Boromir Analiza Diagnostic

62
CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE BOROMIR PROD S.A. 1.1. Constituirea firmei şi transformările ulterioare pe care le-a cunoscut Denumire : SC Boromir Prod SA Buzău; Sediul : Judeţul Buzău, Localitatea Buzău, Strada Şantierului, Numărul 37; Forma juridică : societate pe acţiuni; Codul fiscal : RO1145077; Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991; Data înfiinţării : în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integrală a patrimoniului IMP Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzău; Durata de funcţionare : nelimitată; Pagina de internet : www.boromir.ro; Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646; Adresa de e-mail : [email protected] SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni în baza legii 15/1990 prin preluarea activului şi pasivului fostei Intreprinderi de Morărit şi Panificaţie Buzău. Înfiinţarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău) s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileşte şi statutul iniţial al societăţii. La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societăţii în SC BOROMIR PROD SA.

Transcript of Boromir Analiza Diagnostic

CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE BOROMIR PROD S.A.

1.1. Constituirea firmei şi transformările ulterioare pe care le-a cunoscut

Denumire : SC Boromir Prod SA Buzău;

Sediul : Judeţul Buzău, Localitatea Buzău, Strada Şantierului, Numărul 37;

Forma juridică : societate pe acţiuni;

Codul fiscal : RO1145077;

Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991;

Data înfiinţării : în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integrală a patrimoniului IMP

Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzău;

Durata de funcţionare : nelimitată;

Pagina de internet : www.boromir.ro;

Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646;

Adresa de e-mail : [email protected]

SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni în baza

legii 15/1990 prin preluarea activului şi pasivului fostei Intreprinderi de Morărit şi Panificaţie Buzău.

Înfiinţarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău) s-a facut prin

Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileşte şi statutul iniţial al societăţii.

La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societăţii în SC

BOROMIR PROD SA.

Societatea Boromir Prod SA Buzău face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte şi

următoarele societăţi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC

Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL.

Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de

vechi şi totuşi atât de puţin exploatat, societatea s-a dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea oferind

pieţei atât produse tradiționale, cât şi produse noi, de care piaţa românească avea nevoie.

Istoric Grup Boromir

1994 : Ia fiinţă societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Obiectul principal de

activitate îl constituie achiziţia, prelucrarea cerealelor, precum şi valorificarea superioară a făinurilor

prin secţiile proprii de panificaţie şi patiserie.

1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul anului

2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a devenit acţionar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori

performante ce procesează grâu moale, grâu dur şi porumb.

2000 : A fost preluata moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare,

putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit şi panificaţie.

1999 – 2002 : În această perioadă S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea achiziţionează unităţi de

tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare a cerealelor.

2011 : Pe lângă cele trei societăţi, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzău

şi Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deţine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iaşi,

Slobozia.

Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungă

să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitate de

măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de morărit şi

panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât şi

prin retehnologizarea şi reutilarea tuturor facilităţilor de producţie din patrimoniu.

Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine cu

suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re-

branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă din anul 1996.

In municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o reţea proprie de desfacere de 20

de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul Rm. Sărat.

Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea si fabrica de cherestea

Hardwood .

Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de

dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul

activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaceri.

Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine exigenţelor

clienţilor, societatea a dezvoltat şi diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovaţia cu tradiţia, să

ofere produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate şi siguranţă.

Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un client care se

reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu profesionalism, astfel încât să

răspundă tuturor exigenţelor şi aspirațiilor acestuia.

1.2. Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului

(nomenclatura produselor)

Socieatea desfaţoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către acţionari,

respectiv:

a) producerea şi comercializarea produselor de morărit;

b) producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, patiserie;

c) comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor;

d) prestarea de servicii (activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management)

e) fabricarea şi comercializarea de furnire şi panouri.

Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:

- produse de morărit;

- produse de panificaţie;

- mărfuri diverse (dulciuri, cafea);

- prestări servicii ( morărit, transport).

Cozonaci

o Cozonac de sarbatori

o Cozonac de Paste

o Cozonac de zi cu zi

Croissante

o Croissant

o Piccolina

o Tortina

Cornulete

o Cornulete fragede

Covrigi

o Covrigei buzoieni

o Saleuri

Panificatie

o Paine si specialitati

Paste fainoase

o Paste

Piscoturi

o Blaturi de tort

o Piscoturi

Morarit

o Faina industriala

o Faina retail

Directia tehnica

DIRECTIA COMERCIALA

DIRECTIA ECONOMICA

DIRECTIA TRANSPORTURIDIRECTIA GENERALA

Directia productie

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

COMPARTIMENT

JURIDIC, CONSILIERI, CFI, ARHIVA

SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE

SI PROTECTIE

SERVICIUL PENTRU SITUATII DE

URGENTA

COMPARTIMENT

ADMINISTRATIV, PROTOCOL,

SECRETARIAT, PAZA

COMPARTIMENT

SISTEME INFORMATICE

COMPARTIMENT

MANAGEMENTUL CALITATII SI

PROTECTIEI MEDIULUI

COMPARTIMENT

RESURSE UMANE, SALARIZARE

COMPARTIMENT

CTC - LABORATOARE

DEPARTAMENTINTRETINERE, REPARATII,

MODERNIZARI INFRASTRUCTURA TEHNICA

DEPARTAMENTEXPLOATARE INFRASTRUCTURA

TEHNICA

DIRECTOR PRODUCTIE DIRECTOR COMERCIAL

DIRECTOR ECONOMIC

SERVICIU FINANCIAR

SERVICIU CONTABILIT

ATE

CASIERIE

DIRECTOR TRANSPORTURI

AUTOCOLOANE ATELIER INTRETINERE

REPARATI AUTO

DEPARTAMENT VANZARI

SERVICIU MARKETING

COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII

DEPARTAMENT APROVIZIONARE

SE

F

DE

PA

RT

AM

EN

T

AP

RO

VIZ

ION

AR

E

SERVICIU APROVIZIONARE

MORARIT, PANIFICATIE,

PATISERII,COFETARII

SERVICIU APROVIZIONARE MARKET

Punct de lucru OGOANELE

Punct de lucru RUSETU

DEPOZIT PRODUSE GRUP

SERVICIU VANZARI MORARIT

SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE

SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP

SE

F D

EP

AR

TA

ME

NT

VA

NZ

AR

I

SERVICIU VANZARI MARKETSE

F SE

RV

ICIU

VA

NZ

AR

I MA

RK

ET

MAGAZIN BAZAR

MAGAZIN CRANG BUZAU

MAGAZIN SUD BUZAU

MAGAZIN 24 RM. SARAT

MAGAZIN 28 RM. SARAT

MAGAZIN P. LACTATE BUZAU

MAGAZIN P. HALELOR 67 RM. SARAT BUZAU

MAGAZIN 12 BUZAU

MAGAZIN 21 RM. SARAT

MAGAZIN 23 BUZAU

MAGAZIN 23 BUZAU

MAGAZIN 31 BUZAU

MAGAZIN 60 BUZAU

MAGAZIN 99 BUZAU

MAGAZIN 62 BUZAU

MAGAZIN 107 BUZAU

MAGAZIN 114 BUZAU

MAGAZIN 121 BUZAU

MAGAZIN B90 BUZAU

MAGAZIN 47 BUZAU

DEPARTAMENTPRODUCTIE

PANIFICATIE

DEPARTAMENTPRODUCTIE

PATISERII-COFETARII

DIRECTOR PRODUCTIE

DEPARTAMENTPRODUCTIE MORARIT

1.3. Organizarea structurală

1.4. Capitalul social si structura acestuia

Ca structura , persoanele juridice detin 88.57%, din capitalul social, iar persoanele fizice detin

11,43%.

