MARINARIEscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/10/Marinarie.pdfMACARALE, PALANCURI, ACCESORII DE...

MARINARIE

PARAME

MACARALE, PALANCURI, ACCESORII DE PUNTE

ECHIPAMENTE

MATELOTAJ

MARINARIE

PARAME

Totalitatea fringhiilor , cablurilor metalice , sarmelor care se folosesc in marina ca manevrefixe si curente pentru diverse legaturi, fixarea arboradei, manevra velelor, legarea navei la cheu,manevra instalatiilor de ridicare a greutatilor la bord (grui si bigi ), ridicarea pavilioanelor desemnalizare la verga, remorcarea ambarcatiunilor si navelor, se numesc parame .

Structura paramelor :

• Elementul de baza intalnit in structura oricarei parame este firul .

• Indiferent de materialul folosit din care se fabrica paramele, intotdeauna se porneste de la firulvegetal, metalic sau sintetic .

Clasificarea paramelor :

• Din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate paramele se impart in trei categorii :

- parame vegetale

- metalice

- parame sintetice

• Din punct de vedere al modului in care sunt confectionate , paramele se impart in :

- parame simple (lantane)

- parame rasucite (garline)

- parame impletite

MARINARIE

PARAME

a)Paramele vegetale :Parâma vegetală poate fi de diferite diametre, confecționată din fibre vegetale (canepa, manila, sisal, cocos, in, bumbac) având o largă întrebuințare la bordul navelor.Cele mai utilizate parâme vegetale sunt cele din cânepă și manila, însă parâma din manila este cu 25% mai ușoară și cu 70% mai rezistentă decât celelalte, iar când se udă devine chiar mai rezistentă.

Mai multe fire rasucite intre ele, formeaza elementul de bazaal paramelor vegetale denumit sfilata .

- mai multe sfilate rasucite intre ele , in sens invers, formeazao suvita sau un toron

- De regula firele se rasucesc spre dreapta si sfilatele sprestanga .

- Mai multe suvite rasucite in acelasi sens in care au fostrasucite sfilatele si in sens invers rasucirii suvitelor, formeazao parama simpla. Daca parama este confectionata din 4 suvite, rasucite in jurul alteia nerasucita (inima vegetala),

se va numii lantana

MARINARIE

PARAME

- paramele simple se obtin prin rasucirea a trei si uneori patru suvite. Cand parama este formata din patru suvite rasucirea acestora se efectueaza in jurul unei inimi vegetale – care este tot o suvita dar care ramane intinsa, nu se rasuceste odata cu celelalte .

- Cand o parama simpla (lantana ) intra in compunerea altei parame mai groase, se numeste cordon .

- Prin rasucirea mai multor cordoane se obtine o parama groasa denumita garlin

1. – fire

2. – sfilata

3. – suvita

4. – cordon

MARINARIE

PARAME

b) Parâma metalică este un cablu din fire de sârmă neagră sau zincată de otel, de structuri, caracteristici și grosimi variabile, folosit pe scară largă la bordul navelor in principal pentru confecționarea manevrelor fixe. Parâmele metalice din sârmă de oțel sunt construite prin răsucirea spre stânga a unor fire metalice din oțel zincat cu grosimea de 0,2...0,4 mm, în jurul unor inimi din iută sau din sârmă formând vițele . Vițele sunt în număr de șase și sunt răsucite, la rândul lor, spre dreapta în jurul unei alte inimi (inima parâmei), care poate fi din cânepă sau din iută gudronată. Această inimă are rolul de a proteja firele din interior de umiditate și oxidare, precum și de a asigura flexibilitate parâmei și de a păstra parâma unsă cu ulei. Un număr de 7—12—19—24—30—37—-61 fire de sârmă răsucite formează o viță;prin răsucirea a 6 vițe în jurul unei inimi vegetale din cânepă îmbibată în ulei special se formează lanțana;6 lanțane împletite alcătuiesc un garlin de sârmă.

• parâme rigide: sunt confecționate din 6 vițe cu 7 fire (6x7) și sunt folosite pentru manevre fixe ale greementului, balansine de bigi, labe de gîscă

• parâme semirigide: sunt confecționate din 6x19 fire din sârmă și sunt folosite pentru manevre fixe supuse la încovoiere cât și pentru manevre de forță ;

• parâme flexibile: sunt confecționate din 6x12, 6x24 și 6x30 fire din sârmă și sunt folosite pentru manevre de remorcare sau legare a navei, curenții palancurilor de bigă, remorcile, troțele de cârmă, boțurile de ancoră, etc.

• parâme foarte flexibile: sunt confecționate din 6x37 și 6x61 fire și sunt cele mai bune parâme metalice deoarece 50%, sau mai mult, din fire sunt în interior, fiind astfel protejate .

MARINARIE

PARAME

c) Parame sintetice : pot fi fabricate din poliamidă (nylon), polistiren (teron) sau polipropilen; acestea din urmă sunt cele mai folosite parâme, având în plus și o flotabilitate pozitivă în apă.Parâmele sintetice posedă elasticitate, se pot alungi cu 15...30% înainte de rupere, preluând astfel sarcini și șocuri foarte mari

Ele au o structura similara cu paramele vegetale, sau pot fi impletite.

MARINARIE

PARAME

Dyneema

MARINARIE

PARAME

Tipuri de parâme vegetale și sintetice

După grosime și utilizare, diferitele parâme vegetale sunt:

• merlin: parâmă subțire, cu grosimea de 7-8 mm, fiind utilizată în special pentru efectuarea de patronări și legături; acesta poate fi alb sau cătrănit (impregnat cu catran pentru a preveni putrezirea);

• saula: parâmă cu grosimea de 15...40 mm; poate fi obișnuită sau împletită (saula engleză)

• comandă: saulă subțire folosită pentru a înfășura capătul unei parâme groase pentru a împiedica despletirea;

• socarul, o manevră cu circumferința pînă la 80 mm, folosit la garnisirea diferitelor palancuri (bărci salvare, schela navei etc), sau la sapane pentru manevra greutăților;

• manevra, o lanțană cu circumferința de 40-180 mm, folosită la acostarea și legarea navelor;

• lusin: saulă subțire din 2...3 suvite de culoare albă, folosită la înfășurări și matiseli de ornamentație;

• garlin: parâmă ce poate avea grosimea de 100...620 mm, fiind utilizată în exclusivitate pentru legarea suplimentară a navelor la cheu sau de o platformă marină, într-un loc cu vânturi și valuri puternice .

