Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul al II-lea/ clasa a VI-a

Citeşte cu atenţie textul dat:A revenit frumoasa primăvară;Copacii parcă-s ninsi de-atâta floare;Dorinţi copilăreşti, renăscătoare,Fac inimile noastre să tresară ....Iubire e în razele de soare,Şi farmec în a codrului fanfară,Şi visuri dulci în liniştea de sară:În cer şi pe pământ e sărbătoare.Ascult, privesc, respir cu lăcomie,Căci toată frumuseţea asta-mi pareCa niciodata n-are să mai fie!Şi-s fericit c-am fost o clipă-n stareSă simt, în marea lumii simfonie,A gândurilor mele întrupare. (Alexandru Vlahuţă, Sonet- A revenit frumoasa primăvară)Subiectul I1. (8p) Scoate din text două figuri de stil diferite pe care să le numeşti.2. (4p) Identifică în text două mărci ale prezenţei eului liric în text.3. (8p) Dă două argumente care să justifice că textul dat conţine descriere subiectivă (literară).4. (6p) Găseşti sinonime contextuale (potrivite în text) pentru cuvintele: să tresară, dulci, farmec.5. (6p) Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: noastre, căci, asta.6. (6p) Alcătuieşte propoziţii în care să foloseşti adjectivul fericit la gradul superlativ relativ şi adverbul încet la gradul comparativ de superioritate.7. (6p) Precizezează funcţiile sintactice ale cuvintelor: ninşi, iubire, sărbătoare8. (6p)Transcrie o propoziţie cu subiect inclus.II. (30p) Povesteşte conţinutul schiţei “ D-l Goe” pe momentele subiectul în limita a 10-15 rânduri.În compunerea ta vei avea în vedere:- precizarea momentelor subiectului (10p)- povestirea textului, respectând înlănţuirea evenimentelor;(10p)- respectarea cerinţelor unui astfel de text (8p).- respectarea limitei de spaţiu indicate (2p)• Se acordă 10 puncte pentru redactarea întregii lucrării ( 5 puncte- ortografie, 2 puncte- punctuaţie, 2puncte- aşezare în pagină, 1 punct -lizibilitate). • Se acordă 10 puncte din oficiu.• Timp de lucru 50 de minute.

Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VI-a - ____ 05.2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă. „−Ce bine au să meargă trebile în pădure, Pe împăratul Tigru când îl vom răsturna Şi noi vom guverna.

Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jure Că nu s-a pomenit Un timp mai fericit. −Şi-n ce o să stea oare Binele acest mare? Îl întrebă: −În toate Mai ales în dreptate: Abuzul, tâlhăria, avem să le stârpim, Şi legea criminală s-o îmbunătăţim; Căci pe vinovaţi tigrul întâi îi judeca Ş-apoi îi zugruma. −Dar voi ce-o să le faceţi? −Noi o să-i zugrumăm Ş-apoi să-i judecăm.

Cutare sau cutare, Care se cred în stare Lumea a guverna, Dacă din întâmplare Ar face încercare Tot astfel ar urma.” (Grigore Alexandrescu – „Ursul şi vulpea”)A. Limba română1.Stabileşte valoare morfologică a următoarelor cuvinte: „bine”; „binele”; „unei”; „vom (guverna)”; „o”; „sau”.2.Transcrie din text patru verbe la modul indicativ.3.Precizează cazul şi funcţia sintactică a următoarelor substantive: „în pădure”; „Tigrul”; „unei vulpi”; „un timp”; „ursul”; „din întâmplare”.4.Transcrie din text: un substantiv propriu, un articol nehotărât, o conjuncţie subordonatoare, un adverb de mod, un verb predicativ, un pronume personal.5.Menţionează folosirea cratimei în structura „ce-o să le faceţi?”B. Înţelegerea textului6.Precizează care sunt personajele participante la acţiune.7.Indică două moduri de expunere folosite în text.8.Indică figura de stil la care apelează poetul pentru prezentarea personajelor din lumea animalelor.9.Transcrie morala fabulei.10.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este o fabulă.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă. „Dar domnul Grigore Dănuţ, şeful staţiei Bobeni, nu vedea şi nu auzea nimic din toate astea. Numai din când în când i se părea că de departe de tot, acolo de unde venea vântul, un glas sfârşit şi neomenesc cerea îndurerat ajutor. Şi ochiul stâng, care dis-de-dimineaţă nu-l mai slăbise din bătut, se pornea atunci să se zbată şi mai nervos în orbită, parcă ar fi vrut să sară din strâmta-i închisoare. Niciodată lui Grigore Dănuţ nu i se făcuseră semne atât de amarnice ca-n ziua aceasta. Şi niciodată semnele nu-l înşelaseră.” (Gib Mihăescu –„Semnele lui Dănuţ”)

1.Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din text.2.Transcrie un verb la modul indicativ, unul la modul conjunctiv şi unul la modul condiţional-optativ.3.Identifică adverbele din text şi precizează funcţia sintactică.

