WILIAM BLAKE

WORKS / OPERE

I

THE PROPHETIC BOOKS /cr{nrytn PRuFETToEVala, or The Four Zoas /Vulu suu Cei putra Zou

- Edilie criticd bilingvd -

Traducere, studiu introductiv qi note gi anexe deMIHAI A. STROE

INSTITUTUL EUROPEAN2006

Tabla de materii

NotE asupra ediliei l7

Notd biografrcd: viata qi opera lui William Blake I 23

Notb privind moqtenirea criticd a lui William Blake I 79

Poetica arheomorfic[ a lui William Blake / 93

The Four Zoas I 49

Cei patru Zoa I 3llNote / 329

Bibliografie / 386

Anexe / 393

409

II. NOTA BIOGRAFICA: VIATA $I OPERA LUI WILLIAM BLAxn iNCONTEXTUL REVOLUTIILOR

(AMERTcANA, nuNCnzA,,$TrrNTrF,rcA, rNousrnrarA $r RoMANrrcAy "

01757 La 28 noiembrie se nagte la Londra, 2g Broad Street, Golden Square,Soho, intr-o familie modestd (tatil, James; mama, catherine Harmitage), w1lamBlake, poet, pictor, gravor gi mistic vizionar englez, ale cirui poeme rfuice qi epice, cuilustralii frcute de el insuqi, se incadreazd intr-una dintre cele mai originall opere'aleculturii occidentale. La 11 decembrie este botezatla St James's Churchl piccadilly.

Blake a ajuns sd fie acum considerat una dintre primele qi cele mai mari hguriale Romantismului, unul dintre cele mai mari genii ale lumii -od".n.. A fost igniratinsi in mare misuri de contemporani, care il considerau nebun, pentru c[ era sincer giidealist. A treit aproape toatd viala in s[rdcie qi a murit in timp ce inca lucra la grur.ori(cele ce ilustrau Divina Comedie a lui Dante)

*1757 Apare lucrarea A Philosophical Enquiry into the Sublime and theBeautiful de Edmund Burke. fl Moare psihologul navid Fiartrey.

tt Vom nota cu semnul ,,0" datele din viala lui Blake gi cu asteriscuri ( * ) date istorice care auar'ut loc in timpul vielii lui Blake qi reprezintd, evenimente importante pentru acesta sau pentrulumea artistic-literatd,, qtiinlificd-tehnologicd qi politicd. Sursele principale folosite: WlttiamBlake, The Complete Illuminated Books,2001; G. E. Bentley h.,'William Blake: The CriticalHeritage, 1975; william Blake,peter Butter, 1996; william Blake, selected poetry, MichaelMason, 1998; Kathleen Raine, wiiliam Btake, 1996; Alexander Hellemans & Bryan Bunch,Istoria descoperirilor stitnltfice; George Ochoa & Melinda Corey, Ghidul cronologic a'lstiinlei, 2000; Sara Jenkins-Jones, The Hutchinson Dictionary if scientists, tsnl ntnMcPhee, Annals of the Former World,2000; Annals of English Liirature 1475-1950, 196l;Adrian Nicolescu, Istoria civilizaliei britanice, vol. m (Sicolul al XV[I-leai 1714-1g37)',2005; John cannon, The oxford Companion to British History, 1997; ran chilvers, garoidosborne, Dennis Fart, llte_oxford Dictionary of Art, 1994; concise Dictionary of BritishLilerary Biography, 1992; Margaret Drabble, The oxford Companion to Engtisi Literature,1995; James D.Harq The Oxford Companbn to American Literature, 1995; The Concise OxfordDictionary of English Literature, 1970 gi 1963; The New Encyclopaedia Britannica, l'992;Marcel D. Popa, Horia C' Matei, Micd enciclopedie de istorii universald, 1983; GheorgheEminescu, Napoleon Bonaparte, 1986.