• grandeea: este o lantana cu circumferinta 25 –120 mm care se intrebuinteaza la confectionarea grandeelor la vele si tenzi .

• ata de vele si ata de grandee: confectionata din 6-7 fire de canepa si se foloseste la cusutul velelor, grandeelor, etc.

MARINARIE

PARAME

Caracteristici ale parâmelor vegetale și sintetice

• grosimea: unei parame se masoara in mod diferit

- la paramele vegetale si sintetice prin grosimea paramei se intelege circumferinta ei .

- la paramele metalice grosimea este indicata prin diametrul sectiunii. Masurarea diametrului sectiuniise face intotdeauna intre doua vite diametral opuse si nu intre doua goluri diametral opuse .

• greutatea unei parame este determinata de greutatea in kilograme a unui metru liniar din paramarespectiva .

• flexibilitatea paramei consta in capacitatea ei de a se incovoia (indoi) usor fara a-si modifica structura interioara si fara a-si pierde din rezistenta

• elasticitatea paramei consta in capacitatea ei de a se intinde sub actiunea unei sarcini oarecare si de a reveni la situatia initiala in momentul incetarii tractiunii

• sarcina la rupere: reprezintă sarcina maximă pe care o poate suporta parâma în timpul încercării de rupere la tracțiune

• coeficientul de securitate: reprezintă o valoare prin care trebuie divizată sarcina de rupere a parâmei pentru a se determina sarcina de lucru .

• sarcina de lucru: sarcina maximă la care poate fi utilizată parâma și ale cărei valori sunt funcție de coeficientul de securitate stabilit.

Aceste valori specifice diferitelor categorii de parâme sunt stabilite de către productor în urma testelor efectuate și apoi clasificate pentru fiecare tip și mărime de parâmă. Se recomandă a nu se lucra cu parâme solicitate până la limita valorilor respective. De asemenea, parâmele vegetale își pierd aproximativ 50% din sarcina de rupere când sunt ude.

MARINARIE

PARAME

CALITATILE SI FOLOSIREA PARAMELOR VEGETALE

- paramele de canepa se confectioneaza din fire lungi de canepa pieptanata . Ele pot fi albe saugudronate .Ele sunt rezistente si elastice . Cand sunt uscate sunt tot atat de usoare si flexibile ca celede manila , dar se imbiba repede cu apa si devin rigide , grele si incomode la manevra . paramele de canepa alba se folosesc la confectionarea manevrelor curente , la barci si in arborada . Rezistentaacestora scade foarte mult in comparatie cu celelalte parame vegetale , cand sunt umede , apa care patrunde in parama face sa se piarda coeziunea firelor , parama se umfla pierzindu-si si din elasticitate .

- paramele de sizal se confectioneaza din frunzele unui cactus. paramele noi au o rezistenta similara cucea a paramelor de canepa dar sunt mult mai elastice. Sunt ceva mai usoare decat paramele de manila si de canepa atat timp cat sunt uscate. Dupa ce s-au imbibat cu apa devin grele, rigide si se uzeaza repedepierzindu-si rezistenta .

- paramele de manila se confectioneaza din fibrele unui bananier . Ele sunt cele mai rezistentedintre paramele vegetale, flexibile si foarte elastice . Sunt moi, albe si usoare. Una din principalelecalitati este plutirea. Ele se imbiba cu apa foarte incet, plutesc mult si pot fi manevrate foarte usor. Datorita calitatilor lor se folosesc indeosebi ca parame de remorca si de legare a navelor la cheu.

- paramele de cocos sunt foarte usoare si elastice dar putin rezistente . Din aceasta cauza ele sunt folositela confectionarea baloanelor si paietelor .

- paramele de bumbac sunt parame de lux . Se folosesc numai pentru confectionarea saulelor la ambarcatiuni de sport si agrement .

MARINARIE

PARAME

PRIMIREA PARAMELOR LA BORD

• Primirea paramelor la bord se face pe baza de receptie . Fiecare parama se receptioneazadupa certificatul de insotire eliberat de fabrica, certificand datele inscrise : denumirea paramei , felul constructiei , lungimea , grosimea , greutatea rezistenta . La examinarea aspectului exterior se acorda atentie calitatii rasucirii care trebuie sa fie uniforma si neteda pe toata lungimea , fara scame si sfilate (fire, vite) iesite in afaracircumferintei paramei .

• Se verifica culoarea (sa nu aiba pete) si mirosul paramelor vegetale (sa nu aiba miros de mucegai), putregai sau de ars.

• La paramele metalice, se controleaza calitatea zincarii (sa nu aiba pete de rugina, sa nu fie lovite sau indoite si sa nu aiba fire rupte sau mustati .

• Paramele se pastreaza la bord in magazii, atarnate pe suporti sau facute colac, asezate pepanouri de lemn. Paramele aflate pe punte pentru uzul curent – manevre de acostare, remorcare – se pastreaza infasurate pe tambure cu axe orizontale si aparate de ploaie cucapoate de tenda

MARINARIE

PARAME

PASTRAREA SI INTRETINEREA PARAMELOR LA BORD

• Paramele vegetale se intretin ferindu-se de umezeala. Dupa folosire, paramele care au fost in apasunt uscate prin intindere pe punte sau atarnate , iar cele murdare se spala cu apa dulce, se usucasi apoi se fac colac .

• Paramele metalice nu ruginesc atata timp cat se mentine suprafata zincata. Pentru acest motiv elese vor pastra in locuri ferite de umezeala, iar pe timp de ploaie ele se vor acoperii cu tenzi saucapoate .

• La aparitia petelor de rugina, paramele metalice se vor curata cu peria de sarma si se ung cuunsoare consistenta .

