SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate comercială pe

acţiuni în baza legii 15 /1990 prin preluarea activului şi pasivului fostei Intreprinderi de

Morărit şi Panificaţie Buzău. Înfiinţarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub

denumirea SC SPICUL SA Buzău) s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/ 1990, act

normativ care stabileşte şi statutul iniţial al societăţii. La data de 11.06.2002, prin actul

aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societăţii în SC BOROMIR PROD SA.

Societatea Boromir Prod SA Buzău face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte

şi următoarele societăţi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA

Valcea, SC Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA,

Eurostar Invest SRL. 

Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui

domeniu, atât devechi şi totuşi atât de puţin exploatat, societatea s -a dezvoltat şi şi-a

diversificat activitatea oferind pieţei atât produse tradiționale, cât şi produse noi, de care

piaţa românească avea nevoie

2.A. Prezentati si analizati comportamentul de macro si micromediu care

influenteaza activitatea firmei.

Această analiză, ca prim pas în elaborarea strategiei firmei, cuprinde forţele externe care acţionează asupra întreprinderii, macromediului şi a micromediului stimulând sau frânând activitatea desfăşurată de aceasta. Mediul demografic

Un prim aspect util în analiza factorilor demografici este numărul şi structura pe sexe a populaţiei ce face parte din piaţa firmei Boromir, atât sub aspectul volumului, cât şi al dinamicii şi evoluţiei în timp. Mediul demografic reprezintă totodată unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri pentru Boromir, însă piaţa ţintă căreia se adresează firma cuprinde intr-o masură mai mică persoanele fizice, ci se axează pe satisfacerea cerinţelor ce aparţin firmelor, persoanelor juridice. Din acest motiv, o analiză mai complexă se cere a fi corelată cu o analiză prealabilă a pieţei. Potrivit marilor retaileri, în 2009 majoritatea companiilor vor avea în faţă un consumator diferit, deoarece atunci când “oamenilor li se vorbeşte de recesiune, tind să consume mai puţin. Este de aşteptat ca clienţii să aleagă mai raţional în funcţie de beneficiile certe pe care le aduce produsul cumpărat şi mai puţin emoţional.

Ultimii zece ani au adus o scadere cu zece kilograme a consumului de paine ca urmare a schimbarii preferintelor romanilor. An de an, pe aceasta piata extrem de fragmentata apar schimbari, segmentul fiind foarte dinamic. Astfel, painea nu mai este cumparata zilnic ci de doua-trei ori pe saptamana, este preferata painea ambalata si feliata in detrimentul celei proaspete, iar mai nou, nu mai este cumparata din magazinele de cartier ci din supermarketuri si hipermarketuri, ponderea vanzarilor din formatele moderne de comert crescand cu 30%. Numeroşi români cu venituri medii şi mari preferă să dea bani mai mulţi pe pâinea ambalată, care are un termen de valabilitate mai lung, motiv pentru care astăzi eticheta produselor de panificatie conţine informaţii precum denumirea produsului, gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele, ora de ambalare şi condiţiile de păstrare. Totodată conceptul de pâine ambalată i-a determinat pe consumatori să treacă de la achiziţia zilnică la cea săptămânală. Din alte perspective, ambalajul a fost folosit la inceput doar ca o necesitate, dar nu era personalizat printr-un brand dedicat. Apoi s-a descoperit potentialul acestei piete si s-a investit in calitatea si imaginea comunicata prin ambalajul piinii foliate. Mediul economic Rata inflaţiei în noiembrie 2008 faţă de noiembrie 2007 a fost de 6,7%. Preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 6,5%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 6,9%, iar tarifele serviciilor cu 7%. În aceeaşi perioadă produsele de morărit şi panificaţie au înregistrat o creştere de 6,6%. Câştigul salarial mediu net a fost în octombrie 2008 de 1795lei, 2,4% mai mare decît luna precedentă.. În ceea ce priveşte impactul crizei mondiale asupra comerţului intern şi internaţional, condiţiile în care finanţarea externă este tot mai scumpă şi dificil de obtinut, în special pe termen lung, ne vom confrunta cu o dinamică foarte rapidă a creşterii datoriilor externe, comerţul şi serviciile detinând locuri fruntaşe în acest sens. Procesul de extindere a retelelor de retail, indiferent de format, nu va fi afectat de posibila prudenta a consumatorilor din Romania in conditiile anului 2009. Se prevede însă, o scădere a frecvenţei de cumpărare, dar şi o majorare a valorii cosului mediu cumpărat. Mediul tehnologic Boromir, a investit cu precădere în reţeaua de distribuţie şi în mori - fiind primul care a introdus pe piaţă o tehnologie de împachetare a făinii la pungă, şi mai puţin în magazine de desfacere proprii. Mediul natural Mediul natural deţine un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în proiectarea şi desfăşurarea activităţiilor economice. Condiţiile naturale determină modul de localizare, de distribuţie în spaţiu a activităţilor unităţii economice, influenţând în mod nemijlocit obiectivul activităţii. În această categorie se înscrie şi necesitatea evitarii

