Caiet de Sarcini Punte Geoagiu

CAIETE DE SARCINI

CUPRINS

CAP. 1 - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

Art. 1.1. PREZENTAREA LUCRARILOR

Art. 1.2. LUCRARI DE ORGANIZARE SPECIFICE

Art. 1.3. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR

LUCRARI DE PODURI

CAP. 2 - ECHIPAMENTE TABLIER

Art.2.1. GENERALITATI

Art.2.2. DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII

Art.2.3. ROSTURI DE DILATATIE

Art.2.4. DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR

Art.2.5. PARAPETI DE SIGURANTA PIETONALI

Art.2.6. BORDURI

CAP. 3 - HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

Art.3.1. HIDROIZOLATII

Art. 3.2. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE

CAP. 4 - IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI

Art.4.1. PREVEDERI GENERALE

Art.4.2. CONDITII TEHNICE

Art.4.3. MATERIALE

Art. 4.4. PRESCRIPTII DE EXECUTIE

Art. 4.5. VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR

Art.4.6. IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI DIN MIXTURA ASFALTICA TIP BAE

CAP. 5 - COFRAJE

Art.5.1. DATE GENERALE

Art. 5.2. PREGATIREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE

Art.5.3. MONTAREA, PREGATIREA, TRATAREA COFRAJELOR

CAP. 6 - ARMATURI

Art. 6.1. OTELURI PENTRU ARMATURI

Art.6.2. CONTROLUL CALITATII

Art. 6.3. TRANSPORT SI DEPOZITARE

Art. 6.4. CONFECTIONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

CAP. 7 - BETOANE

Art. 7.1. GENERALITATIArt. 7.2. CONDITII TEHNICEArt. 7.3. MATERIALEArt. 7.4. COMPOZITIA BETONULUI

Art. 7.5. REALIZAREA LUCRARILOR DE BETOANEArt. 7.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILORArt. 7.7. RECEPTIA LUCRARILOR

CAP. 8 – FUNDATII DIRECTE

Art. 8.1. GENERALITATI

Art. 8.2. CONDITII TEHNICE PENTRU FUNDATII DIRECTE

Art. 8.3. MATERIALE

Art. 8.4. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

CAP. 9 - INFRASTRUCTURI

Art. 9.1. DEFINIRE

Art. 9.2. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE

Art. 9.3. MATERIALE UTILIZATE-CONDITII DE CALITATE

Art. 9.4. RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE

CAP. 10 – SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

Art. 10.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE

Art. 10.2. COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE

Art. 10.3. ARMATURI

Art. 10.4. ANCORAJE, BLOCAJE

Art. 10.5 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA

Art. 10.6. EXECUTIA LUCRARILOR

Art. 10.7. CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR

2

CAP. 11 - SCHELE SI ESAFODAJE

Art. 11.1. CLASIFICARE LUCRARI PROVIZORII

Art. 11.2. CONDITII DE EXECUTIE

Art. 11.3. REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Art.11.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE

Art. 11.5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND ESAFODAJELE

CAP. 12 - PEREURI, CASIURI, RIGOLE

Art. 12.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

Art. 12.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

Art. 12.3. EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

Art. 12.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

Art. 12.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

Art.12.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

Art. 12.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

Art. 12.8. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Art. 12.9. RECEPTIA PRELIMINARA

Art. 12.10. RECEPTIA FINALA

CAP. 13 – PROTECTIA MUNCII

3

CAPITOLUL 1

SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

Art. 1.1. PREZENTAREA LUCRARILOR

1.1.1. Prezentarea caracteristicilor amplasamentului

In orasul Geoagiu, pe malul stang al paraului cu acelasi nume, se afla un grup de proprietati care acced prin vadul raului. Cu mijloace pietonale in perioadele cu ape mari accesul se intrerupe. Primaria orasului a comandat proiectarea si executia unei punti pietonale care sa rezolve aceste probleme ale localnicilor.

S-a proiectat o punte pietonala, din doua grinzi cu corzi aderente tip IPTANA, fabricate de SC MACON SA, de 15m lungime. Latimea partii de circulatie este de 2,90m, cu parapeti pietonali din confectii metalice. Deschiderea de scurgere este de 15m, inaltimea culeiilor vor fi 3,50m pana sub cuzineti. Se vor executa aripi de aparare la ape mari din beton monolit, pozate la 45 de grade. Genul lucrarilor fiind de pod s-a considerat ca prezentul Caiet de Sarcini va satisface toate operatiile intalnite in timpul executiei.

1.1.2. Prezentarea caracteristicilor podurilor – in memoriu tehnic

1.1.3. Incarcari

La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi

solicitate, respectand urmatoarele standarde:

STAS 10101/1 – 78 ,,Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente”

STAS 10101/0B - 87 ,,Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru

podurile de cale ferata si sosea”

STAS 1545 - 89 ,,Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni”

STAS 3221 - 86 ,,Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare”

4

1.1.4. Metode de calcul si dimensionare

La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama ca la data elaborarii

prezentului caiet de sarcini, in Romania, sunt in vigoare doua metode de calcul si dimensionare la

poduri si anume:

metoda rezistentelor admisibile, aplicate la suprastructurile metalice, conform STAS 1884 -

75 ,,Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare” si STAS 1911 - 75 ,,Poduri metalice

de cale ferata. Prescriptii de proiectare”

metoda de calcul la stari limita aplicata la infrastructuri si suprastructuri din beton, beton

armat si beton precomprimat conform STAS 10111/1 - 77 ,,Poduri de cale ferata si

sosea. ,,Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare”, si STAS

10111/2-87 ,,Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton

precomprimat. Prescriptii de proiectare”.

De asemenea se va tine seama de recomandarile constructive precizate in celelalte capitole.

Art. 1.2. LUCRARI DE ORGANIZARE SPECIFICE

Organizarea de santier aferenta lucrarilor de poduri cuprinde lucrarile si instalatiile

antreprenorului echipate cu mijloace care sa-si permita realizarea tuturor operatiunilor si controlul

calitatii executiei.

Dotarea antreprenorului trebuie sa-i permita asigurarea calitatii lucrarilor, mijloacele, instalatiile,

dispozitivele de verificare si controlul, necesare executiei in conformitate cu prevederile din

proiect, normativele si standardele in vigoare si ale prezentului caiet de sarcini.

Pentru pastrarea in siguranta a documentatiei, actelor de constatare si a proceselor verbale

de receptie pe faze de lucrari, antreprenorul va crea spatiu si conditiile corespunzatoare

beneficiarului, sau conform celor convenite in contract.

Antreprenorul va asigura imprejmuirea zonelor in care se lucreaza, precum si semnalizarea

corespunzatoare a zonei in care se lucreaza, precum si a masurilor de dirijare a circulatiei rutiere,

fiind raspunzator de eventuale evenimente rutiere sau degradari ale lucrarilor.

Art. 1.3. REGLEMENTARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII

Raspunderile antreprenorului se extind asupra calitatii tuturor materialelor ce se utilizeaza,

precum si a produselor proprii pe care le foloseste la realizarea lucrarilor din contract.

Documentele principale pe baza carora constructorul va executa lucrarile sunt:

- detalii de executie, intocmite de proiectant;

5

- caietul de sarcini cu precizarile tehnice specifice lucrarilor de poduri;

- normele, normativele, instructiunile, standardele si coduri de practica in vigoare.

Documentatiile tehnice se intocmesc de catre proiectant.

La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contractul incheiat cu beneficiarul,

din caietul de sarcini si graficul de esalonare.

Orice modificari sau adaptari fata de documentatia intocmita se pot face numai cu

aprobarea prealabila legislatiei in vigoare.

6

CAPITOLUL 2

ECHIPAMENTE TABLIER

Art.2.1. GENERALITATI

Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si elemente necesare conservarii podurilor si

asigurarii unui nivel de exploatare satisfacator pentru toti cei ce folosesc drumurile nationale pentru

circulatie.

Capitolul se refera la urmatoarele:

dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;

rosturi de dilatatie;

dispozitive de colectare si evacuare a apei (guri de scurgere);

parapeti de siguranta pietonali;

borduri inalte.

Art.2.2. DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA ETANSEITATII

Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:

hidroizolatia;

protejarea hidroizolatiei;

imbracamintea asfaltica din doua straturi.

Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin proiect si vor trebui sa asigure

impermeabilitatea.

Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:

stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proieminente mai mari de 2 mm;

la planeitate se admit abateri de max. + 5 mm verificata cu un dreptar de 3,00 metalic pe orice

directie;

* este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru aplicarea sapnu

este permisa aplicarea sapei propriu-zise la temperaturi sub + 50C;

este interzisa circulatia personalului de santier peste straturile sapei.

Antreprenorul poate propune beneficiarului si alte solutii decat cele din proiect, in care caz,

va intocmi o documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia de executie si calitatile

7

materialelor componente, cat si ale imbracamintii in ansamblu, ce se va supune aprobarii

beneficiarului.

Art.2.3. ROSTURI DE DILATATIE

Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigura continuitatea suprafetei de rulare - in

bune conditiuni de confort - intre tablier si culei sau intre diverse travei ale tablierului.

Tipul de rost ce urmeaza a fi utilizat cat si tehnologia de montare a acestuia, trebuie sa fie

precizate prin proiect.

Antreprenorul, respectand caracteristicele necesare ale rostului si tolerantele lui de pozare,

poate propune si alte tipuri de rost, in care caz va trebui sa obtina aprobarea beneficiarului.

Sunt de preferat alcatuirile constructive ce conduc la reducerea numarului de rosturi sau la

eliminarea lor totala.

Art.2.4. DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR

Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcatuite din guri de scurgere destinate evacuarii

apelor sunt alcatuite din guri de scurgere destinate evacuarii apelor de ploaie ce cad pe suprafata

podului.

Numarul si pozitia lor sunt precizate prin proiect.

Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafata suprastructurii sunt, in general,

prefabricate, standardizate si se monteaza pe suprastructura, astfel incat sa permita evacuarea apelor

fara infiltratii in corpul structurii.

Antreprenorul poate propune si alte solutii decat cele din proiect, privind evacuarea apelor,

dar numai cu aprobarea beneficiarului.

Art.2.5. PARAPETI DE SIGURANTA PIETONALI

Realizarea parapetilor pietonalilor se va face in conformitate cu proiectul.

Parapetii din otel se vor proteja prin vopsire, calitatea si culoarea vopselei fiind aprobate de

beneficiar.

Art.2.6. BORDURI

Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate de beton sau din piatra.

8

Calitatea betonului sau pietrei, modul de tratare a suprafetei si dimensiunile se vor preciza

prin proiect. Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului in lung si transversal al caii.

Bordurile prefabricate de beton se vor realiza cu beton de clasa minim 40 realizat cu ciment

I 42,5 avand grad de impermeabilitate minim P 8 si va rezista la cel putin 150 cicluri de inghet -

dezghet.

CAPITOLUL 3

HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

Art.3.1. HIDROIZOLATII

3.1.1. Generalitati

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea

hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.

Hidroizolatiile au ca scop:

impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;

colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere;

La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din:

sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care este

hidroizolat;

racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de

dilatatie.

Se disting urmatoarele straturi:

strat suport;

strat de amorsare;

strat de lipire;

strat de baza;

strat de protectie;

Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in

hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:

folie lichida cu intarire rapida;

membrana hidroizolatoare;

Tehnologia de aplicare poate fi:

9

prin pulverizare;

prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;

prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;

prin aplicarea de membrane autoaderente;

prin lipirea cu supraincalzirea membranelor.

In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico-mecanice. Termenul

de ,,sapa hidroizolatoare” utilizat in continuare include toate straturile componemte si anume:

stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza, stratul de protectie.

3.1.2. Caracteristici tehnice

Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 8 ani de exploatare

normala a podului.

Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure din

efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de

apa la structura de rezistenta.

Materialele incluse in elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa fie

pasive chimic.

Sapa hidroizolatoare sa poata fi aplicata la poduri in exploatare, la care lucrarile se executa

pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate se defasoara circulatia normala, asigurandu-se

continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si

asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.

Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau

superior.

Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico -

mecanice:

forta de rupere 800 n/5 cm

alungirea la rupere:% min 4

rezistenta la perforare statica:

clasa de rezistenta L 4 neperforata la 250 N pe bila 10 mm

adezivitatea la tractiune: N/mmp min. 1

flexibilitatea pe un dorn: 50 mm fara fisuri la - 100C

absorbite de apa in 24 ore:% max.0,5

temperatura minima la care membrana este stabila 1200C

temperatura asfaltului turnat in

10

imbracaminte, la care membrana trebuie

trebuie sa reziste fara diminuarea

caracteristicilor fizico-mecanice 1800C

domeniul de temperatura de exploatare curenta este -200C700C

Intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare este +5=300C.

Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate. Pe suprafata

amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.

3.1.3. Prescriptii tehnice

3.1.3.1. Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de

membrana utilizata.

Hidroizolatia se aplica in timp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se

aplica. Nu se admit umflaturi sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin

lipire in camp continuu a membranelor livrate in fasii.

Se vor trata special racordurile la gurile de scurgere asigurandu-se etanseitatea si scurgerea

apelor colectate.

La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de

tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de

etansare.

In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa

fie mai mare de 2500C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi

modifica caracteristicele fizico - mecanice sau chimice.

Membranele hidroizolaoare se aplica la temperatura mediului ambiant de cel putin + 500C.

3.1.3.2. Stratul de protectie

Stratul de protectie poate fi:

sapa de beton de 5 cm grosime, realizat din beton clasa Bc 25, armat cu impletituri din sarma

zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm, sau plase sudate tip Buzau 4 - 5 mm, cu

ochiuri 10 x 10 cm.

Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu

dimensiunea maxima de 7 mm.

mastic bituminos cu grosimea de 1 - 2 cm;

membrane de protectie aderate la membranele hidroizolatoare;

11

Se pot folosi membrane hidroizolatoare la care nu este necesara sapa de protectie.

3.1.4. Verificarea hidroizolatiei

Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe etape, dupa cum urmeaza:

pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese -

verbale de lucrari ascunse;

la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;

Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul

unor constatari nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra

etanseitatii prin inundarea pe o inaltime de min. 5 cm pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor

remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.

In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune

refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice se efectueaza in

conformitate cu urmatoarele standarde:

STAS 6642 - 73 ,,Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune.” Rezistenta si

alungirea la rupere

SR 137 - 95 ,,Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.”

STAS 5690 - 80 ,,Materiale plastice. Determinarea absortiei de apa”

STAS 754 - 86 ,,Bitum neparafinos pentru drumuri”

SR-ISO 2409-94 ,,Lacuri si vopsele. Incercarea la coroiaj”.

STAS 6615/1-74 ,,Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii”

STAS 9199 – 73 ,,Masticuri bituminoase pentru izolatii

Metode de analize si incercari.

Art. 3.2. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE

3.2.1. Generalitati

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie utilizate la poduri rutiere asigura:

deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturile lasate in acest scop;

continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;

etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.

Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive etanse.

In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:

elemente elastometrice care asigura deplasarea;

12

elemente metalice suport, fixate pe structuri.

betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;

mortare speciale de etanseizare;

benzi de cauciuc pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.

Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in

alcatuirea lor.

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in

exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.

Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor

pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului

fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicele tehnice ale dispozitivului.

Termenul de ,,dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie”, prescurtat ,,dispozitiv” utilizat

in continuare, include toate elementele componente si anume:

betonul in care sunt fixate elementele metalice;

elementele metalice de prindere;

elementul elastometric;

elementul de etanseizare din cauciuc;

mortarul special pentru etanseizarea elementului elastometric.

3.2.2. Caracteristici tehnice

Termenul de garantie a dispozitivului este de minimum 10 ani de exploatare normala a

podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastometrului este

de minimum 5 ani.

Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort propriu

repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca urmare a

defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie.

Firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure:

livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea in opera a

dispozitivului;

asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a

dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;

asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;

instructiuni tehnice de executie si de exploatare.

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice in domeniul de

temperaturi -350C + 800C.

13

asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;

elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;

sa fie etans;

sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand actiunile verticale si orizontale.

Pentru 1 ml de pod aceste actiuni sunt:

forta verticala 11,2 tf

forta orizontala 7,8 tf

Elementul elastometric trebuie sa aiba caracteristicile:

Duritate, grade Shore A 60 5

Rezistenta la rupere prin intindere 12 N/mm2

Rezistenta la rupere prin compresiune 75 N/ mm2

Trasarea sub sarcina verticala maxima max.15%

Alungirea minima la rupere 350%

Rezistenta la ulei:

variatia caracteristicilor fizice si mecanice:

duritate grade Shore A max. 5

pierdere de rezistenta la rupere

max.% - 15

alungirea la rupere max.% -15

Nefragibilitatea la temperaturi scazute

temperatura minima - 350C.

Rezistenta la imbatranire accelerata

pieredere din rezistenta la rupere % max. -15

scaderea alungirii la rupere % max -30

cresterea duritatii grade Shore A max. 10

Rezistenta la ozon dupa 100 ore sa nu prezinte fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania, conform

Legii nr. 10/1995.

3.2.3. Prescriptii

3.2.3.1. Betoane speciale

Varianta in care elementele metalice de fixare se incadreaza intr-o rigla de beton armat, care

prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla

trebuie sa fie cel putin de clasa Bc 3,5 cu lucrabilitatea L 4.

14

Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare cimentul

folosit la realizarea betoanelor va fi L 42,5 R conform SR 388 - 1995.

Betonul va avea gradul de gelivitate G 150 rezistent la cel putin 150 cicluri de inghet -

dezghet.

Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 de zile a betonului.

Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide

circulatia la varsta de 10 zile.

In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza

aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa Bc 20.

Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.

Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.

In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima Bc 20 zona de

ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa

minima Bc 20.

Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu romflexil pe fata care vine

in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.

3.2.3.2. Mortare speciale

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau

pentru etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de

rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator

de dispozitive.

Aceste mortare trebuiesc testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de

dispozitiv.

3.2.3.3. Elementele elastometrice

Elementele elastometrice pot fi:

panouri din neopren armat;

profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;

benzi late din neopren;

Aceste confectii se livreaza la cerere, de tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La

pornire se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a confectiilor.

3.2.3.4. Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastometrice. Ele se incadreaza

in structura si de ele se fixeaza elementele elastometrice intersanjabile.

La livrare se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu

prevederile proiectului si caietului de sarcini.

15

Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face

prin fixare la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie

pana la intarirea betonului.

Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea

dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona

vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii.

In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se

va urmari:

geometria sa fie cea prevazuta in proiect;

asfaltul sa nu prezinte denivelari;

sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;

sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau imbracamintii din

asfalt turnat.

3.2.3.5. Alte recomandari

La podurile avand deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 20 mm ( mm, considerand

temperatura de montaj de + 50C se recomanda solutiile simple necostisitoare.

Se vor efectua:

receptii pe faze de executie care au in vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport

sau de prindere a elementului elastometric.

receptia finala.

La receptia finala se poate efectua si proba prin inundare a rostului de dilatatie, cu inaltimea

lamei de apa de minim.5 cm, pe durata de 24 ore.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in

conformitate cu urmatoarele standarde:

STAS 5441/2-74 ,,Elastomeri vulcanizati. Determinarea

duritatii in grade de duritate Shore A”

STAS 3888/92 ,,Cauciuc vulcanizat si termoplastic

,,Incercarea de tractiune”

SR ISO 1817-93 ,,Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii

lichidelor

STAS 5152-82 ,,Elastomeri vulcanizati. Incercarea la

imbatranirea accelerata”

STAS 8204-73 ,,Cauciuc vulcanizat. Determinarea

temperaturii limita de nefragibilitate:

16

STAS R 9449 - 73 ,,Elastomeri vulcanizati. Determinarea

rezistentei la fisurare datorita ozonului, in

conditii statice”

SDR ISO 815+A 1/95 ,,Cauciuc vulcanizat sau termoplastic.

Determinarea deformarii remanente dupa

compresiune la temperaturi ambiante,

ridicate sau scazute”

STAS 200-87 ,,Incercarea materialelor. Incercarea la

tractiune”

SR 13170-1993 ,,Materiale metalice. Incercarea la

Incovoiere prin soc.Epruvete speciale si

metode de evaluare

SR EN 10045-1-1993 ,,Materiale metalice. Incercarea la

incovoiere prin soc pe epruvete Charpy.

Partea I. Metode de incercare”

17

CAPITOLUL 4

IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI

Art.4.1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea

imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.

Acest tip de imbracaminte se executa la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, fie

si bitum neparafinos pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:

STAS 11348 - 87 ,,Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii

tehnice de calitate”.

STAS 175 - 87 ,,Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.

Conditii tehnice generale de calitate”.

Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri, precum cele de tip bituminos din beton

asfaltic cilindrat sau imbracaminti din beton de ciment nu se vor aplica decat pe baza unor studii si

cercetari efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul proiectantului si beneficiarului.

Imbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau

categoria strazii, conform cu precizarile din STAS 11348 - 87 tabel 1 si cu prevederile din caietul

de sarcini cu conditii tehnice speciale intocmite la fiecare lucrare in parte.

Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului in mod curent este de tip asfaltat

turnat dur si se aplica pe stratul de protectie a hidroizolatiei care se poate executa in doua moduri:

strat de protectie din beton, conform STAS 5088 - 75;

strat de protectie din mortar asfaltic turnat conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini;

Adaptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie al hidroizolatiei se va face la fiecare

lucrare in perete si se va preciza in caietul cu prescriptii tehnice speciale. Solutia de protectie cu

mortar asfaltic turnat se va adapta in special in cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce

incarcarea permanenta.

Imbracamintea la trotuare se realizeaza din asfalt turnat.

Art.4.2. CONDITII TEHNICE

4.2.1. Elemente geometrice

18

Grosimea straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic

turnat) se stabileste constructiv la fiecare lucrare in parte, dar vor avea cel putin grosimile precizate

in tabelul 2 din STAS 11348-87 si anume:

asfalt turnat dur

turnat mecanizat grosime minima 5,0 cm

turnat manual, in doua straturi grosime minima 2 x 2,5 cm

asfalt turnat grosime minima 2 cm

mortar asfaltic turnat grosime minima 1,0 - 2 cm

Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului.

4.2.2. Abateri limita

Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de - 10%.

Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 5 mm/m la imbracaminti turnate

manual.

Denivelarile maxime admise in lungul vaii pe poduri sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm

in cazul executiei macanizate si de 5 mm in cazul asternerii manuale.

Art.4.3. MATERIALE

Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si

mortar asfaltic) sunt precizate in tabelul 3 din STAS 11348 - 87 si vor indeplini conditiile de

calitate prevazute in standardele respective de materiale si anume:

STAS 662 - 89 si STAS 667 - 90 pentru agregate (nisip, savura, split, criblura)

STAS 539 - 79 pentru filer

STAS 754 - 86 pentru bitum

Alte materiale:

emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru amorsarea

suprafetelor la podurile cu placa de beton armat.

chit tiocolic, pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a

imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri

de scurgere, etc).

Compozitia si caracteristicele fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat vor respecta

prevederile din STAS 11348 - 87.

19

Caracteristici fizico - mecanice

Mixturi asfaltice

Asfalt turnat

dur

Asfalt turnat

A.Incercare pe cuburi:

-Densitatea aparenta, kg/m3 2100 2100

-Absorbtia de apa, % vol. 0-1 0-1

-Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa,

vol.max.

1 1

-Rezistenta la compresiune la 220C, N/mm2,min. 3,5 3,0

Rezistenta la compresiune la 500C, N/mm2,min. 1,7 1,5

- Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28

zile de pastrare la apa la temperatura de 220C,%

max.

10 10

Patrunderea la 400C, sub o forta de 525 N,

aplicata timp de 30 minute cu ajutorul unui

poanson avand sectiunea de 500 mm2, mm

1-7 1-7

B.Incercare pe cilindri marshall

-Stabilitate (S) la 600C,N,min. 5500 1000

- Indice de curgere,fluaj (1), min. 1,5 - 4,5 1,5 - 4,5

- Raport S/I, N, mm, min. 1500 1000

Abaterile limita, in procente de masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS

175 - 87.

Art. 4.4. PRESCRIPTII DE EXECUTIE

Pregatirea stratului suport se va executa in functie de tipul acestuia si anume:

in cazul cand imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment se va asigura planeitatea

acestuia prin aplicarea unui strat de tencuiala din mortar de ciment. Suprafata astfel tratata,

dupa uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida.

20

in cazul cand imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se

curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica, cu rupere rapida atunci cand turnarea

imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului.

Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice se efectueaza conform STAS

175 – 87 cu precizarea ca mortarul asfaltic turnat pe hidroizolatie se aplica dupa amorsarea acesteia

cu emulsie.

Art. 4.5. VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR

Verificarea materialeor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate se va face conform

prevederilor din standardele respective de materiale.

Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum se va face cu respectarea

prevederilor din STAS 11348 – 87, cap.4 si STAS 1338/2-87.

Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote

conform STAS 1338/1-84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul executiei

conform STAS 174 - 83. Receptia preliminara si cea definitiva a lucrarilor se va face conform

STAS 174–83.

Art.4.6. IMBRACAMINTI RUTIERE LA PODURI DIN MIXTURA ASFALTICA TIP

BETON ASFALTIC ETANS

Pe partea carosabila la poduri, viaducte si pasaje denivelate se poate folosi mixtura asfaltica

tip beton asfaltic etans, daca mixtura asfaltica indeplineste o serie de conditii.

4.6.1. Conditii tehnice

a) Elemente geometrice

Imbracamintea va avea o grosime totala de minim 6 cm, executata din doua straturi de

minim 3 cm.

Profilul transversal in aliniament se executa in forma de acoperis cu doua pante racordate in

treimea mijlocie.

Pantele profilului transversal in aniliament sunt de 2%. Acestea se pot reduce la 1,5% sau

1% daca activitatea in profil longitudinal este de 2,5 – 4% si respectiv mai mari de 4%.

b) Abateri limita la elementele geometrice

Abaterile limita la grosimea straturilor, fata de valorile prevazute, sunt de pana la-10%.

Denivelarile maxime admise in lungul caii pe pod sub dreptarul de 3 m sunt de 3 mm.

21

Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m.

c) Materiale

Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice sunt urmatoarele:

nisip natural, conform STAS 662 – 89;

nisip concasat, conform STAS 667 – 90;

criblura 3/8 mm conform STAS 667 – 90;

filer de calcar sau creta macinata conform STAS 539 – 79;

bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60 – 80 sau D 80 – 100 conform STAS 754 – 86.

Bitum va fi modificat sau aditivat.

Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida STAS 8877 – 72 pentru amorsarea suprafetelor

suport.

d) Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice

Mixtura asfaltica folosita la executarea imbracamintii cilindrate pe poduri este un beton

asfaltic cu granula agregatului pana la dimensiunea de 16 mm.

Granulozitatea agregatelor, continutul de filer si de bitum sunt:

Materiale % din total

- filer Min. 12%

- parti fine sub 0,09 mm 10 – 12%

- continut in criblura peste 3,15 mm si sub 16

mm

40 – 55%

- nisip 0,09 – 3,15 mm Rest pana la 100%

Continut de criblura din masa mixturii este de 5,7 – 7%.

Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip concasat este de max. 20%.

Compozitia granulometrica a mixturii asfaltice se va incadra in urma limitei granulometrice:

trecere prin sita 0,09 mm 10 – 12%



trecere prin ciurul de 16 mm 90 – 100%

Abaterile admisibile, in procente fata de compozitia mixturii asfaltice stabilite prin reteta

sunt urmatoarele:

2% pentru continutul de filer si de fractiunea de nisip sub 0,09 mm

5% pentru continutul de granule cu dimensiuni mai mari de 3,15 mm

22

0,3% pentru continutul de bitum

3% pentru continutul in granule cu dimensiunea 0,09 mm – 0,63 mm

4% pentru continutul in granule cu dimensiunea cuprinsa intre 0,63 mm – 3,15 mm.

Caracteristicele fizico - mecanice stabilite de cuburi si pe cilindrii Marshall, confectionate

pe probe preparate in laborator pentru elaborarea retetei, din probe prelevate de la malaxor sau de la

punerea in opera, precum si din probe prelevate din imbracamintea executata trebuie sa fie conform

celor de mai jos:

Caracteristici fizico - mecanice Limite de admisibilitateA. INCERCARI PE CUBURI- densitatea aparenta kg/m3 min. 2300- absorbtia de apa % din volum max 1- rezistenta la compresiune la 220CN/mm2

min 3,5

- rezistenta la compresiune la 500C- N/mm2

min.0,7

- reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de pastrare in apa la temperatura de 220C in

%

max.20

- umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa % din volum

max.1

B. INCERCARI PE CILINDRI MARSHALL- densitatea aparenta kg/m3 min.2350- absorbtia de pa % din volum max. 1 - stabilitatea la 600C KN min.7,5- indicele de curgere (fluaj) la 600C mm 1,5 – 4,5

4.6.2. Prescriptii generale de executie

Prepararea mixturilor, transportul, punerea in opera se fac conform STAS 174 – 83.

4.6.3. Verificarea lucrarilor in timpul executiei

a). Verificarea materialelor

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

a.1. Bitum

penetratie la 250C conform STAS 42-68;

punct de inmuiere prin metoda inel si bila conform STAS 60 – 69;

a.2. Criblura

granulozitatea conform STAS 730 – 89;

continut de fractiune sub 0,09 mm conform STAS 730-89;

23

coeficient de forma conform STAS 730 – 89;

a.3. Nisip concasat

natura mineralogica prin examinare vizuala;

granulozitate conform STAS 730 – 89;

coeficient de activitate conform STAS 730-89;

a.4. Nisip natural

natura mineralogica prin examinare vizuala;

granulozitate conform STAS 730-89;

echivalent de nisip conform STAS 730-89;

substante organice conform STAS 4606-80;

a.5. Filer

granulozitate conform STAS 539-79;

umiditate conform STAS 4606-80;

b). Verificarea prepararii mixturii asfaltice

Laboratorul de santier va verifica:

compozitia fiecarui sort de agregate din punct de vedere al granulozitatii si al impuritatilor;

incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit de laborator luandu-se in consideratie abaterile

limita de 0,3% in valoare absoluta;

temperatura bitumului si a agregatelor minerale in procesul de preparare a mixturii asfaltice;

verificarea dozarii corecte a sarjei de agregate;

verificarea compozitiei mixturii asfaltice;

c). Verificarea compozitiei si caracteristicelor fizico – mecanice ale mixturilor asfaltice

si imbracamintilor gata executate

Verificarea se face pe:

mixturi provenite de la malaxor sau de la asternere cate doua probe de 10 kg pentru fiecare 200

– 400 t mixtura asfaltica dar cel putin doua probe pentru un pod daca necesarul de mixtura

asfaltica este mai mic de 200t;

imbracaminti gata executate: 2 placi de minimum 40 x 40 cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata

executata dar cel putin 2 placi pe un pod la care suprafata este mai mica de 7000 m2.

Verificarea se face conform STAS 174 – 83.

Pentru imbracamintea asfaltica executata caracteristicele trebuie sa fie:

densitatea aparenta min. 2300 kg/m3;

absorbtia de apa max. 1% din volum;

24

grad de compactare min. 96%;

d). Verificarea elementelor geometrice

Uniformitatea suprafetei in profil transversal se verifica cu un sablon avand profilul

prevazut in proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintii si cu o pana gradata avand lungimea

de 30 cm, grosimea de maxim 3 cm si inaltimea la cele 2 capete de 1,5 cm si respectiv 9 cm.

Uniformitatea suprafetei in profil longitudinal se va verifica cu un dreptar de 3 cm lungime,

la 10 cm de axul podului si la 1,00 m de la bordura. Masurarea denivelarilor se face cu o pana

gradata de 20 cm lungime si maxim 30 mm inaltime cu inclinare de 1:10.

Verificarea grosimii imbracamintii se face pe baza datelor inscrise in buletinul de analiza a

carotelor.

CAPITOLUL 5

COFRAJE

Art.5.1. DATE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care

montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele

propriu-zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care

contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.

Cofrajele si sustinerile lor se executa numai be baza de proiecte autorizate, in conformitate

cu prevederile STAS 7721 - 90 si ele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, revazute in proiect, pentru

elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute

in normativul NE012-99

sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;

sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie.

sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton

cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;

sa permita, la decofrare, o prelare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;

sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;

sa permita inchiderea cu usurinta – indiferent de natura materialului din care este alcatuit

cofrajul – a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor

utilizate, inainte de inceperea turnarii betonului;

25

sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc:

cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosire, de obicei, la o

singura lucrare.

cofrajele demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile

la un anumit numar de turnari;

cofrajele demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii

betonului: cofraje glisante sau pasitoare.

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc:

cofraje din lemn sau captusite cu lemn;

cofraje tego;

cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini;

cofraje metalice.

In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele

conditii tehnice:

sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;

sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat

a grinzilor (placi de reparatie, teci, etc.).

sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;

sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care

executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse;

sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in

conformitate cu prevederile proiectului.

sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare.

cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact

cu betonul.

sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand aceasta

este inscrisa in proiect.

Art. 5.2. PREGATIREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.

Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.

26

In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:

curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in

amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de

aer);

tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze

decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante

lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate

astfel:

preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si

sustineri;

in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a

elementelor;

final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in ,,Registrul de procese verbale, pentru

verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse”.

Art.5.3. MONTAREA COFRAJELOR, PREGATIREA IN VEDEREA TURNARII BETONULUI, TRATAREA COFRAJELOR IN TIMPUL INTARIRII

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

trasarea pozitiei cofrajelor;

asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura

repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere,

astfel incat sa se evite producerea tasarilor.

In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va

face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

CAPITOLUL 6

ARMATURI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si

montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.

27

Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de

beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din capitolul 3.

Art. 6.1. OTELURI PENTRU ARMATURI

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89; STAS

438/2-91; STAS 438/3-98; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2,3,4-80.

Tipurile utilizate curent in elementele de beton precomprimat si domeniile lor de aplicare

sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele N.E. 012 – 99 partea I si

II.C 140 - 86 si C 21 - 85.

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizareOtel beton rotund netedSTAS 438/1- 89

OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive

Sarma trasa neteda pentru beton armat STAS 438/2-91

STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive, numai sub forma de plase sau carcase sudate

Plase sudate pentru beton armat STAS 438/3-89

STNB Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel putin Bc 15

Otel beton cu profil PC 52 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de

periodic STAS 438/1-89 PC 52 clasa cel putin Bc30Armaturi pretensionatesarme netede STAS 482/2-80 STAS 6482/3-80toroane

SBP I siSBP II

SBPA I siSBPA II

TBP

Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin Bc 30

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de

unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.

In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438 - 80,91 si

STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de

calitate.

In cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul

va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris

al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.

Art.6.2. CONTROLUL CALITATII

28

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul

de calitate.

Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a

calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 ,,Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat”.

Otelul pentru beton precomprimat sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul

minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre

altele numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de

certificatul de calitate al furnizorului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul

de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor

determinarea limitei de curgere tehnice, a alungirii relativa la rupere si a numarului de torsiuni la

care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o eprubeta luata de la fiecare capat al

colacului.

Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea

fasciculelor.

Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi

puse in opera.

Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in

STAS 1799 - 88 si STAS 6482 - 80 si normativul N.E. 012 10 partea II a.

Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul

calitatii se va face conform prevederilor din cap. 10, din normativul N.E. 012 - 99 si va consta din:

constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;

verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul N.E. 012 -

99, anexa II. 2.

examinarea aspectului;

verificarea prin indoire la rece.

Art. 6.3. TRANSPORT SI DEPOZITARE

Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu

prelate, aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de

coroziune sau murdarirea otelului.

Pentru colacii si tamburelele cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita la

transport, manipulare si demanipulare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea

ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura protejata.

29

La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se

preveni:

zgarierea, lovirea sau indoirea;

murdarirea suprafetelor cu pamant, materii grase, praf, etc;

contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau incalzirea

de la flacara aparatelor de sudura;

Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator

astfel incat sa se evite materialele corozive .

In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru beton precomprimat

tinand seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativul N.E. 012 – 99,

Capitolul 3.

De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de identificare usoara

a fiecarui sortiment si diametru.

Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai drept iar

eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator.

Art. 6.4. CONFECTIONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta

conformitate cu prevederile proiectului.

Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului,

tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele

tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de

catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta:

eventualele impuritati de pe suprafata barelor;

rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin

sudura;

Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca

abaterile limita la diametru prevazute in anexa II.2. din normativul N.E. 012 – 99.

Otelul beton livrat in colaci sau bare trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere

si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima nu va depasi

1 mm/m.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite

confruntarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.

30

In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda

montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C.

