ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ

Clasele X-XII

• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare

Chişinău, 2020

2

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI: Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de

lucru

EXPERŢI-COORDONATORI: Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară

Limbă şi comunicare

GRUPUL DE LUCRU: Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USM Adrian GHICOV, dr. hab., conf. univ., UPS „Ion Creangă”,

grad did. superior, IPLT „Socrate”, Chișinău Natalia BULAT, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău Ion CONDREA, grad did. superior, IPLT „Ion Inculeț”, s. Vorniceni,

r. Strășeni, specialist Direcția Învățământ Strășeni Alexandra GHERASIM, dr. conf. univ., USM Maria HADÎRCĂ, dr. conf. cercetător, IŞE Silvia REŞETNIC, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia,

DE Drochia, specialist superior

Limba şi literatura română : Curriculum național : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Natalia Grîu; grupul de lucru: Ion Guțu (coordonator) [et al.]. – Chișinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 148 p. : fig., tab.

Referințe bibliogr.: p. 143-147 (111 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3437-2-5.373.5.091:[811.135.1+821.135.1](073)L 62

3

GHID DE IMPLEMENTARE

Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI: Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de

lucru

EXPERŢI-COORDONATORI: Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară


GRUPUL DE LUCRU: Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USM Adrian GHICOV, dr. hab., conf. univ., UPS „Ion Creangă”,

grad did. superior, IPLT „Socrate”, Chișinău Natalia BULAT, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău Ion CONDREA, grad did. superior, IPLT „Ion Inculeț”, s. Vorniceni,

r. Strășeni, specialist Direcția Învățământ Strășeni Alexandra GHERASIM, dr. conf. univ., USM Silvia REŞETNIC, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Drochia,

specialist superior Direcția Învățământ Drochia

4

PRELIMINARII

Textul de față reprezintă Curriculumul şcolar la Limba şi literatura română pen-tru clasele a X-a – a XII-a. Este documentul normativ principal al disciplinei, aprobat instituțional, și ca model pedagogic, ce descrie întregul parcurs didactic pe dimensiunea studiilor liceale, axat pe dezvoltarea competențelor specifice educației lingvistice (EL), prin studiul limbii române, și al educației literar-artistice (ELA), prin studiul literaturii române, cu multiple deschideri spre fenomenul literaturii universale.

Actualul curriculum este proiectat în baza Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), are ca obiectiv implementarea politicilor educaționale stipulate de Co-dul Educației al Republicii Moldova (2014) și vizează finalitățile educaționale ale discipli-nei, competențele specifice, orientate spre atingerea calității în învățământul liceal prin performanțele la Limba şi literatura română care trebuie atinse de către elevi la finele treptei liceale de învățământ.

Documentul promovează, în mod consecvent, principiile și strategiile educaționale din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (2018); Curriculumul de Bază. Sis-teme de competențe pentru învățământul general (2018); Strategia sectorială „Educația 2020” (2014); Cadrul european de referință privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006); Raportul lui Delors: Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI „Comoara lăuntrică” (2000); Concepția educației lingvistice şi literar-artistice a elevilor; Curriculumul la Limba şi lite-ratura română pentru învățământul liceal (2006, 2010).

Pentru realizarea prezentei dezvoltări curriculare, s-a pornit de la nevoia reformulării competențelor specifice Limbii şi literaturii române ca disciplină școlară, cu evidențierea valorilor și atitudinilor pe care trebuie să și le aproprieze absolvenții de liceu, revizui-rea unităților de competență în contextul dinamic al formării vorbitorului și cititorului cult al limbii române, corelarea abordărilor intra-, inter- și trans-disciplinare la nivelul relațiilor didactice limbă română – discipline înrudite; literatură română – ştiințe şi arte conexe, corelarea curriculumului actual cu procesul de globalizare, internaționalizare, europenizare și tehnologizare. În această intenție pedagogică, au fost consultate și uti-lizate practici educaționale de succes precizate în documente curriculare privind studiul limbii materne (Limba 1) din diverse țări europene și nu numai; studii recente de didac-tica maternei, pentru a identifica tendințele noi în acest domeniu; profilul noii generații digitale, modelul Prenski (2010), care evidențiază cinci metadeprinderi, ce ar trebui dezvoltate prin Limba şi literatura română pentru ca fiecare elev să fie capabil să-și ur-meze pasiunile atât cât îi permit propriile abilități. În context, documentul recomandă introducerea activităților de învățare și elaborarea produselor școlare care valorifică tehnologiile informaționale și comunicaționale pentru dezvoltarea competențelor ling-vistice și literar-lectorale în formarea unui sistem de atitudini, valori și comportamente civice și morale temeinice în cheia recomandărilor Strategiei „Moldova Digitală 2020”.

Prezentul curriculum disciplinar este parte componentă a Curriculumului Național și se adresează, prioritar, autorilor de manuale și de piese curriculare adiacente, pro-fesorilor care vor preda disciplina Limba şi literatura română în învățământul liceal.

5

Aceștia sunt vizați în scopul informării adecvate despre cadrul conceptual al discipli-nei, despre sistemul de competențe pe care trebuie să-l dezvolte absolventului de li-ceu prin conștientizarea rolului formativ și a importanței axiologice a Limbii şi literaturii române, ceea ce dă prioritate valorilor lingvistice și literare în procesul de educație a personalității tânărului în formare.

Prin prezentul document se realizează o dezvoltare continuă, cu un grad sporit de complexitate și conformă specificului vârstei, a curriculumului gimnazial la Limba şi li-teratura română.

Cadrul de aplicare a acestui document normativ pornește de la familiarizarea profe-sorilor de Limba şi literatura română cu prevederile competențelor specifice ale disci-plinei, pe care aceștia trebuie să le valorifice în practica școlară la clasă, pentru a realiza finalitatea urmărită prin scopul educației lingvistice și educației literar-artistice la treap-ta de liceu.

Profesorii sunt beneficiari direcți ai acestui document curricular, sunt consultați, prin oferire de informații și variante didactico-metodice orientative, despre modul de or-ganizare a procesului educațional la disciplină. Relația competențe specifice – unități de competență – unități de conținut – activități de învățare – produse recomandate valorifică eficiența pedagogică a resurselor curriculare la disciplină, în scopul dobândirii de performanțe școlare de tip lingvo-literar. În acest sens, curriculum de față reprezin-tă instrumentul didactic și actul normativ principal pentru dezvoltarea competențelor necesare în continuarea studiilor de către elevi și în pregătirea personalității lor pen-tru viață și pentru integrarea socială de succes. Dezvoltat din perspectivă normativă și reglatoare, dar și în viziune strategică pe dimensiunea conținutală și procesuală a educației lingvistice și literar-artistice în liceu, acest curriculum are drept obiectiv cre-area condițiilor favorabile elevului de a asimila materia determinată de conținuturile recomandate pentru liceu într-un ritm adecvat, de a-și forma și dezvolta competențe integratoare de lectură, receptare, exprimare, interpretare orală și scrisă a mesajelor, de însușire a unor metode și tehnici de muncă individuală și de realizare a standardelor de eficiență a învățării stabilite la disciplină pentru profilul real și cel umanistic în scopul formării reprezentărilor culturale și a comportamentului lingvo-literar autonom prin re-sursele Limbii şi literaturii române.

La realizarea acestui document s-a ținut cont și de opiniile cadrelor didactice din învățământul general antrenate în procesul de evaluare a curriculumului și/sau în pro-cesul educațional zilnic al Limbii şi literaturii române la treapta liceală, de modelul fle-xibil și deschis al proiectării curriculare, care să ofere posibilități autentice de opțiune pentru autori de manuale și, ulterior, pentru profesori și elevi.

Autorii de manuale vor dezvolta temele curriculumului după criterii logice, valori-ficând competențele specifice, unitățile de competență și conținuturile recomandate în sarcini și situații de învățare experențială de tip interactiv, în proiecte, studii de caz, combinate judicios cu resursele didacticii tradiționale. Așadar, curriculumul are meni-rea să ofere puncte de sprijin elevilor în realizarea unei învățări independente, active și creative, iar profesorilor – foaie de parcurs în realizarea educației lingvistice și literare de calitate.

6

De asemenea, autorii de manuale sau echipele de autori, care vor elabora concepții de manuale, formând/dezvoltând, prin conținuturile recomandate, competențele de bază și specifice, vor ține cont de faptul că temeiul curriculumului îl constituie principiile învățământului formativ. Deci, accentele urmează a fi puse pe formarea deprinderilor de muncă intelectuală, de explorare independentă a materiei curriculare, pentru con-tinuarea studiului independent al Limbii şi literaturii române, de-a lungul întregii vieți. Pentru clasele a X-a – a XII-a, la care se referă acest document, se recomandă elabora-rea manualelor care vor include materia de Limbă şi de literatură română adecvată și consonantă cu indicațiile prezentului curriculum.

Autorii ghidurilor metodologice pentru profesori vor lua în dezbatere probleme ac-tuale ale lingvodidacticii și aspecte ale predării-receptării literaturii. Ele vor conține atât repere teoretice, cât și sugestii de implementare a documentelor normative, rezultate din experiența avansată la clasă.

7

I. REPERE CONCEPTUALE

Scopul general al studiului Limbii şi literaturii române în liceu îl constituie educația lingvistică a elevilor (EL), aceasta însemnând formarea și dezvoltarea la elevi a cultu-rii comunicării, prin stăpânirea resurselor limbii, a culturii literar-artistice (ELA), prin cunoașterea/interpretarea valorilor literare, precum și prin achiziționarea unui instru-mentar teoretic aferent activității literar-artistice, a experiențelor lectorale și estetico-literare. Acesta consună cu Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11, care deter-mină faptul că – Educația are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui sistem de competențe care include cunoştințe, abilități, atitudini şi valori ce permit participarea activă a individului la viața socială şi economică.

Orientarea spre o societate deschisă, democratizarea vieții publice, comunicarea socioculturală solicită și o viziune adecvată asupra rolului disciplinei școlare și a modu-lui de abordare a acesteia. Apropierea de conținutul culturii și științei contemporane, adecvarea educației la tipul uman contemporan și la societatea modernă au determinat necesitatea schimbărilor curriculare la zi.

Deschiderea spre învățământul formativ are ca imperativ și dobândirea unui stil in-telectual propriu de comunicare, convergent unor perspective diverse de interpretare a textelor literare și de realizare a actelor de vorbire orală și scrisă. Prin urmare, factorii educaționali care au condus la dezvoltarea Curriculumului de Limba şi literatura română în liceu se referă la modernizarea învățământului și racordarea științelor educației la principiile comunității mondiale ale educației și comunicării interculturale; interferența viață/limbă/comunicare/literatură; evoluția științelor educației, a lingvisticii și teoriei comunicării, a esteticii și hermeneuticii literare etc.; personalitatea profesorului-filolog: dezvoltarea profesională pe noi principii, angajarea prin concurs, rolul de conceptori de curriculum al profesorilor, atestarea (obligatorie); resurse: manuale/manuale alter-native, ediții comentate ale operelor selectate pentru studiu, dicționare, enciclopedii, culegeri și baterii de teste, ghiduri pentru profesori și elevi, auxiliare didactice, ediții de texte (serii, colecții), dicționare, enciclopedii, resurse electronice etc.; opțiuni: Curricu-lumul la Limba şi literatura română permite soluții alternative la selectarea textelor lite-rare și a materiilor lingvistice, pe care o vor realiza autorii de manuale și chiar profesorii.