poluarii. Sunt reglementate norme stricte privind modalitatea de colectare a produselor alimentare şi nealimentare, a deşeurilor. Mediul cultural Ansamblul elementelor care privesc sisitemul de valori, obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul cultural.Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare şi consum, delimitează segmentele de piaţă şi delimitează tipologiile specifice ale cumpărătorilor . Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor şi maniera distribuirii lor, cât si conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale mesajelor transmise. Religia şi naţionalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă. Obiceiurile de consum şi personalitatea indivizilor este influenşată de tipul de religie, sarbătorile şi tradiţiile fiecărei etnii. Populaţia vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxă. Un alt element care contribuie la identificarea aspectelor legate de mediul cultural, îl reprezintă nivelul educaţional, firma privind această influenţă prin două aspecte: potenţialul de instruire al personalului propriu şi nivelul de cunoştinţe al clienţilor. Această dublă ipostază a mediului cultural trebuie valorificată de firmă prin analiza şi impactul nivelului de instruire al populaţiei, atât sub aspectul dinamicii în timp, cât şi al importanţei acordate acesteia. Cultura reprezintă un mod de viaţă care face posibilă diferenţierea unui grup de oameni de un altul. Din punct de vedere al marketingului cultura determină dorinţele ca o modalitate de exprimare a nevoilor. Mediul politic

Factorii politici sunt specifici fiecărei ţări şi reprezintă în principal structurile societăţii, clasele sociale şi rolul lor în societate, forţele politice şi raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic, intern, zonal şi internaţional. Aceşti factori pot fi, după caz, factori stimulativi sau restrictivi ai unor activităţi de piaţă. Mediul legislativ

În ceea ce priveşte mediul legislativ, legislaţia care afectează afacerile are în general unul din următoarele obiective: - protejarea cumpărătorilor, protejarea societăţii şi protejarea organizaţiilor. - reglementarea concurenţei de piaţă (protejarea întreprinzatorilor contra concurenţei neloiale, preţurilor discriminatorii); - reglementări privind protecţia consumatorului (garantarea siguranţei produselor utilizate, protecţia împotriva practicilor comerciale înşelătoare);- interes general pentru societate (reducerea poluării mediului, conservarea unor resurse,

creşterea calităţii vieţii). -reglementarile Consiliului National al Audiovizualului privind publicitatea comparativa, defaimatoare sau plagiata - reglementarea activităţii oricarei societati comerciale; - promovarea programe corelate şi eficiente de dezvoltare regională, promovarea exporturilor şi de stimulare a investiţiilor interne; - protecţia firmelor: protecţia prin patente, înregistrarea mărcilor

Din perspectiva micromediului, Boromir acţionează în desfăşurarea activităţii ei concomitent pe două pieţe: piaţa intrărilor şi piaţa ieşirilor. Pe primul tip de piaţă firma apare în calitate de cumpărător şi stabileste legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forţă de muncă şi preststoriii de srvicii. Pe piaţa ieşirilor, Boromir are calitatea de vânzător şi valorifică produsele şi serviciile realizate stabilind legături în principal cu clienţii.

Clientii Boromir Analizând relaţiile comerciale ale S.C. Boromir Ind S.A. cu clienţii şi furnizorii, putem spune că firma şi-a format câţiva parteneri de afaceri stabili. Boromir îşi desface produsele pe pieţele unde deţine fabrici de pîine, respectiv în judeţul Vălcea cu o pondere de 60% în vânzările societăţii având aici 13 magazine, în judeţul Hunedoara are o reţea de 6 magazine, în judeţul Sibiu deţine 5 magazine, în judeţul Buzău 18 magazine (considerată a doua mare piaţă de desfacere a produselor Boromir), iar înjudeţul Iaşi deţine o reţea de 6 magazine proprii. După cum se poate observa, pieţele de desfacere prin magazine proprii ale celor două firme nu se suprapun, fiecare încercând să exploateze pieţele din care pot obţine cea mai mare cotă de piaţă. Pe lângă reţeau proprie de vânzare a companiilor a căror ţintă sunt consumatorii în calitatea lor de persoane fizice, Boromir Ind are în vedere şi piaţa clienţilor persoane juridice, compusă atât din micii comercianţi cât şi din marii retaileri. În concluzie, clientela societăţilor este eterogenă, contribuţia la realizarea cifrei de afaceri este diferenţiată pe trei trepte : clienţi puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care fac parte şi pentru că firmele în sine are prea puţină valoare fără existenţa clienţilor Boromir încearcă să răspundă cerinţelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi menţinerea nivelului ei, prin politica de preţuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plată. Chiar dacă firmele au cunoscut o creştere substanţială atât ca număr de clienţi, cât şi în ceea ce priveşte cantităţile livrate, conducerea managerială consideră că principalul obiectiv al firmei rămâne extinderea pieţei de desfacere.

Furnizorii Boromir

Colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părţilor, însă în cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sistează comenzile şi intrerupe activitatea cu furnizorul.