18

01757-1767 [virsta lui Blake: 1-10 ani] Blake era al treilea dintre cei qaptecopii ai familiei; doar cinci au supravieluit virstei infantile. Tatdl sdu, James, eranegustor de galanterie qi tricotaje (vindea ciorapi femeieqti qi bbrbdtegti, mdnugi giarticole intime gi de mercerie). Ambii pdrinli erau disidenli fa!6 de Biserica Anglicand,iar mama sa a ar,'ut probabil legdturi cu secta rudicald a Muggletonienilor, fondatd insecolul al XVII-lea (circa 1651) de Lodowicke Muggleton (un croitor, 1609-1698) piJohn Reeve (vdrul sdu), care pretindeau cd sint cei,,doi martori" ai Apocalipsei (11,3-6) care vor prooroci 1260 de zile, vor fi uciqi qi vor invia; ei negau doctrina trinitard;i afirmau c5 materia era etern5, iar ratiunea - crea\ia diavolului. Existd o controversdprivind apartenenJa pdrinlilor lui Blake la Biserica Swedenborgiand: reputatul criticDavid V. Erdman conchide cd familia lui Blake nu a fost swedenborgiand pe cindacesta era copil (cf. Erdman, ,,Blake's early Swedenborgianism. A twentieth century1egend", Comparative Literature, vol. V, 1953, pp. 247-2571\, fapt stabilit anterior gide J.G. Davies (Theolog,, of William Blake, 1948). Este insi cert cd in 1789 Blake(care era atunci in virsti de 31 de ani) impreund cu so{ia sa, Catherine, au luat parte laactul (din 13 aprilie) prin care era fondatd la Londra Biserica Swedenborgiand ,,NoulIerusalim"; la acea vreme insd tatdl lui Blake nu mai era in viald (mort la 4 iulie 1784),iar mama lui a mai trdit doar inc6 trei ani dupb aceea (a murit la 7 septembri e 1792). inplus, existd referinle privind faptul cb Blake a fost influenlat de swedenborgianismabia atunci cind l-a intilnit (ca. 1779) pe sculptorul cu vederi swedenborgiene JohnFlaxman.

William a crescut la Londra qi in 1761, la o virsti foarte fragedd (cind aveadoar 4 ani, dupi relatirile sotiei sale, Catherine) a alut viziunea lui Dumnezeu.Ulterior, cind avea opt sau zece ani, a awt din nou experienle vizionare la lard: va ftrdzut ingeri intr-un copac din Peckam Rye qi pe profetul Ezekiel pe un cimp. A awt ocopilSrie liniqtitS, lucru certificat o datd in plus qi de faptul cd nu a fost dat la qcoa16,

astfel fiind liber sd hoinSreascd prin Londra, de multe ori ajungind in zonele rurale dinimediata apropiere a Londrei. Alexander Gilchrist, primul biograf al lui Blake (Life ofIYilliam Blake, 1863), povesteqte ci tocmai intr-una dintre aceste hoinireli a arutBlake experienta sa neobiqnuiti din Peckam Rye: a fost uimit ,,sd vadd un copac plincu ingeri, aripi angelice strdlucitoare smdlluind toate ramurile ca nigte stele". Era unsemn foarte timpuriu al puterilor mentale neobignuite ale viitorului vizionar.

*1758 Carlea De I' esprit / Despre spirit a lui Claude Adrien, care lanseazdideea cd mintea umanl se dezvoltd ca ufinare a senzatiilor percepute (nu ca rezultat a7

calit[filor inndscute ale individului), este arsi in public la Paris, gi este condamnatd deParlamentul Englez. $ Jedediah Strutt inventeazd. maqina de tricotat (Derbyshire,-\nglia).

*1759 Apare Rasselas, Prince of Abyssinia de Samuel Johnson. fl ApareCandide de Voltaire, in care John Milton este ridiculizat pentru folosirea in Paradisulpierdut (cartea a VII-a, 208, 225-227) a imaginii biblice a Dumnezeului care creeazdcerurile cu ajutorul compasului. Prin frontispiciul poemului Europe (1194) (in careapare faimoasa imagine a lui Urizen cu compasul de aur: The Ancient of Days) Blakeavea sd rdspundd ferm in favoarea lui Milton. fl in Theoria generationes /Teoriaprocredrii de Kaspar Wolff (Berlin), se afirmd cd in miezul materiei vii existd o vis

3 Apud G. E. Bentley Jr., William Blake: The Critical Heritage, pp. 20 qi 26, n. 22.

19

essentialis (forld esenfial6), qi se respinge ideea c6 sperma ar contine fiinle vii,miniaturale. lJ Se deschide British Museum. fl Mor poetul william collins.matematicianul Pierre-Louis Moreau de Mauperfuls. 1 Se nasc Mary Wollstonecraft;Robert Burns; Friedrich Schiller.