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile

constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in capitolul 6.7. din STAS

10111/2-87 si in al 10.5 din normativul N.E. 012 – 99.

CAPITOLUL 7

BETOANE

Art. 7.1. GENERALITATI

7.1.1.Executarea lucrarilor din beton si beton armat se efectueaza in conformitate cu ,,COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99”.

7.1.2. Lucrarile de betoane la care se aplica prezentul Caiet de Sarcini sunt: Beton simplu sau armat in fundatii si elevatii, talpi de fundatii, placi, grinzi, diafragme;

Beton armat in structuri;

Beton armat pompat;

Elemente masive;

Beton monolitizari.

7.1.3. Nivelul de performanta al betoanelor se defineste prin ,,clasa betonului”, conform

reglementarilor europene si este dat in cap. 7.2. din prezetul C.S.

7.1.4. Conditiile de servici si expunere ale betoanelor la care se refera prezentul C.S. sunt aratate in

tabelul 7.1

Tabelul 7.1

Clasa de expunere Exemple de constructii

0 1 2

31

2

MEDIU UMED

a

MODERAT

Elemente de constructii in contact

permanent cu apa (ex: fundatii sub nivelul

apelor freatice fara agresivitate sulfatica),

elemente de constructii situate in zonele de

variatie a nivelului apelor, fara posibilitate

de inghet (fundatii radiere, pereti contur)

Constructii sau elemente de constructii

expuse la inghet in stare saturata cu apa

(ex: cheiuri, estacade, stalpi pentru

estacade, diguri, platforme)

b

SEVER


expuse la condens sau alternanta frecventa

de umiditate si uscaciune.

Constructii supuse presiunii apei pe una

din fete.

3

MEDIU UMED

CU INGHET SI

AGENTI DE

DEZGHETARE

-


interioare sau exterioare expuse la inghet-

dezghet si actiunea sarii pentru dezghet

5

MEDIU CHIMIC

AGRESIV

a Mediu chimic cu agresivitate f. slaba

(FS)

b Mediu chimic cu agresivitate slaba (S)

c Mediu chimic cu agresivitate intensa (I)

7.1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii se va face de catre EXECUTANT cu respectarea prevederilor prezentului CS si prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitatii.

7.1.6. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C16-84.

7.1.7. Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor se vor respecta normele generale si normele specifice de protectia muncii, precum si normele de paza contra incendiilor.Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta cu strictete toate masurile de protectie a muncii prevazute in “Norme de protectie a muncii, specifice activitatii de constructii – montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale – editia 1982”, cu privire la lucrari executate in zona caii ferate electrificate, efectuandu-se instructajul corespunzator intregului personal care participa la realizarea obiectivului.

32

De asemenea se vor respecta si normele de protectie a muncii cuprinse in:- Legea 90/1996;- Norme republicate de protectie a muncii;- Norme de protectia muncii in activitatea de exploatare feroviara, aprobat cu ordinul MTTC

nr.840 din 1982;Avand in vedere ca lucrarea se executa in zona caii ferate electrificate, se vor respecta cu strictete si prevederile cuprinse in “Normativul departamental pentru protectia omului si a instalatiilor impotriva influentelor caii ferate electrificate monofazat in c.a. 25KW – 50Hz”, indicativ ID 33 – 77.Executantul va lua toate masurile prevazute in normele in vigoare referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor efectuand instructajul necesar cu intreg personalul de pe santier.

Art. 7.2. CONDITII TEHNICE

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele se refera la betonul intarit si la betonul proaspat.a) Pentru betonul intarit

7.2.1. Rezistenta la compresiuneRezistenta la compresiune (in N/mm2) defineste clasa betonului.Aceasta este reprezentata de rezistenta caracteristica (f ck cil) determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm –f ck cub) la varsta de 28 zile, sub a caror valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.Pentru betoanele realizate conform prezentului CS clasele, respectiv rezistentele la compresiune

sunt cele indicate in tabelul 7.2., in care este aratata si corespondenta orientativa cu clasele definite

in Normativul C140/86.

Tabelul 7.2.Clasa de rezistenta a betonului

C

6/7,5

C8/10

C12/15

C16/20

C18/22,5

C20/25

C25/30

C28/35

C32/40

fk cil 6 8 12 16 18 20 25 28 32fk cub 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 40C140/86 BC

7,5BC10

BC15

BC20

BC22,5

BC25

BC30

BC35

BC40

Observatie: Pana la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cubice de 150x150x150 mm si cilindrice de Ø 150 x H300 mm se accepta pana la 1 august 2002 determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141 x 141 x 141 mm.7.2.2. Rezistente la penetrarea apeiRezistenta la penetrarea apei se exprima prin gradul de impermeabilitate (P), stabilit conform STAS 3622-86. Conditiile tehnice pentru rezistenta la penetrarea apei, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 7.3.

7.2.3. Rezistenta la inghet-dezghet

33

Rezistenta la inghet-dezghet se exprima prin gradul de gelivitate (G) conform STAS 3622-86.Conditiile tehnice pentru gradul de gelivitate, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 7.3.7.2.4. Densitatea betonuluiCategoria de densitate se stabileste functie de densitatea aparenta (ap) a betonului intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91.7.2.5. Conditiile tehnice ale betonului intarit in functie de clasele de expunere sunt prezentate in tabelul 7.3., in care este dat si raportul A/C max.Aceste conditii reprezinta cerinte minime de asigurare a durabilitatii betonului.

Tabelul 7.3.

Clasa de expunere

Clasa de beton min

Grad de impermeabilitate, min

Grad de gelivitate,

min

Agregate rezistente la

inghet-dezghet

Aer *antrenat

Raport A/Cmax

2 a b

C12/15C16/20

P4 - - - 0,500,50

C18/22,5 P8 G100(150

da da 0,45

3 C25/30 P12 da da 0,405 a

b c

C18/22,5C18/22,5C18/22,5

P8P8P12

- - - 0,500,500,45

Observatii: Pentru betoanele clasa * Volumul de aer antrenat C6/7,5 si C8/10 nu se este in functie de dimensiunea

impun conditii speciale max. a agregatelor (cap.7.3.2.)

b) Pentru betonul proaspat

7.2.6. Consistenta

7.2.6.1. Consistenta necesara betonului proaspat depinde de felul si dimensiunile elementului, prezenta si amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si punere in opera a betonului, posibilitatile de compactare, conditiile de mediu in timpul turnarii.

7.2.6.2. Consecinta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre EXECUTANT, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opara in conditii optime.

7.2.6.3. Consistenta (masura lucrabilitatii) se determina prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare, raspandire. In functie de metoda se face clasificarea in clase a betonului conform ,,Cod” cap.7. Cea mai raspandita metoda fiind ,,tasarea conului”, in prezentul C.S. se face referire la clasa de consistenta T.In tabelul 7.4. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului.

Tabelul 7.4.

Nr.crt.

Tipul elementului Clasa de consistenta Tasare mm

1 Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

T2 sauT3

30107020

34

2 Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi, pereti structurali

T3 sau T3/T4

702010020

3 Fundatii realizate cu beton pompat, monolitizari

T4 12020

4 Elemente sau monolitizari cu armaturi dese sau dificultati de compactare, elemente cu sectiunii reduse.

T4/T5 15030

5 Elemente pentru a caror realizare tehnologia de executie impune betoane foarte fluide

T5* 18030

*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti

7.2.6.4. Pentru obtinerea unei anumite clase de consistenta se va tine seama de prevederile ,,COD” – anexa I.4.

7.2.7. Continutul de aer oclusContinutul de aer oclus se determina conform STAS 5479-88 prin metoda gravimetrica sau volumetrica cu presiune.

7.2.8. Densitatea aparentaDensitatea aparenta a betonului proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759-80

Art. 7.3. MATERIALE

7.3.1. Cimenturi

7.3.1.1. La executia lucrarilor de betoane se vor utiliza urmatoarele tipuri de ciment:II/A-S 32,5; II/A – S 42,5 si II/A-S 52,5 conform SR 1500 – 96.Clasa de rezistenta a cimenturilor este definita prin rezistenta standard la 28 zile.

7.3.1.2. Alegerea tipului si clasei de ciment se va face in functie de conditiile de expunere conform anexei I.2. din ,,COD”.

7.3.1.3. Livrare si transportCimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac, transportat in vehicule rutiere, vagoane de c.f. insotit de documentele de certificare a calitatii.In cazul cimentului vrac transportul se va face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de c.f. tip ZVC cu descarcare pneumatica.Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul transportului.

7.3.1.4. DepozitareDepozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia in conformitate cu prevederile ,,COD-ului” Anexa VI.1, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii.Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale.

35

Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie.Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat.

7.3.1.7. Controlul calitatii cimentuluiControlul calitatii cimentului se va face:- la aprovizionare, prin verificarea certificatului de calitate/garantie;- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.Controlul calitatii cimentului se va efectua conform ,,COD” anexa VI.1.

7.3.2. Agregate naturale

7.3.2.1. La executarea betoanelor se vor folosi agregate naturale provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor, care trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 1667-76, respectiv 662-89 si SR 667-98.

7.3.2.2. Alegerea dimensiunii maxime a granulei de agregat se va stabili in functie de dimensiunile caracteristice ale elementului de beton ce se toarna, respectandu-se conditiile:

Ø max ¼ D (dimensiunea cea mai mica a elementului structural).Ø max d – 5 mm, unde ,,d” este distanta intre barele de armaturi, cu exceptia cazurilor in

care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor de armatura.Ø max 1,3 c mm, unde ,,c” este grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturii.

7.3.2.3. Granulozitatea agregatelor se va verifica cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile

ochiurilor conform STAS 1667 – 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3 (5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71.

7.3.2.4. Zonele de granulozitate pentru agregatele naturale vor fi conform ,,COD” – anexa I.4.

7.3.2.5. Agregatele care vor fi expuse in medii umede vor fi verificate in prealabil prin analiza

reactivitatii cu alcaliile din beton.

7.3.2.6. Transportul si depozitarea

In timpul transportului si depozitarii agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale.

Depozitarea se va face pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor.

Sorturile de agregate vor fi depozitate separat in compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru

evitarea amestecarii.

Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

7.3.2.7. Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor se va efectua in conformitate cu ,,COD” – anexa VI. 1 la:

- aprovizionare

36

- inainte de utilizare

Metodele de incercare sunt reglementate de STAS 4606-80.

7.3.3. Apa

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din

alta sursa.

Apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice STAS 790/84.

7.3.4. Aditivi

7.3.4.1. Utilizarea aditivilor este obligatorie la prepararea betoanelor conform tabelului (7.5) 4.4.

din ,,COD”.

7.3.4.2. La stabilirea tipului de aditivi se va tine seama de prevederile COD” – anexa I.3.

7.3.4.3. In cazurile in care este necesara folosirea concomitenta a doua tipuri de aditivi a caror

compatibilitate nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui

institut de specialitate.

7.3.4.4. Aditivii vor fi adaogati in beton in cantitatile prescrise, astfel incat sa nu reduca

durabilitatea acestuia sau sa produca coroziunea armaturii.

7.3.4.5. Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2g/kg

ciment.

7.3.7. Armaturi

7.3.7.1. Otelurile pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din

standardele de produs STAS 438/-89n (OB37; PC52) - STAS 438/2 – 91 si STAS 438/3,4 – 98

(sarme trase si plase sudate cu respectarea domeniilor de utilizare prevazute de STAS 10107/0 – 90

sau alte reglementari specifice.

7.3.7.2. Otelurile de alte tipuri trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de

utilizare.

7.3.7.3. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect se va

proceda la inlocuirea acestora cu avizul proiectantului si cu respectarea stricta a ,,COD-ului”.

7.3.7.4. Livrarea si marcarea

La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de un document de calitate care sa contina urmatoarele

informatii:

- denumirea si tipul otelului;

- standardul;

- date de identificare a lotului;

- greutate;

- valori ale criteriilor de performanta.

Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta in care vor fi scrise:

37

- marca producatorului, tipul armaturii;

- numarul lotului si al colacului;

- greutatea neta;

- semnul CTC.

7.3.7.5. Transportul si depozitarea

Barele de armatura, plasele sudate vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere

deteriorari sau sa fie in prezenta de substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta

beton-armatura.

Otelurile trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator.

7.3.7.6. Controlul calitatii

Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor ,,COD” – cap 17.