1.5. Relatiile desfasurate cu “amontele” (furnizorii de materii prime) si cu “avalul”

(beneficiarii produselor sale)

1.6. Relatiile cu instutiile financiare

CAP. 2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ŞI MANAGERIALĂ A

S.C. BOROMIR PROD S.A.

Analiza activităţii economico-financiare constituie o etapă de mare importanţă şi

complexitate în procesul de fundamentare şi elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul că,

prin intermediul său, se realizează o ’’radiografie’’ completă a firmei. fapt ce permite

identificarea punctelor forte, a punctelor slabe şi a cauzelor care le generează. În cadrul său,

diagnosticul economic-financiar este o etapă deosebit de importantă care permite managerilor

formularea unor judecăţi de valoare calitative şi/sau cantitative privind starea, dinamica şi

perspectivele societăţii pe care o conduc.

2.1. Analiza diagnostic a domeniului financiar

Necesitatea cunoaşterii situatiei economice a S.C. BOROMIR PROD S.A. în vederea

elaborării unor masuri de eficientizare a activităţii implică folosirea mijloacelor de investigare

ale analizei economic-financiare.

Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile si conturile de profit de

pierderi din anii 2008-2011.

Tabel nr.1

Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011

- lei -

Denumirea elementului bilantierSoldul la sfarsitul anului

2008 2009 2010 2011

I. ACTIVE IMOBILIZATE 95.323.940 94.277.221 93.389.688 129.786.144

Imobilizari necorporale 68.550 31.000 227.183 13.505.373

Imobilizari corporale 89.075.190 87.958.120 86.881.291 97.552.402

Imobilizari financiare 6.180.200 6.288.101 6.281.214 18.728.369

II. ACTIVE CIRCULANTE 47.716.929 53.179.059 44.592.242 44.128.347

Stocuri 11.541.806 9.720.889 9.077.181 17.845.624

Creante 32.622.705 40.617.331 34.030.225 23.132.351

Lichiditati 3.552.418 2.840.839 1.484.836 3.150.372

III.  CHELTUIELI IN AVANS 23.012 124. 119 93.939 159.470

TOTAL ACTIVE 143.063.881147.456.28

0138.075.869 174.073.961

IV.  CAPITALURI PROPRII 91.052.084 97.781.873 105.225.115 130.775.179

Capital social 12.358.950 12.358.950 12.358.950 23.306.374

Rezerve din reevaluare 60.861.031 61.871.023 63.150.980 68.737.851

Rezerve 15.242.032 19.429.030 23.008.042 35.580.109

Rezultatul exercitiului 2.590.071 4.122.870 6.707.143 3.150.845

V.  DATORII PE TERMEN SCURT 28.787.785 27.413.165 14.664.053 22.678.247

Credite pe termen scurt 3.046.000 2.073.000 2.070.000 2.000.000

Datorii comerciale 1.600.785 3.940.165 3.940.165 3.940.165

Salarii 24.141.000 21.400.000 8.500.000 16.738.082

VI.  DATORII PE TERMEN LUNG 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262

Credite pe termen lung 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262

DATORII TOTALE 51.988.785 49.566.165 32.628.650 43.260.509

VII. VENITURI IN AVANS 23.012 57.242 48.014 38.273

VIII. PROVIZOANE - 51.000 174.090 -

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII143.063.881

147.456.280 138.075.869 174.073.961

Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro

Extinderea reţelei de distribuţie a dus şi la menţinerea unui trend ascendent în ceea ce

priveşte creanţele, acestea însă înregistrând o rată mai redusă de creştere comparativ cu cifra de

afaceri.

În totalul imobilizărilor financiare, ponderea majoritară este dată de titlurile de

participare deţinute la alte societăţi din cadrul grupului (entităţi afiliate), precum şi la Bursa

Monetar- Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS).

Datele referitoare la venituri, cheltuieli si cifra de afaceri ale societatii comerciale

BOROMIR S.A. din perioada analizata, respectiv intre anii 2008 si 20011, sunt cuprinse in

tabelul nr. 2, dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 2

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI întocmit pentru perioada 2008-2011

- lei -

Denumire 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

CIFRA DE AFACERI 120.260.833 162.445.501 133.668.621 126.690.959

Venituri din exploatare 170.752.000 128.538.000 200.837.417 160.525.495

Cheltuieli din exploatare 164.950.000 124.817.000 195.758.505 158.386.600

REZULTATUL EXPLOATARII 5.802.000 3.721.000 5.078.912 2.138.895

Venituri financiare 1.112.686 72.402.093 5.860.954 1.235.149

Cheltuieli financiare 3.171.795 80.440.758 6.792.100 1.727.431

REZULTATUL FINANCIAR -2.059.109 -8.038.665 - 931.146 - 492.282

REZULTATUL CURENT 7.861.109 11.759.665 4.147.766 1.646.613

Venituri extraordinare 716.687 52.402.092 - -

Cheltuieli extraordinare 1.171.795 40.440.757 - -

REZULTATUL EXTRAORDINAR -455.108 11.961.335 - -

VENITURI TOTALE 172.581.373 253.342.185 206.698.371 161.760.644

CHELTUIELI TOTALE 169.293.590 245.698.515 202.550.605 160.114.031

Profit brut 3.287.783 7.643.670 4.147.766 1.646.613

Profit net 2.748.440 6.707.173 3.150.845 507.082

Sursa datelor: Ministerul Finanţelor, www.boromir.ro

2008 2009 2010 20110

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

Fig. 2.1.1. Evolutia veniturilor totale si a cheltuielilor totale

Venituri totaleCheltuieli totale

LEI

2008 2009 2010 2011

2,748,440

6,707,173

3,150,845

507,082

Fig. 2.1.2. Evolutia profitului net(lei)

Conform graficelor, se poate observa ca veniturile si cheltuielile facute in cadrul

societatii nu au avut o evolutie constanta. Acestea inregistreaza valori maxime în anul 2009 de

253.342.185 lei, îin cazul veniturilor, respectiv de 245.698.515 lei, cazul cheltuielilor efectuate

de societate. In acest an se inregistreaza şi ce mai mare profit net al firmei, 6.707.173 lei. Cele

mai mici cifre le arata anul 2011. Anul aduce atat venituri mici, cat si cheltuieli mici. In

consecinta profitul din acest an inregistreaza valoarea cea mai mica din perioada analizata,

respectiv 507.082 lei, de aproximativ 13 ori mai mic decat cel inregistrat in anul 2009.