*1760 George al III-lea devine rege al Angliei. tf Apare volumul Fragments ofAncient Poetty, Collected in the Highlands de James Macpherson (primele poeme alelrri ,,ossian"). fl incepe sd, apnd,lpina in fi67) The Life and opinions oTTrirtro*Shandy de Laurence Steme. fl Pieter Camper publici (pind in l76i) Demoistrationumanatomico-pathologicarum, o operd, in 12 volume, in care sint comparate anatomiiledieritelor rase umane. fl in anii '60 Jean d'Alembert formuleazd conceptul de limitd;poate nu intimpldtor ulterior romanticii au creat o adeviratd teorie a pragului-limitei,in directd legSturd cu teoretizarea de cdtre ei a infinitului. Ambeie Joncepte, depragJimitd qi de infinit (spalial qi temporal) vor deveni fundamente a1e ginOitilromantice. fl Lomonosov explicd modul in care s-au format aisbergurile. 1 lo6"Michell explici natura cukemurelor ca unde produse cind un strat de .oii s" freacl dealt strat; ele se declanqeazi cind wlcanii cu temperatura lor ridicatd transform6 apa inaburi. 'lf Se deschid Grddinile Botanice din Kew, Londra. fl Benjamin Franklininstaleazd, paratrdsnete pe casele din philadelphia.

*1760-1763 Josiah Wedgewood breveteazd ceramica Qtottery) alb[-gdlbuie,care devine ceramica standard pentru fabricarea vaselor de bucitdrie inAnglia.-*1761 Apare An Introduction to the Art of rhinking de Henry Home, LordKames, reprezentant de seam[ al Iluminismului Scolian. tf Rousseau publicd Julie oula lVouvelle Hdloltse. fl Nicolas-Louis de Lacaille calctieaz.d,cu exactitate distanla pinila Lund (ia ?n considrare nesfericitatea Pimintului). 1T i" Cosmologiscne firii1e tScrisori cosmologice Johann Lamberl afirmd despre structura C6ii Lactee cd stelelecomponente ale acesteia sint grupate in aglomerdri sferice uriaqe, dispuse in spaliurelativ mic. fl Lomonosov descoperd atmosfera planetei Venus. lin Di la natuie'deJean Baptiste Robinet se spune c[ fiinlele vii ar alcdtui o scard continud, frrd breqe, aprogresului; Creatorul le-ar fi inzestrat pe toate cu energia internd necesard p.nt* uurca pe scara ierarhicS pind sus, la om. Mai mult, Robinet presuplne i6 toatesubstanlele conlin viald; chiar qi materia anorganicd poate evolua cdtre un organismviu. Ilya Prigogine avea sd ajungd la o concluzii asemdndtoare aproape 200 de ani maitirziu (faimoasa concluzie cd materia este vie). fl Moare Samuel Richardson.*1762 Se naqte la 25 aprilie Marries Catherine Sophia B(o)utcher, viitoareasolie a lui Blake. Tatil ei era un grddinar cultivator de zarzavatnri din Butt"rsea. flApare Elements of Criticism (3 vol.) de Lord Kames, in care se incearca echivalareafrumuselii cu ceea ce este plScut simfurilor nattrale ale vederii qi auzului. fl Aparelucrarea Du Contrat Social / Contractul social de Jean Jacques Rousseau, in care sediscut[ despre ,,nobila" condilie naturali a omului, influenla degradantd a civilizaliei9i crearea contractului social pentru corectarea inegaiitaliior. Aceasti idee acontractului social a avut o influenli profundi asupra gindirii franceze gi cu siguranlda pregdtit calea Revolufiei. Rousseau prezentase anterior, in 1755, idei similare inDiscours sur I'origine de I'indgalitd / Discursul asupra originii inegalitdyii, undeidentificase doud tipuri de inegalitate, naturald (geneiatd de diferente" p.ivinj to4afrzicd,, intelectuali, etc.) qi artificiald (generat[ de conveniile