Cadrul conceptual al Curriculumului la Limba şi literatura română pentru clasele de liceu se edifică pe principiile proiectării-predării-receptării-învățării-evaluării didactice:

• sistematizării şi coerenței demersurilor educaționale proiectate: sprijinul pe Curriculumul la Limba şi literatura română, clasele V-IX, urmărindu-se perfecționarea și dezvoltarea competențelor comunicative (orale și scrise), lec-torale/literare ale elevului;

• adecvării la particularitățile de vârstă ale elevilor sau principiul accesibilității, luat în considerare la formularea competențelor specifice și unităților de competență, la reproiectarea conținuturilor, activităților de învățare, evaluare și la determinarea produselor;

• corelării sistemelor instrumentale ale comunicării şi lecturii;• centrării pe aspectul formativ-participativ al instruirii: se mizează pe decoda-

rea lingvistică a textului literar, pe receptarea adecvată și interpretarea proprie/

8

originală (din mai multe perspective) a textelor literare, pe capacitatea elevului cititor și interpret al operei de a-și cultiva experiențe literare/estetice proprii;

• axiologic/valoric, aplicat în selectarea textelor recomandate și a unităților de conținut;

• abordării textului din perspectivă semiotică (identificarea și decodarea semne-lor) și hermeneutică (decodarea textului, analiza, sinteza, discriminarea, inter-pretarea etc.);

• corelării transdisciplinare/interdisciplinare: s-a urmărit eșalonarea optim sin-cronizată a unităților de competență și a conținuturilor lingvistice/literare cu cele ale disciplinelor socio-umaniste în cadrul disciplinei;

• individualizării şi diferențierii învățării, manifestat în diferențierea unităților de conținut după profiluri (real, umanist), în antrenarea experienței comunicative/literare/estetice a elevilor;

• deschiderii şi schimbărilor permanente în domeniul social, în general, și educațional, în special.

Studiul Limbii şi literaturii române în liceu este axat pe șase competențe specifice dis-ciplinei, iar învățarea este centrată pe dimensiunile: cunoştințe, capacități, deprinderi, atitudini și valori ca ansamblu/sistem integrat, ce formează și dezvoltă o competență școlară.

Perspectiva conceptuală este determinată de definiția competenței școlare promo-vată prin Codul Educației şi Cadrul de referință al Curriculumului Național: Competența şcolară este un sistem integrat de cunoştințe, abilități, atitudini şi valori, dobândite, for-mate şi dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situații.

Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului disciplinar la Limba şi literatura română este format din:

A. Competențe-cheie/transversale, categorie curriculară importantă cu un grad înalt de generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Aceste competențe reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale, poartă un caracter pluri/inter/transdisciplinar. Raportate la Lim-ba şi literatura română, acestea sunt vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la: comunicarea co-rectă, coerentă și argumentată în limba română, în situații reale ale vieții; receptarea și lansarea mesajelor cu un conținut atitudinal; utilizarea nuanțată a limbajului verbal, nonverbal și paraverbal în activitatea de antreprenoriat; motivarea argumentată a ale-gerii conștiente a viitoarei arii de activitate profesională, respectând normele de comu-nicare în limba română; organizarea activității personale, utilizând tehnologii adecvate, în permanentă schimbare, cu aplicare la studiul Limbii şi literaturii române; organizarea propriei învățări, prin conștientizarea propriilor procese și nevoi de instruire, prin iden-tificarea oportunităților disponibile și a capacității de a depăși obstacole, în scopul de a învăța cu succes; documentarea asupra fenomenelor lingvistice și literare, perceperea și

9

angajarea anumitor inovații lingvistice și literare în propriul sistem cognitiv și atitudinal; gândirea critică asupra activității de vorbitor/interlocutor/receptor, în scopul autodez-voltării continue și autorealizării; manifestarea creativă a propriului potențial intelec-tual în procesul de lectură, interpretare și producere de text; colaborarea în grup/echi-pă, prevenirea sau soluționarea verbală și civilizată a situațiilor de conflict, exprimarea orală și în scris a punctului de vedere și înțelegerea/perceperea și respectarea opiniilor semenilor în diverse situații de comunicare; manifestarea unei poziții civice active prin valorile Limbii şi literaturii române, solidaritate și coeziune socială pentru o societate non-discriminatorie prin actul comunicării; acționarea în diferite situații de viață în baza normelor și valorilor moral-spirituale; estimarea valorilor culturii naționale și ale cultu-rilor etniilor conlocuitoare, în scopul aplicării lor creative și autorealizării; proiectarea activității și a rezultatului final în concordanță cu obiectivul de formare a vorbitorului nativ de limba română și cu idealul de cititor cult; comunicarea argumentată la anumite subiecte relevante pentru studiul Limbii şi literaturii române prin utilizarea informațiilor utile dintr-o limbă străină; utilizarea, în situații reale, a anumitor instrumente cu acțiune digitală, ce facilitează studiul Limbii şi literaturii române în liceu; crearea documentelor cu caracter comunicativ și informațional, prin utilizarea anumitor servicii electronice, inclusiv rețeaua Internet;

B. Competențe specifice, sisteme integrate de cunoștințe, abilități, valori și atitudini, pe care și le propune să le formeze/dezvolte fiecare disciplină la nivelul învățământului liceal, prin corelare cu întreaga perioadă de școlarizare;

C. Unități de competențe, achiziții lingvistice și literare, care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele unității de învățare sau la finele anului de studii pentru formarea competențelor specifice recomandate pentru fiecare clasă de liceu. Aceste competențe servesc și ca elemente/pași în formarea celor șase competențe specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare și/sau la finele anului de studii;

D. Unități de conținut, instrumente specifice didacticii lecturii, oralului și scrierii, care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate prin unitățile de competențe pro-iectate la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor transversale/transdis-ciplinare;

E. Activități de învățare și produse școlare recomandate, contexte lingvistice, lite-rare și existențiale semnificative de manifestare a unităților de competențe, proiecta-te pentru formarea/dezvoltarea și evaluarea în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să le valorifice în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor și să le completeze, în funcție de specificul filologic al disciplinei, de cel al clasei concrete de elevi și de cel al resurselor disponi-bile etc.

Denumirea disciplinei în clasele a X-a – a XII-a este Limba și literatura română. Do-meniile în care vor fi contextualizate activitățile de învățare pentru studierea Limbii şi literaturii române în clasele de liceu sunt: I. Limbă şi comunicare; II. Literatură.

Demersul educațional se va desfășura în mod integrat și se administrează în liceele teoretice din Republica Moldova pe două profiluri distincte: real și umanist.

Diferențierea pentru cele două profiluri (real și umanist) se face prin marcarea cu asterisc a unităților de conținut recomandate la profilul umanist și vizează:

10

- Educația lingvistică prin cultura comunicării orale și scrise, în cadrul cărora capa-citatea subiectului vorbitor și ascultător de a recepta și a emite, verbal, nonverbal și paraverbal mesaje, este incontestabilă. Aceasta se referă la realizarea unui larg spectru de acte comunicative, aparținând diferitelor stiluri funcționale, în confor-mitate cu normele limbii române literare, în varianta scrisă și orală.

- Educația literar-artistică prin cultura literar-artistică în planul competențelor lec-torale/literare, care se sprijină pe competențele formate deja la etapa gimnazială și urmăresc realizarea lecturii interogative/interpretative a textelor literare de diferite genuri și specii, delimitând valoarea de nonvaloare, interpretarea feno-menelor literare în interacțiune cu anumite date din domeniile filozofiei, istoriei, sociologiei, psihologiei, eticii, esteticii etc., precum și prin prisma universului axi-ologic al elevului-cititor și interpret avizat al operei literare.

Atât cultura comunicării, cât și cea literar-artistică se vor forma, în principal, pornind de la textul literar sau nonliterar. Abordarea textului literar urmează a fi făcută, în fond, din perspectiva semiotică și hermeneutică, antrenând, pe măsură, analiza psihologică, structurală, istorico-literară etc. Valorizate la nivelul demersului educațional din perspec-tiva didacticii integrate, aceste componente reprezintă ceea ce este de importanță majoră la disciplina Limba și literatura română, definind personalitatea elevului la finele liceului.

Structurarea pe clase a viziunii conceptuale de realizare a educației lingvistice și li-terar artistice, vizează următoarele dominante ale procesului educațional la Limba şi literatura română în liceu:

• CLASA a X-a: Coordonata didactică – Cititorul și opera (genuri şi specii literare; limbă şi comunicare pentru formarea cititorului-receptor al operei).

Studiul limbii române în clasa a X-a se va orienta spre realizarea competențelor ce țin de cultura lingvistică și cea a comunicării prin analiza lingvistică a diferitelor tipuri de texte literare și nonliterare. Analiza se va face în baza unor fragmente elocvente din textele studiate, antrenându-se în discuție aspecte fonetice, lexicale, gramaticale, stilis-tice și grafice.

Activitățile didactice de studiere a Limbii şi literaturii române se vor sprijini pe cunoștințele, capacitățile și atitudinile elevilor obținute anterior, dar, în liceu, vor avea caracter complex și vor viza nu doar constatarea/menționarea unui fenomen atestat în limba română, ci, mai ales, descifrarea faptului de limbă în diverse texte și reflectarea lui în surse lexicografice de documentare pentru evitarea greșelilor de exprimare. Un accent sporit se va pune pe particularitățile de limbaj în diverse stiluri funcționale, pe norme de exprimare corectă și cultivare a vorbirii orale și scrise.

Curriculumul la Limba şi literatura română pentru clasa a X-a propune studiul unor opere literare în baza cărora se va aprofunda conștientizarea procesului de receptare, se vor achiziționa cunoștințele teoretice necesare demersului interpretativ personalizat al operei ca text.

Conținuturile educaționale la literatura română, axate pe noțiunile de teorie literară, în special din aria genurilor şi speciilor literare, identificabile în operă, vor fi orientate spre realizarea competențelor specifice disciplinei școlare Limba și literatura română, indicate în acest document.

Nu se va insista asupra teoretizărilor excesive. Aspectele de istorie, teorie și critică literară vor fi selectate adecvat și vor viza relația directă și deplină cu fenomenul literar

11

și cu opera pusă în discuție. Se va urmări, cu prioritate, studiul textelor prin aplicarea experienței de lectură și a elementelor de teorie a literaturii, menite să faciliteze recep-tarea și interpretarea operei literare. Accentul de pe text va trece pe formarea cititoru-lui pentru tot parcursul vieții.

• CLASA a XI-a: Coordonata didactică – Cititorul și contextul istoric-cultural-estetic (mitologie şi folclor; curente literare şi culturale (umanismul şi iluminismul, roman-tismul şi realismul românesc, sămănătorismul şi poporanismul); limbă şi comunicare pentru formarea vorbitorului şi a scriptorului cult).

În clasa a XI-a, studiul limbii se va axa pe texte nonliterare și literare, publicistice și de utilitate socială, urmărindu-se descifrarea diferitelor aspecte de structurare și organi-zare a acestora. Paralel cu studiul textelor, se vor aborda probleme de ortografie, lexic, gramatică funcțională și stilistică. O atenție mai mare se va acorda modalității individu-ale de exprimare în producerea comunicării orale și scrise prin aspectele aplicative – de elaborare și lansare a textelor orale și scrise (comunicări, referate, rezumate, teze), dar și de definire a neologismelor, de analiză a posibilităților de exprimare în discurs a dife-ritelor idei.

Conținuturile educației literare vizează procesul evolutiv al literaturii române ca fe-nomen artistic, ce se sincronizează cu literatura universală, grație celor mai reprezenta-tive curente culturale şi literare.

Elevii vor putea înțelege și urmări specificul evoluției valorice în timp a literaturii române, angajând și interpretând opere de referință pentru fiecare curent cultural și literar ce s-a manifestat în literatura națională. În felul acesta, se va atinge și scopul elevului de a înțelege și a apropria opera în raport cu anumite formule estetice ale timpului. În baza studierii textelor artistice încadrate în curente literare, elevii vor fi antrenați în activitatea de receptare și interpretare a valorilor spirituale general-umane din cadrul culturii și literaturii române. Vorbirea și scrierea ca abilități de comunicare și de viață, formarea elevului-interpret al operei literare și al literaturii ca artă a cuvântului vor constitui o prioritate.

• CLASA a XII-a: Coordonata didactică – Cititorul, textul și contextul istoric-cultural-estetic (curente literare româneşti (modernismele şi postmodernismul)) – Cititorul și universul artistic al personalității literare (studiul personalității şi creației scriitorului; limbă şi comunicare pentru formarea cititorului avizat şi a vorbitorului cult).

Studiul limbii române în această clasă va include câteva subiecte generale de istorie a limbii române: etapele de evoluție, contribuția scriitorilor la constituirea normei literare.