• O masura foarte importanta pentru prevenirea deteriorarii paramei este vizitarea acesteiaperiodic (2 – 3 luni). Cu ajutorul unei cavile de matisit (se departeaza putin suvitele (vitele) putandu-se verifica astfel aspectul interior al paramei, dupa care se poate trece la alte activitatide intretinere daca este cazul).

• Intretinerea paramelor sintetice se realizeaza ferindu-le de lumina soarelui, de materii grase(uleiuri , gudroane) si de frecare . Pentru acest motiv pe timpul folosirii paramelor sintetice gaselelor trebuie protejate cu manson de tenda, iar in dreptul urechilor si babalelor de asemeneaparama sa fie infasurata cu o bucata de tenda. Capetele libere ale paramelor sintetice trebuielipite ca sa nu se permita desfasurarea si desfacerea firelor si suvitelor. Paramele sinteticemurdare de ulei se spala cu apa calda. Umezeala nu altereaza paramele sintetice, dar ele trebuieintotdeauna uscate inainte de infasurarea pe tambur .

MARINARIE

MACARALE, PALANCURII, ACCESORII DE PUNTE

Macaralele sunt mecanisme simple, de genul scripetilor folosite in marina pentru ridicarea unor greutatisau pentru schimbarea directiei de tractiune a unei parame . Orice macara folosita la bordul navelor , indiferent ca este confectionata din lemn sau din metal, este alcatuita din trei parti principale :

1. corpul macaralei2. raiul3. zbirul

• Corpul macaralei sau capatana este formata din doua placilaterale ovale , numite fete ( 4 ) si doua piese de lemn numitetocuri ( 5 ) care fac legatura intre fete, inchizand capatana sus si jos. Capatana astfel formata are in interior locasul pentru rai .

• Raiul este o rola care se invarteste liber in jurul unui ax (osie ) ( 6 )

• Pe suprafata periferica a raiului este practicat un canal (santulraiului ) care permite asezarea unei parame de anumita grosime si rularea ei fara frecare .

• Sbirul este o piesa de sustinere a macaralei . Sbirul poate fi metalicsau din parama vegetala, interior sau exterior si se termina cu o rodanta, un ochi, o cheie sau un carlig . La macaralele care folosescsbiruri din parama vegetala , fetele exterioare sunt prevazute cudoua santuri numite scobituri ( 7 ) , care folosesc la fixareasbirurilor .

MARINARIE


Constructia macaralelor

• Macaralele se construiesc din lemn sau din metal. Cel mai bun lemn pentru confectionareacorpului macaralelor este lemnul de ulm. Pentru macaralele mici , se prefera ca intregacapatana sa fie confectionata dintr-o singura bucata scobita .

• Raiul se prelucreaza din lemn foarte tare, de regula teck sau gaiac, prevazut la mijloc (in centrul rolei ) cu un orificiu prin care trece axul macaralei. La macaralele mari raiul se poateexecuta din bronz .

• Macaralele metalice se confectioneaza, de regula, din otel, cu raiuri din bronz sau din otel .

• Axul macaralei (osia), in jurul caruia se roteste raiul, este confectionat din otel atat la macaralele metalice cat si la cele din lemn. Axul are de regula, un capat ingropat pe una din fetele capatanii, iar celalalt capat prevazut cu un cui spintecat.

• Sbirul macaralei poate fi confectionat din parama vegetala alcatuind un inel de canepa simplu, sau dublu, matisit scurt si terminat cu o rodanta.

MARINARIE


Clasificarea macaralelor

Dupa numarul raiurilor macaralele pot fi :

• simple

• duble

• triple

Dupa forma capatanei macaralele se clasifica in :

• macarale palarie (are capatana cu aparatori la parteade jos pentru a impiedica patrunderea vreunui obiectsi interpunerea lui intre parama si rai ).

• macarale vioara (este o macara cu doua raiuri de diametre diferite asezate in acelasi plan sau in planuriperpendiculare).

• macarale de sart simple si duble (folosite pentrubalansinele zburatorului sau a gabierului)

• pastici

MARINARIE


• Pastica - dintre toate macaralele, pastica prezinta o importanta deosebita .

• Aceasta este o macara cu una din fete mobile pentru a permite introducerea in rai a dublinului unei parame. Pasticile intotdeauna au carlig cu tatana, ceea ce le permite a se roti si lua orice orientare, in scopul calauzirii curentului pe directia dorita. Pasticile se folosesc intotdeauna cand este necesar a se schimba directia de tractiune, a unei parame aflata deja in actiune .

MARINARIE


Palancuri

Palancurile sunt dispozitive alcatuite din una sau mai multe macaralecu cate unul sau mai multe raiuri prin care trece o paramadenumita curent si care sunt destinate pentru multiplicarea fortei saumodificarea directiei de actionare a acesteia .

• mandarul simplu este cel mai rudimentar dispozitiv de ridicat si este format dintr-o singura macara fixa prin care trece o parama. Se foloseste pentru schimbarea directiei de tractiune si pentruridicarea obiectelor usoare .

• - macaraua alunecatoare – este formata dintr-o macarasimpla care aluneca pe un curent . Se foloseste , de regula pentrudublarea fortei de tractiune a unei fungi

• - mandarul dublu este format din doua macarale , dintre care unafixa si alta mobila si un curent care are un capat fix si celalalttragator . Mandarul dublu se foloseste la bord , tot pentru ridicareaobiectelor ( nu prea grele ) si schimbarea directiei de tractiune .

MARINARIE


- palancul simplu este format din doua macarale – una dubla si alta simpla si un curent care are un capatfixat de macaraua inferioara ( simpla ) – si celalalt capat tragator . Palancul simplu se foloseste pentrumultiplicarea fortei de actionare a manevrelor curente la bord si ridicarea de diferite greutati .

- palancul dublu este format din doua macarale duble , una fixa si alta mobila si un curent care are un capat fixat la macaraua superioara si alt capat tragator. Palancul dublu se foloseste pentru ridicareagreutatilor , actionarea manevrelor curente , la instalatiile de grui pentru ridicarea barcilor si scariloretc.