2.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utiilizarea

marimilor absolute, dar si a celor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea

acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

Dinamica elementelor din activul bilantier contabil este prezentata in tabelul nr. 3, cu ajutorul

indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2008 si arata cu cat a crescut sau a scazut activul

respectiv fata de anul de baza.

Tabelul nr. 3 Dinamica elementelor din activul bilantier contabil fata de valorile

inregistrate in anul 2008- % -

Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

ACTIVE IMOBILIZATE 98,90 97,97 136,15Imobilizari necorporale 45,22 331,41 19701,49Imobilizari corporale 98,75 97,54 109,52Imobilizari financiare 101,75 101,63 303,04ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 111,45 93,45 92,48Stocuri 84,22 78,65 154,62Creante 124,51 104,31 70,91Disponibilitati 79,97 41,80 88,68CHELTUIELI IN AVANS 539,37 408,22 692,99

TOTAL ACTIV 103,07 96,51 121,68

In tabelul nr. 4 sunt prezentate ratele de strucura ale activului S.C. BOROMIR PROD

S.A. pentru perioada 2008-2011, care reflectă compoziţia patrimoniului economic al societăţii,

nivelul thnologiilor utilizate în procesul productiv, constrângerile de ordin tehnic şi juridic.

Tabel nr. 4Principalele rate de structura ale activului

- % -

Denumirea Modul de calculAnul

2008 2009 2010 2011

Rata activelor imobilizateActive imobilizate

Activ total∙100 66,63 63,94

67,64

74,56

Rata imobilizarilor necorporale

Imobilizari necorporaleActiv total

1000,05 0,02 0,16 7,76

Rata imobilozarilor coporaleImobilizari corporale

Activ total∙

10062,26 59,65

62,92

56,04

Rata imobilizarilor financiareImobilizari financiare

Activ total∙

1004,32 4,26 4,55 10,76

Rata activelor circulanteActive circulante

Activ total∙100 33,35 36,06

32,30

25,35

Rata stocurilorStocuri

Activ total∙100 8,07 6,59 6,57 10,25

Rata creantelorCreante

Activ total∙100 22,80 27,55

24,65

13,29

Rata disponibilitatilorDisponobilitati

Activ total∙100 2,48 1,93 1,08 1,81

2008 2009 2010 20110

10

20

30

40

50

60

70

0.05 0.02 0.16

7.76

62.2659.65

62.92

56.04

4.32 4.26 4.55

10.768.07 6.59 6.57

10.25

22.827.55

24.65

13.29

2.48 1.93 1.08 1.81

Fig. 2.1.3. Evoluţia principalelor rate de structură ale activu-lui

Rata imobilizarilor necorporaleRata imobilizarilor corporaleRata imobilizarilor financiareRata stocurilorRata creantelorRata disponibilitatilor

In figura 2.1.3. se poate vedea că ponderea cea mai mare o au imobilizările corporale,

valoarea mximă de 62,92% în anul 2010, asta însemnand că societatea beneficiază de o

infrastructură importantă în vederea realizării obiectului de activitate (morărit, panificaţie), iar

cele necorporale cea mai mică (societatea nu utilizează intens aceste categorii de activ-retete).

Scăderea ratei imobilizărilor corporale în anul 2011 reflectă fie cesiunea elementelor de activ

imobilizat, fie schimbarea politicii de amortizare (accelerarea ritmului de amortizare). Cel mai

bun barometru al relaţiilor financiare pe care societatea le are cu alte societăţi (investiţii de

portofoliu, participarea la capitalul altor societăţi) îl reprezintă Rata imobilizărilor financiare.

De aceea mărimea ratei variază în funcţie de intensitatea relaţiilor financiare ale societăţii

comerciale Boromir S.A. cu mediul ei extern, de la 4,32 la 10,76%.

In tabelul nr. 5 este prezentata dinamica pasivului societatii, folosind metoda utilizata si

pentru caracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixa ai dinamicii.

Tabel nr. 5Dinamica elementelor din pasivul bilantier contabil fata de valorile

inregistrate in anul 2008 - % -

Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

IV.  CAPITALURI PROPRII 107,39 115,57 143,63Capital social 100,00 100,00 188,58Rezerve din reevaluare 101,66 103,76 112,94Rezerve 127,47 150,95 233,43Rezultatul exercitiului 159,18 258,96 121,65V. DATORII PE TERMEN SCURT 95,22 50,94 78,78Credite pe termen scurt 68,06 67,96 65,66Datorii comerciale 246,14 246,14 246,14Salarii 88,65 35,21 69,33VI. DATORII PE TERMEN LUNG 95,48 77,43 88,71Credite pe termen lung 95,48 77,43 88,71DATORII TOTALE 95,34 62,76 83,21VII. VENITURI IN AVANS 248,75 208,65 166,32VIII. PROVIZOANE - - -TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 103,07 96,51 121,68

Urmatorul tabel, tabelul nr.6, cuprinde date referitoare la ratele de structura ale pasivului

societatii comerciale BOROMIR S.A. Datele din acest tabel reflectă evoluţia structurii

finanţărilor firmei, gradul de autonomie şi de stabilitate al acesteia.

Tabel nr. 6Principalele rate de structura ale pasivului

- % -

Denumirea Modul de calculAnul

2008 2009 2010 2011

Rata stabilitatii financiare

Capital permanentPasiv total

10079,88 81,41 89,38 86,97

Rata autonomiei financiare globale

Capital propriuPasiv total

∙100 63,64 66,31 76,21 75,13

Rata autonomiei financiare la termen

Capital propriuCapital permanent

10079,68 81,46 85,26 86,38

Rata de indatorare globala

Datorii totalePasiv total

∙100 36,34 33,61 23,63 24,85

Rata de indatorare la termen

Datorii pe termenlungCapital permanent

10020,30 18,45 14,56 13,60

Datorii pe termenlungCapital propriu

10025,48 22,66 17,07 15,74

2008 2009 2010 2011

79.88 81.4189.38 86.97

63.64 66.31

76.21 75.1379.68 81.46

85.26 86.38

36.34 33.61

23.63 24.8520.3 18.45

14.56 13.6

Fig. 2.1.4. Evoluţia principalelor rate de structură ale pasivului

Rata stabilitatii financiareRata autonomiei financiare globaleRata autonomiei financiare la termenRata de indatorare globalaRata de indatorare la termen

Reprezentarea datelor din tabelul nr. 6 ne indică faptul că societatea are un grad de

independenţă financiară mare, dată de valorile 79,68% din anul 2008 ce creşte până la 86,38%

în anul 2011, dar şi o stabilitate financiară mare. Celalte rate, ratele de îndatorare, înregistrează

valori mai mici.

2.1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se va efectua prin aceleasi

metode ca si cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a

ratelor, pentru structura.

Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se va calcula,

pentru fiecare categorie de venituri, indicii.

a) Analiza dinamicii si structurii veniturilor

Tabel nr. 7Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in

perioada 2008-2011- % -

Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

Venituri din exploatare 75,28 117,62 94,01Venituri financiare 6506,97 526,74 111,01Venituri extraordinare 7311,71 - -

VENITURI TOTALE 146,80 119,77 93,73

Tabel nr. 8Structura veniturilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

DenumireaAnul

2008 2009 2010 2011Venituri din exploatare

98,94 50,74 97,16 99,24

Venituri financiare 0,64 28,58 2,84 0,76Venituri extraordinare 0,42 20,68 - -

TOTAL VENITURI 100 100 100 100

99%

1%0%

Fig. 2.1.2.1. Structura veniturilor in anul 2008

Venituri din exploatare

Venituri fi-nanciare

Venituri ex-traordinare

99%

1%

Fig. 2.1.2.2. Structura veniturilor in anul 2011

Venituri din exploatareVenituri financiareVenituri ex-traordinare

Aceste grafice reflectă ponderea fiecarui tip de venit in total venituri. Astfel se observa

că ponderea cea mai mare, în toţi anii analizaţi, o au veniturile din exploatare, însă ponderea

acestora nu este aceeaşi. Scăderea se înregistreză în anul 2009, an în care capătă proporţii

veniturile extraordinare, care, în ceilalţi ani, aproape că nu există. Pondere mică au şi veniturile

financiare.

Tabel nr. 9Dinamica veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.

BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011- % -

Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

CIFRA DE AFACERI, din care:

Venituri din vanzarea marfurilor

Productia vanduta

Venituri din productia stocata

Venituri din productia de imobilizari

Alte venituri din exploatare

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 10

Structura veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.

BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantier

Anul

2008 20092010

2011

CIFRA DE AFACERI, din care:

Venituri din vanzarea marfurilor

Productia vanduta

Venituri din productia stocata

Venituri din productia de imobilizari

Alte venituri din exploatare

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

b) Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor

Tabel nr. 11Dinamica cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.

in perioada 2008-2011- % -

Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

Cheltuieli din exploatare 75,67 118,68 96,02

Cheltuieli financiare 2536,13 214,14 54,46

Cheltuieli extraordinare 3451,18 - -

CHELTUIELI TOTALE 145,13 119,64 94,58

Tabel nr. 12Structura cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.

in perioada 2008-2011- % -

DenumireaAnul

2008 2009 2010 2011

Cheltuieli din exploatare97,4

350,80

96,65

98,92

Cheltuieli financiare 1,87 32,74 3,35 1,08

Cheltuieli extraordinare 0,69 16,46 - -

TOTAL CHELTUIELI 100 100 100 100

97%

2% 1%

Fig. 2.1.2.4. Structura cheltuielilor in anul 2008

Cheltuieli din exploatareCheltuieli fi-nanciareCheltuieli ex-traordinare

99%

1%

Fig. 2.1.2.5. Structura cheltuielilor in anul 2011

Cheltuieli din exploatareCheltuieli fi-nanciareCheltuieli ex-traordinare

Ca şi în cazul veniturilor, cheltuielile comportă aproape aceeaşi structură. Din aceste

grafice putem observa că din anul 2008 până în anul 2011, structura este aproximativ aceeaşi,

excepţie, şi în acest caz, face anul 2009, an în care se înregistrează cheltuieli extraordinare, cu o

pondere de 16,46% . Pondere mică, dar deloc neînsemnată, o au şi cheltuielile financiare,

datorate diferenţelor de schimb valutar.

Tabel nr. 13

Dinamica cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in

perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2008 in anul:

2009 2010 2011

Cheltuieli privind marfurileCheltuieli materiale, din care:

- Cu materii prime- Cu materiale consumabile- Cu energia si apa- Altele

Alte cheltuieli din exploatareTOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 14

Structura cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011

- % -

Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2008 in anul:

2008 2009 2010 2011

Cheltuieli privind marfurileCheltuieli materiale, din care:

- Cu materii prime- Cu materiale consumabile- Cu energia si apa- Altele

Alte cheltuieli din exploatareTOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

2.1.3. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent care depăşeşte

valoarea activului imobilizat şi care este destinată şi utilizată pentru finanţarea activelor

circulante. De asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor

circulante peste valoarea obligaţiilor pe termen scurt.

Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezintă activele circulante care trebuie să fie

finanţate din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului financiar,

este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub forma trezoreriei

nete (TN), concretizată in disponibilităţi băneşti, în conturi bancare şi în casa.

Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv,

sumele folosite vor fi cele curente. In tabelul nr. 15 sunt prezente valorile fondului de rulment,

si trezoreriei nete pentru intervalul 2008-2011.

Tabel nr. 15Evoluţia în mărimi absolute neactualizate a FR, a NFR şi a TN

- lei -

Indicator Anul

2008 2009 2010 2011

Fondul de rulment 18.952.156 25.765.894 30.022.128 21.609.570

Necesarul de fond de rulment 18.422.726 24.998.055 30.513.353 20.299.728

Trezoreria neta 529.430 767.839 -491.225 1.309.842

2008 2009 2010 2011-5,000,000

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

Fig. 2.1.3.1. Evoluţia în mărimi absolute neactualizate a Fondu-lui de Rulment, a Nevoii Fondului de Rulment şi a Trezoreriei

Nete

FRNFRTN

Anul

Lei

Conform graficului, anul 2010 este anul în care fondul de rulment şi necesarul de fond

de rulment înregistrează cele mai mari valori , 30.022.128 lei, respectiv 30.513.353 lei. Însă,

nevoia de fond de rulment, activele circulanete ce trebuie să fie finanţate din fondul de rulment,

nu este acoperită. În ceilalţi ani acest lucru este realizat, iar excedentul realizat se regăseşte sub

forma trezoreriei nete. Astfel cea mai mare valoare a trezoreriei nete se înregistrează ăn anul

2009, 767.839 lei.

2.1.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante reprezintă acea parte a patrimoniului societăţii care are cel mai mare

grad de mobilitate. Utilizarea eficientă a acestora constă în eliberarea fondurilor imobilzate de

acestea şi replasarea acestor sume, în scopul obţinerii de noi câştiguri.

Analiza eficienţei folosirii activelor circulante se realizează prin intermediul vitezei de

rotaţie, indicator ce este exprimat prin durata în zile a unei rotaţii (Dz) sau prin număr de rotaţii

(n). Calculul acestora presupune:

a) n = CAAC

; b) Dz = ACCA

∙T , T=360 zile ;

Tabel nr. 16

Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante

- zile -

Durata de rotatie pentru: Anul

2008 2009 2010 2011ACTIVE CIRCULANTE, din care: 133 112 118 117Stocuri 35 22 24 51Creante 98 90 92 66

2008 2009 2010 20110

20

40

60

80

100

120

3522 24

51

9890 92

66

Fig. 2.1.4.1. Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante

- zile -

StocuriCreante

Conform graficului, cele două durate de rotaţie, viteza de rotaţie a stocurilor, respectiv viteza de

rotaţie a creanţelor, exprimate în durata în zile, au evoluţii opuse. Astfel, viteza de rotaţie a creanţelor

este mai mare decât cea a stocurilor şi scade de la 98 de zile, în anul 2008, la 66 de zile în anul 2011,

în timp ce viteza de rotaţie a stocurilor, mai mică în mărime, în toată perioada, creşte de la 35 de zile în

2008, la 51 de zile în 2011.