Educația lingvistică în clasa a XII-a va definitiva crearea unei viziuni de ansamblu asupra limbii române ca idiom, constituit și utilizat de secole, idiom în care s-au scris și în care s-au tradus opere literare și științifice.

Același aspect se va relua și în cadrul temelor despre elemente de compunere ne-ologice, ortografia împrumuturilor și a semnelor convenționale din textele științifice, punctuație, norme de exprimare corectă și cultivare a vorbirii etc. Toate acestea se refe-ră și la pregătirea elevului de liceu pentru încadrarea în viața cultural-spirituală (studiile universitare), dat fiind faptul că pentru marea majoritate a elevilor studiul Limbii şi lite-raturii române (programat și dirijat de profesor) se încheie aici.

Educația literar-artistică vizează studiul evolutiv al literaturii române în planul cu-rentelor literare moderniste și a postmodernismului. Acestea vor fi studiate în prima

12

jumătate a anului școlar. În cea de a doua jumătate a anului școlar, se va recurge la studiul personalității și creației literare a 2-4 scriitori consacrați din literatura română. Se vor studia opere de referință, de regulă, diverse ca gen, specie, atitudine, mesaj, structură. În acest sens, cadrele didactice și autorii de manuale vor insista asupra aspec-telor polivalente, care constituie opera artistică a unui autor: particularitățile de gen, specie, curent literar, teme, motive, probleme la care se adaugă notele distincte ale personalității (individualității) autorului în interpretarea exegetică și cea proprie.

Conținuturile învățării includ cele două domenii ale disciplinei: Limba română şi lite-ratura română. Ele sunt dinamic ordonate și repartizate pe clase într-o viziune sistemi-că. Acestea pot fi integrate în mod echilibrat, asigurând abordarea metodică și holistică a procesului de comunicare și, în același timp, apropiind actul de învățare de realitatea imediată, de viața privată și publică a elevului, de interesele liceanului-adolescent.

Conținuturile constituie un sistem de referință pentru autorii de manuale. Aceștia vor avea libertatea de a decide, în limitele necesare, pe clase, asupra modalității de abordare didactică a materiei.

13

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutuldisciplinei

Aria curriculară Clasele

Nr. de ore pe săptămână

real/umanist

Nr. de unități de învățare Nr. de ore

Real/umanistreal umanist

Disciplină obligatorie


X 4/5 8 9 136/170XI 4/5 8 9 136/170XII 4/5 8 9 132/165

Detalierea orientativă și modalitatea de repartizare a temelor/unităților de conținut pe clase și unități de timp la disciplină în raport cu conținuturile curriculare, se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, apro-bate prin ordin de ministru.

1.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CUUNITĂŢILE DE CONŢINUT

Clasa Unități de conținut dominante/integratoareNr. orientativ de ore

REAL UMANISTa X-a Nr. de ore 136/170 136 170

Identitatea lingvistică şi culturală• Statutul de vorbitor cult al limbii române• Adevărul științific despre limba română, cultură

și identitate națională• Sentimentul demnității personale în context

național și european

5 7

Comunicare orală• Comunicarea orală. Elemente verbale,

nonverbale și paraverbale utilizate într-o situație de comunicare

• Dezbaterea argumentată a unei probleme. Negocieri de sens și semnificații

• Ascultarea activă și empatică într-o dezbatere • Comportamentul verbal corect în interacțiunea

comunicativă

9 12

Literatura şi receptarea• Textul literar și lectura ca ipoteză esențială

a receptării. Formarea cititorului-receptor al literaturii

• Literatura – formă de cunoaștere și artă a cuvântului. Dimensiunea culturală și socială a literaturii

14

Genuri literare şi receptarea operei din perspectiva teoriei şi criticii literare

Genul epic • Elemente de structură și compoziție a operei

epice (subiect/discurs)• Instanțele narative. Perspectiva narativa. Tipuri

de naratori.• Subiectul și structura lui: acțiunea, sistemul de

personaje, cronotopul• Momentele acțiunii și moduri de expunere

(actualizare și aprofundare)• Tipologii de personaje • Modalități/procedee de caracterizare • Epica populară: specii (actualizare), teme

dominante• Basmul popular și basmul cult• Proza cultă: schița, nuvela, povestirea.

Actualizare și aprofundare• Romanul. Tipologie: romanul obiectiv, romanul

istoric, romanul psihologic etc. • Doricul, ionicul și corinticul* • Textul de graniță: eseul literar, jurnalul

Genul dramatic• Compoziția textului dramatic: acțiune

dramatică, conflict dramatic, didascalii• Structura textului dramatic în acte, scene,

cânturi• Specii ale genului dramatic: comedia și drama• Elemente ale tragicului în drama modernă*

Genul liricLirica populară: doina, cântecul popular și colindul• Poezia cultă: oda, elegia, meditația • Poezia de formă fixă: sonet, rondel, glosa,

gazel*, hai-ku* • Eul liric: stări și ipostaze• Elemente de structură a textului poetic: temă,

motiv, laitmotiv• Elemente de prozodie: rimă, ritm, strofă, vers

alb• Limbajul textului poetic: imaginea artistică,

figuri de stil

38 52

Comunicarea scrisă• Etapele de elaborare a textului scris• Scrierea diferitor tipuri de texte* • Reguli de tehnoredactare• Calitatea mesajului scris: coerență și coeziune

15

Scrierea reflexivă• Textul argumentativ• Pagina de jurnal*

Scrierea imaginativă• Proiectul individual/proiectul de grup*

Scrierea metaliterară• Comentarea unui text liric• Comentarea unui fragment de text epic• Comentarea unui fragment de text dramatic• Compoziția de caracterizare a personajului

literar

Scrierea funcțională• Cererea. Anunțul. Avizul• CV-ul etc.

19 26

Limba română în dinamică• Fonetică. Norme ortoepice și ortografice.

Modificări normative stipulate în DOOM 2 etc.• Lexicologie. Relații logico-semantice între

cuvinte. Sinonimia contextuală• Morfologie. Structuri morfematice cu elemente

intercalate și reflexele ortografice ale acestora. (actualizare)

• Sintaxa propoziției. Acordul în limba română. Cazuri dificile de acord

• Apoziția. Nume de profesii, funcții, demnități etc. și respectarea egalității de gen

• Principiile punctuației: intonațional, logico-semantic, formal-gramatical la nivelul propoziției. Noțiuni generale*

• Stilistică funcțională• Stilurile funcționale ale limbii• Stilistica părților de vorbire• Surse lexicografice de documentare pentru

evitarea greșelilor de exprimare

20 26

Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Textul liric: pretext pentru deschidere spre

artele frumoase• Textul epic și arta cinematografică• Textul dramatic și arta spectacolului• Comunicarea în mass-media: presa scrisă/

online/audiovizuală*

5 7

Evaluări. Analiza rezultatelor evaluărilor 20 20

Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului 20 20

16


REAL UMANISTa XI-a Nr. de ore – 136/170 ore 136 170

Identitatea lingvistică şi culturală• Limba română în diversitatea lingvistică europeană• Sentimentul demnității naționale• Limba şi literatura română: valori ale culturii naționale

în context global

5 7

Comunicare orală• Discursul argumentativ. • Relevanța și coerența argumentelor în construcția unui

discurs argumentativ• Tehnici de exersare a discursului argumentativ• Impactul limbajului utilizat în comunicarea argumentată• Strategii de motivare și convingere/persuadare a ascul-

tătorului

9 12

Literatura română – fenomen în evoluție• Miturile – resurse fundamentale ale literaturii. Mituri

românești relevante• Folclorul – temelia literaturii naționale. Tradiție și

inovație în continuitatea literară• Literatura în istoria umanității: tradiționalismul și mo-

dernismul*

Curente culturale şi literare din perspectiva istoriei litera-turii, criticii şi teoriei literare• Curente culturale și literare: noțiuni, caracterizare gene-

rală• Curentul literar și particularitățile genului și ale speciilor• Umanismul. Context socio-istoric și particularități• Elemente umaniste în istoriografia românească• Iluminismul românesc. Context socio-istoric și particula-

rități• Clasicismul. Context socio-istoric. Principii ale clasicis-

mului• Aspecte ale clasicismului în literatura română• Romantismul. Context socio-istoric și particularități.

Genuri și specii caracteristice• Motive literare și mărci stilistice specifice. Personajul

romantic• Romantismul românesc: de la pașoptism la junimism• Autori reprezentativi și opere de referință din literatura

română• Realismul: contextul socio-istoric și particularități

38 52

17

Genuri şi specii caracteristice. Romanul realist• Teme dominante• Tipologii ale personajul realist• Autori reprezentativi și opere de referință din literatura

română• Sămănătorismul și poporanismul: contextul socio-istoric

și particularități. Reprezentanți și opere de valoare• Polifonia curentelor literare*• Sincronizarea fenomenului literar național cu cel univer-

sal*Comunicarea scrisăScrierea metaliterară• Portretul literar• Compoziția-caracterizare de personaj din perspectiva

curentului literar• Eseul structurat • Eseul nestructuratScrierea funcțională• Procura. Invitația• Procesul-verbalScrierea reflexivă• Articolul în presa scrisă și online• JurnalulScrierea imaginativă• Scenariul

19 26

Limba română în dinamică• Fonetică. Pronunțarea corectă a împrumuturilor

Elemente de ortoepie. Pronunție corectă (hipercorectitudinea)

• Lexicologie. Formarea cuvintelor cu afixe și elemente de compunere neologice

• Expresii autohtone. Expresii intraductibile• Morfologie funcțională. Ortografia împrumuturilor –

legarea/nelegarea cu cratimă a articolului hotărât și a dezinențelor

• Ortografia și abrevierea unităților de măsură și a semnelor convenționale și a simbolurilor din textele științifice

• Sintaxa frazei • Contragerea și expansiunea• Cupluri corelative – exprimare și punctuație corectă• Principiile punctuației: intonațional, logico-semantic,

formal-gramatical la nivelul frazei*• Stilistică funcțională• Particularitățile de limbaj în diverse stiluri funcționale.

Clișeul și calchierea lingvistică• Valori stilistice ale semnelor de punctuație

20 26

18

Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Cititorul-autodidact și lectura fără frontiere • Literatura și mediile – surse de informare și formare a

vorbitorului cult • Valorile literare românești în dezvoltarea personală• Opera literară în expresia filmului artistic/documentar/

de animație și în cea a spectacolului*

5 7


Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului. 20 20


REAL UMANIST

a XII-a Nr. de ore – 132/165 de ore 132 165Identitatea lingvistică şi culturală • Plurilingvism și interculturalitate• Dialogul valorilor culturale • Conștiința națională

5 7

Comunicare orală• Vorbitul în public. Impactul emoțiilor asupra

comunicării • Tipuri de discursuri. Strategii de construcție a

discursului persuasiv• Persuasiunea. Tehnici de persuasiune. Comportamentul

asertiv în comunicare• Cultura comunicării în spațiul public. Profilul unui

vorbitor cult.

9 12

Creația literară şi interpretarea/exegeza textului• Cititorul avizat și lectura interpretativă a operei literare• Istoria literaturii, teoria și critica literară – surse de

interpretare a operei literare• Curente literare moderniste: context european și

formule autohtone• Simbolismul. Particularități.

Autori și opere de referință • Expresionismul. Estetica expresionismului românesc.