- caliorna este un palanc format din doua macarale triple ( sau una tripla si una dubla ) din care una fixa si alta mobila . Curentul caliornei are un capat fixat la macaraua inferioara ( daca ambele sunt triple ) , iar al doilea capat este tragator .Caliorna poate fi alcatuita si din macarale cu mai mult de trei raiuri . Se folosesc ca parti componente in instalatiile de ridicare ale navei , bigi , grui de barca , salupa .

MARINARIE


- palancurile mecanice ( diferentiale ) suntdispozitive de ridicat care se folosesc la bor , in special in compartimentul masini , cand se executalucrari la agregate si instalatii . Palancurilemecanice au calitatea ca nu se fileaza atunci candse lasa tragatorul liber, greutatea ramane la inaltimea la care a fost ridicata . Ele sunt alcatuitedin lanturi simple si macarale metalice cu rotidintate sau cu surub fara sfarsit si clichet cu arc. Sunt mijloace comode, fac economie mare de fortade tractiune si pot fi folosite pentru lucrari in locuriinguste , incaperi putin spatioase .

MARINARIE


MARINARIE


Accesorii de punte

• In activitatea zilnica la bord , pentru folosirea corecta a macaralelor si a palancurilor precum si pentru diverse manevre sau operatii cu parame sunt necesare o serie de accesorii de punte .

• Babalele sunt piese metalice din fonta sau din otel formate din doua coloane cilindrice, care servesc la luarea voltelor la paramele date ca legaturi la mal . Babalele pot fi simple sau duble si se fixeaza in punte prin intermediul unei placi sudate sau prinsa in buloane .

• Babalele simple , construite dintr-o singura coloana si prevazuta cu o traversa pentru luarea voltei se numesc binte .

babale in cruce babale in V babale pentru doua legaturi

MARINARIE


Accesorii de punte

Tachetii sunt piese metalice de diverse marimi , in forma de T montate pe punte , pe copastie sau pearbori si servesc tot pentru luarea voltelorla parame mai subtiri. La unele nave mici , iahturi , ambarcatiuni sportive , tachetii servesc ca piese de baza pentru legarea navei , neexistand babale la bord .

Turnichetii sunt piese metalice de ghidarea paramelor cu minimum de frecare. Turnichetiisunt prevazuti cu doi, trei cilindri verticali mobili, care la trecerea paramei se rotesc in jurul axului lorvertical .

Somarul este o piesa metalica cu rol de ghidarea paramelor ca si turnichetii , dar se deosebeste de acestia prin pozitia orizontala a cilindrului mobil .

MARINARIE


Carligele sunt dispozitive simple de agatat lanturi, paramevegetale, sarme. Sunt confectionati din metal si se compundin trei parti principale :

• ochiul carligului ( prevazut de regula cu o rodanta )

• indoitura carligului (curbura)

• ciocul carligului (extremitatea de la varf ) .

Ele pot fi de mai multe feluri :

• carlige simple

• carlige foarfece

• carlige cu tatana

• carlige de incarcare ( ganci )

• carlige cu cioc de papagal

MARINARIE


• Cand un carlig se agata de un ochet sau un inel de punte intotdeauna se aseaza cu varful in sus .

bine gresit

Rodantele - aparatoare ale gaselor mici sau ale matiselii ochiurilor, confectionate din tabla de otel , fonta sau bronz. Rodantele au forme rotunde, ovale alungite sau triunghilare si pot fi simple sau duble .

Ocheti si inele sunt dispozitivefixate in punte , care servesc la agatarea carligelor si la legareaunei parame. Ochetii suntdintr-o bucata si fixati in puntesau in arborada, iar inelele suntintroduse prin ochet (ca zaleleunui lant ) si au un anumit gradde libertate .

MARINARIE


• Cheile sunt dispozitive de impreunare a doua parame saudoua lanturi, sau de prindere a unei parame de un anumitobiect .

Cheia de impreunare este alcatuita dintr-o bucata de metalindoita in forma de U care se numeste furca (1) si se termina la capete cu doua urechi (4) prin care trece boltul (2) care inchide cheia. Boltul poate fi filetat si se fixeaza prin insurubaresau nefiletat si se fixeaza cu un cui spintecat (3) .

• Intinzatoarele de sart sunt dispozitive de impreunare cuposibilitatea de intindere . Sunt alcatuite din doua furciimpreunate prin cate un ax filetat pe care se insurubeaza un tub filetat (manson) . Cele doua axe sunt filetate in sens invers – dreapta si stanga si astfel prin rotirea mansonului, ele se apropie sau se indeparteaza. Intinzatoarele de sart sunt folosite la fixarea si intinderea manevrelor fixe de la bord – sarturi , straiuri , pataratine .

MARINARIE

INSTALATIA DE ANCORARE

Instalatia de ancorare reprezinta un complex de elemente simple si de mecanisme, destinatepentru mentinerea navei intr-o zona in afara caii navigabile sau intr-o pozitie stabilita de catrecomandantul navei.

• Cerintele generale impuse instalatiei de ancorare.

Instalatia de ancorare are rolul de a asigura legatura dintre nava si fundul apei, in locurineamenajate. Nava poate stationa la ancora in bazinele sau radele portuare, in marea deschisasau in zone cu gheturi. Ea se fixeaza de fund cu ajutorul ancorei, prin intermediul lantuluisau paramei de ancora, care pot fi ridicate la bord de mecanismul de ancorare.

Ancorele. Sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei, prin intermediul lanturilorsau paramelor. Ancorele (STAS 657 – 79) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : constructie simpla, rezistenta mecanica mare, comoditate de manevrare si intretinere, fortamaxima de fixare, sa se fixeze rapid de fund, sa se poata prinde din nou de fund dupa ce au fostsmulse, la ridicare sa se desprinda usor de fund, sa permita actionarea numai prin lant sauparama.

MARINARIE


O instalatie de ancorare este formata: dinancora 1, lantul de ancorare 2, nara de ancora 3, stopa de lant 4, ghidajele de lant 5, vinciul de ancora 6, nara de punte 7, tubul de ghidare 8,putul de lant 9, si dispozitivul de prindere de corpul navei a lantului de ancora 10.