.ce- guverneaz6

20

societ6li1e). fl John Parkhurst publici Hebrew and English Lexicon.lf James Bradleyalcdtuiegte un nou catalog stelar, ce cuprinde coordonatele poziliilor a peste 60.000 destele. fl Se naqte Johann Gottlieb Fichte.

*1763 Este semnati Pacea de la Paris intre Franla, Spania qi Anglia (Angliadobindegte Canada gi alte teritorii). 'lJ Apare Song to David de Christopher Smart. Jf

-\pare Five Pieces of Runic Poetry de Thomas Percy. fl Lavoisier qi Guettardalcdtuiesc un atlas mineralogic al Franlei. fl Se constituie prima societate medicald din-\merica.

*1764 George Ward qi Thomas Langcake incep sd publice o traducere inenglezd a Operelor lui Jakob Boehme (serie definitivatd in 1781), pe care Blake o vaiblosi, pesemne. fl Apare The Castle of Otranto de Horace Walpole. fl ApareDictionnoire philosophique de voltaire, in care se aduc argumente impotrivaconceptului de Mare Lar{' al FiinJei/Vielii (conform cdruia materia, plantele qianimalele sint ordonate ierarhic). fl Apare Contemplation de la nature de CharlesBonnet, in care se expune teoria ,,preformirii", potrivit cdreia femelele conlin in corptorme miniaturale ale tuturor genera{iilor viitoare. Altfel spus, toti descendenliiposibili sint deja formali in oul existent in femeld. [Vezi teoriile fiinlialeabisal-compozite ale lui Blake qi ale altor romantici]. Bonnet crede ci evolu{iacatastrofic[ are loc ocazional, gi atunci formele miniaturale din feme16 evolueazdascendent. Ulterior el va susline cd acest tip de evolulie catastroficd ascendent[ vapermite materiei anorganice sd aibi viatd, animalelor si dobindeasci raliune, gioamenilor si devini ingeri. fl Piene Simon Fournier publici Manualul tipografic,prima carte care examineaz[ chestiunea gravirii qi a turndrii caracterelor in forme. flThomas Reid publicd" An Enquiry into the Human Mind, on the Principles of CommonSense. Fondeazd astfel qcoala scoliand de filosofie a ,,simtului comun" (commonsense) care se opune empirismului gi asocia{ionismului (conform cbrora intreagacunoagtere umand ar fi dobinditd numai prin experienJd) gi care susline cd filosofia artrebui si fie o disciplind qtiin{ificd ce nu se limiteazb la speculalii metafizice. Reid iicontestd pe Locke, Berkeley qi Hume. Pentru el ,,simtul comun" inseamnd atit ,,ot-acultate a min!ii", cit qi un ansamblu de credinle imuabile sddite de Dumnezeu inmintea umani. Reid propune o nou[ gtiinld a minfii, ceea ce acum este cunoscut subdenumirea de psihologia de aptitudini (psihicul este o unitate organizatd ce arecapacitatea de a acliona potrivit unor nevoi precum autoconservarea, dorinla, mila,etc.). fl James Hargreaves construieqte magina de filat/tors (o breveteazd, in 1770);primul model fileazd 8 fibre textile simultan; ulterior modelele sale vor putea fila 120de fibre. Va ajuta la automatizarea industriei textile. fl Moare William Hogarth. tl Se

nagte Ann Radcliffe.*1765 Apare volumul Reliques of Ancient English Poetty de Thomas Percy

tedilii ulterioare: 1767-75-94-1812). fl Apare Poetical Works, prima edilie a opereipoetice a lui William Collins. fl Leonhard Euler publicd Teoria miscdrii corpurilorsolide qi rigide. fl James WatI realizeazd un model al motorului cu aburi care estesuperior celui realizat de Newcomenin l712 (il va patentain 1769). $ John Morganibrmeazd prima qcoalS americand de medicinS, la Colegiul din Pennsylvania. fl LaFreiberg (Gremania) ia fiinli o academie de minerit. fl Mor Edward Young;Lomonosov.