Autori și opere de referință • Neomodernismul. Afirmare și specific în contextul

literaturii române din Basarabia. Autori și opere de referință

• Postmodernismul, expresie a literaturii noi Idealurile și criza contemporanietății Particularități: intertextualitate, ludic, ironie, parabola*, parodia* etc. Autori și opere de referință

38 52

19

• Interferența curentelor literare • Sincronizarea fenomenului literar național cu cel

universal*Cititorul şi universul artistic al personalității literare • Personalitatea scriitorului: date biografice, parcurs și

context de formare• Perioada de afirmare și etape ale creației scriitorului• Universul artistic al scriitorului (viziuni estetice, genuri,

specii reprezentative, teme dominante ).• Opere reprezentative din creația scriitorului studiat.• Stilul individual al scriitoruluiComunicarea scrisăScrierea metaliterară• Eseul de sinteză• Compoziția-paralelă*• Compoziția-analiza literară a unei opere de referințăScrierea funcțională• CV-ul (Europass)• Scrisoarea de intențieScrierea reflexivă• Cronica de film • Recenzia de teatru*Scrierea imaginativă• Reportajul în presa scrisă și online

19 26

Limba română în dinamică• Lexicologie. Lexic și lexicografie terminologică• Morfologie. Ambiguități gramaticale în limbajul

normat și în limbajul artistic • Sintaxa textului: Punctuația și justificările ei sintactice • Topică fixă și topica liberă• Stilistică funcțională: • Stilistica părților de vorbire și a semnelor de punctuație

în textul literar• Abaterea de la normă. Anacolut, confuzii paronimice,

pleonasm și tautologie, cacofonie, adecvare/inadecvare stilistică

20 26

Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Modernismul în literatură, arta vizuală, muzică și

arhitectură• Textul și arta fotografică*• Neticheta. Comunicarea în spațiul public și online• Cititorul-creator de valori în era digitală• Construcția și deconstrucția textului artistic prin arte/

științe*

5 7


Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului 16 15

20

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global, demonstrând empatie și deschidere pentru diversitatea lingvistică și culturală.

2. Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică, dove-dind atitudine constructivă și bunăvoință.

3. Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane.

4. Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate, manifestând compor-tament lingvistic autonom și originalitate.

5. Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură ling-vistică.

6. Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe parcursul vieții, demonstrând interes axiologic și estetic.

21

IV. U

NIT

ĂŢI

DE

ÎNVĂ

ŢAR

ECS

1. E

xprim

area

iden

tităț

ii lin

gvisti

ce și

cul

tura

le p

ropr

ii în

con

text

eur

opea

n și

glob

al, d

emon

strâ

nd e

mpa

tie și

des

chid

ere

pent

ru d

iver

sitat

ea

lingv

istică

și c

ultu

rală

.CS

2. R

acor

dare

a di

scur

sulu

i la

dive

rse

situa

ții d

e co

mun

icar

e pe

rson

ală

și pu

blic

ă, d

oved

ind

atitu

dine

con

stru

ctivă

și b

unăv

oinț

ă.CS

3. L

ectu

ra și

inte

rpre

tare

a te

xtel

or li

tera

re și

de

gran

iță, d

emon

strâ

nd g

ândi

re cr

itică

și a

tașa

men

t faț

ă de

val

orile

naț

iona

le și

gen

eral

-um

ane.

CS 4

. Pro

duce

rea

text

elor

scris

e de

dife

rit ti

p și

pe su

port

uri v

aria

te, m

anife

stân

d co

mpo

rtam

ent l

ingv

istic

auto

nom

și o

rigin

alita

te.

CS 5

. Apl

icar

ea n

orm

elor

lim

bii r

omân

e lit

erar

e (g

ram

atica

le, o

rtog

rafic

e, p

unct

uațio

nale

și sti

listic

e) în

exp

rimar

ea o

rală

și sc

risă,

dem

onst

rând

di

scer

năm

ânt ș

i cul

tură

ling

visti

că.

CS 6

. Val

orifi

care

a ex

perie

nțel

or li

ngvi

stice

și d

e le

ctur

ă în

ved

erea

dez

voltă

rii p

erso

nale

pe

parc

ursu

l vie

ții, d

emon

strâ

nd in

tere

s axi

olog

ic și

es

tetic

.4.

1. C

lasa

a X

-a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re1.

1. A

rgum

enta

rea

prop

riulu

i sta

-tu

t de

vorb

itor ș

i asc

ultă

tor

al li

mbi

i rom

âne.

1.2.

Pro

mov

area

ade

văru

lui

știin

țific

desp

re li

mbă

, cul

tu-

ră și

iden

titat

e na

ționa

lă.

Iden

titat

e lin

gvis

tică

şi c

ultu

rală

• St

atut

ul d

e vo

rbito

r cul

t al l

imbi

i ro-

mân

e•

Adev

ărul

știin

țific

desp

re li

mba

rom

â-nă

, cul

tură

și id

entit

ate

națio

nală

• Se

ntim

entu

l dem

nită

ții p

erso

nale

în

cont

ext n

ațio

nal ș

i eur

opea

n

• Te

me

tran

sdis

cipl

inar

e:

• Vo

rbire

a co

rect

ă: d

in sp

ațiu

l şco

lii în

sp

ațiu

l vie

ții. V

orbi

toru

l cul

t, ar

gu-

men

te p

entr

u ge

nera

ția m

ea.

• Vo

rbire

a şi

vorb

itoru

l cul

t sun

t la

mod

ă•

31 a

ugus

t – Z

iua

Lim

bii R

omân

e

Activ

ități:

Argu

men

tare

a sit

uație

i act

uale

a li

mbi

i rom

âne

ca id

iom

(und

e și

de c

ine

este

vor

bită

; de

cine

est

e st

udia

tă; c

e pu

blic

ații

de li

mbă

ro

mân

ă ex

istă;

cin

e sc

rie în

lim

ba ro

mân

ă et

c.).

Rela

tare

a de

spre

lim

ba ro

man

ă ca

par

te a

cul

turii

spiri

tual

e a

po-

poru

lui r

oman

.Le

ctur

a un

or zi

are

edita

te în

lim

ba ro

mân

ă în

com

unită

ți ro

mâ-

nești

din

Eur

opa.

Inte

rviu

l cu

vorb

itorii

de

limbă

rom

ână,

apa

rțin

ând

com

unită

ților

ro

mân

ești

din

Euro

pa.

Prez

enta

rea

argu

men

tată

a v

alor

ilor l

ingv

istice

și li

tera

re re

cuno

s-cu

te so

cial

și c

ultu

ral.

Real

izare

a un

or g

hidu

ri tu

ristic

e pe

ntru

spaț

iul c

ultu

ral l

ocal

/reg

i-on

al/n

ațio

nal/e

urop

ean.

Elab

orar

ea u

nor p

roie

cte

desp

re tr

adiți

ile și

/sau

obi

ceiu

rile

com

u-ne

ale

mai

mul

tor p

opoa

re.

22

Conf

erin

ța d

e pr

esă.

Mas

a ro

tund

ă.Pr

oiec

tul i

ndiv

idua

l/de

grup

.O

rgan

izare

a de

cade

i Lim

bii ş

i lite

ratu

rii ro

mân

e în

pla

n in

ter-

și tr

ansd

iscip

linar

.Di

scuț

ii de

gru

p, B

rain

stor

min

g-ul

.Pr

ezen

tare

a ar

gum

enta

tă.

Prez

enta

rea

oral

ă.O

rgan

izare

a co

ncur

suril

or te

mati

ce.

Prod

use:

Ghid

turis

tic, c

olaj

foto

/vid

eo, p

orto

foliu

, pro

iect

indi

vidu

al/d

e gr

up, m

asă

rotu

ndă,

con

ferin

ță d

e pr

esă,

foru

m d

e di

scuț

ii, c

hat,

inte

rviu

, flas

hmob

, exc

ursie

cog

nitiv

ă, p

roie

ct d

e m

onito

rizar

e a

core

ctitu

dini

i vor

birii

etc

.2.

1. E

labo

rare

a un

ei c

omun

icăr

i or

ale

pe o

tem

ă da

tă.

2.2.

Rea

lizar

ea u

nei d

ezba

teri

pe

o te

mă

de in

tere

s gen

eral

.

2.3.

Sus

ținer

ea u

nei p

reze

ntăr

i m

ultim

odal

e în

fața

unu

i pu

blic

.

Com

unic

are

oral

ă•

Com

unic

area

ora

lă. E

lem

ente

ver

ba-

le, n

onve

rbal

e și

para

verb

ale

utiliz

ate

într

-o si

tuaț

ie d

e co

mun

icar

e•

Dezb

ater

ea a

rgum

enta

tă a

une

i pr

oble

me.

Neg

ocie

ri de

sens

și

sem

nific

ații

• As

culta

rea

activ

ă și

empa

tică

într

-o

dezb

ater

e •

Com

port

amen

tul v

erba

l cor

ect î

n in

tera

cțiu

nea

com

unic

ativă

Activ

ități:

Prod

ucer

ea u

nor i

dei,

mes

aje

adec

vate

situ

ație

i de

com

unic

are.

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r pen

tru

înțe

lege

rea

unui

disc

urs a

udia

t. Ex

ersa

rea

capa

cită

ții d

e a

dezb

ate

o pr

oble

mă.

Co

nstr

uire

a de

arg

umen

te p

entr

u su

sțin

erea

unu

i pun

ct d

e ve

dere

.De

zbat

erea

une

i ide

i/pro

blem

e de

inte

res g

ener

al.

Prez

enta

rea

oral

ă a

unor

text

e m

ultim

odal

e pe

o te

mă

dată

etc

.Pr

odus

e:Co

mun

icăr

i ora

le, p

reze

ntar

e or

ală

mul

timod

ală,

pro

iect

indi

vidu

-al

, tex

t rec

itat,

text

ora

l, pr

oiec

t de

grup

etc

.3.

1. A

plic

area

div

erse

lor s

trat

egii

de le

ctur

ă.

3.2.

Rez

umar

ea u

nui t

ext l

itera

r și

de g

rani

ță.

Lite

ratu

ra şi

rece

ptar

ea•

Text

ul li

tera

r și l

ectu

ra c

a ip

otez

ă es

enția

lă a

rece

ptăr

ii. F

orm

area

ci

titor

ului

-rec

epto

r al l

itera

turii

• Li

tera

tura

– fo

rmă

de c

unoa

șter

e și

artă

a c

uvân

tulu

i. Di

men

siune

a cu

ltura

lă și

soci

ală

a lit

erat

urii

Activ

ități:

Lect

ura

inde

pend

entă

și d

irija

tă a

text

elor

.Di

scuț

ii as

upra

lect

urilo

r.An

aliza

ling

visti

că și

lite

rară

a te

xtel

or.

Prez

enta

rea

în d

iferit

e fo

rme

grafi

ce a

term

enilo

r/no

țiuni

lor.

Com

enta

riul s

emni

ficaț

iei ti

tlulu

i.Co

men

tare

a m

otivu

lui l

itera

r.An

aliza

sim

bolu

lui l

itera

r.

23

3.3.

Ana

liza

spec

ificu

lui d

e ge

n și

spec

ie a

text

ului

lite

rar ș

i de

gran

iță.

3.4.

Util

izare

a no

țiuni

lor d

e te

orie

lite

rară

la a

naliz

a te

xtul

ui li

tera

r și d

e gr

aniță

.

3.5.

Com

enta

rea

elem

ente

lor

lexi

cale

, stil

istice

și se

mio

-tic

e di

n te

xte

liter

are

și de

gr

aniță

.

3.6.

Exp

licar

ea fu

ncție

i cog

nitiv

e,

educ

ative

și e

steti

ce a

te

xtul

ui li

tera

r și d

e gr

aniță

.

Gen

uri l

itera

re şi

rece

ptar

ea o

pere

i din

pe

rspe

ctiva

teor

iei ş

i criti

cii l

itera

re

Gen

ul e

pic

• El

emen

te d

e st

ruct

ură

și co

mpo

ziție

a

oper

ei e

pice

(sub

iect

/disc

urs)

• In

stan

țele

nar

ative

. Per

spec

tiva

nara

tiva.