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, ambele companii analizează o serie de aspecte legate de: - calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obţinute se regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite ; - respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare şi facilitarea unor servicii- nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare dat fiind faptul că preţul materiilor prime şi materialelor contribuie în mod direct la formarea costurilor produselor obţinute; - discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare

Concurenta Boromir

Pe piata produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenta agresiva, purtata prin toate mijloacele posibile: publicitate, oferta, reduceri de pret, etc. Pe acesta piata actioneaza la ora actuala 5 mari jucatori, iar clasamentul s-a modificat in anul 2007, cand Vel Pitar a devenit lider. Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari, precum Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa şi Pambac Bacău, restul de aproximativ 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni. Piaţa morăritului este puţin mai concentrată, Boromir, Dobrogea, Pambac, Vel Pitar şi Loulis deţin apx. 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici.

Resursele umane in cadrul Boromir

“Multumirea clientilor nostri este foarte importanta pentru noi. De aceea investim in pregatirea profesionala a personalului nostru.”5 Prin programe de training performante si personalizate Boromir contribuie la imbunatatirea performatelor angajatilor si implicit la cresterea calitatii produselor si serviciilor pe care le oferă.

2.B. Identificarea posibilelor oportunitati de afaceri si/sau amenintari pentru firma

analizata si schitati un proiect de investitii pentru aceasta, bazandu-va atat pe

evenimentele de la punctul A de mai sus cat si pe punctele forte si slabe din proiectul

anterior.

OPORTUNITĂŢI:

• În interiorul companiei Boromir, cât și în exteriorul acesteia se practică

cursuri de perfecționare și învățare a angajaților pentru a le dezvolta abilitățile și

pentru îmbunătățirea activităților pe care le desfășoară. Însă, învățarea și perfecționare

se referă și la comportamentul organizațional, cei interesați observând cum procedează

persoanele cu experiență în anumite situați pentru a obține consecințe pozitive.

• Preocupată de ridicarea calității produselor sale, conducerea managerială

a BOROMIR recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime

şi materiale auxiliare de cea mai bună calitate, prin investitie tehnologică modernă îşi

poate consolida şi extinde piaţa de desfacere.

• Rata de creştere a sectorului se mentine la un nivel ridicat;

• Risc sectorial redus;

• În prezent, S.C Boromir IND S.R.L. adoptă în general strategia de

distribuţie directă care presupune transportul produselor către magazinele proprii de

desfacere, canalul folosit fiind cel scurt Producator-Consumator, produsele fiind

vândute prin magazinele proprii. Folosind această strategie societatea are posibilitatea

de a urmări produsele pe întrega lor filieră precum şi utilizarea unor preţuri mici.

AMENINŢĂRI:

• Piața produselor de morărit și panificație este puternic concurențială,

deoarece se poate intra foarte ușor pe această piaţă, iar producătorii au început să ofere

o gamă de produse din ce în ce mai diversificată. Dat fiind faptul că intrarea pe această

piață nu presupune eforturi substanțiale, orice producător se poate aproviziona cu

pâine ajungând să se concureze cu marile magazine. Principalii concurenţi ai SC

BOROMIR IND SRL sunt următorii: SC Vel Pitar SA, SC Dobrogea Grup SA, SC

Titan SA, SC Băneasa SA etc. În prezent SC BOROMIR IND SRL se diferențiază de

concurență prin: gamă sotimentală variată ce corespunde cerințelor clienților, program

prelungit, în funcţie de cerințele clienţilor.

• Tendinta descendentă a consumului de pâine la nivel naţional;

• Deprecierea monedei naţionale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime

folosite.

Ca orice activitate comercială, activitatea de morărit și panificație se poate confruntă cu

anumite riscuri, printre care amintim:

schimbarea condițiilor climatice care au avut loc de-a lungul anilor au început să

afecteze producțiile de cereale;

calitatea produselor alimentare prezentate poate fi afectată, în cazul în care

materia primă este contaminată cu bacterii;

exercitarea incorectă a procesului tehnologic de fabricare a pâinii și produselor de

panificație, nerespectarea proceselor de fabricație;

produsele de panificație și patiserie sunt expuse unui pericol suplimentar prin procedeul vânzării concomitent cu primirea banilor.

Derularea unor programe investiţionale de modernizare. SC BOROMIR IND SRL și-a

propus realizarea unei investiții, „Achiziționarea unei noi mori de grâu” prin refacerea

construcției și extinderea capacității de producție.

Obiectivele generale ale proiectului sunt:

creșeterea capacității de producție a 250 t/zi;

achiziționarea și montarea de utilaje corespunzătoare tehnologiei de vârf în

vederea măcinării grâului;

modernizarea instalației de desprăfuire la stația de primire auto a grâului;

extinderea capacității de ambalare și livrare existente;

modernizarea instalațiilor de presiune și stingere a incendiilor;

îmbunătățirea calității produselor prelucrate și a controlului calității prin

respectarea cerințelor minime a legislației UE;

promovarea unor metode de producție care să protejeze mediul.