4.Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor din primul enunţ al textului.5.Transcrie din text o structură care conţine un epitet.6.Indică personajul din textul citat.7.Indică un mod de expunere folosit în textul dat.8.Precizează genul literar cărui îi aparţine textul citat şi două trăsături specifice genului literar identificat.

Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VI-a - ____ 05.2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă. „Se auzi soneria la uşa din faţă. Ursuză ca de obicei, Sia se întoarse greoi pe scaun spre Lina Rim, care, cu ochelarii pe nas, cârpea pledul agăţat cine ştie cum. −Tanti!... Sună! zise leneş Sia. Lina, care băga în ac, nu răspunse îndată. Sia se uită la profesor. Doctorul Rim, nemişcat pe fotoliul de la birou, nu spuse nimic, surâse numai gardianei, cu intenţia de a fi graţios şi, fireşte, mai slut când surâdea. Rim aştepta cu nerăbdare să i se întoarcă pledul pe picioare. Nu era frig în miez de septembrie – poate chiar se făcuse un foc prematur în soba de porţelan nouă şi majestuoasă – nu-l durea pentru moment nimic, dar lua precauţiuni. Era un biet bolnav care avea nevoie de cele mai mari îngrijiri, care avea o infirmieră înadins pentru el, care îşi întreţinea sănătatea şi egoismul din ideea că l-a durut cândva, că poate îl va mai durea, şi între aceste două planuri ale suferinţii, se menţinea într-un confort plăcut. Această beatitudine nu era contrariată de sonerie. Intervenirea unei vizite, ca distracţie suplimentară, nu-l supăra.” (Hortensia Papadat-Bengescu, „Concert din muzică de Bach”)A. Limba română1.Transcrie din text un substantiv comun, un adverb, un adjectiv, un pronume personal, un verb copulativ, un verb nepredicativ.2.Stabileşte cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în text.3.Precizează modul şi timpul următoarelor verbe: „cârpea”; „să se întoarcă”; „a durut”; „va durea”; „se auzi”; „ştie”.4.Transcrie adverbele din text şi precizează felul lor.5.Identificaţi pronumele din text şi precizează felul lor.

B. Înţelegerea textului6.Menţionează cuvintele care permit datarea şi localizarea acţiunii.7.Indică personajele din textul citat.8.Precizează un mod de expunere folosit în textul citat.9.Menţionează trăsăturile morale ale doctorului Rim.10.Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă. „Prin vişini vântul în grădină, Eu cred c-a obosit pădurea Cătând culcuş mai bate-abia Căci ziua-ntreag-a tot cântat Din aripi, şi-n curând s-alină, Şi tace-acum gândind aiurea. Iar roşul mac închide floarea, Sub dealuri amurgeşte zarea, Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-adoarme-apoi şi ea. Şi-i umbră peste sat.” (George Coşbuc – „Pastel”)A. Limba română1.Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor din prima strofă.

2.Identifică verbele din text precizând felul, modul şi funcţia sintactică.3.Identifică adverbele şi precizează funcţia sintactică.4.Transcrie un verb copulativ, un substantiv, un pronume, o conjuncţie subordonatoare, o prepoziţie, un adverb din strofa a doua.5.Menţionează folosirea cratimei în structura „Căci ziua-ntreag-a tot cântat”.

B. Înţelegerea textului6.Transcrie din text o structură care conţine o imagine vizuală.7.Menţionează o structură care conţine o personificare.8.Precizează măsura ultimului vers din fiecare strofă.9.Transcrie două structuri care conţin momentul zilei descris.10.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat este un pastel.