Tip

uri d

e na

rato

ri.•

Subi

ectu

l și s

truc

tura

lui:

acțiu

nea,

sis

tem

ul d

e pe

rson

aje,

cro

noto

pul

• M

omen

tele

acț

iuni

i și m

odur

i de

expu

nere

(act

ualiz

are

și ap

rofu

ndar

e)•

Tipo

logi

i de

pers

onaj

e •

Mod

alită

ți/pr

oced

ee d

e ca

ract

eriza

re

• Ep

ica

popu

lară

: spe

cii (

actu

aliza

re),

tem

e do

min

ante

• Ba

smul

pop

ular

și b

asm

ul c

ult

• Pr

oza

cultă

:sch

ița, n

uvel

a, p

oves

tirea

. Ac

tual

izare

și a

prof

unda

re•

Rom

anul

.: Ti

polo

gie:

rom

anul

ob

iecti

v, ro

man

ul is

toric

, rom

anul

ps

ihol

ogic

, rom

anul

etc

. •

Doric

ul, i

onic

ul și

cor

intic

ul*

• Te

xtul

de

gran

iță: e

seul

lite

rar,

jurn

alul

Gen

ul d

ram

atic

• Co

mpo

ziția

text

ului

dra

mati

c:

acțiu

ne d

ram

atică

, con

flict

dra

mati

c,

dida

scal

ii•

Stru

ctur

a te

xtul

ui d

ram

atic

în a

cte,

sc

ene,

cân

turi

Cara

cter

izare

a pe

rson

ajul

ui li

tera

r.Id

entifi

care

a tr

ăiril

or, s

tăril

or, i

post

azel

or e

ului

liric

. Co

men

tare

a al

gorit

mic

ă a

figur

ilor d

e sti

l.An

aliza

com

poziț

iei t

extu

lui l

itera

r și d

e gr

aniță

. Co

men

tare

a ro

lulu

i im

agin

ii ar

tistic

e în

text

. Co

men

tariu

l exp

resiv

ității

lim

baju

lui u

nui t

ext.

Elab

orar

ea si

ntez

elor

.St

ruct

urar

ea in

form

ație

i (po

rtof

oliu

l) et

c.Pr

odus

e:Ag

endă

de

lect

ură,

fișă

de

lect

ură,

jurn

alul

, rec

italu

l, te

st-g

rilă,

co

mpu

nere

-par

alel

ă, c

ompu

nere

a de

car

acte

rizar

e a

pers

onaj

ului

lit

erar

, ese

ul p

oetic

, ese

ul a

rgum

enta

tiv, p

orto

foliu

, pro

iect

de

grup

/indi

vidu

al, c

omen

tariu

lite

rar e

tc.

24

• Sp

ecii

ale

genu

lui d

ram

atic:

com

edia

și

dram

a•

Elem

ente

ale

trag

icul

ui în

dra

ma

mod

ernă

*

Gen

ul li

ricLi

rica

popu

lară

: doi

na, c

ânte

cul p

opul

ar

și co

lindu

l•

Poez

ia c

ultă

:oda

, ele

gia,

med

itația

•

Poez

ia d

e fo

rmă

fixă:

sone

t, ro

ndel

, gl

osa,

gaz

el*,

hai

-ku*

•

Eul

liric

: stă

ri și

ipos

taze

• El

emen

te d

e st

ruct

ură

a te

xtul

ui

poeti

c: te

mă,

moti

v, la

itmoti

v•

Elem

ente

de

proz

odie

:rim

ă, ri

tm,

stro

fă, v

ers a

lb•

Lim

baju

l tex

tulu

i poe

tic: i

mag

inea

ar

tistic

ă, fi

guri

de sti

l4.

1. S

crie

rea

text

elor

met

alite

-ra

re, r

eflex

ive,

func

ționa

le,

imag

inati

ve în

baz

ă de

alg

o-rit

mi ș

i sch

eme.

4.2.

Res

pect

area

rigo

rilor

gra

fice

la e

labo

rare

a te

xtel

or sc

rise.

Com

unic

area

scris

ă•

Etap

ele

de e

labo

rare

a te

xtul

ui sc

ris•

Scrie

rea

dife

ritor

tipu

ri de

text

e*

• Re

guli

de te

hnor

edac

tare

• Ca

litat

ea m

esaj

ului

scris

: coe

renț

ă și

coez

iune

Scrie

rea

refle

xivă

• Te

xtul

arg

umen

tativ

• Pa

gina

de

jurn

al*

Scrie

rea

imag

inati

vă•

Proi

ectu

l ind

ivid

ual/p

roie

ctul

de

grup

*

Activ

ități:

Exer

ciții

de

reda

ctar

e a

text

ului

în fu

ncție

de

tipul

ace

stui

a.Ex

erci

ții d

e st

ruct

urar

e a

text

ului

pe

secv

ențe

logi

ce.

Exer

ciții

de

prod

ucer

e și

iera

rhiza

re a

arg

umen

telo

r in

text

ul sc

ris.

Exer

ciții

de

argu

men

tare

scris

ă a

genu

lui ș

i a sp

ecie

i lite

rare

.At

elie

rul d

e sc

riere

. Ac

tivită

ți de

pro

duce

re a

text

elor

func

ționa

le.

Exer

ciții

de

docu

men

tare

pen

tru

prod

ucer

ea te

xtul

ui sc

ris.

Exer

ciții

de

reda

ctar

e a

text

elor

dup

ă m

odel

e, p

e va

rii su

port

uri.

Exer

ciții

de

com

plet

are

a te

xtel

or c

u el

emen

te o

mise

.Pr

odus

e:Co

men

tariu

l unu

i tex

t liri

c. C

omen

tariu

l unu

i fra

gmen

t de

text

. Com

poziț

ia d

e ca

ract

eriza

re a

per

sona

julu

i lite

rar.

Text

ul

argu

men

tativ

. Pag

ina

de ju

rnal

. Pr

oiec

tul.

Text

ul fu

ncțio

nal.

25

Scrie

rea

met

alite

rară

• Co

men

tare

a un

ui te

xt li

ric•

Com

enta

rea

unui

frag

men

t de

text

ep

ic•

Com

enta

rea

unui

frag

men

t de

text

dr

amati

c•

Com

poziț

ia d

e ca

ract

eriza

re a

per

so-

naju

lui l

itera

r Sc

riere

a fu

ncțio

nală

• Ce

rere

a. A

nunț

ul. A

vizu

l•

CV-u

l etc

.5.

1. P

erce

pere

a no

rmei

dre

pt

stan

dard

al l

imbi

i și m

odel

de

regl

emen

tare

a a

ctivi

tății

ve

rbal

e.

5.2.

Rez

olva

rea

cazu

rilor

difi

cile

de

ort

ogra

fiere

.

5.3.

Res

pect

area

nor

mel

or în

te

xtel

e re

dact

ate

în sti

luri

func

ționa

le d

iferit

e.

Lim

ba ro

mân

ă în

din

amic

ă•

Fone

tică.

Nor

me

orto

epic

e și

orto

gra-

fice.

Mod

ifică

ri no

rmati

ve sti

pula

te în

DO

OM

2 e

tc.

• Le

xico

logi

e. R

elaț

ii lo

gico

-sem

antic

e în

tre

cuvi

nte.

Sin

onim

ia c

onte

xtua

lă•

Mor

folo

gie.

Str

uctu

ri m

orfe

mati

ce c

u el

emen

te in

terc

alat

e și

refle

xele

ort

o-gr

afice

ale

ace

stor

a. (a

ctua

lizar

e)•

Sint

axa

prop

oziți

ei. A

cord

ul în

lim

ba

rom

ână.

Caz

uri d

ifici

le d

e ac

ord

• Ap

oziți

a. N

ume

de p

rofe

sii, f

uncț

ii,

dem

nită

ți et

c. și

resp

ecta

rea

egal

ității

de

gen

•

Prin

cipi

ile p

unct

uație

i: in

tona

ționa

l, lo

gico

-sem

antic

, for

mal

-gra

mati

cal l

a ni

velu

l pro

poziț

iei.

Noț

iuni

gen

eral

e *

• Sti

listic

ă fu

ncțio

nală

. •

Stilu

rile

func

ționa

le a

le li

mbi

i•

Stilis

tica

părț

ilor d

e vo

rbire

• Su

rse

lexi

cogr

afice

de

docu

men

tare

pe

ntru

evi

tare

a gr

eșel

ilor d

e ex

prim

are

Activ

ități:

Aplic

area

nor

mel

or st

udia

te în

con

text

e co

ncre

te.

Com

enta

rea

fapt

elor

de

limbă

obs

erva

te/a

test

ate.

Iden

tifica

rea

și co

men

tare

a re

lații

lor l

ogic

o-se

man

tice

dint

re c

u-vi

nte

în te

xtel

e st

udia

te.

Exer

ciții

de

diso

cier

e m

orfe

mati

că și

de

expl

icar

e a

norm

elor

ort

o-gr

afice

apl

icat

e.

Aplic

area

alg

oritm

ului

de

anal

iză m

orfe

mati

că și

mor

fosin

tacti

că.

Argu

men

tare

a se

mne

lor d

e pu

nctu

ație

în a

num

ite se

cven

te d

in

text

ele

stud

iate

.El

abor

area

tabe

lelo

r sin

optic

e pe

ntru

iden

tifica

rea

stilu

rilor

fu

ncțio

nale

.Re

dact

area

text

elor

în d

iferit

e sti

luri

func

ționa

le.

Actu

aliza

rea

valo

rilor

stilis

tice

ale

părț

ilor d

e vo

rbire

în c

onte

xte

rele

vant

e.Id

entifi

care

a și

com

enta

rea

greș

elilo

r ses

izate

pe

insc

ripții

și p

u-bl

icita

te st

rada

lă e

tc.

Prod

use:

Dict

are,

pro

iect

de

grup

, pre

zent

are

pow

er p

oint

, mat

rice

mor

fe-

mati

că, l

iste

de e

xcep

ții, t

abel

sino

ptic,

test

e de

ort

ogra

fie, a

cord

și

punc

tuaț

ie, t

exte

reda

ctat

e, p

orto

foliu

de

culti

vare

a v

orbi

rii e

tc.

26

6.1.

Apl

icar

ea e

xper

ienț

elor

lit

erar

e în

dife

rite

circ

umst

anțe

ale

com

unic

ării

oral

e și

scris

e.

6.2.

Pro

duce

rea

text

elor

cu

cara

cter

func

ționa

l și

aplic

ativ

prin

util

izare

a re

surs

elor

dig

itale

/med

ia.

Expe

rienț

e lin

gvis

tice

şi d

e le

ctur

ă:

dim

ensi

une

inte

r/pl

uri/

tran

disc

iplin

ară

• Te

xtul

liric

: pre

text

pen

tru

desc

hide

re

spre

art

ele

frum

oase

• Te

xtul

epi

c și

arta

cin

emat

ogra

fică

• Te

xtul

dra

mati

c și

arta

spec

taco

lulu

i•

Com

unic

area

în m

ass-

med

ia: p

resa

sc

risă/

onlin

e/au

diov

izual

ă*

Activ

ități:

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iei î

n su

rse

liter

are/

nonl

itera

re/m

ass-

med

ia.

Proc

esar

ea in

form

ație

i. Pr

oduc

erea

text

elor

de

dife

rit ti

p pe

var

ii su

port

uri.

Prez

enta

rea

argu

men

tată

a p

rodu

selo

r ela

bora

te.

Elab

orar

ea su

port

urilo

r mul

timod

ale

pe b

aza

text

elor

lite

rare

/no

nlite

rare

.Pr

oiec

tare

a, e

labo

rare

a, im

plem

enta

rea,

eva

luar

ea p

roie

ctul

ui

indi

vidu

al/d

e gr

up.

Prod

ucer

ea te

xtel

or m

etal

itera

re (r

ecen

zia d

e fil

m/t

eatr

ală,

cr

onic

a de

film

/tea

tral

ă).

Scrie

rea

unui

scen

ariu

lui*

.At

elie

rul d

e le

ctur

ă/de

scrie

re/d

e de

zbat

ere/

inte

r-/tr

ansd

iscip

linar

.M

onta

rea

unui

min

ispec

taco

l în

baza

scen

ariu

lui.

Anal

iza c

ompa

rativ

ă.St

udiu

l de

caz.

Dezb

ater

ea.

Întâ

lniri

cu

pers

oane

-res

ursă

.Jo

c de

rol.

Inte

rviu

l de

grup

.Co

nsul

tații

în g

rup.