2.1.5. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, iar

solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora

plăţile la termen.

Principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. BOROMIR S.A. pentru anii 2008-

2011 sunt reprezentaţi în tabelul nr. 17.

Tabel nr. 17

Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate

- % -

Indicatori Formula de calculAnul

2008 2009 2010 2011

Rata autonomiei financiare globale

Capital propriuPasiv total

∙ 100 63,64 66,31 76,21 75,13

Rata solvabilitatii la termen

Capital propriuDatorii pe termenlung

∙100 392,45 441,39585,7

4635,38

Rata lichiditatii generale

Active circulanteDatorii pe termenscurt

∙100 165,75 193,99304,0

9194,58

Rata lichiditatii partiale

Active circulante−StocuriDatorii pe termen scurt

∙ 100 125,66 158,53242,1

9115,89

Rata lichiditatii imediate

DisponibilitatiDatorii pe termenscurt

∙100 12,34 10,36 10,13 13,89

2008 2009 2010 2011

63.64 66.31 76.21 75.13

392.45441.39

585.74635.38

165.75193.99

304.09

194.58

125.66158.53

242.19

115.89

12.34 10.36 10.13 13.89

Fig. 2.1.5.1. Evolutia indicatorilor de lichiditate si solvabilitate

Rata autonomiei financiare globaleRata solvabilitatii la termenRata lichiditatii generaleRata lichiditatii partialeRata lichiditatii imediate

În urma analizei se poate observa cum capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti,

respectiv de a-şi onora plăţile la termen este singurul indicator a cărui mărime este într-o ascensiune

vizibil mai mare decât a celorlalţi indicatori analizaţi, de la 392,45%, la 635,38%.

2.1.6. Analiza rentabilităţii

Indicatorii de profitabilitate reflectă eficienţa economică a firmei, sub diferite aspecte: al

consumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de productie,

al comercializarii productiei fabricate, al gradului în care capitalul propriu aduce profit, dar şi la nivel

global sub aspectul performanţelor economice ale firmei şi, implicit, al interesului investitorilor.

Marja de profit = Profit net

Cifrade afaceri∙100

Rata rentabilităţii resurselor consumate = Profit

Cheltuieli∙ 100

Rata profitului = Profit brut

Cifrade afaceri∙100

Randamentul activelor = Profit brutTotalactive

∙ 100

Rentabilitatea economică = Profit net

Totalactive∙ 100

Rata rentabilităţii financiare = Profit net

Capital propriu∙ 100

Indicatori de rentabilitateAnul

2008 2009 2010 2011

Marja de profit 2,29 4,13 2,36 0,40

Rata rentabilităţii resurselor consumate

1,62 2,73 1,56 0,32

Rezerva de profit net 2,73 4,71 3,10 1,30

Randamentul activelor 2,30 5,18 3,00 0,95

Rentabilitatea economică 1,92 4,55 2,28 0,29

Rata rentabilităţii financiare 3,61 7,82 3,94 1,26

2008 2009 2010 20110

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2.29

4.13

2.36

0.4

1.62

2.73

1.56

3.12.73

4.71

3.1

1.3

2.3

5.18

3

0.950000000000001

1.92

4.55

2.28

0.29

3.61

7.82

3.94

1.26

Evoluţia indicatorilor de rentabilitate

Marja de profitRata rentabilităţii resurselor consumateRezerva de profit netRandamentul activelorRentabilitatea economicăRata rentabilităţii financiare

2.1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE FORTE CAUZE

Structura bine dimensionata a activului

- politica financiara a societatii

- efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea utilajelor de productie

- corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale societatii

Cresterea capitalurilor proprii Cresterea surselor de finantare

Cresterea ponderii cifrei de afaceri in totalul veniturilor

- diminuarea veniturilor din productia stocata

- cresterea vanzarilor de marfuri

- redresarea volumului vanzarilor de produse proprii

- cererea constantă

Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu evolutia veniturilor

- modernizarea utilajelor

- reducerea consumului de materii prime si utilitati

- existenta unor bune relatii cu furnizorii

- restructurarea personalului

PUNCTE SLABE CAUZE

Scaderea activelor Evolutia descrescatoare a creantelor

Cresterea datoriilor pe termen lungApelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatii si utilaje folosite in procesul de productie

Cresterea capitalurilor proprii Cresterea surselor de finantare

Rata datoriilor peste 35% - capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti pe

seama activelor

Scaderea profitului şi a rentabilităţii firmei

- Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri

Scăderea valorii patrimoniulu- deprecierea valorii cladirilor

- nerealizarea unor investitii sustinute

Scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor - cresterea numarului de facturi neincasate

Scăderea lichidităţii firmei- Cresterea datoriilor pe termen scurt

- Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

2.2. Analiza diagnostic a domeniului comercial

Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica

prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste

informatii se refera la:

- identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea;

- efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati

economice;

- determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii;

- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.2.1. Piete principale

Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, cat si

pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in

zona geografica a Moldovei si cea a Munteniei.

Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe

urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi

magazine.

Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, iar

diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor.

Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar

pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean.

2.2.2. Produsele

Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează o gamă diversificată de

produse, ponderea principală fiind deţinută de pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70% din

totalul produselor de panificaţie. Grupa produselor de morărit cuprinde totă gama de făinuri. Jumătate

din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul grupului.

Cozonacii Boromir sunt produşi cu ajutorul unor procedee şi echipamente moderne, dar care

păstrează caracterul tradiţional al procesului, pentru ca fiecare cozonac să aducă spiritul şi bucuria

specifice sărbătorilor. Savoarea şi aroma lor sunt date atât de calitatea ingredientelor, cât şi de timpul

dedicat preparării.

Croissantul Boromir este o gustare ideală pe toată durata zilei: la micul dejun, la scoală, la

serviciu sau în timpul liber. Realizat prin dospire naturală, aceasta îi conferă produsului o calitate

deosebită pe care o regăseşti în miezul său pufos şi aromat, plin cu o umplutură delicioasă de

ciocolată, sampanie sau caise. Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire naturală, ce ii

conferă garantia unei calităţi deosebite. Tortina - un dulce delicat şi aromat Prăjitura tortina cu

ciocolată, cu cremă de lapte sau gem de caise.

Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acasă este acum completat cu

arome noi şi surprinzătoare: umpluturi de nuca şi gem, mere, caise şi rahat. Cadou fin şi dulce,

cornuletele Boromir cu unt şi umpluturi diverse, ambalate într-o cutie specială, sunt ideale pentru

momente speciale.

Covrigi – respectand străvechea reteta a covrigeilor de Buzău şi adăugând cu pricepere

savoarea celor mai alese ingrediente şi mirodeni - Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea

retetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzău şi cei superiori cu condimente se comercializează şi

în cutii de 3 şi 5 kg.

Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan

Panificatie : Paine si specialitati - Pâinea Boromir este obţinută din diverse tipuri de faina

Boromir, gama cuprinzând o varietate larga de produse: pâine, painici, baghete, specialitati, paine

ambalata, pâine traditionala.

Pastele făinoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismului.

Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte şi lungi din amestec de grâu moale şi grâu dur, iar sub

marca Boromir paste din grâu dur în totalitate, care la fierbere nu lasă sediment, nu se lipesc,

păstrându-si culoarea galben aurie şi aspectul sticlos. Pastele făinoase Boromir se comercializează şi în

ambalaje pentru consum colectiv.

Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantată de ingredientele 100% naturale şi

proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir oferă celor mai pretentiosi

oaspeti piscoturi delicate şi fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500g  sau

la cutii de 2,5 kg, făcându-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante şi catering.

Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit.

Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor săi o gamă diversificată de făină superioară şi

integrală, atât pentru consumul industrial, cat şi pentru retail. Gama cuprinde făină specializată pentru

patiserie şi panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pâine şi produse de

panificatie, făină integrală. Produsele ambalate sunt oferite în saci şi vrac.

2.2.3. Preţul

Preţul reprezintă o variabilă complexă de marketing, cu ajutorul căreia se pot concretiza

obiectivele strategice ale firmei.

Preţul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri, toate celelalte

elemente reprezentand costuri. Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale

mixului de marketing. Spre deosebire de produs şi canalele de distributie, preţul poate fi modificat

rapid.

Costurile constituie elemental de bază al preţului pe care compania îl cere pentru un produs.

Firma doreşte să stabilească un preţ care, pe de-o parte, să acopere toate costurile de producţie,

distribuţie, vânzare, iar pe de altă parte să aducă un profit pe măsura eforturilor şi riscurilor asumate.

Compania trebuie să urmărească foarte atent costurile cu care operează. Dacă producerea şi

vânzarea produsului costă mai mult decât pe concurenţi, ea va trebui să practice un preţ mai mare sau

să se mulţumească cu profituri mai mici.

În cadrul S.C.BOROMIR PROD S.A. organizarea activităţii de stabilire a preţurilor este

realizată de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primare de

la directorii de produs. Pe pieţele industriale, agenţilor comerciali li se permite să negocieze cu clienţii

între anumite limite de preţ. Chiar şi aşa conducerea este cea care stabileşte obiectivele şi politicile de

preţ, aprobând preţurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenţii de vânzări.

Când stabilesc preţurile, companiile trebuie să ţină seama de modul în care consumatorii percep

aceste preţuri şi de influenţa pe care o exercită percepţiile respective asupra comportamentului de

cumpărare. Deciziile legate de preţ trebuie să fie orientate spre consumator.

Un alt factor extern care influenţează deciziile referitoare la stabilirea preţurilor le constituie

costurile şi preţurile concurenţilor.

Ştiind care sunt preţurile şi ofertele concurenţilor firma le poate utilize ca punct de plecare în

stabilirea propriilor preţuri.S.C. BOROMIR PROD S.A. apelează la serviciile unei firme specializate,

McCann Erickson, pentru a afla informaţii referitoare la ofertele concurentilor, preţurile practicate de

aceştia, cotele de piaţă ala concurenţilor. De asemenea, această firmă efectuează pentru societatea

Boromir :cercetări, sondaje, studii de piaţă pentru a putea analiza evoluţia cererii de produse de morărit

şi panificaţie cât şi pentru a cunoaşte notorietatea mărcilor S.C. BOROMIR PROD S.A. pe piaţa

comparative cu ale concurenţilor.

Când stabileşte preţul, compania trebuie să ia în considerare şi condiţiile economice, având în

vedere că România trece printr-o perioadă de criză economică. Factorii economici precum inflaţia, rata

dobânzii influenţează deciziile de preţ prin aceea că ei produc efecte asupra mărimii costurilor de

producţie şi a modului în care consumatorii percep valoarea şi preţul produsului. Statul reprezintă alt

factor extern important care influenţează deciziile legate de preţ. De asemenea trebuie luate in

considerare şi aspectele sociale. Atunci când se stabilesc preţurile, obiectivele imediate referitoare la

volumul desfacerilor, cota de piaţă şi mărimea profitului trebuie să ţină seama de contextul social

general.

Modul de calcul al preţurilor la S.C. BOROMIR PROD S.A.

Preţurile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obţine profit, dar nici prea mari,

pentru a se putea atrage cumparatorii. Costurile de producţie marchează limita minimă a preţului, iar

valoarea produsului, aşa cum este ea percepută de consummator, reprezintă limita maximă. Pentru a

putea determina preţul optim, firma trebuie să ia în calcul preţurile concurenţilor, precum şi alţi factori

interni şi externi.

Compania işi stabileşte preţurile utilizând o metodă bazată pe costuri, dar totodată, ţinând cont

de preţurile concurenţilor şi de percepţiile consumatorilor.

În tabelul urmator vom prezenta preţurile la următoarele produse:

Tabel nr.12

Denumire produsGramaj (grame/kg)

Pret (ron)

Paste scurte Giani filini 400 4,33

Paste scurte cu ou 200 3,60

Spaghete Giani 500 2,19

Spaghete Boromir 400 2,00

Fidea 200 1,59

Faina tip 650 1 1,83

Faina tip 000 1 2,45

Graham 650 4,94

Covrigi 400 3,00

Cozonac cu nuca 500 6,84

Malai 1 2,9

2.2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Furnizori

Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt:

- Graul pentru sectorul morarit,

- Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme

pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie.

Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital

SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International

SRL, SC Acvila SRL.

Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt,

SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom

Romania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni.

Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC Electron

SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau.

Clienti

In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsele de

panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numarandu-

se: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRL, SC

Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL.

Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC Can

Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct

SRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL.

2.2.5. Activitatea promoţională

În sistemul relaţiilor cu mediul economico-social, cu piaţa, eforturile de marketing ale

întreprinderii moderne nu se pot limita la producerea şi distribuţia de bunuri şi servicii; ele implică

totodată o permanentă şi complexă comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare

atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specific de influentare a

comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Toate aceste

activitati, cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate, alcatuiesc politica promotionala a

intreprinderii.

In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunurilor si

serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimburilor

economice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor, problemele comunicarii cu

consumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturi de

cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Solutia adoptata de intreprinderile

moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o

permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de-o parte, si consumatori pe de alta parte.

Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate. Ele trebuie sa-i

informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu

grija aceste avantaje in constiinta fiecaruia. Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod

corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii, promovarii vanzarilor si relatiilor

publice.

Publicitatea este o variabilă importantă a politicii promoţionale a S.C. BOROMIR PROD S.A.,

ea reprezentând unul din mijloacele cele mai utilizate în activităţile de piaţă.

S.C. BOROMIR PROD S.A. foloseşte publicitatea pentru a transmite publicului mesaje

referitoare la ea insasi, la produsele si serviciile ei, cu scopul de a determina un raspuns din partea

acestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari si S.C. BOROMIR PROD S.A. a apelat la o agentie

specializata de publicitate -McCann Erickson.