Fişa nr. III - Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VI-a - ____ 05.2011

I. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă. „Foicică trei gutui, Trei gutui, trei alămâi, Iancule, de unde vii? −Ia, d-aci, de peste Jii! −Iancule, ce-ai târguit? −Dat-am aur şi argint Pe vro cinci oca de plumb, Să duc la băieţi în crâng; Că băieţii, făr’ de minte, Risipesc la gloanţe multe, Nu le stă nimeni-nainte Şi nu ştiu trage la ţinte; Că băieţii, cam zglobii, Trag la naiba, prin pustii, Nu ca mine,-n cărnuri vii!” („Iancu Jianul”)A. Limba română1.Identifică numeralele, precizează felul lor şi funcţia sintactică.2.Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: „ia”; „unde”; „în”; „le”; „că”; „vii”.3.Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: „Iancule”; „aur”; „ai târguit”; „în crâng”; „băieţii”; „ca mine”.4.Identifică verbele din text, precizează modul, timpul şi funcţia sintactică.5.Menţioneză folosirea cratimei în structura „dat-am”.

B. Înţelegerea textului6.Indică personajul textului citat.7.Menţionează două caracteristici ale operei populare.8.Transcrie din text două versuri prin care autorul anonim prezintă misiunea haiducului Iancu Jianul.9.Indică un mod de expunere folosit în textul citat.10.Explică semnificaţia versului „Nu ca mine,-n cărnuri vii!”.

II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă. „Poate să fi avut vreo douăzeci şi opt de ani, dar părea mult mai bătrână. Avea nişte ochi mici şi arşi, scufundaţi în orbite şi ascunşi sub o broboană de lacrămi, şi o gură mare cu buzele supte şi învineţite, cari totdeauna tremurau, gata parcă ori să râdă ori să plângă. Trăia aşa de pe o zi pe alta, robotind pe unde putea, adăpostindu-se pe unde apuca. Era lucrătoare harnică para focului şi zorea cât şapte pentru nimica toată, dar nu putea sta într-un loc cum nu stă apa. Cutreiera, cu paşi scurţi şi grăbiţi, toate satele de prin prejur şi nu se oprea nicăieri mai mult decât de o săptămână. Venea la anume răstimpuri, ca şi cum vin posturile sau sărbătorile cele mari, ş-apoi iar se depărta repede, fără veste, ca o nălucă posomorâtă. Oamenii din sat erau obişnuiţi de-a binelea cu dânsa. Îi ziceau Todosia, măcar că ea se chema Tatiana. Ştiau când trebuie să sosească, o aşteptau c-un fel de bucurie ascunsă, nehotărâtă şi se mâhneau din suflet, dacă uneori, rar de tot, întârzia, întocmai cum se mâhnesc când aşteaptă zadarnic sosirea unui prieten bun sau a unei rude scumpe.” (Liviu Rebreanu – „Talerii”)

1.Identifică substantivele din al doilea alineat al textului citat şi precizează cazul şi funcţia sintactică.2.Identifică predicatele din primul alineat al textului citat, precizând felul lor, modul şi timpul verbelor.3.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în textul citat.4.Indică modurile de expunere din textul dat.5.Extrage din text o structură care conţine o comparaţie.6.Precizează o trăsătură morală a personajului, aşa cum reiese din text.7.Transcrie fragmentul în care se regăsesc trăsăturile fizice ale personajului.8.Menţionează două trăsături prin care să justifici faptul că textul aparţine genului epic.

Gimnaziul Sfântu GheorgheCls.VI –a 2011

Lucrare scrisă la Limba şi Literatura Română pe SEM. II

Citiţi cu atenţie textul : „Dascălul era foarte necăjit. Lumea se stricase cu desăvârșire și directorul de la preparandie nu voia să-l primească pe Huțu fiindcă era o lege nouă, ca să nu primească decât pe aceia care au făcut patru clase primare.Budulea era, dimpotrivă, așezat și vesel. Îi părea bine că nu l-a primit pe Huțu la preparandie: voia să-l dea la școala unde eram și eu.Huțu, în sfârșit, era nenorocit. Dascălul îi dăduse niște pantaloni roși, un surtuc peticit și o pălărie purtată, pentru că acum nu mai putea să umble în strai țărănesc. Nu i se potriveau deloc hainele; el însuși nu se simțea bine în ele; îi era rușine parcă de lume și pășea lat și ținându-și mâinile depărtate de trup, pentru ca nu cumva, umblând, să-și roadă mânecile și pantalonii. Erau hainele în care umblase odată dascălul; și-l treceau fiorii când se gândea că acum el însuși le poartă și le strică. Apoi atât îl purtaseră pe la Ana și pe la Caiafa, încât se zăpăcise, bietul, cu desăvârșire.Eu eram fericit. Acum atârnau toate de mine, fiindcă eu cunoșteam pe profesorul de a treia clasă primară și puteam să-i duc la dânsul, și să-i recomand, și să-i spun că Huțu e din sat de la noi, și că e un băiat prea cumsecade.” (Ioan Slavici, Budulea Taichii)

A. 45puncte1. Găsiţi antonimele cuvintelor : ordonat, răbdător, învăţat.2. Alcătuiţi trei enunţuri în care verbul a roade să aibă sensuri diferite.3. Care sunt calităţile lui Huţu din ce cauză se simte el stingher .