Art. 7.4. COMPOZITIA BETONULUI

7.4.1. Datele specifice privind compozitia betonului se refera la:

a) dozajul de ciment la mc beton/clasa betonului;

b) tipul si clasa cimentului;

c) consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;

d) tipul de agregate;

e) dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;

f) tipul si cantitatea de aditiv

La elaborarea compozitiei trebuie sa se respecte conditiile prevazute de ,,COD” – anexa I.4 ai anexa

I.7.

7.4.2. Compozita betonului se va stabili si/sau verifica de un laborator autorizat; stabilirea

compozitiei se va face la:

- intrarea in functiune a statiei de betoane;

- schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;

- schimbarea tipului de aditivi

- pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent

preparate sau de clasa egala sau mai mare de C20/27.

7.4.3. Cerintele privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C vor fi in

conformitate cu ,,COD”, astfel:

- alegerea tipului de ciment – anexa I.2;

- raportul A/C – anexa I.4 tabelul I. 4.2.;

38

- dozajul minim de ciment se va stabili in functie de conditiile de expunere conform tabelului 7.6.

si prevederilor anexei I.4. cap. 3.4.

Tabelul 7.6

Clasa de

expunere

Grad de severitate Dozajul minim de ciment (kg/m3) pentru

Beton simplu Beton armat

2 a - 200 290

b - 300 325

3 - 325 365

ANA AS ANA AS

5 a FS 225

(180)

2401) 260 2701)

b S 300

(230)

3301)

3002)

325 3601)

3402)

c I 350

(280)

3302)

3103)

390 3652)

2403)

NOTATII: ANA – ape naturale agresive AS – agresivitate sulfatica

*1 – ciment II A-S *2 – ciment HI, HIIA-S

*3 – ciment SRI, SRIIA – SValorile din paranteza se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare.

7.4.4. In cursul prepararii betonului compozitia se va corecta de catre laboratorul statiei in functie de rezultatele incercarilor privind:- umiditatea agregatelor;- granulozitatea sorturilor;- densitatea aparenta a betonului proaspat;- consistenta betonului.

Art. 7.5. REALIZAREA LUCRARILOR DE BETOANE

Succesiunea obligatorie a operatiilor de realizare a lucrarilor de betoane este urmatoarea:- montarea armaturilor;- montarea cofrajelor;- transportul si punerea in opera;- tratarea betonului dupa turnare;- decofrarea.

7.5.1. Montarea armaturilor

39

7.5.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

7.5.1.2. Armatura va fi taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite: deteriorarea mecanica, ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate, contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.

7.5.1.3. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –100C.Fasonarea, montarea si legarea armaturilor se va executa in conformitate cu recomandarile din ,,COD – anexa II.1; tolerantele de executie vor respecta conditiile prevazute in tabelul 7.7.

Tabelul 7.7

Element Abateri in mm

Dist. intre axele bare-lor

Grosi-me strat acope-rire

Lungimi partiale sau lungimi totale fata de proiect

Lung. petrecere la inadire prin sudare

Pozitia inaditurii

OBS.

<1m 1..10m >10m

3d 50

La imbinari si inadiri sudate cf. C28-83

Fundatii 10 +10

5 20 30

Pereti 5 +3StalpiGrinzi

3 +3

Placi 5 +2Intre etieri si la pasul fretelor

10 -

7.5.1.4. Sudarea armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor:- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton C28-83;- Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel la constructii civile si industriale

C150-84.

7.5.2. Montarea cofrajelor7.5.2.1. Cofrajele si sustinerile trebuie astfel stabilite incat sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile conform ,,COD” – anexa III.1.

Tabelul 7.8

Ele-men-tul

Dimen-siune de

CofrajElemente dupa decofrare

Abateri in mm, pentru:Di-men

Inclinare fata de

Dimensi-uni

Inclinarea suprafetei fata de: Forma muchiei sau suprafetei

Pozitia elementelor

40

referin.

siu-ne

proiect

Vertica-la

Orizontala

Poz. oblica din proict

pe 1m sau 1m2

total lungime sau supr.

Axe in plan oriz.

cote de nivel

1m1m2

tota-la

1m1m2

tota-la

1m1m2

tota-la

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15Fundatii

Lung. 15

3mm/m

20

3

-

5

20

5

16

4

L3m.. 10

3<L9m.. 12

9<L18m.. 16

10

10Latime

6

Inaltime

10

15 mm total

<2mm..20

16 -

Stal-pi

Inaltime

10

<3m163-6m20>6m25

16 20

<6m.. 10

<6m.. 16

Dimenssect.

3 <50cm5<50cm8

- -

Pe-reti

Lung. 10

- <3m163-6m.. 20<6m.. 25

- - - L<18m.. 20

I”naltim

16 - -

Grosim

3 <10cm.. 3+<10cm.. 5

- -

Pe-reti silo-zuri

Inaltime

- - 3 40 5 - 5 - 4 10 gr.rulare

Grinzi

Lung. 10

2 mm/m

<3m.. 163-6.. 20>6m.. 25

5 10 10 5

41

Dimens.sect.

3 <50cm.. 5>50cm.. 8

- - -

Pla-ci

Lung.sau latime

10

10mm/total

<3m.. 163-6.. 20>6m.. 25

- 10 10

Gros. 3 <10cm.. 3>10cm.. 5

- - -

7.5.2.2. La cofrare se vor folosi panouri demontabile cu suficienta rigiditate pentru a nu se deforma. La folosire se va verifica starea lor si se vor executa reparatiile necesare inainte de montare.

7.5.2.3. Imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu sectiuni reduse din lemn sau cauciuc spongios, astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa se produca pete pe suprafata betonata.

7.5.2.4. Panourile vor fi solidarizate cu rigle verticale si orizontale prevazute cu tiranti pentru mentinerea formei cofrajului.

7.5.2.7. Suprafata interioara a cofrajelor va fi bine curatata, substantele de ungere se vor aplica in straturi uniforme, astfel incat sa nu influenteze calitatea betonului.

7.5.2.6. In vederea asigurarii unei montari corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si

sustineri;- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu tasarea si modul de fixare a

elementelor;- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale pentru

verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa), tinandu-se seama si de prevederile cap. 7.6. Controlul calitatii lucrarilor.

7.5.3. Transportul betonului

7.5.3.1. Transportul betonului se va efectua astfel incat sa se previna segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

7.5.3.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare sub 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.

7.5.3.3. Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificarii continutului de apa.

7.5.3.4. La intreruperea lucrului si ori de cate ori intervalul de timp intre descarcarea si reincarcarea betonului in mijloacele de transport depaseste o ora, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca 1m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.

42

7.5.4. Pregatirea turnarii

7.5.4.1. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre

investitor;b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprobate si verificate materialele componente

(agregate, ciment, aditivi, adausuri etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;

c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;

d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut o perioada indelungata (peste

6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura – dupa curatire – nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa;

f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;

g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;h) sunt stabilite, dupa caz si pregatite masurile ce vor fi adoptate dupa continuarea betonarii in

cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru etc);

i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc).

j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;

k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;

l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.

7.5.5. Punerea in opera

7.5.5.1. Inainte de inceperea betonarii, constructorul si beneficiarul vor analiza rezultatele obtinute la incercarile preliminare ale betoanelor, consemnandu-se prin procese verbale si corespondenta intre rezultate si prevederile caietului de sarcini privind materialele folosite, clasa betonului, gradul de impermeabilitate si gelivitate.

7.5.5.2. Betonarea se va face sub conducerea nemijlocita a conducatorului tehnic al punctului de lucru, imediat dupa aducerea betonului la locul de turnare.

7.5.5.3. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2 3 ore inainte si se va indeparta apa in exces sau din denivelari.

43

7.5.5.4. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu latimea de max. 1m si de 1,50 m in celelalte cazuri.

7.5.5.5. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau cu ajutorul unui furtun sau tub, avand capatul inferior situat la max 1,50m de zona care se betoneaza.

a) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior;

b) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;

c) se va urmari cu strictete inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;

d) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

e) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;

f) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;

g) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;

h) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie;

i) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adausuri – si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos;

j) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform ,,COD” cap. 13 ,,Rosturi de lucru”;

k) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa (2448) ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exmplu,24 ore daca temperatura este de peste 200C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

7.5.6. Compactarea betonului7.5.6.1. Compactarea betonului este obligatorie, se va realiza mecanic, prin vibrare, respectandu-se recomandarile din ,,COD” – anexa IV.2.7.5.6.2. Se admite compactarea normala (cu mai, vergele,etc), numai in cazul in care introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii sau in cazul intreruperii functionarii vibratorului.7.5.6.3. In timpul compactarii betonului se va evita deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.7.5.7. Rosturi de lucru

44

7.5.7.1. Se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se astfel executia incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.7.5.7.2. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementului (structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii.7.5.7.3. Rosturile de lucru solicitate de constructor vor fi stabilite cu acordul proiectantului inainte de inceperea betonarii precum si in timpul turnarii betonului, atunci cand conditiile climaterice sunt defavorabile sau cand defectiunile la fabrica de beton impun intreruperea betonarii.7.5.7.4. Tratarea rosturilor de lucru se face astfel:Spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca 5 ore de la betonare);

inainte de betonare, curatirea suprafetei rostului de lucru pentru a indeparta pojghita de lapte de

ciment si impuritatile, apoi udare.

7.5.7.7. Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru sunt date in ,,COD” anexa IV.3.7.5.7.8. Tratarea betonului dupa turnare7.5.8.1. Tratarea si protejarea betonului se va face imediat dupa compactare, dupa ce betonul a realizat o rezistenta suficienta pentru ca materialul sa nu adere la suprafeta acoperita.7.5.8.2. Tratarea betonului se va face prin: mentinerea in cofraje, acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda, stropirea periodica cu apa, aplicarea de pelicule de protectie.7.5.8.3. In functie de sensibilitatea betonului, conditiile atmosferice, conditiile de servici, durata de tratare a betonului va fi diferita; se vor respecta prevederile ,,COD” cap. 17.2.7.5.8.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, pentru a evita pericolul antrenarii pastei de ciment.7.5.9. Decofrarea7.5.9.1. Elementele de constructii se vor decofra numai atunci cand betonul atinge o anumita rezistenta. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:- partile laterale ale cofrajelor se vor indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de min. 2,5

N/mm2;- fetele inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de siguranta,

atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente:- 70% pentru elemente cu deschideri de max 6m- 85% pentru elemente cu deschideri mari de 6m

Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente:- 95% pentru elemente cu deschideri de max. 6 m.- 112% pentru elemente cu deschideri de 6 ..12m.- 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.7.5.9.2. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului va fi luata in considerare dupa indicatiile din tabelul 7.9. iar termenele minime de decofrare conform tabelului 7.10.

Tabelul 7.9.Viteza de dezvoltare a rezist.

betonuluiRaport apa/ciment Clasa de rezistenta a

cimentuluirapida <0,5 42,5R-52,5Rmedie 0,50,6 42,5R

<0,5 32,5R-42,5 lenta toate celelalte cazuri

Tabel 7.10

45

Conditii tehnologice

Termenul (in zile) de la turnare

Fete infer. cu mentinerea

popilor

Popi de siguranta Fete laterale

Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului

Lenta

Medie Lenta Medie Lenta Medie

Temperatura mediului 0C

+5 +10 +15

+5 +10 +15

+5

+10

+15

+5 +10

+15

+5 +10

+15

+5 +10

+15

Grinzi cu deschiderea de maxim 6m

654(+100C)

553 18

14 9 10 8 5

2 1½

1 2 1 1Grinzi cu deschiderea 6…12m

- - 21

18 12 14 11 7

Grinzi cu deschidere >6m

1086 654-

- - - - -

Grinzi cu deschidere >12m

- - 36

28 18 28 21 14

Observatii: Termenele prezentate mai sus sunt orientative, decofrarea urmand a se face in

momentul in care elementele au atins rezistentele minime (functie de tipul cimentului si

temperatura mediului).

7.5.9.3. La decofrare se vor respecta regulile indicate in ,,COD” – anexa V.

Art. 7.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

7.6.1. Controlul calitatii lucrarilor de betoane se face in conformitate cu prevederile Legii 10 privind calitatea in constructii. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, etc. sunt stipulate in Legea calitatii, HG 925/95 si HG 766/97.7.6.2. Procedeele de control a calitatii in constructii se refera la:7.6.2.1. Controlul productiei si executiei, care vizeaza mentinerea la un nivel corespunzator a calitatii betonului in conformitate cu cerintele specificate si anume:- inspectii in diferite etape ale punerii in opera a betonului;- determinari privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspat si betonul intarit.Controlul se va realiza cu personal propriu – responsabili tehnici pentru fiecare lucrare (control interior sau printr-un organism independent (control exterior).Rezultatele controlului productiei si executiei se vor consemna in procese verbale sau alte tipuri de documente (conform ,,COD” cap.17.2.)