21

VAIANightthe Fourth

But Tharmas rode on the darkAbyss; the voice ofTharmas roll'dOver the heaving deluge; he sawLos & Enitharmon EmergeIn strength & brightness from the Abyss; his bowelr y"urn'd over them.They rose in strength above the heaving deluge in mighty scorn,

5 Red as the Sun in the hot morning of the bloody dayTharmas beheld them; his bowels yearn,d over them.

And he said: "Wherefore do I feel such love & pity?"Ah, Enion! Ah, Enion!Ah, lovely, lovelyEnion!"How is this?All myhope is gonel for ever fled!

10 Like a famish'd Eagle, Eyeless, raging in the vast expanse,"Incessant tears are now my food, incessant rage & tears."Deathless for ever now I wander seeking oblivion"In torrents of despair: in vain; for if I plunge beneath,"Stifling I live: If dash,d in pieces from a rocky height,

15 "I reunite in endless torment; would I had never risen"From death's cold sleep beneath the bottom of the raging Ocean."And cannot those who once have lov,d ever forget theiilove?"Are love & rage the same passion? they are the same in me."Are those who love like those who died, risen again from death,

20 "Immortal in immortal torment, never to be deliver'd?"Is it not possible that one risen again from death"Can die? When dark despair comes over, can I not"Flow down into the sea & slumber in oblivion? Ah Enion,"Deform'd I see these lineaments ofungratified desire.

25 "The all powerful curse ofan honest man be upon lJrizen& Luvah."But thou, My Son, Glorious in brightness, comforter ofTharmas,"Go forth, Rebuild this Universe beneath my indignant power,"AUniverse of Death & Decay. Let Enitharmon,s hands"W'eave soft delusive forms of Man above my wat,ry world;

30 Renew these ruin'd souls of Men thro'Earth, Sea, Aii & Fire,"To waste in endless corruption, renew these I will destroy."Perhaps Enion mayresume some little semblance"To ease my pangs of heart & to restore some peace to Tharmas.,,

Los answer'd in his furious pride, sparks issuing from his hair:35 "Hitherto shalt thou come, no further; here thyproud waves cease.

"We have drunk up the Eternal Man by our unbounded power,"Beware lest we also drink up thee, rough Demon ofthe waters."Our God is Urizen the King, King ofthe Heavenly hosts;"We have no other God but he, thou father ofworms & clay,

40 "And he is fall'n into the Deep, rough Demon ofthe waters,"And Los remains God over all, weak father ofworms & clay."I know I was Urthona, keeper ofthe gates ofheaven,"But now I am all powerful Los, & Urthona is but my shadow.,,

t74

VAIANoaptea aPatratzo

Dar Tharmas pluti pe neguraAbisului; glasul lui Tharmas bubuiPeste potopul ce-gi umfla apele; vdzu pe Los gi Enitharmon cum se Ivird-nStrdlucire qi putere dinAbis; pintecele-i fost-au de dorul lor cuprinse.Se inbllar[ in putere peste potopul ce apele-qi umfla, plini de dispre!,

: Roqu ca Soarele-n fierbintea dimineatl a-nsingeratei zileTharmas ii privi; pintecele-i fost-au de dorul lor cuprinse.

$i zise: ,,De ce simt astfel de iubire gi de mil6?Ah, Enion! Ah, Enion!Ah, incintdtoare, incintdtoare Enion!Cum este-aceasta? Toatf, n6dejdea mea s-a dus! in veci pierdutb!

