Luxatie Anterioara de Umar 1

5
Luxa ţie anterioara de umăr TABLOU CLINIC Umărul este regiunea prin care membrul superior este solitar cu toracele. Articulaţia scapulohumerală reprezintă elementul central al umărului, factor foarte imporatant din punct de vedere funcţional. Este cea mai mobilă articulaţie. Umărul îi datorează mobilitate sa, funcţionalităţii sinergice a articulaţiilor scapulo-humerale, acromio-claviculare şi sterno-costo-claviculare, la care se adaugă articulaţia scapulo-toracică şi bursa seroasă subacromio-deltoidiană. Luxaţia este o afecţiune traumatică, de gravitate mare, care constă în deplasarea permanentă a extremităţilor articulare (suprafeţele articulare îşi pierd raporturile dintre ele). În luxaţia scapulo-humerală, în urma acţiunii unui traumatism direct sau indirect, capul humeral părăseşte raporturile sale normale cu cavitatea glenoidă a scapulei. LSH este una din urgenţele cele mai frecvente întîlnite în practica traumatologică. Această frecvenţă este explicată de următoarele date: articulaţia scapulohumerală prezintă mişcări de amplitudine mare şi în multe direcţii; între suprafeţele articulare există o disproporţie, suprafaţa cavităţii glenoidale

description

sd

Transcript of Luxatie Anterioara de Umar 1

Luxaie anterioara de umr

TABLOU CLINICUmrul este regiunea prin care membrul superior este solitar cu toracele. Articulaia scapulohumeral reprezint elementul central al umrului, factor foarte imporatant din punct de vedere funcional. Este cea mai mobil articulaie. Umrul i datoreaz mobilitate sa, funcionalitii sinergice a articulaiilor scapulo-humerale, acromio-claviculare i sterno-costo-claviculare, la care se adaug articulaia scapulo-toracic i bursa seroas subacromio-deltoidian.Luxaia este o afeciune traumatic, de gravitate mare, care const n deplasarea permanent a extremitilor articulare (suprafeele articulare i pierd raporturile dintre ele). n luxaia scapulo-humeral, n urma aciunii unui traumatism direct sau indirect, capul humeral prsete raporturile sale normale cu cavitatea glenoid a scapulei.

LSH este una din urgenele cele mai frecvente ntlnite n practica traumatologic. Aceast frecven este explicat de urmtoarele date:

articulaia scapulohumeral prezint micri de amplitudine mare i n multe direcii;

ntre suprafeele articulare exist o disproporie, suprafaa cavitii glenoidale reprezentnd numai 1/6 din suprafaa capului humeral;

articulaia scapulohumeral are un aparat ligamentar de ntrire slab reprezentat.

Luxaiile scapulo-humerale anterioare sunt mai frecvente, cele posterioare i inferioare apar mai rar.

Rareori afeciunea este bilateral. Aproximativ 10% din luxaiile traumatice nereduse n primele 2 sptmni, din diverse motive, devin luxaii vechi.

Cel mai frecvent, luxaia scapulo-humeral apare la aduli, rareori la copii i btrni.

Cele mai frecvente luxaii ale umrului se datoreaz traumatismelor puternice. La persoanele vrstnice, luxaiile pot apare i dup simple gesturi mai energice, cum ar fi: aruncarea unei mingii, ridicarea unui obiect.

Luxaia scapulo-humeral poate apare i la sportivi de performan: tenismeni, juctori de volei. La aceste persoane exist un risc mare de recidiv.

MECANISM DE PRODUCERE

Instalarea luxaiei se produce prin mai multe mecanisme n urma unui traumatism, fiind favorizat de existena unei instabiliti articulare. n cazurile recidivante s-a remarcat i prezena malformaiilor segmentelor osoase.

ntr-o luxaie se produc leziuni importante ale capsulei articulare i ale ligamentelor (smulgeri, ruperi sau dilacerri). Capsula articular a articulaiei scapulo-humeral este relaxat i subiat i se poate rupe foarte uor; cele dou margini ale rupturii pot fi libere, flotante. TRATAMENT ORTOPEDICO CHIRURGICAL

Tratarea unei luxaii se numete reducerea luxaiei. Ea const n repunerea corect, adic readucerea n articulaie a celor dou capete osoase, pe aceeai cale pe care s-a facut luxaia. Aceast reducere trebuie fcut ct mai urgent posibil. Se face de preferin sub anestezie general de scurt durat sau anestezie local care permit cel mai bine executarea manevrelor de reducere fr mari traciuni i fr leziuni sau distrugeri osoase, articulare, musculare, vasculare sau nervoase.TRATAMENT KINETOTERAPEUTIC

Pacientul n decubit dorsal, cu braul ridicat n flexie maxim (pe lng urechi) i genunchii flectai: un sac de nisip aezat pe bra l menine n aceast postur - cotul ntins; Subiectul n decubit dorsal, cu membrul superior n afara mesei, atrnnd n jos; un sac de nisip poate fi prins de bra, un alt sac, pe faa anterioar a umrului;

n decubit dorsal, cu minile sub cap, pacientul ncearca s coboare cotul pe planul mesei;

Pacientul din decubit dorsal priz pe umr contrapriz pe treimea distal a braului, pacientul execut flexie cu rezistan; Pacientul decubit dorsal priz pe umr contrapriz treimea distal a braului, pacientul execut adducia braului; pacientul n decubit ventral, cu umrul la marginea mesei; membrul superior atrn, pacientul avnd rezisten din partea kinetoterapeutului se execut abducia membrului superior;

pacientul n decubit ventral, cu membrul superior pe lng corp, kinetoterapeutul pune priz pe bra contrapriz pe antebra, pacientul trebuie sa ridice mna de pe planul mesei.Bibliografie:

www.i-medic.roCaloghera C. Chirurgie de urgen, Ed. Antib, Timioara, 1993Cordun Marian Kinetologie medical, Ed. Axa, 1999