Schema din imaginea alaturata reprezintalocul de amplasare a cabestanului cu partilecomponente :1- putul lantului de ancora,2- cabestan, 3- gheara de drac, 4-electromotor, 5- postament, 6- ancora, 7-nara de ancora in care se gaseste si instalatiade spalare a lantului

MARINARIE


O ancora este formata dintr-un fus avand la un capat cheia dreapta de fixare a lantului, iar la celalalt capat bratele de infigere. Dupa pozitiafusului fata de brate se deosebesc doua cazuri:

a. Ancore cu fus nearticulat

b. Ancore cu fus articulat

• Ancorele cu fus nearticulat, se fixeaza de fund cu o parte din numarul total de brate. Dintre acestea cea mai cunoscuta este ancora Amiralitate(fig. D), formata din fusulnearticulat 1, diamantul 2, bratele 3, ghearele 4, traversa 5, urechea de lant 6 si cheia dreapta di fixare 7. Traversa 5 se aflain plan perpendicular fata de cel al bratelorsi are la unul din capete un cot de 900, pentru a permite rabaterea pe tija, la depozitare. Pentru a asigura infigerea, lungimea traversei este mai mare decatdistanta dintre gheare.

Alte ancore cu fus nearticulat : ancora cu patrugheare (fig.E), ancora cu gheare de pisica, ancora cu un singur brat si ancora de gheata. Desi sunt simple si eficiente, aceste ancore nu sunt larg utilizate din cauza dimensiunilor de gabarit mari si dificultatilor de fixare la bord.

Fig. D Fig. E

MARINARIE


• Ancorele cu fus articulat, se fixeaza de fund cuambele brate. Cea mai raspandita este ancoraHall (fig. H ), formata din fusul articulat 1, capul cu brate 2, boltul de asamblare 3, bolturile de sustinere 4 si cheia dreapta 5, cuajutorul careia se fixeaza lantul sau parama. Desi are factor de smulgere relativ redus, ancora Hall este utilizata la majoritateanavelor, datorita sigurantei deosebite de functionare si posibilitatii de fixare in nara de ancora.

• Alte tipuri de ancore cu fus articulat : Gruson,Union, Byers, Taylor, Speck.

MARINARIE


MARINARIE


• Lantul. Lanturile servesc pentru legarea ancorei de nava. Unele nave fluviale folosesc in locul lantului parama.

• Lanturile intrebuintate in marina sunt din otel, realizate prin turnare, matritare sau sudura electrica. Ele sunt formate dintr-un numar de inele elipsoidale numite zale, cu sau fara pod. Podul mareste rezistenta zalelor la intindere cu 20% impiedicand si incurcarea lantului.

• Zalele fara pod se intrebuinteaza acolo unde lantul nu este supus la eforturi prea mari.

• Lanturile de ancora ale navelor sunt de obicei numai lanturi formate din zale cu pod.

• Lanturile se caracterizeaza prin calibru, adica grosimea zalei masurata in dreptul podului, sau la mijlocul zalei, pentru cele fara pod.

• Ingrijirea si intretinerea lantului de ancora. Nu este indicat ca lantul sa fie supus la tensiuni mai mari decat acelea pentru care a fost calculat. De aceea nu se recomanda ancorarea cand nava are viteza , decat in caz de forta majora.

• Deoarece capatul liber al lantului este supus la o tensiune mai mare decat capatul fix, dupa o perioada de mai multi ani este bine ca lantul sa fie intors, anume, capatul fix sa fie legat la ancora.

MARINARIE

ECHIPAREA AMBARCATIUNILOR

• Orice barca cu rame si vele este inzestrata cu o serie de obiecte de armament necesare pentrumanevra , navigatie si semnalizare , vitalitate , salvare .

• In categoria obiectelor de armament destinate manevrei barcilor sunt incluse : ramele , carma cuechea , ancora , ancora cu parama de ancorare , ancora de furtuna , cangea gradata in picioare ( serveste si ca sonda ) , barbetele de la prova si pupa , aparatoarele (mici baloane de acostare) , arborada , greementul si velatura , precum si toate piesele fixate de corpul barcii – inele , ocheti , cavile , tacheti , carlige de ridicare si care servesc la diverse manevre .

• In categoria obiectelor de armament destinate pentru navigatie si semnalizare in inventarulbarcii intra : compasul de barca , ambalat in cutie , cu dispozitiv de iluminat pentru noapte , bastonul de pavilion cu pavilionul , pavilioane de semnalizare cu bratele , sonde de mana , felinarde vant , lanterna , pistol de semnalizare cu cartusele respective sau rachete de semnalizareactionate la mana .

• In categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea barcii sunt incluse : ghiordelul ( o galeata de lemn sau din panza impermeabila ) , ispolul de forma unui foras ingust cu marginiinalte pentru scos apa afara din barca , trusa cu scule de marangozerie – ciocan , topor , cleste , dalta , dopuri de lemn , pene , cuie , calti , ac si ata de vele , cutit de gabier .

• In categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare , in inventarul barcii suntprevazute : centuri sau veste de salvare pe numarul persoanelor prevazute a intra in barca ; unu –doi colaci de salvare , trusa cu medicamente, butoias cu apa potabila .

MARINARIE


Ramele sau vaslele pot avea forme si dimensiuni diferite in functie de marimea si destinatiabarcii pe care o deservesc . Compunere :

• - pana , partea lata in forma de lopata

• - bratul , prelungirea sub forma cilindrica a penei

• - mansonul , de piele pe care se sprijina rama in furchet ( sau dama )

• - contra greutatea ( genunchi )

• - manerul

MARINARIE


• Carma barcii este o piesa demontabila care se fixeaza in pupa barcii prin doua balamale simple . Ea se compune din doua piese principale – pana carmei si echea .