-rl Precumun Vultur fl[minzit qi Orb, ricnindin vasta-ntindere,Neincetate lacrimi imi sint acuma hrana, neincetate lacrimi gi minie.Fdrd de moarte-n veci acuma r[t5cesc uitare cdutindin valuri ale disperdrii: zadarnic;fiindcd dedesubt de md scufund,indbugindu-md trdiesc: De-s frcut !6nddri de pe-o stincd naltd,

- : Md reincheg in nesfirgitd suferin{d; de nu m-ag fi sculat nicicindDin somnul rece-al morlii de sub strdfundu-Oceanului ce muge.

$i nu pot cei care cindva iubit-au Iubirea lor weodatd sd o uite?Iubirea qi minia sint oare-aceeaqi patim5? in mine ele-s una.Cei ce iubesc sint oare precum acei care-au murit, din moarte inviati,

l'-t Nemuritori in chin nemuritor, spre-a nu fi izbdvi,ti nicicind?Nu-i cu putinld oare ca cineva din moarte inviatSd moard? Cind deznddejdea-ntunecatd md cuprinde, nu potin mare sd m-afund qi de uitare-nvdluit si dorm? Ah, Enion,Slu{itd vdd aceastS-nfr1igare a ne-mplinitei weri.

ii Atotputernicul blestem al unui om cinstit sd fie-asupra lui Luv6h qi Urizen.Tu ins5, Fiul Meu, Slivit in strilucire, mingiietor al lui Tharmas,Mergi, Reclddegte Universu-acesta sub revoltata mea putere,Un Univers al Morlii qi al Decdderii. Am[gitoare gingaqe chipuri de OmSd leas5 miinile lui Enitharmon peste lumea mea de ape;

: -, Reinnoieqte-aceste ruinate suflete de Oameni prin Pamint, Mare, Vdzduh qi Vilvdtaie'2l ,

Spre a se risipi in nesfirgit dezmdt, reinnoiegte pe cei ce ii voi pierde.Poate cd Enion din nou va lua vreo iluzorie infrliqare micdS6-mi uqureze chinurile inimii qi sdredea lui Tharmas de liniqte un dram".

Los rdspunse in firibunda sa mindrie, din pdr scintei ieqindu-i::: .Pind aici veni-vei, dar mai departe nu; aici se-opresc mindrele-li valuri.

\oi prin puterea noastrS necuprinsd sorbitu-l-am pe Omul Veqnic,Ia seama, ca nu cumva sd te sorbim la fel pe tine, Demone aspru-al apelor.Dumnezeul nostru este Urizen Regele, Rege-al oqtirilor Ceregti;

-\lt Dumnezeu n-avem afar' de el, tu, tatd-al viermilor gi al 1drinei,*, Si el cdzut-a in Adinc, Demone aspru-al apelor,

$i peste totul Los rlmine Dumnezeu, becisnicule tatS-al viermilor qi al ldrinei.Stiu cd eram Urthona, pdstrdtor al porlilor cerului,insi acum sint Los atotputernicul, qi-Urthona mi-e doar umbra".

175

Doubting stood Tharmas in the solemn darkness; his dim Eyes45 Swam in red tears; he rear'd his waves above the head oflos

In wrath, but pitying back withdrew with many a sigh.Now he resolv'd to destroy Los, & now his tears flow'd down.

In scorn stood Los, red sparks ofblighting from his furious headFlew over the waves of Tharmas; piCInng, Tharmas stayed his'Waves,

50 For Enitharmon shriek'd amain, crying: "O my sweet world"Built bythe Architect divine, whose love to Los & Enitharmon"Thou rash abhorred Demon in thy fury hast o'erthrown!""What Sovereign Architect, " said Tharmas, "dare my will controll?"For if I will, I urge these waters. IfI will, they sleep

55 "In peacebeneathmyawful ftorm; mywill shall bemyLaw."

So saying, in a Wave he rap'd bright Enitharmon farApart from Los, but cover'd her with softest brooding careOn a broad wave in the warm west, balming her bleeding wound.

O how Los howl'd at the rending asunder! All the fibres rent,60 Where Enitharmon join'd to his left side, in griding pain.

He, falling on the rocks, bellow'd his dolor till the bloodStanch'd: then in ululation wail'd his woes upon the wind.