Disc

uția

diri

jată

etc

.Pr

odus

e:Pr

oiec

t ind

ivid

ual/d

e gr

up „

pasti

la d

e lim

bă”,

pow

er p

oint

/pre

zi/vi

deo/

cola

je/t

abel

con

cept

ual/g

rafic

, jur

nal d

e le

ctur

ă, e

xpoz

iție

foto

/tur

ul g

aler

iei,

chat

-ul,

excu

rsii,

mon

tare

a un

ui m

inisp

ecta

col,

flyer

/plia

nt in

form

ativ

etc.

27

4.2.

Cla

sa a

XI-a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re1.

1. P

rom

ovar

ea li

mbi

i rom

âne

ca id

iom

eur

opea

n m

oder

n și

ca li

mbă

de

stat

.

1.2.

Val

orifi

care

a se

ntim

entu

lui

dem

nită

ții n

ațio

nale

prin

re

surs

e lin

gvisti

ce și

lite

rare

în

med

ii va

riate

.

Iden

titat

e lin

gvis

tică

şi c

ultu

rală

• Li

mba

rom

ână

în d

iver

sitat

ea li

ngvi

sti-

că e

urop

eană

• Se

ntim

entu

l dem

nită

ții n

ațio

nale

• Li

mba

şi li

tera

tura

rom

ână:

val

ori a

le

cultu

rii n

ațio

nale

în c

onte

xt g

loba

l Te

me

tran

sdis

cipl

inar

e:

• Eu

ca

repr

ezen

tant

al f

amili

ei d

e lim

bi

rom

anic

e. O

port

unită

țile

limbi

i rom

â-ne

într

e va

lori/

idea

l şi p

ragm

atism

, •

Ziua

Eur

opea

nă a

Lim

bii M

ater

ne,

prile

j de

prom

ovar

e a

dive

rsită

ții li

ng-

visti

ce,

• Cu

ltura

nea

mul

ui m

eu în

pat

rimon

iul

UN

ESCO

.

Activ

ități:

Valo

rifica

rea

adev

ărul

ui ști

ințifi

c de

spre

lim

bă, c

ultu

ră și

trad

iții î

n pr

actic

a or

ală

și sc

risă.

Re

dact

area

uno

r tex

te p

entr

u zia

re d

estin

ate

com

unită

ților

ro

mân

ești

din

dias

pora

.Cr

eare

a un

ui b

log.

Reda

ctar

ea u

nui m

inig

hid

de c

onve

rsaț

ie p

entr

u un

prie

ten

din

altă

țară

. Pr

oiec

t edu

cativ

intr

așco

lar,

insti

tuțio

nal ș

i/sau

inte

rșco

lar d

e m

onito

rizar

e a

core

ctitu

dini

i vor

birii

.M

asa

rotu

ndă,

pro

iect

ul d

e gr

up/in

divi

dual

Cont

rove

rsa

cons

truc

tivă.

Pled

oaria

.An

aliza

.In

terp

reta

rea.

Org

aniza

rea

deca

dei L

imbi

i şi l

itera

turii

rom

âne

în p

lan

inte

r- și

tran

sdisc

iplin

ar e

tc.

Prod

use:

Po

rtof

oliu

l cul

tura

l și l

ingv

istic

(ela

bora

re, c

ompl

etar

e, d

ezvo

l-ta

re),

chat

-ul,

conf

erin

ța/b

log-

ul și

vlo

g-ul

tem

atic,

foru

mul

de

idei

în p

resă

real

ă/vi

rtua

lă (o

nlin

e sa

u sim

ulat

ă), m

inig

hidu

l de

conv

ersa

ție, v

izite

de

stud

iu, e

xpoz

iții,

flash

mob

-ul e

tc.

2.1.

Iden

tifica

rea

argu

men

telo

r la

ascu

ltare

a un

ui d

iscur

s.

2.2.

Apl

icar

ea a

bilit

ățilo

r de

gând

ire c

ritică

în a

naliz

a un

ui

disc

urs.

Com

unic

area

ora

lă•

Disc

ursu

l arg

umen

tativ

. •

Rele

vanț

a și

coer

ența

arg

umen

telo

r în

cons

truc

ția u

nui d

iscur

s arg

umen

tativ

• Te

hnic

i de

exer

sare

a d

iscur

sulu

i arg

u-m

enta

tiv

Activ

ități:

Iden

tifica

rea

stru

ctur

ilor a

rgum

enta

tive

într

-un

text

aud

iat.

Exer

sare

a ab

ilită

ților

de

gând

ire c

ritică

.St

ruct

urar

ea a

rgum

ente

lor î

ntr-u

n te

xt p

ropr

iu.

Util

izare

a co

nect

orilo

r log

ici î

n co

nstr

uire

a ar

gum

entă

rii.

Susț

iner

ea a

rgum

entă

rii p

rin e

xem

ple.

Pr

ezen

tare

a di

scur

sulu

i arg

umen

tativ

, cu

utiliz

area

text

ului

mul

ti-m

odal

.

28

2.3.

Ela

bora

rea

unui

disc

urs

argu

men

tativ

pe

o te

mă

dată

.

• Im

pact

ul li

mba

julu

i util

izat î

n co

mun

icar

ea a

rgum

enta

tă•

Stra

tegi

i de

moti

vare

și c

onvi

nger

e/pe

rsua

dare

a a

scul

tăto

rulu

i

Eval

uare

a di

scur

sulu

i arg

umen

tativ

pro

dus î

n ba

za u

nor c

riter

ii st

abili

te în

com

un.

Prod

use:

Port

ofol

ii pe

rson

ale

cu d

iscur

suri

argu

men

tativ

e, fi

șe te

mati

ce,

prez

enta

re P

PT.

3.1.

Lec

tura

text

elor

din

dife

rite

cure

nte

liter

are.

3.2.

Apl

icar

ea p

reze

ntăr

ii re

zu-

mati

ve a

ele

men

telo

r sub

iec-

tulu

i ope

rei î

n pr

oces

ul d

e in

terp

reta

re a

text

ului

lite

rar

și de

gra

niță

.

3.3.

Com

enta

rea

spec

ificu

lui t

ex-

telo

r lite

rare

și d

e gr

aniță

din

di

ferit

e cu

rent

e lit

erar

e.

3.4.

Apl

icar

ea n

oțiu

nilo

r de

teo-

rie li

tera

ră în

inte

rpre

tare

a te

xtel

or li

tera

re și

de

gran

iță

din

dife

rite

regi

stre

est

etice

.

3.5.

Com

enta

rea

elem

ente

lor

lexi

cale

, stil

istice

și se

mio

ti-ce

ale

text

elor

lite

rare

și d

e gr

aniță

din

dife

rite

perio

ade

istor

ice.

Lite

ratu

ra ro

mân

ă –

feno

men

în

evol

uție

• M

ituril

e –

resu

rse

fund

amen

tale

ale

lit

erat

urii.

Mitu

ri ro

mân

ești

rele

vant

e•

Folc

loru

l – te

mel

ia li

tera

turii

na

ționa

le. T

radi

ție și

inov

ație

în

conti

nuita

tea

liter

ară

• Li

tera

tura

în is

toria

um

anită

ții:

trad

ițion

alism

ul și

mod

erni

smul

*

Cure

nte

cultu

rale

şi li

tera

re d

in

pers

pecti

va is

torie

i lite

ratu

rii, c

ritici

i şi

teor

iei l

itera

re•

Cure

nte

cultu

rale

și li

tera

re: n

oțiu

ni,

cara

cter

izare

gen

eral

ă•

Cure

ntul

lite

rar ș

i par

ticul

arită

țile

genu

lui ș

i ale

spec

iilor

• U

man

ismul

.Con

text

soci

o-ist

oric

și

parti

cula

rităț

i•

Elem

ente

um

anist

e în

isto

riogr

afia

rom

ânea

scă

• Ilu

min

ismul

rom

ânes

c.Co

ntex

t soc

io-

istor

ic și

par

ticul

arită

ți•

Clas

icism

ul.C

onte

xt so

cio-

istor

ic.

Prin

cipi

i ale

cla

sicism

ului

Activ

ități:

Lect

ura

herm

eneu

tică.

Lect

ura

dirij

ată

și in

depe

nden

tă a

text

elor

din

dife

rite

cure

nte

liter

are.

Disc

uții

asup

ra le

ctur

ilor.

Anal

iza le

xicu

lui u

nui t

ext,

acce

sând

surs

ele

nece

sare

.Ce

rcet

area

.St

udiu

l de

caz.

Prob

lem

atiza

rea.

Id

entifi

care

a și

com

enta

rea

măr

cilo

r stil

istice

ale

cur

entu

lui

liter

ar.

Com

enta

rea

moti

vulu

i lite

rar.

Defin

irea

trăi

rilor

, stă

rilor

, ipo

staz

elor

eul

ui li

ric.

Argu

men

tare

a co

mpo

ziție

i tex

tulu

i lite

rar.

Atel

ieru

l: de

lect

ură,

de

scrie

re, d

e di

scuț

ie/d

e de

zbat

eri;

atel

ieru

l in

ter-/

tran

sdisc

iplin

ar e

tc.

Prod

use:

Eseu

l arg

umen

tativ

, tes

te d

e in

terp

reta

re a

sem

nelo

r unu

i tex

t et

c., r

epor

taju

l (în

lim

baju

l epo

cii ș

i în

limba

jul c

onte

mpo

ran)

, sin

teza

lite

rară

, disc

ursu

l arg

umen

tativ

, age

nda

cu n

otițe

par

alel

e,

dezb

ater

ea, p

orto

foliu

l, pr

oiec

tul i

ndiv

idua

l/de

grup

etc

.

29

3.6.

Inte

grar

ea în

com

enta

riul

text

ului

lite

rar ș

i de

gran

iță a

fu

ncție

i cog

nitiv

e, e

duca

tive

și es

tetic

e a

text

ului

lite

rar ș

i de

gra

niță

.

• As

pect

e al

e cl

asic

ismul

ui în

lite

ratu

ra

rom

ână

• Ro

man

tism

ul.C

onte

xt so

cio-

istor

ic

și pa

rticu

larit

ăți.

Genu

ri și

spec

ii ca

ract

eristi

ce.

• M

otive

lite

rare

și m

ărci

stilis

tice

spec

ifice

. Per

sona

jul r

oman

tic•

Rom

antis

mul

rom

ânes

c: d

e la

pa

șopti

sm la

juni

mism

• Au

tori

repr

ezen

tativ

i și o

pere

de

refe

rință

din

lite

ratu

ra ro

mân

ă•

Real

ismul

: con

text

ul so

cio-

istor

ic și

pa

rticu

larit

ăți

Gen

uri ş

i spe

cii c

arac

teris

tice.

Rom

anul

re

alis

t.•

Tem

e do

min

ante

.•

Tipo

logi

i ale

per

sona

jul r

ealis

t•

Auto

ri re

prez

enta

tivi ș

i ope

re d

e re

ferin

ță d

in li

tera

tura

rom

ână

• Să

măn

ător

ismul

și p

opor

anism

ul: c

on-

text

ul so

cio-

istor

ic și

par

ticul

arită

ți.

Repr

ezen

tanț

i și o

pere

de

valo

are

• Po

lifon

ia c

uren

telo

r lite

rare

*•

Sinc

roni

zare

a fe

nom

enul

ui li

tera

r na

ționa

l cu

cel u

nive

rsal

*4.

1. R

edac

tare

a pe

rson

aliza

tă a

te

xtel

or p

e di

vers

e su

por-

turi,

cu

aplic

area

rigo

rilor

de

stru

ctur

are

a co

mpo

zițiil

or

școl

are.

Com

unic

area

scris

ăSc

riere

a m

etal

itera

ră•

Port

retu

l lite

rar

• Co

mpo

ziția

-car

acte

rizar

e de

per

sona

j di

n pe

rspe

ctiva

cur

entu

lui l

itera

r•

Eseu

l str

uctu

rat

• Es

eul n

estr

uctu

rat

Activ

ități:

Exer

ciții

de

plan

ifica

re a

scrie

rii.

Exer

ciții

de

stru

ctur

are

a un

ui te

xt d

in se

cven

țe d

istinc

te.

Activ

ități

de re

com

pune

re a

div

erse

lor ti

puri

de te

xte,

con

form

m

odel

or d

ate.