• Echea poate avea forma unei bare ( eche dreapta ) sau a unui sector ( eche rotunda ) . Se fixeazain capul penei carmei care intra intr-un locas al echei 1. Guvernarea barcii cu echea dreapta se efectueaza direct , manevrand echea cu o mana spre stanga sau dreapta , iar in cazul echeirotunde se manevreaza trotele 2 , saule fixate la extremitatile echei rotunde 8 .

• Ancora barcii este de regula un ancorot mic , fie din categoria ancorelor de tip amiralitate , fie o ancora cu mai multe brate fixe ( tip gheara de pisica ) . parama de ancorare poate fi un lant sauo parama vegetala subtire .

• Cangea este o prajina de lemn , care are la unul dincapete o armatura din fier sau bronz terminata cuun carlig simplu sau dublu . Cangea se foloseste la acostarea si plecarea barcii pentru a apuca si apropia barca sau a o impinge si a o indeparta .

• Barbetele sunt capete de parama fixate la prova si la pupa , care servesc ca parame de legare pentruacostarea barcii sau ca remorci in cazul remorcarii

MARINARIE

MATELOTAJ

Denumirea generala de lucrari de matelotaj este atribuita tuturor lucrarilor marinaresti care se executa la bord pentru manuirea paramelor, efectuarea nodurilor si impletiturilor .

a) Manuirea paramelor vegetale incepe cu desfasurarea lor din baloturile sau colacii impachetati de intreprinderea producatoare. Desi operatiunea este simpla ea trebuie facuta cu atentie si cu respectarea anumitor reguli, altfel parama se rasuceste si se incurca. Desfasurarea paramei de pe colac se face tinand seama de sensul de rasucire al paramei, sens pe care trebuie sa-l deosebeasca orice marinar .

• Regula generala pentru desfasurarea unei parame vegetale consta in desfasurarea spre dreaptaa paramelor rasucite la stanga si desfasurarea spre stanga a paramelor rasucite spre dreapta .

• Paramele vegetale se desfasoara prin unul din urmatoarele procedee :

- se desface ambalajul si se gaseste unul din capete; se constata sensul de rasucire al paramei; daca acesta este spre dreapta se aseaza colacul cu capatul care permite desfasurarea spre stanga, in sus. In continuare, desfasurarea paramei se face normal , fara incolaciri ;

- se aseaza colacul culcat, se cauta capatul interior, se introduce prin golul din mijlocul colacului si se incepe desfasurarea .

- se aseaza colacul pe doua scanduri puse in cruce si legate cu o sarma care se trece prin golul din mijlocul colacului; se agata sarma la un carlig cu vartej si se incepe desfasurarea invartind colacul suspendat .

MARINARIE

MATELOTAJ

• b) Manuirea paramelor metalice .

• Colacii de sarma , daca nu sunt prea mari, se pot desfasura prin rostogolire de-a lungul puntii .

• Colacii mari si grei se aseaza pe o platforma turnanta , avand un ax care trece prin interiorultamburului; la partea superioara se fixeaza doua scanduri incrucisate care sa nu permita sarmeisa sara afara dupa taierea legaturilor . Asezarea pe platforma turnanta se face in asa fel incatla partea superioara a colacului sa se gaseasca capatul liber al paramei , cel care se desfasoara ; cand totul este pregatit se taie legaturile colacului si se incepe desfasurarea tragand de capatul paramei si rotind platforma turnanta .

• Colacii care vin infasurati pe tambure mari se desfasoara prin asezarea lor pe un ax orizontal fixatfie pe un cavalet, fie suspendat intr-un carlig .

• O alta operatie care la prima vedere pare simpla, dar care trebuie facuta cu atentie, consta in executarea unui colac dintr-o parama de sarma desfasurata de pe un tambur.Operatia se executa de catre doi marinari – unul scoate de pe tambur pe deasupra cate o volta, in sens invers miscarii acelor unui ceasornic, iar al doilea o incolaceste in sensul de miscare a acelor de ceasornic .

MARINARIE

MATELOTAJ

EXECUTAREA NODURILOR MARINARESTI DE BAZA

• Executarea nodurilor marinaresti este o adevarata arta, transmisa inca din epoca marilor veliere, cand erau intens folosite. Exista o multitudine de noduri dar vom aminti pe scurt doar cateva tipuri : noduri de impreunare, de legatura, de carlig si nodurile speciale.

• Indiferent ce tip reprezinta, un nod marinaresc trebuie sa indeplineasca doua conditii esentiale : sa fie rezistent (adica sa tina foarte bine) si sa se desfaca usor atunci cand nu mai este necesar.

• Nodurile de impreunare - se folosesc pentru unirea (impreunarea) a doua parame de grosimi aproximativ egale. Cele mai uzuale noduri de impreunare sunt :

• Nodurile de legatura - se folosesc la fixarea unui capat de parama pentru legarea, sustinerea ori ridicarea diferitelor obiecte la bordul navei. Intrucat ne-am propus sa ne referim la micile ambarcatiuni, vom aminti sumar cateva noduri de legatura :

• Nodurile de carlig - se folosesc pentru legarea unui capat de parama la un carlig, fie pentru suspendarea paramei fie pentru ridicarea unei greutati la bord.

• Nodurile speciale - in aceasta categorie intra nodurile care au alte intrebuintari decat precedentele

MARINARIE

MATELOTAJ

Nodurile de impreunare:

• - nodul lat - format din doua noduri simple suprapuse. Se foloseste la impreunarea a doua parame subtiri care nu sunt supuse la tractiune. Daca este supus unei forte de tractiune nu cedeaza dar desfacerea sa ulterioara devine dificila;

• - nodul lat cu dublin - se executa ca si un nod lat, dar in interior se lasa un dublin (bucla) care foloseste la desfacerea usoara a nodului dupa intrebuintare:

• - nodul de vacar - reprezinta un nod lat executat gresit;

• - nodul de pescar - foloseste la unirea a doua capete de saula, merlin, lusin. Nu se foloseste insa pentru parame groase.