4. Definiţia nuvelei şi trei trăsături ale acesteia.5. Analizaţi morfologic şi sintactic cuvintele subiniate din text.6. Identificaţi adjectivele fără grade de comparaţie : complet, rece, superior, curios, mătăsos.

B. 45 puncte Că dacă primăvara, cu voci de păsăreleNe-nveselește-n cântec de paseri neînvinse,Și toamna calmă, tristă, cu vânturile grele,Ne liniștește-n taină cu umbrele ei stinse.(... )............................................Inspiră fiecare o altă nostalgieȘi-n caldele miresme ne-am vrea mereu ascunși:Cele de primăvară - ne-îmbată: o orgie;De cele ale toamnei suntem mereu pătrunși.(...) Iulia Haşdeu- Primăvara şi Toamna

1. Rescrie cuvintele care aparţin câmpului lexical al sentimentelor.2. Explică în 5 rânduri semnificaţia versurilor din prima strofă.3. Numeşte două figuri de stil diferite.4. Scrie două verbe numind modul, timpul şi conjugarea acestora.5. Numeşte rolul cratimei în structura primăvară - ne-îmbată.

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL AL II-LEACLASA A VI-A2010-2011

• Toate subiectele sunt obligatorii. R2• Timpul de lucru este de 50 de minute.• Se acordă 30 de puncte din oficiu.SUBIECTUL I (40 de puncte)Citeşte cu atenţie textul următor: „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.

Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşteCa un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?E vro tabără de care sau un rond de tricolici?

Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare, Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung cor orăcăiesc,Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc!” (Vasile Alecsandri-„Noaptea”)

Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă:

1. Selectează trei figuri de stil diferite şi numeşte-le; (3p)2. Transcrie cuvinte care alcătuiesc o imagine auditivă şi una vizuală; (4p)3. Precizează rima poeziei; (4p)4. Încadrează poezia în genul literar corespunzător; (3p)5. Menţionează rolul cratimei în structura: care-adoarme; (4p)6. Alcătuieşte familia lexicală(4 termeni) a cuvântului: liniştită; (4p)7. Câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele: voinici, dulce, luceafărul, ceresc?(4p)8. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate; (6p)9. Precizează valoarea sintactică a cuvintelor: noaptea, mângâioasă, clipeşte, pe un deal;10. Scrie enunţuri în care să demonstrezi omografia cuvintelor: lungi, ochi. (4p)

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte)

Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti, pe scurt, subiectul unui text epic studiat în acest semestru.LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL AL II-LEACLASA A VI-A2010-2011

• Toate subiectele sunt obligatorii. R2• Timpul de lucru este de 50 de minute.• Se acordă 30 de puncte din oficiu.SUBIECTUL I (40 de puncte)Citeşte cu atenţie textul următor: „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.

Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşteCa un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?E vro tabără de care sau un rond de tricolici?

Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare, Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung cor orăcăiesc,Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc!” (Vasile Alecsandri-„Noaptea”)Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă:

1. Selectează trei figuri de stil diferite şi numeşte - le; (3p)

2. Transcrie cuvinte care alcătuiesc o imagine auditivă şi una vizuală; (4p)3. Precizează rima poeziei; (4p)4. Încadrează poezia în genul literar corespunzător; (3p)5. Menţionează rolul cratimei în structura: care-adoarme; (4p)6. Alcătuieşte familia lexicală(4 termeni) a cuvântului: liniştită; (4p)7. Câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele: voinici, dulce, luceafărul, ceresc;(4p)8. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate; (6p)9. Precizează valoarea sintactică a cuvintelor: noaptea, mângâioasă, clipeşte, pe un deal;10. Scrie enunţuri în care să demonstrezi omografia cuvintelor: lungi, ochi. (4p)

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte)

Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti, pe scurt, subiectul unui text epic studiat în acest semestru.