Exer

sări

vizâ

nd fo

rmul

area

ade

cvat

ă a

mes

ajel

or sc

rise.

30

4.2.

Ord

onar

ea e

lem

ente

lor

com

pone

nte

ale

text

ului

el

abor

at.

Scrie

rea

func

ționa

lă•

Proc

ura.

Invi

tația

• Pr

oces

ul-v

erba

l

Scrie

rea

refle

xivă

• Ar

ticol

ul în

pre

sa sc

risă

și on

line

• Ju

rnal

ulSc

riere

a im

agin

ativă

• Sc

enar

iul

Exer

sare

a st

ruct

urilo

r tex

tual

e ar

gum

enta

tive,

cu

priv

ire la

cu

rent

e lit

erar

e și

cultu

rale

.At

elie

rul d

e sc

riere

.Ex

ersa

rea

para

met

rilor

de

scrie

re a

div

erse

lor ti

puri

de e

seur

i.Ac

tivită

ți de

reda

ctar

e a

text

elor

func

ționa

le, c

onfo

rm c

erin

țelo

r.Ac

tivită

ți de

sele

ctar

e a

dive

rsel

or su

rse

pent

ru p

rodu

cere

a te

xtul

ui sc

ris.

Exer

ciții

de

elab

orar

e a

unui

scen

ariu

.Pr

odus

e:Po

rtre

tul l

itera

r. Co

mpo

ziția

-car

acte

rizar

e de

per

sona

j.Es

eul.

Text

ul fu

ncțio

nal.

Artic

olul

în p

resa

scris

ă și

onlin

e.

Jurn

alul

. Sce

nariu

l. 5.

1. S

tabi

lirea

ele

men

telo

r ne

olog

ice

în d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are.

5.2.

Ada

ptar

ea e

lem

ente

lor

lexi

cale

neo

logi

ce la

sist

emul

gr

amati

cal a

l lim

bii r

omân

e.

5.3.

Val

orifi

care

a re

surs

elor

le

xico

grafi

ce și

TIC

în v

eder

ea

unei

exp

rimăr

i exa

cte

și co

rect

e.

Lim

ba ro

mân

ă în

din

amic

ă•

Fone

tică.

Pro

nunț

area

cor

ectă

a

împr

umut

urilo

r Ele

men

te d

e or

toep

ie.

Pron

unție

cor

ectă

(hip

erco

recti

tudi

ne)

• Le

xico

logi

e. F

orm

area

cuv

inte

lor c

u afi

xe și

ele

men

te d

e co

mpu

nere

neo

-lo

gice

• Ex

pres

ii au

toht

one,

inte

rnaț

iona

le,

intr

aduc

tibile

• M

orfo

logi

e fu

ncțio

nală

. Ort

ogra

fia

împr

umut

urilo

r – le

gare

a/ne

lega

rea

cu c

ratim

ă a

artic

olul

ui h

otăr

ât și

a

desz

inen

țelo

r•

Ort

ogra

fia și

abr

evie

rea

unită

ților

de

măs

ură

și a

sem

nelo

r con

venț

iona

le și

a

simbo

luril

or d

in te

xtel

e ști

ințifi

ce•

Sint

axa

fraz

ei

• Co

ntra

gere

a și

expa

nsiu

nea

• Cu

plur

i cor

elati

ve –

exp

rimar

e și

punc

tuaț

ie c

orec

tă

Activ

itați:

Exer

ciții

de

pron

unța

re c

orec

tă a

cuv

inte

lor.

Util

izare

a in

stru

men

telo

r de

trad

ucer

e au

tom

ată.

Form

ular

ea le

gită

ților

în b

aza

fapt

elor

de

limbă

obs

erva

te.

Exer

ciții

car

e ne

cesit

ă uti

lizar

ea d

iferit

elor

tipu

ri de

dic

ționa

re.

Trad

ucer

ea u

nor s

ecve

nțe

de te

xt d

in li

mbi

le st

răin

e st

udia

te în

lim

ba ro

mân

ă (t

rans

disc

iplin

arita

te) *

Desc

ifrar

ea și

ort

ogra

fiere

a ab

revi

erilo

r.An

aliza

ling

visti

că a

text

elor

non

liter

are.

Com

enta

rea

orto

gram

elor

și a

sem

nelo

r de

punc

tuaț

ie în

text

ele

prop

use.

Actu

aliza

rea

valo

rilor

stilis

tice

ale

părț

ilor d

e vo

rbire

în c

onte

xte

rele

vant

e.Re

dact

area

reci

proc

ă et

c.

Prod

use:

Post

ere

repr

ezen

tativ

e de

hip

erco

recti

tudi

ne și

etim

olog

ie p

o-pu

lară

, min

idic

ționa

re d

e cu

vint

e de

rivat

e cu

afix

e ne

olog

ice,

sc

hem

e tip

olog

ice

pent

ru a

brev

ieri,

pro

iect

de

grup

, por

tofo

liu d

e cu

ltiva

re a

vor

birii

etc

.

31

• Pr

inci

piile

pun

ctua

ției:

into

națio

nal,

logi

co-s

eman

tic, f

orm

al-g

ram

atica

l la

nive

lul f

raze

i*•

Stilis

tică

func

ționa

lă.

• Pa

rticu

larit

ățile

de

limba

j în

dive

rse

stilu

ri fu

ncțio

nale

. Cliș

eul ș

i cal

chie

rea

lingv

istică

• Va

lori

stilis

tice

ale

sem

nelo

r de

punc

tuaț

ie6.

1. M

anife

star

ea e

xper

ienț

elor

lit

erar

e și

a gu

stul

ui e

stet

ic în

di

ferit

e co

ntex

te d

e în

văța

re

și de

via

ță.

6.2.

Ges

tiona

rea

text

elor

ora

le

și sc

rise

în p

rodu

se m

edia

/m

ultim

edia

.

Expe

rienț

e lin

gvis

tice

şi d

e le

ctur

ă:

dim

ensi

une

inte

r/pl

uri/

tran

disc

iplin

ară

• Ci

titor

ul-a

utod

idac

t și l

ectu

ra fă

ră

fron

tiere

•

Lite

ratu

ra și

med

iile

- sur

se d

e in

form

are

și fo

rmar

e a

vorb

itoru

lui

cult

• O

pera

lite

rară

în e

xpre

sia fi

lmul

ui

artis

tic/d

ocum

enta

r/de

ani

maț

ie și

în

cea

a sp

ecta

colu

lui*

• Va

loril

e lit

erar

e ro

mân

ești

în

dezv

olta

rea

pers

onal

ă

Activ

ități:

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iei î

n su

rsel

e lit

erar

e/no

nlite

rare

/mas

s-m

e-di

a.Pr

oces

area

info

rmaț

iei.

Prod

ucer

ea te

xtel

or d

e di

ferit

tip

pe v

arii

supo

rtur

i.Pr

ezen

tare

a ar

gum

enta

tă a

pro

duse

lor e

labo

rate

.El

abor

area

supo

rtur

ilor m

ultim

odal

e pe

baz

a te

xtel

or li

tera

re/

nonl

itera

re.

Atel

ieru

l de

lect

ură/

de sc

riere

/de

dezb

ater

e/in

ter-/

tran

sdisc

iplin

ar.

Proi

ecta

rea,

ela

bora

rea,

impl

emen

tare

a, e

valu

area

pro

iect

ului

in

divi

dual

/de

grup

.An

aliza

pro

duse

lor m

edia

.Ar

gum

entu

l în

patr

u pa

și.De

zbat

erea

.Co

ntro

vers

a co

nstr

uctiv

ă.

Auto

eval

uare

a/Ev

alua

rea

reci

proc

ă et

c.Pr

odus

e:Pr

oiec

t ind

ivid

ual/d

e gr

up, p

ower

poi

nt/p

rezi/

vide

o/co

laje

/tab

el

conc

eptu

al/g

rafic

, bul

etin

de ști

ri, sp

ot p

ublic

itar v

ideo

, cha

t-ul,

conf

erin

ță d

e pr

esă/

conf

erin

ță v

ideo

, son

daj d

e op

inie

, che

stio-

nar e

tc.

32

4.3.

Cla

sa a

XII-

a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re1.

1. A

rgum

enta

rea

conc

epte

lor

plur

iling

vism

și

inte

rcul

tura

litat

e.

1.2.

Exp

rimar

ea id

entit

ății

lingv

istice

și c

ultu

rale

pro

prii.

Iden

titat

e lin

gvis

tică

şi c

ultu

rală

• Pl

urili

ngvi

sm și

inte

rcul

tura

litat

e•

Dial

ogul

val

orilo

r cul

tura

le

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are:

•

Lim

ba ro

mân

ă –

part

e a

patr

imon

iulu

i lin

gvisti

c eu

rope

an•

Com

port

amen

tul l

ingv

istic

al

gene

rații

lor d

e vo

rbito

ri ai

lim

bii

rom

âne:

val

ori c

omun

e și

dife

renț

e

Activ

ități:

Eluc

idăr

i ter

min

olog

ice

și de

con

text

ale

con

cept

elor

plu

rilin

gvism

, in

terc

ultu

ralit

ate.

Crea

rea

unor

blo

guri

de p

rom

ovar

e a

baști

nei p

rin re

liefa

rea

spec

ificu

lui l

ingv

istic,

lite

rar ș

i fol

clor

ic și

a in

fluen

țelo

r pro

veni

te

din

zone

le g

eogr

afic

e lim

itrof

e.De

zbat

eri d

espr

e sp

ecifi

cul c

ultu

rii n

ațio

nale

și a

l alto

r cul

turi.

Publ

icar

ea în

med

ia (ș

cola

ră, l

ocal

ă, n

ațio

nală

) a p

rodu

selo

r ce

refle

ctă

atitu

dine

a vo

rbito

rulu

i cul

t în

rapo

rt c

u id

entit

atea

lin

gvisti

că și

cul

tura

lă p

ropr

ie (o

pțio

nal).

Inte

grar

ea în

lucr

ări c

olec

tive

cu p

reze

ntăr

i, ex

pune

ri, d

emon

stră

ri al

e m

ater

iale

lor c

e țin

de

istor

ia, c

ultu

ra, l

imba

și li

tera

tura

ro

mân

ă.O

rgan

izare

a de

cade

i Lim

bii ş

i lite

ratu

rii ro

mân

e în

pla

n in

ter-

și tr

ansd

iscip

linar

etc

.Pr

odus

e:Te

xtul

arg

umen

tativ

, dez

bate

rea,

por

tofo

liul c

ultu

ral ș

i lin

gvisti

c (p

reze

ntar

e, e

valu

are,

exti

nder

e și

inte

grar

e în

por

tofo

liul c

omun

), st

udiu

l de

caz T

oler

anța

şi p

luril

ingv

ismul

, sin

teze

tem

atice

, blo

gul

și vl

og-u

l de

prom

ovar

e a

cultu

rii și

lim

bii,

bliț-

inte

rviu

l, pr

oiec

tul

educ

ativ

intr

așco

lar,

insti

tuțio

nal,

inte

rșco

lar ș

i/sau

naț

iona

l de

mon

itoriz

are

a co

recti

tudi

nii v

orbi

rii, e

misi

unea

tele

viza

tă,

flash

mob

-ul,

expo

ziția

, fes

tival

ul e

tc.

2.1.

Ang

ajar

ea a

sum

ată

în

prod

ucer

ea d

e m

esaj

e co

nstr

uctiv

e.

Com

unic

are

oral

ă•

Vorb

itul î

n pu

blic

. Im

pact

ul e

moț

iilor

as

upra

com

unic

ării

• Ti

puri

de d

iscur

suri.

Str

ateg

ii de

co

nstr

ucție

a d

iscur

sulu

i per

suas

iv

Activ

ități:

Stud

iul d

e ca

z: a

naliz

a un

or d

iscur

suri

publ

ice.

Rec

unoa

șter

ea

elem

ente

lor d

e pe

rsua

siune

în d

iscur

sul p

ublic

.Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

și c

ompa

rare

a d

iferit

elor

tipu

ri de

disc

urs

publ

ic.

Elab

orar

ea și

pre

zent

area

unu

i disc

urs p

ublic

.