46

Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului productiei si executiei vor fi luate in considerare pentru controlul de conformitate.Se va verifica, tinandu-se cont de prevederile prezentului CS – cap.7.3:a) Calitatea cimentului:- la aprovizionare- inainte de utilizareMetodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196/1..7 si 196/21b) calitatea agregatelor- la aprovizionare - inainte de utilizareMetodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80c) calitatea aditivilor (pentru satisfacerea conditiilor din specificatiile tehnice de produs)d) calitatea apei (pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevazute de STAS 790e) calitatea cofrajelor:- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;- asigurarea etanseitatii necesare;- dimensiunea in plan a sectiunii.;- pozitia cofrajelor in raport cu elementele situate la nivelele inferioare;- pozitia golurilor.f) calitatea armaturilor:- numarul, diametrul si pozitia armaturilor in difereite sectiuni transversale ale elementelor

structurii;- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in

elementele care se toarna ulterior;- lungimi de petrecere la inadiri;- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;- dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;- modul de asigurare al grosimii de acoperire cu beton;- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.Frecvente si masurile ce se adopta sunt prezentate in ,,COD” anexa VI.1.

g) controlul inainte de punerea in opera a betonului- s-a indepartat stratul de lapte de ciment;- s-au indepartat zonele de beton necompactat- suprafata prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si cel

vechi.h) controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului - datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit

durata de transport;- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;- conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;- se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate;- se asigura mentinerea dimensiunilor si formei cofrajelor, precum si comportarea elementelor de

sustinere sau sprijinire;- se aplica masuri de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.- mentinerea omogenitatii betonului;- distributia uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;- inaltimea maxima de cadere a betonului;- masuri speciale in cazul turnarii pe vreme rece sau f. calduroasa;

47

- masuri speciale in cazul rosturilor de lucruIn condica de betoane, se vor consemna:- fisele de transport, corespunzatoare betonului pus in lucrare;- ora inceperii si turnarii betonarii;- temperatura mediului (numai in perioadele de timp friguros);- probele de beton prelevate;- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;- evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.).La decofrarea oricarei parti de constructie, se va verifica si consemna in proces verbal de lucrari ascunse:- aspectul elementelor, semnalizandu-se daca se intalnesc zone de beton degradat (beton necompactat, segregat, rosturi de betonare etc.);- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;- distantele dintre diferitele elemente;- pozitia elementelor verticale in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior;- pozitia si lungimea armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior.7.6.2.2. Criterii de conformitateVerificarea indeplinirii nivelelor de performanta ale betoanelor se va face de catre producatorii de

beton, executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior de conformitate.

Criteriile de conformitate pentru caracteristicile betonului si pentru materialele componente sunt detaliate in ,,COD” cap. 17.2.23 si anexa VI. 1. Art. 7.7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.7.1. Receptia lucrarilor se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie.Receptia are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori (beneficiar, proiectant, constructor) pe parcursul executiei.Suplimentar se va verifica:a) existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de

verificare a calitatii betonului dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in opera;b) constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, organe de control;c) confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferitele

documente examinate;d) consemnarile din condica de betoane;e) dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;f) dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectantului;g) incadrarea in abaterile admise;h) respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect, privind materialele utilizate,

compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;i) orice alta verificare care se considera necesara.7.7.2. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia lucrarilor se consemneaza intr-un proces verbal, incheiat intre beneficiar, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie daca structura se atesta sau se respinge.7.7.3. In cazurile in care se constata deficientele in executarea suprastructurii se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie.

48

CAPITOLUL 8

FUNDATII DIRECTE

8.1. GENERALITATI

Obiectul prezentului capitol il constituie fundatiile directe ale sferturilor de con, scarilor de

acces si casiurile.

8.2. CONDITII TEHNICE PENTRU FUNDATIILE DIRECTE

Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul va prezenta beneficiarului tehnologia

preconizata pentru realizarea fundatiilor.

In mod obligatoriu documentatia va contine:

- dimensionarea incintei sprijinite;

- mijloacele pentru baterea dulapilor;

- masurile pentru asigurarea nedeformabilitatii incintelor pe timpul saparii si betonarii;

- modul de sapare;

- mijloacele de evacuare ale pamantului sapat;

- procedeul de betonare;

- masurile preconizate pentru evacuarea apei din sapatura in urma precipitatiilor.

Dupa aprobarea de catre beneficiar a tehnologiei si a masurilor mentionate mai sus,

antreprenorul va instiinta beneficarul inainte de inceperea lucrarilor.

Inainte de aprobarea inceperii executiei, beneficiarul va verifica: trasarea fundatiilor,

dimensiunile in plan, existenta reperilor de nivel fata de care se masoara cota de fundare, existenta

tuturor mijloacelor necesare executiei, etc.

Pe parcursul efectuarii sapaturii antreprenorul are urmatoarele obligatii:

- verificarea pozitiei, forma si stabilitatea sprijinirilor;

- stratificatia terenului interceptat;

- cota de fundare a sapaturii;

- instiinteaza beneficiarul asupra datei la care se finalizeaza sapatura si asupra masurilor

luate pentru betonare;

- mentioneaza eventualele obstacole intalnite pe parcursul efectuarii sapaturii;

Inainte de betonare beneficiarul verifica:

- dimensiunile sapaturii;

- planeitatea laturilor;

- cota inferioara a sapaturii;

- natura terenului de baza;

49

- existenta mijloacelor de punere in opera a betonului si de atestare a calitatii

8.3. MATERIALE

8.3.1. Agregatele

vor corespunde STAS 1667-76 ,,Agregate naturale grele pentru betonare si mortare cu lianti

minerali” si normativul N.E. 012-99;

nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de

concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.

8.3.2. Pietrisul

Se va folosi pietris de rau 8 - 15 si 15 - 25 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a

curbei granulometrice. Partea levigabila admisa la pietris este de 0%.

Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0 –7 mm, pietris 8 – 15 si 15 – 30 mm,

se va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice;

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;

Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

8.3.3. Cimenturi

Cimentul va corespunde SR 388 – 95 ,,Ciment Portland”, STAS 3011 – 82.

STAS 1500 – 78 si STAS 7055 – 87.

Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max.

2 luni;

Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare.

Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat,

avandu-se in vedere si starea de conservare.

8.3.4. Betoanele

Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile

din capitolul 7, iar turnarea betonului prevederile din capitolul 12 din normativul N.E. 012 – 99.

8.4. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

In cazul cand o parte sau intreaga fundatie directa nu corespunde prevederilor din proiect si

prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.

Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere,

antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii, spre aprobare.

Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.

Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si

durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:

50

intocmirea releveului detaliat al defectelor;

cercetarea cauzelor;

evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.

In functie de constatarIle si de studiile efectuate beneficiarul poate sa procedeze astfel:

sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;

sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari.

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu

afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:

defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;

in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un program de

remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.

Pe suprafetele prevazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.

Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucrarii, cat si aspectul, acestea se

colmateaza prin injectie. Dupa injectie, fisurile sunt curatate cu aer comprimat.

51

CAPITOLUL 9

INFRASTRUCTURI - CULEI

(radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)

9.1 DEFINIRE

CULEILE SUNT ELEMENTE DE INFRASTRUCTURA CARE ASIGURA

REZEMAREA TRAVEELOR DE CAPAT SI FAC RACORDAREA CU RAMPELE

9.2 CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE

Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect.

Acestea pot fi fundate direct sau indirect, modul de executie al fundatiilor facand obiectul

capitolului 8.

Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.

Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1-

77 ,,Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de

proiectare” si-in prezentul caiet de sarcini.

Nu este admisa fundarea infrastructurilor deasupra adancimii de inghet prevazuta in STAS

6054 – 77 ,,Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei”.

Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate

sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre

stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnalizeze beneficiarului orice nepotrivire, in

scopul stabilirii masurilor necesare.

Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor

fundatiilor.

Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.

Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa

propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.

Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a

lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerii antreprenorului si

numai cu avizul beneficiarului.

Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.

Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului, iar

la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.

9.3. MATERIALELE UTILIZATE – CONDITII DE CALITATE

52

Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de

mai jos:

9.3.1. Agregatele

vor corespunde STAS 1667 - 76 ,,Agregate naturale grele pentru betonare si mortare cu lianti

minerali” si normativul C 140 - 86;

nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de

concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.

9.3.2. Pietrisul

Se va folosi pietris de rau 8 –15 si 15 – 25 mm, care se vor inscrie in zona forte buna a

curbei granulometrice. Partea levigabila admisa la pietris este de 0%.

Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-7 mm, pietris 8-15 si 15-30 mm, se

va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice;

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;

Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de prag pe agregate.

9.3.3. Cimenturi

Cimentul va corespunde SR 388 - 95 ,,Ciment Portland”, STAS 3011 - 82. STAS 1500 - 78 si

STAS 7055 - 87.

Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max.

2 luni;

Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare

marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avandu-se in vedere si

starea de conservare.

9.3.4. Betoanele

Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect.Prepararea betonului va respecta prevederile

din capitolul 11, iar turnarea betonului prevederile din capitolul 5 - functie de sistemul de

fundare - si prevederile normativului C 140 - 86.

9.4 RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE

Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sferturi de con sau aripi.

Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.

53

Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decat pe baza de proiect. Proiectul

va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor.

Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta

sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adancime, cel putin adancimea de inghet.

In cazurile in care este necesar, fundatia sferturilor de con se va funda direct, de obicei pe piloti,

spre a se evita afuierea acestuia.

In cazul podurilor sau pasajelor cu culei inecate, in mod obligatoriu pereerea sfertului de

con se va face si sub pod, respectiv sub pasaj.

Pentru impiedicarea patrunderii apei si degradarii pereeului, rosturile se vor rostui cu mortar

si se vor colmata cu bitum.

Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale

cu spatii limitate pentru racorduri.

9.5 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

In cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor

proiectului si prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile

necesare.

Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere,

antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii, spre aprobare. Reparatiile intra in

sarcina antreprenorului.

Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si

durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:

intocmirea releveului detaliat al defectelor;

cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule

suplimentare;

evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.

In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa procedeze astfel:

sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;

sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu

afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:

defectele minore pot fi corectate prin degrasare, spalare, rabotare sau rostuire;

54

in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un program de

remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.

Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.

Fisurile deschise care pot compromite durabilitarea lucrarii, cat si aspectul, acestea se

colmateaza prin injectie. Dupa injectie, fisurile sunt curatate cu aercomprimat.

55

CAPITOLUL 10

SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

10.1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane. Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive noi, sau care prevad utilizarea altor materiale decat cele indicate in prezentul capitol se vor intocmi, de catre proiectant, caiete de sarcini speciale, odata cu elaborarea proiectului.

Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre o organizatie de proiectare autorizata.

Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotate cu utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica, atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrari.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate. Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat va cuprinde: detaliile de executie ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului, programul de asigurare a calitatii lucrarilor.

La executia lucrarilor se vor respecta detaliile din proiect, normativul Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99 partea B pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat si normativul Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99 pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat cat si prevederile prezentului capitol.

10.2. COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE

Cofrajele, tiparele si sustinerile lor, utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati de proiectare in conformitate cu prevederile din STAS 7721 – 90 ‘’ Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate".

In cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. In cazul in care acestea lipsesc din proiect, Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte Consultantului spre aprobare.

Cofrajele vor trebui sa indeplineasca conditiile din normativul Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99.

56

10.3. ARMATURI

10.3.1. Generalitati

Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate’’ si STAS 438/2-91 "Sarma trasa pentru beton armat".

Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din normativul Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat - NE 012-99 Partea A. si capitolului 9 din prezentul Caiet de Sarcini.

Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul proiectantului. Armaturile precomprimate trebuie folosite in baza agrementului tehnic, conform cu ghidul metodelor de avizare a armaturilor pentru elementele precomprimate folosite in constructiile civile, industriale si speciale – GAT 253 (MLPAT). In absenta datelor referitoare la lungime (lt) si ancorare (Ia), acestea vor fi determinate de catre un laborator autorizat respectandu-se Normele Romane in vigoare si normele nationale referitoare la producterea otelului.

