbit despre stabilirea unei noi ordini mondi-ale bazate pe o cooperare americano-sovietic`[i o mai mare încredere acordat` legilor inter-na]ionale [i organiza]iilor interna]ionale.

Când americanii [i trupele aliate au triumfatîn r`zboiul din Golf - 1991 [i URSS-ul s-a pr`bu-[it, unii observatori, printre care [i CharlesKrauthammer au afirmat c` „trìm într-o lumeunipolar`“, având S.U.A. ca putere hegemonic`.Krauthammer a sus]inut faptul c` S.U.A. ar tre-bui s` se bazeze pe „putere [i voin]`: putereade a recunoa[te lumea unipolar` [i voin]a de ao conduce“. O alt` structur` posibil` în cazulevolu]iei globale este un sistem multipolar.Fostul pre[edinte al URSS, M. Gorbaciov, dup`46 de ani, era foarte diferit: „Sistemul bipolar [i-aepuizat poten]ialul - a afirmat în fa]a celorprezen]i la întâlnirea de la colegiul Westminster.Cea mai mare majoritate a popula]iei era dep`rere c` solu]ia va fi multipolaritatea“.

Dac` Gorbaciov are dreptate [i se dezvolt` untradi]ional sistem multipolar statal, atunci ]`ri caS.U.A., China, Germania, Japonia [i Rusia suntcele mai probabile s` joace aceste roluri de„poli“. {i alte câteva state, dintre care cel maiposibil India s-ar putea al`tura acestora dedinainte. Fostul pre[edinte Richard Nixon, spreexemplu, estima faptul c` una din ]`rile care arputea deveni mare putere mondial` ar fi China(în secolul XXI). Germania este [i ea, la rândulei, o ]ar` care a început s` demonstreze virtu]idiplomatice. „Se observ` chiar în evenimentelecotidiene“ - declara, de curând, un ambasadordin Europa de vest. „Punctele de vedere ger-mane cap`t` o nou` greutate …. Este un fapt alvie]ii [i noi nu trebuie decât s` ne adapt`m“.Economia [i poten]ialul militar japonez au iscataprinse controverse în leg`tur` cu viitorul ori-ent`rii interna]ionale a statului japonez (Reich,1992). Pactul de la Var[ovia s-a dizolvat. Nunumai atât, dar în decembrie 1991 s-a întâm-plat imposibilul când pre[edintele Boris El]în aspus c` Rusia ar fi de acord s` intre în NATO.

S-a terminat un r`zboi rece [i au începutaltele dou`, avertiza o analiz` secret` f`cut` deguvernul chinez. Prima lupt` a fost o continuare


REPERE


a ]`rilor capitaliste de a submina ]`rile comu-niste r`mase, inclusiv China. Al doilea r`zboirece se baza pe cre[terea tensiunilor din cadrulalian]ei vestice. Preziceri ocazionale despreGermania sau Japonia, masiv înarmate [i agre-sive sau o confruntare dintre S.U.A. [i oricaredin aceste ]`ri este, în acest moment, pur`specula]ie, dar este incorect s` gândim c` strân-sa colaborare din al Doilea R`zboi Mondial,bazat` pe un inamic comun [i o alian]` domi-nat` de S.U.A. va continua, în ordinea mondial`,care evolueaz`.

Exist` câteva lucruri capabile de a modificastructura multipolar` tradi]ional` bazat` pe stat.Într-adev`r exist` un acord general printreoamenii de [tiin]` cum c` sistemul nu va ar`ta[i nici nu va opera asemeni sistemului multipo-lar existent în perioada celui de-al Doilea R`zboiMondial. O modificare ar fi aceea c` Na]iunileUnite sau alte organiza]ii globale ar puteadeveni mai independente [i chiar mai puter-nice. O alt` posibilitate ar fi eventuala dez-voltare a unor poli regionali. Europa, sub formaUniunii Europene sau a oric`rei alte forme, arputea deveni un pol. Germania [i Fran]a, spreexemplu, au stabilit în 1992, armate unite carepot servi în mod neîndoielnic ca un nucleu alviitoarei armate europene. Exist`, de asemenea,semne, care trebuie men]ionate, ale opozi]ieifa]` de politica unic` european`.