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL AL II-LEACLASA A VI-A2010-2011

• Toate subiectele sunt obligatorii. R1• Timpul de lucru este de 50 de minute.• Se acordă 30 de puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (40 de puncte)Citeşte cu atenţie textul următor: „Lăsaţi ploaia să mă îmbrăţişeze de la tâmple până la glezne,Iubiţii mei, priviţi dansul acesta nou, nou, nou,Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne, Dansului meu i-e vântul ecou.

De frânghiile ploii mă caţăr, mă leg, mă apucSă fac legătura-ntre voi şi-ntre stele.Ştiu, voi iubiţi părul meu grav şi năuc,Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele.” (Ana Blandiana – „Dans în ploaie”)

Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă:1. Găseşte în text o comparaţie, o enumeraţie şi un epitet dublu; (3 p)2. Transcrie cuvinte care alcătuiesc o imagine vizuală şi una auditivă; (4p)3. Precizează tipul de rimă din poezie; (4p)4. Încadrează această operă literară în genul literar corespunzător; (4p)5. Menţionează rolul cratimei din sintagma şi-ntre stele; (4p)6. Completează cu alţi patru termeni câmpul lexical al ploii; (4p)

7. Transcrie trei cuvinte care să conţină diftong ascendent, diftong descendent şi hiat; (3p)8. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate; (6p)9. Precizează valoarea sintactică a cuvintelor: lăsaţi, noaptea, vouă, tâmplelor;(4p) 10. Construiţi enunţuri cu omofonele: cei/ce-i; săi/să-i. (4)

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte)

Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti, pe scurt, subiectul unui text epic studiat în acest semestru.

SEM. AL II-LEA / AN ȘCOLAR 2010-2011 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I ( 48 de puncte )Citeste cu atentie textul urmator:

,,Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat: – Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! – Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana. Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". – Vezi ce bine-i șade lui - zice mam' mare - cu costumul de marinel? – Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel? – Da' cum? – Marinal... – Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii - marinel. – Vezi, că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel... – Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Mița cu un zâmbet simpatic. – Mariner... – Apoi de! n-a învățat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, și iar sărută pe nepoțel și iar îi potrivește pălăria de mariner. Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul - și nu stă mult. Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam' mare își face cruce, apoi aprinde o țigară... Goe nu vrea să intre în cupeu; vrea să șadă în coridorul vagonului cu bărbații.,,

( D-l Goe… --- I.L. Caragiale)

A. Scrie răspunsurile pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:1. Gasiti in primul alineat un adjectiv pronominal demonstrativ si un pronume personal scriindu-le cazul si functia sintactica. 6p2. Analizeaza partile de propozitie din propozitia ,,Trenul este plin.,, 6p3. Precizeaza ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate in textul dat. 6p4. Alcatuieste propozitii in care substantivul ,,Goe,, sa fie, pe rand subiect, nume predicativ, atribut si complement. 6p5. Mentioneaza locul si timpul desfasurarii actiunii. 6p6. Explica in maximum 5 randuri titlul schitei ,,D-l Goe…,, de I.L.Caragiale 6p

B. Redactează o compunere de 10 -15 rânduri în care să-ti prezinți parerea cu privire la rolul pe care familia il are in educatie copiilor. să definesti termenul ,,educatie,, din punctul tau de vedere 4p să găsești exemple potrivite in textul dat privind educatia 4p să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2p să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2p

SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte )Citește cu atenție textul următor: ,,O stea este un corp cosmic, in general de forma sferica, format din plasma si care produce energie, sub forma de lumina si caldura. Soarele este cea mai cunoscuta stea si cea mai apropiata de noi. Cea mai stralucitoare stea din galaxia noastra, steaua Pistol, este de 10 milioane de ori mai puternica decat Soarele si furnizeaza in 6 secunde o energie egala cu cea emisa de Soare intr-un an. Sirius A, supranumita si Steaua Câinelui, este cea mai vizibila stea de pe Terra. (Gratian Cormos, Stelele din revista ,,Universul meu,, --nr.66)A. Scrie raspunsurile pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente: 6p• autorul;• revista din care a fost selectat fragmentul;• stelele prezentate in textul dat.2. Selecteaza fragmentul in care este definita o stea. 6p3. Numeste steaua care este cea mai apropiata de noi. 6p

B. Redacteaza un dialog de 8-10 replici, in 10-15 randuri, in care sa-i prezinti partenerului de dialog informatiile din textul dat.In compunerea ta trebuie:- sa folosesti informatii din textul dat; 4p- sa-ti exprimi impresiile fata de cele aflate; 4p- sa ai un continut adecvat tipului de text cerut; 2p- sa te incadrezi in limitele de spatiu cerute. 2p

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări ( unitatea compoziţiei- 1p, coerenţa textului -2 p, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului-2 p, ortografia-3 p, punctuaţia- 2 p, aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea -2 p).