Armatura ce intra in alcatuirea cablelor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80.

Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.

Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor". Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de curgere, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al colacului.

Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:

STAS 6482/2-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda";

STAS 6482/3-80 - "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma ampretata".

STAS 6482/4-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane".

Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor.

Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi puse in opera.

10.3.2. Manipulare, transport si depozitare

La transportul si depozitarea otelurilor se vor respecta prevederile prezentate mai jos:

a) Transportul se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului, in special cu produse uleioase (vaselia, ulei).

57

b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii inchise prevazute cu pardoseala si ferite de contactul cu materiale corozive. Depozitarea va permite accesul la fiecare pilot pentru controlul periodic.

c) In cazul depozitarii in spatii fara agesivitatea sau cu agresivitate scazuta, cu umiditate sub 60 nu se iau masuri speciale de protectie.

d) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat ; daca s-a produs deteriorerea ambalajului se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.

e) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor si cablelor se vor lua masuri necesare pentru a se preveni:

- zgarierea, lovirea sau indoirea;

- murdarirea suprafetei cu pamant, materii grase, praf;

- contactul cu materialul incandescent, provenind de la operatia de sudura taierea;

- acoperirea cu diferite materiale care pot mentine umiditatea o perioada mai lunga.

f) Barele aprovizionate vor trebui sa fie drepte si sa-si pastreze forma in timpul transportului, manipularii si depozitarii.

Lucrarile posibile din final vor fi protejate impotriva degradarilor mecanice si a coroziunlor.

10.3.3. Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate

La pregatirea tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:

a) se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura. Daca exista indoilei asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare – semnalate de existenta ruginei, murdaririi, deformarii s.a – se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate negativ caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor. In cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.

b) suprafata otelului se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;

c) armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din acelasi lot ;

d) zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura se vor indeparta. Barele de otel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m), se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +100C.

e) se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare.

In cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea cunoasterea valorii moduluilui de elasticitate al armaturii.

58

Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.

In cazul fasciculelor postintinse specificate in anexa 4, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1.92x105 N/mm2, limitele de variatie putand fi de + 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elsticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoare de incercari autorizate.

La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate se recomanda ca valoarea reala a mofulului de elasticitate global sa se determine pe santier odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (pentru armaturi la care se realizeaza bulbi la capete).

10.3.4. Confectionarea si pozitionarea armaturi preintinseModul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si acelorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face, obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.

Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte opertii tehnologice. La debitare se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a inadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fi identificate.

Se va da o atentie deosebita pentru evitarea murdariri armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.

Abaterile la pozitionarea in sectiunea elementului a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm fata de pozitia din proiect daca nu se specifica astfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armaturilor preintinse nu sunt admise tolerante negative.

Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. Unele din aceste ecrane sun fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decat diametrul armaturii preintinse cu 1 ÷ 2 mm in cazul sarmelor si cu 2 ÷ 3 mm in cazul toroanelor.

Dispozitevele de blocare la capetele stendului, respectiv ale tiparelor metalice se vor plasa astfel incat devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.

Pentru a permite aranjarea in prozitie a armaturilor nepretensionate se admite pretensionarea in doua tape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabilii in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depsi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operatii se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control.

Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului.

La armaturile preintinse realizate sub foem de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate succesiv si lunfmile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare.

Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii acestea vor fi amplasate astfel incat sa permita alungirea liber a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii.

59

10.3.5. Confectionarea armaturii postintinse

La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor, in vederea confectionarii armaturii postintinse, se vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatiile acestora, pentru a nu produce deteriorarea tecilor la introducerea armaturii in canale, precum si pentru a permite efectuarea corecta a unor operatii ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de anas).

Otelul nu va fi murdarit cu pamant, materii grase, nu va fi indoit sau zgeriat in timpul operatiilor de taiere sau confectionare.

La fascicolele la care sarmele se blocheaza in ancoraje inainte de pretensionare nu este necesara indepartarea protectiei temporare.

La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este imperios necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca sarmele vor putea fi degresate in zona de prindere in prese si in ancorajele definitive.

Masurile minime care trebuie avute in vedere la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor, sau de proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate.

Fasciculele ca si toroanele individuale se executa in ateliere centrale ale unitatilor specialzate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare pe santier, ori prin impingerea directa in canale, a armaturii derulata progresiv din colac si taierea succesiva la lungime (daca procedeul aplicat permite aceasta operatie).

Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si tipul fasculelor ce urmeaza a se realiza. Caracteristicile unor utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor au caracteristicile prezentate in anexa 4 sau similare acestora in anexa 5 di Codul de Procedura NE 012-99. partea B.

Fascicolele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor fi insotite la livrare, de un certificat de calitate, care va contine numarul certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv, al toroanelor.

Lungimea de taire a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul celor din anexa 4 din Codul de Procedura NE 012-99, partea B se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor, minime indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul de sudura se vor adauga minimum 30 mm (zona influentata de temperatura).

Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel – con), se realizeaza fara elemente de ordonare (resort sau rozete stantate).

Asamblarea sarmelor sub forma de fascicul se va face prin legaturi de sarma moale de 1.5 mm diametru, la capete si la distante de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor la capetele fascicolelor prin legare succesiva, continua cu sarma de circa 1 mm diametru. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fascicolului cu un pas de circa 250 mm. Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculelor, pentru a nu impiedica introducerea in teci.

Pentru fascicolele sau alte tipuri decat cele din anexa 4 din Codul de Procedura NE 012-99 partea B, datele (conditii, criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie prevzute in proiect (caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic.

In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP este necesar sa se prevada marcari corespunzatoare, iar depozitarea sa se faca pe tipul de fascicule.

60

Pentru transport si depozitare, fascicolele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din Codule de procedura NE 012-99). Diametru de rulare se recomanda sa fie de minim 2100 mm in cazul fasciculelor din sarma cu diametru de 5 mm si de minimum 2300 mm in cazul sarmelor de 7 mm.

Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena, in acest caz diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari.

Diametru de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import va fi indicat de producator sau de elaboratorul procedului de precomrimare care le utilizeaza.

10.3.6. Realizarea canalelor pentru armaturi precomprimate

Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de hotel, tevi de material plastic sau din hotel cu pereti subtiri. Pentru procedeele indicate in anexa 4, canalele (care pot fi „captusite” sau „necaptusite”) se vor realiza conform datelor din anexele 4 si 6.

Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate in tara trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale:

asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului;

asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor;

rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executie; grosimea tablei va fi de minim 0.2 mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0.6 mm pentru diametre mari;

raportul intre diamtrul canalului si cel al fascicolului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a suspensiei; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minim 10 mm mai mare decat cel al fascicolului, iar aria sectiunii interioare a tecii va fi de cel putin dou ori mai mare decat a armaturii;

asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele in zonele de capat;

asigurarea etansietatii in sensul impiedicarii patrunderii apei in interior;

asigurarea corespunzatoarea a marcarii, amabalrii, manipularii, transportului si depozitarii.

Utilizarea placilor din material plastic este permisa numai la elemente care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia ca in exploatare temepratura sa nu depaseasca +400C. In cazul tecilor din plasti care prezinta ondulatii transversale, la interior si exterior, se poate renunt la restrictia privind elementele calculate la oboseala. Inlocuirea tipului de canal teaca prevazut in proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului.

Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita in cazul unor conditii mai grele de executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului.

Racordurile (teiurile) pentru injectare si pentru aerisire, amplasate in conformitate cu prevederile din capitolul 8, vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul astfel incat sa nu reduca din diamterul interior al acestuia.

O solutie posibila este utilizarea unui manson sau semimanson, prevazut cu o teava pentru injectare / aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea acestuia se va face inainted de injectare cu o unealta adecvata introdusa prin teava.

In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare / aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane.

61

Toate imbinarile intre teci trebie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). Se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure.

Asamblarea cu mufa (mama – tata) a tecilor din material plastic se va face in acelasi sens pe toata lungime canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata).

In absenata datelor de proiect, se vor incadra in urmatoarele limite:

a) pe directia inaltimii elementului

pentru inaltimi pana la 200 mm *) + 0.02 h

pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm + 5 mm

pentru inaltimi mai mari ca 1000 mm + 10 mm

b) pe directia latimi elementului

pentru latimi pana la 200 mm *) + 5 mm

pentru latimi cuprinse intre 200 si 1000 mm + 10 mm

pentru latimi mai mari ca 1000 mm + 20 mm

*) Pentru tecile aflate la marginea elementului, aceste abateri vor fi considerate pe directia respectiva, fara valorile negative.

In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunilor, pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canaleor se incadreaza in aceste limite.

In cazul canalelor din boltarii ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost, nu vor depasii + 3 mm pentru traseul aceluias canal. Pentru diferente intre diametrul fascicului si cel al canalului mai mare de 15 mmsau rosturi mai late de 100 mm abaterile nu vor depasi + 5 mm.

Dispozitivele de pozitionare atecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant.

Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretrensionate cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor.

Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase distanta poate fi sporita pana la 2000 mm, distantele mai mari se pot utiliza pe baza de experimentare.

Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile se schimbare a curburii traseului. Elementele orizontale pe care reazema tecile, vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametru 10 la 14 mm este satisfacatoare. La tecile din table cu falti sau din polietilena, fara fascicule in timpul betonarii suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversala. Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-fascicul, datorita efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare.

Nu se admit dispozitivele pozitional a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului. In zonele de capat, axa canalelor (captusite sau nu) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect, sau in specificatiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din anexa 4 din Codul de Procedura NE 012-99 partea B lungimea respectiva este de 400 mm.

62

10.3.7. Montarea armaturilor postintinse.In cazul canalelor captusite cu teci din tabla, conform tabelelor 6.1. si 6.2. din anexa 6 di Codul de Procedura NE 012-99 partea B, sau din material plastic, se recomanda ca fascicolele sa fie montate inainte de betonate, sporin astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor.

In anotimpurile reci si cu umiditate ridicata se vor adopta alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din hotel, tevi din material plastic cu diametru mai mic), fasciculele introducandu-se ulterior.

Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere.

Capatul de avans al fascicului va fi prevazut cu o piesa de forma conica ancorata de sarmele fasciculului.

Varianta de montare a fasciculelor prin impingere in canal, in mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac se va aplica in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu o piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la interiorul colacului. Inainte de inchiderea cofrajului este necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, lucrarile vor fi aprobate de catre Consultant.

Se va incheia proces verbal pentru:

- incadrarea in abateri atraseului realizat;

- deformatiile (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare;

- deteriorari (stapungeri, crapaturi, desirari) nerepetate ale tecii;

- puncte insuficient etansate la imbinari intre teci;

- montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire.

In cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile necesare.

In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, este obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic etc.) si sa se etanseze zona de iesire a fascicului din canal.

10.4. ANCORAJE, BLOCAJE

Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regula considerate ca parte componenta a procedeului de precomprimare, impreuna cu armatura pretensionata utilizata.Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi preintinse vor avea capacitate de rezistenta cel putin egala cu forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara defomatii semnificative ale pieselor componente.Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele indicate in anexa 7 din Codul de Procedura NE 012-99 partea B.Alte tipuri de ancoraje si siteme de blocare se utilizeaza pe baza de agrement tehnic. Ancorajele cu bucla si dorn (anexa 7 – fig. 7.6. din Codul de Procedura NE 012-99 partea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseala.Se recomanda ca ancorajele cu bucle si dorn sa fie introduse in locasuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplica beton de monolitizare, care trebuie sa fie bine ancorat in capatul elementului si armat corespunzator.Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avand agrement tehnic, corespunzatoare diferitelor tipuri de armaturi.

63

In cazul utilizarii toroanelor individuale ca armaturi postintinse se vor folosi ancoraje (blocaje) fara sensibilitate la coroziune.Ancorajele pentru fascicule alcatuite din SBP 7 mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele sarmelor, vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:- diametrul 10.6 + 0.3 mm- inaltimea 7 + 0.3 mm- excentricitatea max 0.3 mm- suma deschiderii fisurilor max 1.5 mm- cel mult doau fisuri inclinate cu mai mult de 300 fata de ax- nici o fisura inclinata cu mai mult de 600 fata de axSe accepta fascicule la care cel mult 5% din numarul de bulbi nu indeplinesc conditiile.Sistemele de ancorare a fasciculelor prin inglobarea unuia din capete in beton, se vor putea utiliza pe baza de experimentari executate de un institut de specialitate sa laborator autorizat / acreditat pentru incercari in acest domeniu si avizul expertului.Partile componente ale ancorajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii care sa evite deteriorarea sau coroziunea. Pe baza unor verificari periodice se vor indeparta blocajele care nu mai corespund in ceea ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile limita ale alunecarilor la blocare.