BOROMIR este o marcă din domeniul morăritului şi panificatiei susţinută puternic prin

campanii de marketing. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin

campanii TV.

Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Boromir acordarea de stimulente pe

termen scurt, în plus faţă de avantajele oferite de produsele pe care le detin, cu scopul de a incuraja

achizitia sau vanzarea acestora. Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a

actiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul

mediului sau socio-economic in cadrul pietei.

Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Boromir sunt:

-Intarirea loialitatii fata de marca;

-Cresterea vanzarilor la unele produse;

-Atragerea de noi clienti;

-Contracararea concurentilor;

Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre:

-Clientii existenti ai firmei

-Clientii firmelor concurente

-Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Boromir

Daca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu, promovarea

vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia.

Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de preturi, cupoane, premii, concursuri

si altele.

Promovarea comercială include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuite,

instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantitati mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilitatea

returnarii marfii cat si prime de fidelitate.

Promovarea orientată spre forţa de vânzare cuprinde prime, comisioane.

In general, actiunile de promovare a vânzarilor trebuie să fie orientate spre atragerea

preferintelor consumatorilor. Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si

sa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui. Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprezinte

crearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la

alta.

Relatiile publice reprezintă o altă tehnică de promovare în masă a produselor. Ea presupune

stabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice, prin obtinerea unei publcitati favorabile din

partea acestora, crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea

zvonurilor si a stirilor nefavorabile.

S.C. BOROMIR PROD S.A.foloseşte mai multe instrumente specific relaţiilor publice:

Relatiile cu presa. Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu

scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu

Reclama produselor. Promovarea anumitor produse

Comunicatiile firmei. Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face

cunoscuta firma.

Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea

promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor

Consultanta. Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea si

imaginea firmei.

2.3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic şi tehnologic

2.3.1. Amplasamentul S.C. BOROMIR PROD S.A.

Sediul societatii se afla în Buzău pe strada Şantierului, Numărul 37. Sediul cuprinde structura

de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea

administrativa si alte structuri anexe. Societatea mai are centre de lucru în următoarele localităţi:

Ramnicu Sărat, Pogoanele, Ruşeţu.

2.3.2. Caile de acces si mijoacele de transport

Accesul in cadrul sediului central al S.C. BOROMIR PROD S.A. se efectueaza pe cale rutiera.

2.3.3. Resursele energetice şi utilităţile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. BOROMIR PROD S.A. are acces la resurse

energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati

economice.

Alimentarea cu apa se realizează din reteaua de potabila apartinand S.C. BOROMIR PROD

S.A. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat,

montat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A..

Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t.

Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare;

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C.

BOROMIR PROD S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua

de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate).

Utilizarea eficienta a energiei electrice

Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 si al

contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. BOROMIR

PROD S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a energiei

electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica este : q

sp = 63 kwh/t.

Energia termica

Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C.

BOROMIR PROD S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007.

Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua

cazane „Metalica”, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora si

alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere.

Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport

Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este

achizitionat de la S.C. „Petrom” S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc.

Serviciile de telefonie si internet

Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. „Romtelecom” S.A.

si de conectare la reteaua Internet;

Serviciile de salubrizare

Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de

salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. RER S.A. .

2.3.4. Descrierea procesului de productie

2.3.4.1. Organizarea productiei

Procesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde :

-precuratirea graului ;

-curatirea graului ;

-conditionarea graului ;

-macinarea propriu-zisa ;

-depozitarea si ambalarea produselor de morarit.

Principalele faze si operatii tehnologice sunt :

- precuratirea graului – se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de

aspiratie si magneti ;

- curatarea graului – capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de

masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor,

separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;

- conditionarea graului – se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa

in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihna fiind

astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca prin

sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ;

- macinarea graului ;

- depozitarea si ambalarea produselor de morarit :

- depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite

- faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 – 3 kg

- grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .

2.3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice

Societatea S.C. BOROMIR PROD S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la

nivelul performantelor din Europa.

1.Sectia de paste fainoase

Capacitatea de productie:60 tone/24 ore

Tehnologia de ultima generatie a  firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua linii

de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de

avantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste

avantaje sunt:

Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din

otel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena

Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si

conduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere

Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugerea

microorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte:

-pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza

-mentinerea formei si stabilitatea culorii

-se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor

-textura placuta la masticatie

-lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele

-gust placut

Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteaza

obtinerea unor produse finite de calitate constanta

In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselor

Boromir mai contribuie si:

Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudinea

obtinerii unei culori placute a pastelor si  o mai buna  comportare la fierbere;

Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine,

tomate, spanac;

Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea

greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena;

Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora

in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant;

Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii

corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare;

Echipa tânară şi bine pregatită profesional.

2.3.4.3. Capacitatea de producţie

Capacitatile de productie si comerciale de care dispune societatea sunt:

- In judetul Buzau:

- Moara de grau, capacitate 300tone/24h, formata din doua linii macinis, una cu o capacitate de

200tone/24h –Buhler si una cu o capacitate de 100tone/24h- Reggiane, situata in Buzau;

- Siloz pentru grau, capacitate de 5.000 tone, situat in Buzau;

- Linie ambalat faina (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situata in Buzau;

- Siloz depozitare faina vrac, capacitate 1.000 tone, situat in Buzau;

- Depozit faina ambalata, capacitate 600 tone, situat in Buzau;

- Depozit grau, capacitate 4.000 tone, situat in orasul Pogoanele;

- Depozit grau, capacitate 1.000 tone, situat in localitatea Rusetu, judetul Buzau;

- Fabrica pentru produse de panificatie, specialitati de patiserie si cofetarie, capacitate 70 tone/24h

pentru produse de panificatie si 6 tone/24h pentru produse de patiserie;

- Fabrica pentru produse de panificatie (Fabrica Nord), capacitate produse de panificatie, 20 tone/24h si

5 tone produse simigerie, situate in Buzau;

- Fabrica pentru produsele de panificatie, cu o capacitate de 10 tone/24h, situata in Rm Sarat;

- Subunitate integrata Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau;

- Subunitate integrata Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau.

Societatea dispune de o retea proprie de magazine de desfacere, un numar de 19 magazine si 2

supermarket-uri situate in cnetrul orasului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

2.3.4.4. Calitatea produselor

Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C. BOROMIR PROD S.A. dispune de laboratoare

ultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza, cat

si produsul finit.

Societatea este certificată ISO 22000 , conform certificatului înregistrat la data de 20.05. 2008,

din august 2006. De asemenea, deţine certificare SR EN ISO 140001/2004, cu privire la managementul

mediului, precum şi SR EN ISO 18001/2005, cu privire la sănătatea şi siguranţa ocupaţională în

muncă, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007,

certificat nr. AJAEU /09/90342 - Scopul certificării:

Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;

Vânzare produse petroliere;

Comercializare produse alimentare şi nealimentare.

Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr.