Evaluare semestrială la limba şi literatura română Semestrul al II-lea, clasa a VI-a

Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru o oră.Se acordă 20 puncte din oficiu.

Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi apoi rezolvă cerinţele:

„Costin şi Mircea locuiseră în acelaşi imobil şi până la bacalaureat fuseseră nedespărţiţi. Principala calitate a lui Costin era o mamă extraordinară, Millia, care nu ezita să dea covorul la o parte şi să deseneze ditamai şotronul pe parchet. Cu ea nu te plictiseai nicodată. Făcea prăjituri în formă de oameni, le ornau împreună – regi, papi, generali, profesori cu ochi de bomboane şi haine glazurate. Pe urmă îi mâncau, îndemnându-se cu propoziţii păsăreşti: să-l păpăm pe papă, roade-l, rogu-te, pe rege. Millia râdea cel mai tare, răsuna casa şi doamna Petrovici, mama lui Mircea, venea intrigată să vadă ce se petrece acolo. Gusta şi ea un general, îşi dădea că părerea că-i mai trebuie vanilie, îl controla pe Mircea să vadă dacă nu-i transpirat - era, cum să nu fie - şi le strica tot cheful.” Adriana Bittel, „Mutarea accentului pe frunze”

A (60 de puncte)

1. Precizează genul literar în care se încadrează fragmentul şi o trăsătură a acestuia. 6 p2. Numeşte personajele care apar în text. 6 p3. Rescrie două figuri de stil diferite din text şi numeşte-le. 6 p4. Comentează semnificaţia sintagmei „îndemnându-se cu propoziţii păsăreşti” 6 p5. Scrie câte un sinonim contextual pentru imobil, intrigată, extraordinară. 6 p6. Precizează mijlocul de îmbogăţire a vocabularul prin care s-au format cuvintele: niciodată, păsăreşti, acelaşi. 6 p7. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat în sintagma: mama lui Mircea. Alcătuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare morfologică, pe care o vei numi. 6 p8. Rescrie subiectul şi predicatul primei propoziţii, precizând şi felul lor. 6 p9. Recunoaşte cazul cuvintelor: şotronul, casa, (pe) Mircea. 6 p10. Rescrie , din text, un adverb aflat la un grad de comparaţie pe care-l vei numi. 6 p

B (20 de puncte)

Imaginează un text narativ de 10-12 rânduri în care să prezinţi o întâmplare estraordinară pe care ai putea-o trăi împreună cu mama lui Costin, Millia. În redactarea compunerii, trebuie:

- să dai un titlu adecvat şi original compunerii tale; 2 p- să utilizezi două moduri de expunere; 3 p- să prezinţi coerent întâmplarea 3 p- să-ţi imaginezi trei personaje care să ia parte la aventură; 3 p- să respecţi structura unei compuneri; 3 p- să utilizezi un limbaj corect şi adecvat cerinţei 6 p

( registrul de comunicare, stilul şi vocabularul = 2p; ortografia = 2 p; punctuaţia = 1p; aşezarea în pagină, lizibilitatea= 1p)

Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura românăSemestrul I –Clasa a VI-aSe dă textul :Fantastic joacă rândunici zglobii Cu braţele sub cap, ce bine mi-i În cerul plin de umbră şi lumină Cum stau aşa, în liniştea divină: Şi-i linişte adâncă în grădină, Pământu-i cald şi cheamă la hodină, Sub piersicii cu flori trandafirii… Întocmai ca o mamă pe copii…Pământ, bătrână gazdă primitoare,A tuturor trudiţilor din lume,Ce bun eşti tu în zilele cu soare! Şt. O. Iosif-LinişteA.Limba română1.Subliniază şi numeşte grupurile fonetice din cuvintele : joacă, stau. 6p2.Scrie un sinonim pentru : adâncă, primitoare. 6p3.Găseşte trei cuvinte din familia lexicală a cuvântului floare. 6p4. Stabileşte valoarea morfologică a cuvântului plin şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă o altă valoare. 6p5.Indică modul si timpul verbelor: jucaseră , stau, ai muncit. 6pB. Înţelegerea textului6.Numeşte genul literar în care se încadrează textul dat. 6p7.Precizează specia literară căreia îi aparţine, găsind două argumente. 6p8.Explică semnificaţia ultimelor două versuri ale poeziei. 6p9.Transcrie din text o comparaţie. 6p