Un pol nord american este posibil s` se dez-volte. O în]elegere de liber comer] exista dejaîntre S.U.A. [i Canada, [i negocieri trilaterale învederea capt`rii Mexicului în ceea ce este numit„Nord American Free Trade Association (NAFTA)“s-au încheiat. Aceasta ar forma un bloc eco-nomic de 360 de milioane de consumatori [iun câ[tig de 6000 de miliarde de USD anual, cuo treime mai mare decât cea a UniuniiEuropene. Pe lâng` NAFTA exist` eforturi vre-melnice des etichetate drept „întreprinderi pen-tru ini]iativa american`“, sub forma extinderiiideii de comer] liber regional la întreaga emis-fer` vestic`. Pân` acum, faza este pur economi-c` [i nu politic` de cooperare, dar este posibilca America de Nord [i chiar emisfera vestic` arputea deveni un alt pol regional (Hurrell, 1992). În mod similar, premierul malaiesian MahathirMohamad a propus o grupare economic` est-asiatic` condus` de Japonia. Aceast` idee estemai pu]in dezvoltat` decât cea a blocului est-emisferic nord-american, dar Asocia]ia Na]iuni-lor din Asia de sud-est (care nu include Japo-

nia) a semnat o în]elegere de liberalizare acomer]ului în ianuarie 1992 [i regionalismul aînceput s`-[i piard` din putere în aceast` zon`(Bello&Blantz, 1992).

Cercet`ri despre semnifica]iileglobaliz`rii

Analizele întreprinse întru definirea [i carac-terizarea cât mai explicit` a procesului de glo-balizare au fost concepute din prisma paradig-mei procesual-organice, model de analiz` carene fere[te de lacunele [i meandrele interpre-t`rilor [i generaliz`rilor pripite.

A[adar, existen]a social` a oamenilor, fiindîn devenire, capabil` s` se reorganizeze peri-odic sub presiuni exercitate de necesit`]i carese dezvolt` în interiorul ei, inclusiv sub presiu-nile care decurg din amplificarea prin recon-struc]ie a capacit`]ilor sociale de procesare ainforma]iilor, a parcurs deja mai multe etape.

Principala tendin]` în aceast` evolu]ie const`în reorganiz`ri corelate ale organiz`rilor integra-toare, ale socioorganiz`rilor specializate, ale or-ganiza]iilor [i ale oamenilor. Astfel de reorga-niz`ri fac [i posibile [i necesare reorganiz`ri alere]elelor de conexiuni dintre toate genurile deorganiz`ri sociale.

Reorganizarea conexiunilor genereaz` îndeo-sebi cre[terea densit`]ii conexiunilor [i modifi-carea naturii lor; sunt tot mai multe conexiunicare pot s` dezvolte consecin]e organizante.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE


- va urma -


TIMPUL LIBER

BIS

!S

T~ P

E O

S12

CA

DA

VR

E!

AR

BO

RE

D

E C

EA

I

CCAA

IISS !!

113344

VVAA

PPOO

AA-

RREE

!!

„{E

FII“

PE

RIO

A-

D~

DE

TIM

P

SA

LAT

AP

OR

CU

-LU

ID

ÂN

{II

B~

TU

T L

A|M

BIN

~R

I

CE

AS

GE

NE

!

AALLAA

II

CCAA

DDAA

VVRR

UU

AD

EV

~-

RA

T

ST

RA

DA

PO

{T

EI

31H

AN

UR

I!

M~

GA

R

TRU

PU

LM

OR

TULU

I

153

CA

LE{

TI!

21H

ECTA

RE

!

HAO

S F~

R~

SFÂR

{IT

PLA

NT~

CU

SE

MIN

}EC

OM

ES

TI-

BIL

E

OM

UL

CU

BIS

-T

UR

IUL

MO

RA

L~

ST

A}

IO-

NA

T

AACC

AARR

!!

SSUU

NNTT

||NN

VVIIAA

}}~~

CA

DA

VR

U

PU

NC

T |

NS

PA

}IU

|N C

ER

C!

PA

ZN

ICI

LEG

ATE

CU

NO

JI}E

AP

~R

UT

DIN

SE

NIN

Gel

atin

`S

pus

late

lefo

n|n

cos

t!

BBoocc

nn`̀ llaa

mmiijjll

ooccFF`̀

ggaa[[

NN-aa

uu uunn

dduumm

nneezzee

uu

Alta

r ce

ntra

lC

adav

ruA

nu

pede

psi

SP

OR

TD

E T

RA

SLA

}IN

T~

ES

EN

}IA

L

GLU

M~

5

CU

V.

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

PE U

LTIM

UL

DR

UM

11111111

44440000

Bu

l` s

e \

ntâ

l-n

e[t

e c

u u

n v

e-

cin

. - S

alu

t B

ul`

!d

e u

nd

e v

ii?-

De

la

cim

i-ti

r.-

Da

' ce

s-

aa\n

tâm

pla

t?-

Am

\n

gro

-p

at-

oo p

e s

oa

cra

me

a. - D

ar

de

ce

e[

ti

zg

âri

at

pe

fa]`

? - ..

.

- r`

spun

sul

pe li

nia

8 -

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail [email protected]

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

[email protected]

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

MAIîn zona Lacul Tei. Aici, cei doi au supravegheat permanent zona, iar în jurul orei nou` li s-au...

Documents

Transcript of MAIîn zona Lacul Tei. Aici, cei doi au supravegheat permanent zona, iar în jurul orei nou` li s-au...