MARINARIE

MATELOTAJ

Nodurile de legatura

• - nodul simplu - folosit la fixarea capatului unei parame care nu este supusa tractiunii;

• - j u m a t a t e o c h i - folosit la fixarea capatului unei manevre de un scondru;

• - l a t u l - folosit pentru legarea unui scondru in vederea ridicarii la bord;

• - n o d u l d e s c o n d r u - format dintr-un lat si o jumatate ochi, serveste la remorcarea unui scondru:

• - n o d u l d e s c o t a sau n o d u l d e p a v i 1 i o n foloseste la legarea unui capat de saula la o gasa, ochi sau inel. Poate fi simplu sau dublu. Cand este dublu se mai numeste si n o d d e p l o a i e pentru ca are in plus o bucla, dublin care permite desfacerea rapida;

• - n o d u l de a n c o r a - permite legarea capatului unei parame de inelul ancorei.

MARINARIE

MATELOTAJ

Nodurile de carlig:

• - n o d u l d e c a r l i g (simplu, dublu)- este o jumatate ochi luata pe un carlig pentru suspendarea capatului unei parame care nu este supusa tractiunii;

• - n o d u l d e s c o t a l a c a r 1 i g - folosit la ridicarea obiectelor usoare;

• - n o d u l g u r a d e s t i u c a - este un nod foarte rezistent, nu permite deloc filarea. Se foloseste atunci cand carligul este supus unei tractiuni mari.

MARINARIE

MATELOTAJ

Voltele. Sunt legaturile prin care paramele se fixeaza la dispozitivele de legare existente la bord (babale, tacheti, cavile). Voltele constau in infasurari ale paramei in bucle sub forma de opt culcat, in jurul dispozitivului de legare. Volta tine (adica nu se fileaza) indiferent de tractiunea la care este supusa, pentru ca, pe fiecare portiune de bucla, parama are sens diferit de deplasare. Volta trebuie luata cat mai strans, pentru ca fiecare spira sa fie in contact direct cu cea de deasupra si cu cea de dedesubt si prin frecare sa se imobilizeze reciproc (in exprimare marinareasca -musca parama). Voltele poarta denumirea dispozitivului de legare pe care se iau :

• - volta la baba - reprezinta infasurarea paramei intr-o serie de opturi in jurul cilindrilor unei babale duble. La baba dubla se fixeaza paramele din sistemul de legatura pentru ancorare sau remorcaj;

• - volta la cavila - reprezinta infasurarea paramei in opturi peste capetele cavilei. La ultima trecere se aseaza capatul pe sub bucla precedenta pentru ca volta sa nu se desfaca. Se foloseste la fixarea manevrelor curente de la bord;

• - volta la tachet - incepe cu o volta in jurul bazei tachetului si continua cu volte in opturi la fel ca si la dispozitivele de legare mentionate anterior. Se folosesc la fixarea manevrelor curente si a curentilor de la palancurile gruielor.

MARINARIE

MATELOTAJ

MATISELII, PATRONARI, INFASARI SI LEGATURI

• Matiselile sunt operaţiuni ce se execută pentru împreunarea parâmelor prin împletirea şfilaţelor, şuviţelor, a viţelor, sau chiar a saulelor sau parâmelor între ele, fără nod sau alte elemente străine. Matisirea este o operaţie definitivă, spre deosebire de noduri care se fac şi se desfac după nevoie, ea trebuie să ofere cel puţin tot atâta siguranţă cât oferă parâma respectivă în porţiunea nematisată. Ele pot fi:

- matiseala scurta - este rezistenta dar prezinta dezavantajul ingrosarii paramei in locul legaturii si aceasta nu mai poate trece prin raiul unei macarale. Matisirea scurta se bate cu ciocanul si se rostogoleste pentru ca suvitele noi sa se aseze bine in locul celor vechi.- matiseala lunga - nu ingroasa parama la locul executarii si permite trecerea prin raiul unei macarale. Are un aspect estetic deosebit, dar rezistenta mai mica. La matisirea paramelor de sarma legatura trebuie bine protejata impotriva patrunderii apei printre vitele matiselii. In acest scop matisirea se infasoara strans cu tenda si apoi se patroneaza cu merlin sau sarma subtire.

• Patronarea. Pentru infasurarea capetelor de parama asa fel incat sa nu se destrame, acestea se patroneaza, adica se infasoara de cateva ori cu fire, ata de vela sau sarma moale. Cel mai des intalnita este patronarea cu cap petrecut, dar mai exista si alte feluri de patronari, dupa cum se poate observa din desenele de mai jos.

• Infasarea. Are ca scop protejarea paramei impotriva frecarilor la contactul cu piese metalice - copastie, urechi, babale. Consta in acoperirea paramei cu fasii de tenda care la randul lor sunt stranse cu o firuiala de merlin sau ata de vela. Infasarea paramelor groase este precedata de umplerea golurilor dintre cordoane cu saula sau cu merlin astfel incat parama sa capete forma unui cilindru in locul respectiv, sporind aderenta fasiilor de tenda.

• Legaturile sunt lucrari de matelotaj efectuate pentru fixarea a doua parame paralele care trag la fel de puternic . Ele se executa in volte ca la patronare sau in volte in opt.

MARINARIE

MATELOTAJ

MATISELII

Pentru executarea lucrărilor de matisire sun necesare anumite scule speciale: cavila de matisit din lemn pentru parâmele vegetale sau sintetice şi metalică pentru parâmele metalice, ciocan de lemn, mai de matisit pentru înfăşurări, menghină de matisit, cuţit de gabier, ac şi aţă de vele, guardaman (mănuşă cu dispozitiv pentru împins acul).

Matisirea scurta se executa desfacand suvitele ambelor capete de parame pe o distanta egala cu de 6 – 7 ori circumferinta paramei ; apoi suvitele unei parame se introduc incrucisat printre suviteleceleilalte parame , trecandu-le de 2 –3 ori pe sub o suvita si pe deasupra alteia ; cand s-au terminat de trecut suvitele desfacute ale unui capat printre suvitele impletite ale celuilalt capat de parama se spune ca s-a facut o trecere ; dupa aceasta se procedeaza similar si la a doua trecere . Cand operatia s-a terminat se taie sfilatele libere si se infasoara parama ( se patroneaza ) cu merlin , iar saulele se patroneaza cu ata de vele .

matsire scurta matisire lunga

MARINARIE

MATELOTAJ

PATRONARI

Patronare cu cap petrecut patronare de velar patronare spaniola/impletita

LEGATURI

legatura lata legatura rotunda legatura portugheza

MARINARIE

MATELOTAJ

LUCRARI DIVERSE DE MATELOTAJ

• In practica marinareasca se executa o serie de lucrari de matelotaj care folosesc matisirea , psatronarea sau impletirrea paramelor .