C.Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să argumentezi că texul dat este un pastel. 36p

Clasa a VI-a Numele:....................................................... TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ(Părţi de vorbire neflexibile şi fabula)1punct din oficiu1.(1p)Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi încercuieşte varianta corectă:a) Conjuncţia,interjecţia, adverbul şi prepoziţia sunt părţi de vorbire flexibile;b) Conjuncţia,interjecţia, adverbul şi prepoziţia sunt părţi de vorbire neflexibile;c) Conjuncţia, interjecţia, adverbul şi prepoziţia nu au caz;d) Conjuncţia, interjecţia, adverbul şi prepoziţia au caz.2. (2p)Grupează cuvintele de mai jos pe două coloane: conjuncţii şi prepoziţii: şi, dacă, împotriva, să, fiindcă,vâjjj!, din, iar, mor-mor!, datorită, pe, asemenea, conform, că, au!,cu încât,bzzz! , dar, hai!

Conjuncţii coordonatoare Conjuncţii subordonatoare

Prepoziţii care cer cazul AC./G./D. Interjecţii

2.(2p)Arată valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile! a. Noi vom pleca, iar voi îi veţi aştepta pe ceilalţi.b. Deşi a fost atent iar a greşit.c. De-ai învăţa, ai lua note mari.d. Faţa de masă e nouă.e. De, ce frumos eşti! 3.(1p) Alcătuieşte,pe rând ,enunţuri cu următoarele cuvinte: altfel/alt fel, la/l-a...................................................................... .............................................................................................................................................. ........................................................................ 4.(1,4 p) Defineşte fabula şi precizează trei trăsături ale acesteia. 5. (0,6p)Alege pentru fiecare personaj din coloana A, câte o trăsătură dominantă din coloana B.Samson.........................................naivSamurache.................................... fără opinieBoul.............................................. ipocrit6.(1p) Povesteşte, în aproximativ 6-8 rânduri, subiectul fabulei Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Nume şi prenume elev…………………………………………..Clasa a VI-a ……..Data …………………

Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul suport:

“ În sfârşit, ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câţiva voinici, spoiţi cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneţi şi foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoţie de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele, făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână; rămas văduv, deşi foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cât se poate de bine. În timp de un an şi jumătate, cumpărase două sfori de moşie, ridicase un han şi o pereche de case de

piatră; vite multe, oi, cinci cai, şi mai avea, se zice,şi bănet. Astea băteau la ochi: toată lumea credea că lumea găsise vro comoară. La aşa stare, trebuia, se-nţelege, să se oprească ochii tâlharilor...” ( I.L.Caragiale – În vreme de război )

A.1. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text.(6p) 2. Menţionează partea de vorbire prin care sunt exprimate cuvintele: sa, se , bănet.(6p) 3. Alcătuieşte enunţuri în care pronumele demonstrativ “aceasta” să fie : c.c.t / G., NP /N., c. de agent/ Ac.(6p) 4. Scrie ideea principală a primului alineat.(6p) 5. Numeşte modurile de expunere din fragmentul suport.(6p)

B. Realizează o compunere, de 10 – 15 rânduri, în care să caracterizezi personajul din textul suport.În compunere trebuie: -să precizezi modalităţile de caracterizare utilizate;(4p) -să indici cel puţin două trăsături ale personajului, pe care să le ilustrezi cu exemple din text;(4p) -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;(2p) -să te înscrii în limita spaţiului indicat.(2p)

Subiectul al II-lea (36 de puncte)Citeşte cu atenţie:

“ Echipa jucătorului român Marius Nicolae, Sporting Lisabona, a câştigat în deplasare, cu scorul de 3-1, derby-ul cu rivala Benfica, în etapa a XVI-a a campionatului portughez. Marius Nicolae nu a fost convocat pentru această partidă.” (Gazeta Sporturilor)

A. 1. Scrie scorul final al partidei Benfica – Sporting Lisabona.(2p)2. Numeşte echipa la care joacă Marius Nicolae, pe baza informaţiilor din text.(2p)3. Precizează numărul etapei campionatului portughez.(2p)4. Extrage din text doi termeni care aparţin câmpului lexical al fotbalului.(6p)5. Precizează: partea de vorbire, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate in text.(6p)6. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul “echipa” să îndeplinească următoarele funcţii

sintactice: c.i. /D., at. prepoziţional/ D., at. prepoziţional/ G.(6p)