And Tharmas call'd to the Dark Spectre who upon the shoresWith dislocated Limbs had fall'n. The Spectre rose in pain,

65 A shadow blue, obscure & dismal; like a statue of lead,Bent by its fall from a high tower, the dolorous shadow rose.

"Go forth," said Tharmas, "works ofjoy are thine: obey & live,"So shall the spungy marrow issuing from thy splinter,d bones"Bonify, & thou shalt have rest when this thy labour is done.

70 "Go forth, bear Enitharmon backto the Eternal prophet,"Build her a bower in the midst of all my dashing waves;"Make first a resting place for Los & Enitharmon, then"Thou shalt have rest. If thou refusest, dash'd abroad on all"My waves, thy limbs shall separate in stench & rotting, & thou

75 "Become a prey to all my demons of despair & hope.,,

The Spectre ofUrthona seeing Enitharmon, writh'dHis cloudy form in jealous fear, & muttering thunders hoarseAnd casting round thick glooms, thus utter'd his fierce pangs ofheart:

"Tharmas, I know thee: how are we alter' d, our beauty decay,d!80 "But still I knowthee, tho' in this horrible ruin whelm'd.

"Thou, once the mildest son of heaven, art now become a Rage,"A terror to all living things; think not that I am ignorant"That thou art risen from the dead, or that, mypower forgot,"I slumber here in weak repose. I well remember the Day,

t76

Stdtu laindoial5 Tharmas in negura solemnS; Ochii sdi tulburi,-+i5 In roqii lacrimi se scaldau; iqi ndl{d valurile deasupra capului lui LosCu furie, insd fiindu-i mild le intoarse inapoi cu suspine multe.

$i-acum se hotdra pe Los si-l piardd, qi-acum jos lacrimile ii curgeau.

Los cu dispre{ stdfu-n picioare, roqii scintei nimicitoare din furiosu-i capZburaupeste-a' lui Tharmas valuri; fiindu-i mi15, Tharmas igi stdvili Valurile,

5tl Cici Enitharmon din rdsputeri !ipd, plingind: ,,O, dulcea mea lume,De Arhitectul cel divin ziditl,, a cdrui dragoste pentru Los qi Enitharmonin grab' ai rbsturnat-o minios, nesuferite Demonl",,CeArhitect Suprem" zise Tharmas, ,,se-ncfmetd sd-mi stdpineascd voia?Fiindca dacd weau, tulbur aceste ape. De weau, in pace ele dorm

j 5 Sub incruntarea-mi aptigl;voia imi va fi Pravild".

Aga zicind, pe luminoasa Enitharmon rapit-o-a-ntr-un ValDe lingd Los departe luind-o, insd o copleqi cu cea mai dulce tristd grijdPe-un mare val in caldu-apus, imbdlsf,mindu-i singerindarand.

O, Los cum mai ur15 la fringerea in doud! Se rupserd fibrele toate,:r-t Acolo unde Enitharmon la stinga sa stdtea nedespA4iti, cu o niprasnicd durere.

Cdzind pe stinci, rdcnit-a-ndurerat pind ce singeleDin curgere se-opri: apoi cu prelung vaier igi plinse camele pe vint.

$i Tharmas il chemd pe-intunecatul Spectru ce clzuse peste maluriCu rdzlelite Mddulare. Spectrul indurerat se ridicd,

--5 Albastrb umbrd,-intuneco asd,, gr oaznicS; aidoma unei statui de plumb,Dupb cdderea-i dintr-un turn inalt incovoiatd, intunecata umbrd. se ndltd.

,,N4ergi inainte", spuse Tharmas, ,,muncile bucuriei sint ale tale: supune-mi-te qi trbieqte,Acestfel spongioasa mdduva ieqind din oasele-li sfrrmateSeva osifical22 qi vei gasi odihnd cind truda-1i fi-va implinita.

-,,t Mergi tnainte, pe Enitharmon poafi-oinapoi laVeqnicul Profet,Dureazd-i un salag in mijlocul sf,lbaticelor mele valuri;Sd faci intii un loc de-odihni pentru Los qi Enitharmon, apoiOdihnd vei gdsi. Dacb refuzi, zvirlit departe pe toateValurile mele, ti se vor risipi in putrezire gi duhoare mddularele, qi

-5 Pradb vei cddeatuturor demonilor mei ai deznddejdii qi speranlei".