AJAEU /08/10984 - Scopul certificării:

Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza

Laboratorul Boromir executa urmatoarea gama de analize pentru terti:

Determinari pentru GRAU:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate

-Continutul de corpuri straine

-Masa hectolitrica

-Umiditatea

-Continutul de gluten umed si indicele de deformare

-Indicele de cadere

-Continutul de substante proteice

-Caracteristicile alveografice

Determinari pentru FAINA:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus

-Continutul de corpuri straine

-Umiditatea

-Aciditatea

-Continutul de gluten umed si indicele de deformare

-Continutul de substante proteice

-Caracteristicile alveografice

-Continutul de cenusa

-Granulozitatea

-Absorbtia apei si proprietatile reologice

-Indicele de cadere

Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus

-Umiditatea

-Aciditatea

-Porozitatea, elasticitatea si volumul painii

Determinari pentru PASTE FAINOASE:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate

-Umiditatea

-Aciditatea

-Continutul de substante proteice

-Comportarea la fierbere

2.3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin

revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor din

sectiile de productie. Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C. Boromir Prod S.A. mai apeleaza si

la serviciile altor firme specializate.

Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, care

pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtitudine

urmatoarei oferte de servicii:

-Proiectare si engineering

-Reparatii curente, accidentale, capitale masini –unelte si agregate

-Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F.

-Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale

- Executie piese de schimb echipamente si componente

-Diagnoza pentru echipamente tehnice

La S.C. Boromir Prod S.A. aceasta firma executa urmatoarele lucrari si reparatii:

- Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 321, la

fierastraie alternative

- Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci

electromecanic

-Reparatie freza "MARGHITA’’

-Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice

-Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc.

-Reparatie strung SN 381

2.3.4.6. Igiena si protecţia muncii

Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt

prevazute urmatoarele masuri:

- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozurile si

buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta masura

previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/m3 in

prezenta unei surse de caldura de 800-900oC;

- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de

electricitate statica;

- capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina;

- dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului de

carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;

- predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a nu

permite accesul in spatiul utilajelor in miscare;

- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,

stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

PUNCTE FORTE CAUZE

Posibilitati de aprovizionare cu cantitati mari de materii prime

- amplasament pe platforma industriala- capacitate mare de stocare- racordare la retea feroviara

Stabilitate in realizarea productiei curente

- furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii- asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii- existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productie independente intre ele- conditii bune de munca

Flexibilitate relative mare a liniilor de fabricatie

- proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie- automatizarea partiala a liniilor de productie- buna specializare a personalului care lucreaza in productie- modernizarea utilajelor

Activitate organizata de intretinere a echipamentelor de lucru

- preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare buna de functionare utilajele existente- dependenta firmei de activitatea de produ ctie

Calitate superioara a produselor fabricate

-modernizarea utilajelor- folosirea framantarii intensive- conditii optime de depozitare- continutul bogat in elemente nutritive al produselor- testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul laboratorului C.T.C.

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C. Boromir Prod S.A. dispune de utilaje si

instalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificarea

sortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite.

2.4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

2.4.1. Structura si dinamica personalului

Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care

cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir

Prod S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la

imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua,

pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o

parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte,

dezvoltarea lor sub diverse aspecte.

Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale

intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate,

poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in

competitia in care se afla cu intreprinderi similare.

Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca,

pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a

personalului.

In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s-au

modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective:

scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea

productivitatii muncii.

2.4.2. Remunerarea si motivarea perasonalului

Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Boromir Prod S.A. este organizat conform

tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul

2,in functie de volumul comenzilor.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilele de

sambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunzator

in urmatoarele 30 de zile.

Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice.

In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare:

- sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi;

- sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentru

muncitorii indirect productivi;

Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele:

- participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie:

- sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimea

cuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani;

- sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca „in perimetrul

carora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi

nocive”. Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) cat

persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii;

- sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor care

lucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru.

O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa si a

unei ratii zilnice nominale de 2 paini.

2.4.3. Productivitatea muncii

In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu

evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si

numarul de salariati (in perioada 2008-2011).

2.4.4. Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si

protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri:

- sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;

- in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in

caz de accidente;

- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu

surse deschise de foc;

- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate

statica;

- dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carbon

rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;

- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,

stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE CAUZE

Conditii corespunzatoare de munca- gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesuluitehnologic- asigurarea unui microclimat industrial corespunzator

Structura corespunzatoare a personalului pe activitati

- restructurarea societatii- asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic- conditii bune de munca

Valoare subunitara a indicelui de corelatie a salariului cu productivitatea muncii

- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor- sporirea productiei - scaderea influentei factorului uman in procesul de productie- evitarea cresterii exagerate a salariilor

Cresterea productivitatii muncii

- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a spatiilor de productie- sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat crestereapersonalului

Angajarea de specialisti economisti- cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de produse proprii si marfuri

PUNCTE SLABE CAUZE

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

2.5. Analiza diagnostic a domeniului a domeniului managementului

2.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Structura organizatorica bine definita- structura de tip ierarhic-functional- procesul de restructurare a societatii a fost efectuat in mod rational

- un nivel ridicat al productivitatiimuncii- respectarea principiului unitatii dedecizie si actiune

Sistem informational bine organizat

- utilizarea calculatorului pentruprelucrarea datelor- stil de conducere participativ- folosirea coordonarii bilaterale- centrala interna de telefonie

- prelucrarea rapida a datelor- acces rapid la informatii si rapoarte- adoptare rapida a deciziilor

Eficienta sistemului decizional

- utilizarea comunicarii verbale- folosirea coordonarii bilaterale- structura organizatorica de tipierarhic-functional- stilul de management participativ

- adoptarea rapida a deciziilor- cresterea cifrei de afaceri- satisfacerea comenzilor clientilor- asigurarea aprovizionarii continuecu materii prime si marfuri

Stil de management participativ

- atragerea personalului tehnicoadministrativ si in procesul de adoptare a deciziilor- relatii neconflictuale intre conducere si ceilalti salariati

- cresterea productivitatii muncii- cresterea cifrei de afaceri- echilibrarea stocurilor- satisfacerea cererii clientilor- asigurarea unor conditii corespunzatoare de munca

Autonomie in obtinerea informatiilor despre piata

- compartiment de marketing puternic dezvoltat

- avantaj concurential- reducerea timpului de adoptare adeciziilor

Preocuparea pentru promovarea produselor

- compartiment de marketing puternic dezvoltat

- avantaj concurential

2.6. Analiza SWOT

Puncte tari:• Apartenenta la un grup insemnat din industria alimentara;• Detine o cota de piata insemnata in special la nivel local;• Derularea unor programe investitionale de modernizare;• Mentinerea marimii activelor circulante chiar in conditiile cresterii insemnate a cifrei de afaceri;• Societatea fiind cotata la BVB poate atrage surse de finantare care comporta cheltuieli mai reduse.• Cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani.

Puncte slabe:• Marje de profitabilitate reduse;• Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei;

Oportunitati:• Rata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat;• Numar redus de competitori insemnati la nivelul sectorului;• Risc sectorial redus;

Amenintari:• Tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national;• Deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.• Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.