B. Realizează o compunere narativ-descriptivă, de 10 – 15 rânduri, a unei călătorii de vis / din vis.(12p)

!Se acordă 10p din oficiu

! Redactare – Vei primi 12 puncte : unitatea compoziţiei -1p; coerenţa textului -2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului -2p; ortografie -3p; punctuaţie -2p;aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea -2p

Nume şi prenume elev…………………………………………Clasa a VI-a…………..Data...............................

Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie:

“ Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi, pământului se zbicise, şi-n dumbrăvioara din marginea satului, la malul Siretului, începuseră să înflorească galben cornii. Băiatul cel mare al lui Dumitru Onişor ieşise cu şase oi la mugurul proaspăt al primăverii. Era un copilaş palid şi mărunţel şi târa pe pămăntul ravăn nişte ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridică spre mine ochii trişti învăluiţi ca-ntr-o umbră cenuşie şi-şi scoase cu anevoie din cap pălărioara veche, pleoştită ca o ciupercă. Îmi dădu bună ziua c-un glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie; apoi, acoperindu-se, ridică deasupra oilor toiegelul alb, îndemnându-le spre crâng.” ( Mihail Sadoveanu – Un om necăjit)

A. 1. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate in textul dat.(6p)2. Menţionează partea de vorbire prin care sunt exprimate cuvintele: cel (mare), -le, -se .(6p)3. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele mine şi şase să aibă alte valori decât cele din text; numeşte-le.(6p)4. Numeşte momentul subiectului în fragment.(6p)5. Numeşte modul de expunere dominant în textul dat.(6p)

B. Scrie o compunere, de 10 – 15 rânduri, în care să caracterizezi personajul din fragmentul citat mai sus. În compunere trebuie: -să precizezi modalităţile de caracterizare utilizate;(4p) -să indici cel puţin două trăsături ale personajului, pe care să le ilustrezi cu exemple din text;(4p) -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;(2p) -să te înscrii în limita spaţiului indicat.(2p)

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie:

“ Atomul este cea mai mică particulă dintr-o substanţă care nu mai poate fi fragmentată prin procedee chimice obişnuite. Până în prezent s-au descoperit 109 tipuri de atomi. Totalitatea atomilor de acelaşi tip formează un element chimic.” (Manual de chimie)

A. 1. Explică alcătuirea unui element chimic.(2p)2. Scrie numărul tipurilor de atomi descoperite până-n prezent.(2p)3. Numeşte titlul materialului din care a fost extras pasajul.(2p)4. Transcrie din text definiţia atomului.(6p)5. Precizează : partea de vorbire, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în text.(6p)6. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul “procedeu” să fie, pe rând: c.c.cz./G., c.c.m./D., NP/N.(6p)

B. Scrie o compunere narativ-descriptivă, de 10 – 15 rânduri, a unui răsărit de soare la marginea pădurii.(12p)

!Se acordă 10p din oficiu.

! Redactare: -unitatea compoziţiei-1p; coerenţa textului-2p;registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului-2p;ortografia-3p;punctuaţia-2p;aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea-2p

CLASA A VI-A TEST SUMATIV PE SEMESTRUL AL II-LEA

I. Se da textul:,,Îndată se făcu loc moldovenilor, carii, luăndu-şi răniţii, se întreptară cătră munţi, în vreme ce oastea se cobora încet la vale; iar cetatea cu porţile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor duşmăneşti, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaş.”

Cerinte:1. Găsiţi două cuvinte cu diftongi; 0,5 p.2. Daţi sinonime pentru ,,oaste” şi ,, vreme”; 1 p.3. Daţi antonime pentru ,,a coborî” şi ,,uriaş”; 1 p.4. Conjugaţi verbul ,,a rămâne” la modul indicativ, timp viitor anterior; 1 p.5. Daţi exemple, din text, de două cuvinte derivate; 0,5p.6. Formaţi o propoziţie simplă şi afirmativă în care să folosiţi un predicat la modul condiţional-optativ; 1 p. 7. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului ,,rănit”. 1 p.II. Prezentaţi nuvela ,,Sobieski şi românii” scrisă de Costache Negruzzi, pe momentele subiectului. 3 p