10.5. CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE / STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

Betonul folosit la realizarea elementelor, structurilor din beton precomprimat, trebuie sa indeplineasca urmatoarele:

- asigurarea unei clase minim:

C20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate alcatuite din bare avand Rp0.2

> 590 N/mm2 si Rm > 890 N/mm2;

C25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sarme, toroane);

- asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cat mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armaturile pretensinate sa fie cat mai reduse;

- un continut de clor sub 0.2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantiate mai mare decat apa potabila;

- asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot elementul / structura. Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere urmatoarele prevederi:

a) In cazul folosirii pervibratoarelor pentru compactarea betonului se va evita contactul intre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile:

- punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;

- in punctele in care se introduce pervibratorul se prevad dispozitive constructive speciale (carcase metalice, etrieri si bare) care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile post intinse;

b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior cat si de exterior.

c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologie de stend, betonarea se va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului

64

element sa nu se depaseasca 45 minute la temperaturi de lucru 300C, pentru a nu perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior.

d) In timpul scoaterii unor piese de formare a diverselor goluri si prin tratament termic se va evita producerea de fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile aupra aderentei si protectiei anticorozive.

e) Dupa terminarea betonarii fasciculele de armaturi introduse in teci se recomanda sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patruderii de lapte de ciment, dar in asa fel incat sa nu produca deplasarea sau dislocarea tecilor. Se vor deschide racordurile dintre punctele de nivel minim unde este cazul si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.

f) Masurile de protectie a armaturilor cu protectie permanenta in timpul betonarii si a tratamentului de intarire vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.

g) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verifcate prin deplasarea, in acestea, a unei piese conoce cu un diametru egal cu cel al dispozitivului folosit la montarea fasciculului.

h) In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din cofrajul glisant pentru a putea interveni in timp util de pe platforma inferioara a grofragului

i) Decintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai precomprimarea acestora (conform prevederilor proeictului).

j) Nu se vor aplica tratamente de accelerare a intariri la elementele cu canale captusite cu material plastic.

k) La elementele cu armatura preintinsa nu se va depasi temperatura de +600C, iar perioada de racire va trebui sa permita coborarea temperaturii elementului sub +200C inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.

l) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materialele umede folosite la tratarea betonului.

La intocmirea programului de desfasurarea a lucrarilor de betonare se vor avea in vedere urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru, si pana la executarea protectiei finale a acesteia.

In zone fara agresivitate sau agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja, in maximum 60 zile, cu conditia ca de la pretensionare la protejare sa fie maximum 15 zile.

In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la punctul 9.5.3. nu pot si respectate (la fasciculele introduse in canale inainte de betonare si tensionare in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturile pretensionate cu protectie permanenta.

10.6. EXECUTIA LUCRARILOR

10.6.1. Monolitizarea elementelor prefabricate

Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare. Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C32/40 (Bc40), ca si-n elementele prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe conturul sectiunii grinzii. Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor si etanseitatea acestora.

65

Monolitizarea dintre grinzi se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C32/40 (Bc 40) si dintre grinzi si placi betonarea se va realiza ci beton C25/30 (Bc30) cu vibrarea atenta a acestora pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi prefabricate.

Atat pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cat si pentru golurile pentru conectori, reteta betonului de monolotizare se va stabili experimental pe santier pe baza de incercari pe cuburi de proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi se va folosi acelasi tip de ciment ca si-n grinzi astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.

10.6.2. Tensionarea si blocarea ancorajelor

Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.

Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.

Antreprenorul va supune Consultantului pentru acceptare urmatoarele:

provenienta si caracteristicile materialelor;

referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;

programul de precomprimare;

desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii;

provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si practica in acest domeniu.

Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor si implica un memoriu amanuntit a operatiunilor, mijloacelor de asigurarea securitatii muncii.

Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:

mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive;

modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;

nota privind masurile de protectia armaturilor de precomprimare;

consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume:

- Inainte de tensionarea cablelor:

masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor;

eventualele masuri de verificare a rezistentei în beton, în particular în vecinatatea ancorajelor;

- În timpul tensiunarii:

ordinea de tensionare a cablelor;

tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor cat si pentru coeficientul de frecare calculat si cel efectiv;

metoda de masurare a eforturilor si alungirilor;

dispozitiile asupra masurilor de luat în caz de accident, de alungire anormala sau rupere de sarme;

- Dupa precomprimare:

masurile de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile ancorajelor;

66

masurile de protectie definitive si programul injectarilor;

modul de verificare a canalelor ramase libere.Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise pentru fiecare cablu, intr-o fisa de tipul celei din ANEXA 12 din Codul de Procedura NE 012-99, partea B.

10.6.3. Injectarea cablelor

Injectarea cablelor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de antreprenor care va cuprinde:

- caracteristicile mortarului de injectie si durata de intarire;

- conditiile de a folosi materialul de injectare cat si destinatia materialului ramas disponibil în caz de accident;

- ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor;

- ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare;

- volumele de material pentru injectare pentru fiecare cablu si pentru grupuri de cable;

- masurile ce trebuiesc respectate în caz de accident sau în conditii climaterice defavorabile.

Mortarul trebuie sa fie conform cu Codul de procedura NE 012-99 partea B, sectiunea 8. Deasmenea, va fi conform cu prevederile anexelor 13 si 14 privind caracteristicile amestecului de injectare.

10.7. CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR

Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare se va face de producator, în conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a elementului.

Producatorul va emite un certificat prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise în documentele interne de verificare a calitatii.Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul antreprenorului inainte de expedierea acestora.

Remedierea elementelor de beton precomprimat, ale caror defecte nu afecteaza capacitatea portanta sau durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restranse se fac pe baza unui program intocmit de antreprenor ce se supune aprobarii beneficiarului.

Nu se admit în lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri.

În cazul în care este prevazut proiect de incercare a lucrarii, antreprenorul are în intregime în sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate în proiect.

Programul de incercare va fi supus, în prealabil, aprobarii Consultantului.

CAPITOLUL 11

SCHELE SI ESAFODAJE

Art. 11.1. PREZENTUL CAPITOL SE REFERA LA LUCRARILE PROVIZORII CARE IN

FUNCTIE DE DESTINATIE SE CLASIFICA IN:

67

esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;

schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;

dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc;

Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre

beneficiar.

Art. 11.2. PROIECTUL POATE FI INTOCMIT DE CATRE ANTREPRENOR SAU DE

CATRE ORICE UNITATE DE PROIECTARE AUTORIZATA SI TREBUIE SA

INDEPLINEASCA URMATOARELE CONDITIUNI:

sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;

sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;

deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de

priza sau intarire;

sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.

Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia

beneficiarului.

Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si

caracteristicele tuturor elementelor componente.

Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:

masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;

modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;

reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a

elementelor pe care se sprijina;

sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;

dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare,

calare descintrare, decofrare, demontare;

contrasagetile si tolerantele de executie;

modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub

efectul contractiei si precomprimarii;

dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.

Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:

specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;

instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;

68

instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte

grave asupra securitatii lucrarilor.

Art. 11.3. REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda

standardelor in vigoare.

Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate

lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosesc materiale vechi

pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de

elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa

compromita securitatea executiei.

Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.

Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din

urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca acesta justificare sa-i atenueze

responsabilitatea sa.

Art.11.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE

Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la

lucrarile definitive.

Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre

antreprenori fata de reperele acceptate fata de beneficiar.

Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.

Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.

Art. 11.5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE

Proiectul cintrelor, esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre

beneficiar.

Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si

prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.

CAPITOLUL 12

69

PEREURI, CASIURI, RIGOLE

Art. 12.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

12.1.1. Dimensiunile si forma santurilor, casiurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale)

sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilite de la caz la caz in functie de de relief, debit si

viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea

accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.

12.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.

Panta longitudinala minima va fi:

0,25% in teren natural;

0,1% in cazul santurilor si rigoleleor pereate.

12.1.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor

depaseste maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.

12.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabel.

Denumirea principalelor tipuri de pamanturi Panta maxima admisa %

Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5

Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:

- nisipuri prafoase si argiloase

- nisipuri argiloase si nisipoase

- argile prafoase si nisipoase

1

2

3

Pamanturi necoezive grosiere:

- pietris (2 – 20 mm)

- bolovanis (2 0– 200 mm)

- blocuri (peste 200 mm)

3

4

5

Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si

fina:

- nisip fainos si fin (0,05 – 0,25 mm)

- nisip mijlociu mare (0,25 – 2,00 mm)

- nisip cu pietris

0,5

1

2

12.1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabel.

70

Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Panta maxima admisa %

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de

maximum 5 cm grosime, betonul fiind:

- clasa Bc 7,5

- clasa Bc 10

10

12

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de

ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa

Bc 10 pe pat de beton.

15

Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra

bruta cu mortar de ciment sau din elemente

prefabricate cu amenajare corespunzatoare la

piciorul taluzului

67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul de

mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.

12.1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:

la ramblee cu inaltimea 3 – 5,0 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate

la ramblee peste 5,00 m

Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.

12.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.

12.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia

taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre

sant.

12.1.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de

executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre

prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere

situatia va fi semnalata ,,Inginerului” lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de

protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

Art. 12.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

12.2.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grantos si aspru, in grosime de

5 cm dupa pilonare.

71

Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se

aseaza pietrele sub bolovani. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.

Pietrele se implanta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se

deasupra si lateral cu ciocanul astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele

se aseaza cu rosturile tesute.

Pentru a asigura podul se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea

pietrelor.

Se asterne apoi un strat de nisip de 1 – 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se

impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana

la refuz.

12.2.2. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata

de suprafata teoretica a taluzului , refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de

nisip de sub acesta.

Art. 12.3. EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

12.3.1. Executia acestui tip de pereu este aceiasi ca la art.8 cu exceptia ca dupa prima

pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, m 100 dupa care se

piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.

12.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.

Art. 12.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

12.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de

5 cm dupa pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care

se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a

rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.

Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea

suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.

12.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de trei zile si prin

acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

Art. 12.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

12.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in

proiectul de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la

72

executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100

in conditiile aratate la pct. 10.1.

Art.12.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

12.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton Bc10 sau Bc15

in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rost de 2cm.

12.6.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul

cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat

este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.

Art. 12.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

12.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe

un strat de beton B 100 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de

executie.

Art. 12.8. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

12.8.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari

ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si

de prezentul caiet de sarcini.

12.8.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma

posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

12.8.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre ,,Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce

se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.

12.8.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de

control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

Art. 12.9. RECEPTIA PRELIMINARA

12.9.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la

efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale si

a proiectului de executie

natura pamantului din corpul drumului

concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.

12.9.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:

nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect

73

nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte

(atestate de procesele verbale de receptie pe faze)

lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare

nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei

se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari

ale taluzelor etc.

Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

Art. 12.10. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost

intretinute corespunzator.

CAPITOLUL 13

PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarii se vor respecta reglementarile legislative privind protectia muncii si

anume:

1. Legea pentru protectia muncii nr.90/1996, publicata in Monitorul Oficial

nr.157/1996

2. Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.90/1996

3. Reglementari privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobate prin ordinul

MLPAT nr.9/N din 15 martie 1993

4. Norme de igiena muncii si acordarea primului ajutor in caz de accident, specifice

transporturilor si telecomunicatiilor, aprobate prin Ordinul MTTc nr.17/1994

5. Norme de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de

constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300-94, aprobat de MLPAT prin

ordinul nr.20/N din 11 iulie 1994

6. Norme de protectie a muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru

transporturi feroviare, rutiere si navale, aprobate prin Ordinul MTTc nr.9 din 25

martie 1982

La faza urmatoare de proiectare vor fi aratate, in detaliu, capitolele ce vor fi avute in

vedere in mod special din aceste ultime norme.

Totodata vor fi tratate si alte masuri ce se impun pentru a se inlatura pericolele de

producere de accidente.

74

Caiet de Sarcini Punte Geoagiu

Documents

Transcript of Caiet de Sarcini Punte Geoagiu