Noduri la capetele paramelor :

- Nuca simpla se face la capatul paramelor nepatronate pentru a se evita destramarea , ingrosandu-I insa capatul pentru a impiedica trecerea printr-un orificiu .

- Nuca dubla se intrebuinteaza la capetele curentilor de barca si la bratele de manevra ale gruilor .

- Cap de bulgar se aseamana cu nuca simpla si se intrebuinteaza , la strajile balustradelor .

MARINARIE

MATELOTAJ

LUCRARI DIVERSE DE MATELOTAJ

Sbirul este o bucata de parama vegetala sau metalica, care foloseste la botarea paramelor sau lanturilor,ale carei extremitati sunt matisite sau legate.

• Impletiturile servesc la confectionareade chingide barci , paiete , plase care se folosesc in marinapentru protectia oamenilor care lucreaza in arborada , sau plase pentru ambarcari si debarcari de materiale .

• Paietele sunt presurile din canepa care servesc pentru protectia partilor de lemn contra uzurii si a paramelor contra rosaturilor , precum si pentru stergerea picioarelor . Ele pot fi impletite sautesute .

• Boturile sunt bucati de parama vegetala , sau de lant fixat cu unul din capetesolid in punte si serveste la prinderea provizorie a unei parame sau a unuilant de ancora , fie la asigurarea acestora .

• Cozi de punte pentru confectionarea cozilor se folosesc sfilate dintr-o paramaveche desfacuta , alba sau gudronata . Cozile se folosesc pentru curatatul si spalatul puntilor , culoarelor , cabinelor etc.

MARINARIE

MATELOTAJ

LUCRARI DE INTRETINERE si CURATENIE LA BORD

• Curatenia mica se executa in fiecare dimineata inainte de ridicarea pavilionului (inainte de ora8.00) si consta in :

- inlaturarea apei (zapezii) de pe punte;

- stergerea prafului si umezelii de pe instalatiile si mecanismele de punte;

- maturarea si aerisirea incaperilor;

- stergerea geamurilor;

- spalarea podelei , culoarelor si careurilor (salilor de mese);

- maturarea si spalarea scarilor si furbisarea alamurilor.

• Curatenia mare se executa o data pe saptamana , de obicei sambata si se incepe cu scoaterea din cabine si careuri a covoarelor, saltelelor si lenjeriei de pat, care se intind pe punte la soare pentru aerisire. Intre timp in cabine se face curatenie generala - se spala podelele metalice si cele acoperite cu linoleum, se sterg mobilele de praf, se spala peretii in locurile unde vopseaua s-a murdarit.

• La exterior, se sterg de praf peretii suprastructurilor si se curata eventualele pete sau murdariaaparuta peste vopsea. Se dau capoatele jos de pe aparate si instalatii. Se curata paramele de sarma si se ung daca este necesar. Se inlocuiesc saulele de pavilion.

MARINARIE

MATELOTAJ

LUCRARI DE INTRETINERE LA CORPUL, SUPRASTRUCTURILE si ARBORADA NAVEI

• Lucrarile de intretinere ce se executa la bordul oricarei nave cu fortele echipajului sunt de mai multe categorii, dintre acestea cele care au un caracter specific marinaresc sunt lucrarile de intretinere a corpului, arboradei si suprastructurelor navei si consta din piturarea lor - acoperireacu vopsea, - pentru a le proteja impotriva coroziunilor provocate de actiunea apei de mare si a aerului, precum si lucrarile de marangozerie la barci si nava.

• Piturarea navei se realizeaza in doua faze : una pregatitoare care consta in matagonire si raschetare si alta de executie care consta din pregatirea vopselelor, chituire si piturare.

• Pregatirea suprafetelor metalice pentru piturare se efectueaza prin inlaturarea piturilor vechi si curatarea completa a ruginii patrunsa sub vopsea. Daca pitura veche se prezinta in straturigroase si trebuie indepartata complet, atunci tabla se matagoneste (se ciocaneste) cu un ciocanspecial, apoi se rascheteaza si in final se curata bine cu o perie de sarma.

• Cand suprafata metalica a fost matagonita, raschetata si curatata bine de rugina cu peria de sarma, se acopera cu un strat subtire de ulei de in fiert, iar dupa uscare se grunduieste. Pentruacoperirea suprafetelor metalice cu grund, se foloseste miniu de plumb, iar in lipsa acestuiaminiu de fier amestecat cu ulei natural.

MARINARIE

MATELOTAJ

LUCRARI DE INTRETINERE LA CORPUL, SUPRASTRUCTURILE si ARBORADA NAVEI

• Instrumentele pentru martagonat si raschetat sunt : matagonul care se prezinta ca un ciocan cucapetele ascutite (el poate fi si pneumatic), rascheta care se poate confectiona si la bord dintr-o bucata de tabla de otel indoit la capat si bine ascutita pentru a putea rade vopseaua si periile de sarma care pot fi obisnuite sau pneumatice.

• Dupa ce s-au terminat operatiunile pregatitoare se trece la pregatirea vopselelor si piturare. Piturarea navei este o operatie foarte importanta la bord si se executa cu cei mai buni marinari, instruiti in folosirea vopselelor, manuirea pensulelor, rulourilor si respectarea normelor de protectie a muncii.

MARINARIE

MATELOTAJ

Sa aveti cel putin o palma de apa sub chila !

MARINARIEscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/10/Marinarie.pdfMACARALE, PALANCURI, ACCESORII DE...

Documents

Transcript of MARINARIEscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/10/Marinarie.pdfMACARALE, PALANCURI, ACCESORII DE...