Vdzind pe Enitharmon, al lui Urthona Spectru chipul sdu de nor

$i-1 r6suci, temindu-se de gelozie, qi mormdind tunete aspre

$i bezne-n jur zvirlind" acestfel igi rosti grozarmicele chinuri ale inimii:

,,Tharmas, te gtiu: cum ne-am schimbat, qi frumuselea ni s-a stins!! ) $i totuqi te gtiu inc6, degi in ast6, groaznicd ruind cufundat.

Tu, cindva cel mai blind fiu al cerului, acum te-ai prefrcut in Furie Spdimintdtoare,O grozdvie pentru toate vietilile; sd nu crezi cd nu gtiuC-ai inviat din mor!, sau cd puterea-mi a uitatCd dorm aici in somn fir5v. Mi-aduc aminte bine Ziua,

177

Corp platonic-Planeti-Element[Kepler; Pitagora, Philolaos, Platon]

,,Astfel am fost determinat si atribui Cubul lui Saturn, Tetraedrul lui Jupiter,Dodecaedrul lui Mare, Icosaedrul lui venus qi octaedrul lui Mercur." (JohannesKepler, Mysterium Cosmographicum, I 596).

Ordinea planetelor:lMercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, ((Jranus, Neptun, pluto)1.

Alternanta Corn nla

Corp platonic (poliedru),numir de fele

Corespondenld:Sfera dintre a-b (a, b:planete din sistemul solar)(cf. Keoler):

Semnificalie: Elementcf. Pitagora, Philolaos,Platon, Kepler, vechiiesipteni

Hexaedrul-cub,6 Saturn-Jupiter PdmintTetraedrul-piramidd, 4 Jupiter-Marte FocDodecaedrul, 12 Marte-Terra Universul; Eter/Foc

cerescl quinta e s s ential alcincilea element

Icosaedrul" 20 Terra-Venus ApdOctaedrul, 8 Venus-Mercur Aer

ernan onic-Planeti lKepleCorp platonic, numdr de fe!e;

Sfera inscrisd in corpul platonic qi careinchide solidul urmStor

Orbita planetei

Sfera care inchide cubul Orbita lui SaturnHexaedrul-cub,6

Sfera inscris[ in cub qi care inchidepiramida

Orbita 1ui Jupiter

Tetraedrul-p iramidd, 4Sfera inscrisi in piramidi gi care inchide

dodecaedrulOrbita lui Marle

Dodecaedrul, l2Sfera inscrisi in dodecaedru qi care

inchide icosaedrulOrbita Terrei

Icosaedrul.20Sfera inscrisd in icosaedru qi care

inchide octaedrulOrbita lui Venus

Octaedrul, 8Sfera inscrisi in octaedru Orbita lui Mercur

402

Fig. 3 Schemd aproximativd a modelului lui Kepler: sfere in sfere forbite in orbite],alternind cu corpuri platonice (care descriu orbitele prin inscriere / circumscriere).

Fig. 4 Modelul keplerian al SistemuluiSolar bazat pe corpurile solide paltonice.Se observi clar sfera cea mai exterioari(orbita lui Saturn) care inchide cubul;sfera (orbita lui Jupiter) care inchidetetraedrul; qi sfera (orbita lui Marte)inchisd in tetraedru. MysteriumCosmographicum, Thiibingen, 1 596.

403

l. PiramidS-tetraedru

4. Dodecaedru

Fig. 6 Corpurile platonice (poliedre regulate).

Fig. 5 Detaliu al modelului keplerian. Se observdsfera (orbita lui Marte) care inchide dodecaedrul,sfera (orbita Terrei) care inchide icosaedrul, sfera(orbita lui Venus) care inchide octaedrul $i,ultima, sfera (orbita lui Mercur) inchisd inoctaedru (ibid.).

5. Icosaedru

@3. Octaedru

@Cub-hexaedru2.

404