33

2.2.

Fol

osire

a te

hnic

ilor d

e pe

rsua

siune

în p

rodu

cere

a di

scur

sulu

i ora

l.

2.3.

Ela

bora

rea

unor

disc

ursu

ri or

ale

de ti

p ar

gum

enta

tiv p

e o

tem

ă de

inte

res p

ublic

.

• Pe

rsua

siune

a. Te

hnic

i de

pers

uasiu

ne.

Com

port

amen

tul a

serti

v în

co

mun

icar

e•

Cultu

ra c

omun

icăr

ii în

spaț

iul p

ublic

. Pr

ofilu

l unu

i vor

bito

r cul

t.

Eval

uare

a și

auto

eval

uare

a di

scur

suril

or p

reze

ntat

e în

fața

unu

i pu

blic

etc

.Pr

odus

e:Po

rtof

oliu

l per

sona

l, cu

disc

ursu

ri pu

blic

e, e

labo

rate

pe

dive

rse

tem

e.Li

sta

crite

riilo

r pen

tru

dete

rmin

area

stat

utul

ui d

e vo

rbito

r cul

t. Pr

ofilu

l vor

bito

rulu

i cul

t (el

abor

at in

depe

nden

t sau

în g

rup)

etc

.3.

1. L

ectu

ra te

xtel

or/o

pere

lor

liter

are

cont

empo

rane

.

3.2.

Inte

rcal

area

secv

ențe

lor

rezu

mati

ve și

a c

itate

lor d

in

text

ul li

tera

r și d

e gr

aniță

în

proc

esul

de

inte

rpre

tare

.

3.3.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui li

tera

r și

de g

rani

ță p

rin ra

port

are

la c

onte

xtul

cul

tura

l-ist

oric

na

ționa

l și u

nive

rsal

.

3.4.

Inte

grar

ea n

oțiu

nilo

r de

teor

ie li

tera

ră și

a

platf

orm

elor

est

etice

în

inte

rpre

tare

a te

xtul

ui li

tera

r și

de g

rani

ță.

3.5.

Sin

tetiz

area

com

pone

ntel

or

lingv

istice

, cul

tura

l-ist

oric

e,

stilis

tice

și se

mio

tice

ale

text

elor

lite

rare

și d

e gr

aniță

.

Crea

ția li

tera

ră şi

inte

rpre

tare

a/ex

egez

a te

xtul

ui•

Citit

orul

avi

zat ș

i lec

tura

inte

rpre

tati-

vă a

ope

rei l

itera

re•

Istor

ia li

tera

turii

, teo

ria și

criti

ca li

te-

rară

– su

rse

de in

terp

reta

re a

ope

rei

liter

are

• Cu

rent

e lit

erar

e m

oder

nist

e: c

onte

xt

euro

pean

și fo

rmul

e au

toht

one

• Si

mbo

lism

ul. P

artic

ular

ități.

Au

tori

și op

ere

de re

ferin

ță

• Ex

pres

ioni

smul

. Est

etica

exp

resio

nis-

mul

ui ro

mân

esc

Auto

ri și

oper

e de

refe

rință

•

Neo

mod

erni

smul

. Afir

mar

e și

spec

ific

în c

onte

xtul

lite

ratu

rii ro

mân

e di

n Ba

sara

bia.

Au

tori

și op

ere

de re

ferin

ță

• Po

stm

oder

nism

ul, e

xpre

sie a

lite

ratu

-rii

noi

Id

ealu

rile

și cr

iza c

onte

mpo

rani

etăț

ii Pa

rticu

larit

ăți:

inte

rtex

tual

itate

, lud

ic,

ironi

e, p

arab

ola*

, par

odia

* et

c.

Auto

ri și

oper

e de

refe

rință

•

Inte

rfere

nța

cure

ntel

or li

tera

re

• Si

ncro

niza

rea

feno

men

ului

lite

rar

națio

nal c

u ce

l uni

vers

al*

Activ

ități:

Lect

ura

inde

pend

entă

, ext

ra m

uros

, a te

xtel

or d

e pr

opor

ții.

Adno

tare

a că

rțilo

r citi

te in

depe

nden

t.An

aliza

inte

racț

iuni

i tim

pulu

i scr

ierii

, tim

pulu

i lec

turii

și c

rono

sulu

i op

erei

lite

rare

.Id

entifi

care

a ta

ngen

țelo

r tem

atice

și sti

listic

e în

ope

rele

scrii

toril

or

din

dife

rite

perio

ade.

Anal

iza st

ruct

urii

text

ului

lite

rar ș

i de

gran

iță.

Acum

ular

ea și

trie

rea

idei

lor.

Sele

ctar

ea a

rgum

ente

lor/

exem

plel

or re

leva

nte.

Com

enta

riul o

pini

ilor c

ritici

i lite

rare

. St

udiu

l de

caz.

Prob

lem

atiza

rea.

Atel

ieru

l: de

lect

ură,

de

scrie

re, d

e di

scuț

ie/d

ezba

teri,

inte

r-tr

ansd

iscip

linar

etc

.Pr

odus

e:Te

stul

, com

enta

riul (

algo

ritm

izat)

al m

ărci

lor s

tilisti

ce a

le u

nui

text

, com

poziț

ia-s

inte

ză, c

ompo

ziția

-pre

zent

are

gene

rală

, pro

iect

in

divi

dual

/de

grup

, por

tret

ul li

tera

r, te

za, r

efer

atul

etc

.

34

3.6.

Inte

rpre

tare

a fe

nom

enul

ui

liter

ar n

ațio

nal ș

i uni

vers

al

în ra

port

cu

dezv

olta

rea

pers

onal

ă.

Citit

orul

şi u

nive

rsul

arti

stic

al

pers

onal

ității

lite

rare

•

Pers

onal

itate

a sc

riito

rulu

i: da

te

biog

rafic

e, p

arcu

rs și

con

text

de

form

are

• Pe

rioad

a de

afir

mar

e și

etap

e al

e cr

eație

i scr

iitor

ului

• U

nive

rsul

arti

stic

al sc

riito

rulu

i (v

iziun

i est

etice

, gen

uri,

spec

ii re

prez

enta

tive,

tem

e do

min

ante

).•

Ope

re re

prez

enta

tive

din

crea

ția

scrii

toru

lui s

tudi

at•

Stilu

l ind

ivid

ual a

l scr

iitor

ului

4.1.

Pro

duce

rea

text

elor

în

dive

rse

regi

stre

stilis

tice:

m

etal

itera

re, r

eflex

ive,

fu

ncțio

nale

cu

inte

grar

ea

prop

riilo

r ide

i, ju

decă

ți și

opin

ii.

4.2.

Cor

elar

ea a

spec

tulu

i gra

fic

cu m

esaj

ul te

xtul

ui e

labo

rat/

fond

ul d

e id

ei.

Com

unic

area

scris

ăSc

riere

a m

etal

itera

ră•

Eseu

l de

sinte

ză•

Com

poziț

ia-p

aral

elă*

• Co

mpo

ziția

-ana

liza

liter

ară

a un

ei

oper

e de

refe

rință

Scrie

rea

func

ționa

lă•

CV-u

l (Eu

ropa

ss)

• Sc

risoa

rea

de in

tenț

ieSc

riere

a re

flexi

vă•

Cron

ica

de fi

lm

• Re

cenz

ia d

e te

atru

*Sc

riere

a im

agin

ativ

ă•

Repo

rtaj

ul în

pre

sa sc

risă

și on

line

Activ

ități:

Exer

ciții

de

reda

ctar

e a

text

elor

dup

ă m

odel

e, p

e va

rii su

port

uri.

Exer

ciții

de

refo

rmul

are

a ar

gum

ente

lor s

crise

.At

elie

rul d

e sc

riere

.Ex

ersa

rea

para

met

rilor

de

scrie

re a

div

erse

lor ti

puri

de te

xte.

Elab

orar

ea te

xtel

or fu

ncțio

nale

, con

form

cer

ințe

lor ti

piza

te.

Activ

ități

de c

orel

are

a in

form

ație

i sel

ecta

te d

in d

iver

se su

rse

cu

idei

le u

nui p

lan

pers

onal

.Ex

erci

ții sc

rise

de id

entifi

care

a a

sem

ănăr

ilor ș

i a d

eose

biril

or

dint

re p

erso

naje

. Fo

rmul

area

în sc

ris a

unu

i pun

ct d

e ve

dere

cu

priv

ire la

pe

rson

alita

tea

liter

ară

a un

ui sc

riito

r.Ex

erci

ții d

e re

dact

are

a un

ei re

cenz

ii, a

une

i cro

nici

.Pr

odus

e:Es

eul d

e sin

teză

. Com

poziț

ia-p

aral

elă.

Com

poziț

ia-a

naliz

ă lit

erar

ă a

unei

ope

re d

e re

ferin

ță. T

extu

l fun

cțio

nal.

Cron

ica

de fi

lm.

Rece

nzia

de

teat

ru. R

epor

taju

l în

pres

a sc

risă

și on

line.

35

5.1.

Cla

rifica

rea

exac

tă a

lexi

culu

i te

rmin

olog

ic g

ram

atica

l și

liter

ar.

5.2.

Rev

izuire

a di

n pe

rspe

ctiva

co

recti

tudi

nii ș

i rel

evan

ței

func

ționa

le a

mes

ajul

ui în

di

vers

e sit

uații

disc

ursiv

e.

5.3.

Com

enta

rea

măr

cilo

r sti

listic

e al

e un

itățil

or d

e lim

bă în

ope

rele

lite

rare

.

Lim

ba ro

mân

ă în

din

amic

ă•

Lexi

colo

gie.

Lex

ic și

lexi

cogr

afie

term

inol

ogic

ă•

Mor

folo

gie.

Am

bigu

ități

gram

atica

le

în li

mba

jul n

orm

at și

în li

mba

jul

artis

tic

• Si

ntax

a te

xtul

ui: P

unct

uația

și

justi

ficăr

ile e

i sin

tacti

ce

• To

pică

fixă

și to

pica

libe

ră•

Stilis

tica

func

ționa

lă:

• Sti

listic

a pă

rțilo

r de

vorb

ire și

a

sem

nelo

r de

punc

tuaț

ie în

text

ul

liter

ar•

Abat

erea

de

la n

orm

ă. A

naco

lut,

conf

uzii

paro

nim

ice,

ple

onas

m și

ta

utol

ogie

, cac

ofon

ie, a

decv

are/

inad

ecva

re sti

listic

ă

Activ

ități:

Expl

icar

ea și

exe

mpl

ifica

rea

term

enilo

r.St

abili

rea

cont

exte

lor p

entr

u de

mon

stra

rea

valo

rii te

rmin

olog

ice

și a

cele

i uzu

ale

a le

xem

elor

.In

terp

reta

rea

stru

ctur

ilor g

ram

atica

le.

Diso

cier

ea c

onte

xtua

lă a

stru

ctur

ilor g

ram

atica

le o

mon

imic

e/om

ofon

ice/

omog

rafic

e.Va

lorifi

care

a es

tetic

ă a

fapt

elor

de

limbă

stud

iate

.El

abor

area

text

ului

în fu

ncție

de

tipul

de

disc

urs.

Com

enta

rea

efec

telo

r top

icii:

ech

ivoc

/fap

t de

stil.

Com

enta

rea

sem

nelo

r de

punc

tuaț

ie în

text

e lit

erar

e și

nonl

itera

re.

List

area

și c

omen

tare

a gr

eșel

ilor d

e ex

prim

are

din

dive

rse

tipur

i de

text

e.Pr

odus

e:M

inid

icțio

nar d

e te

rmen

i lin

gvisti

ci și

liter

ari,

post

ere

repr

ezen

tativ

e de

cont

exte

pen

tru

actu

aliza

rea

valo

rii te

rmin

olog

ice

vs. u

zual

e a

acel

oraș

i cuv

inte

, list

e de

met

afor

e co

gniti

ve (t

rans

disc

iplin

arita

te),

port

ofol

iu d

e cu

ltiva

re a

vor

birii

etc

.6.

1. A

rgum

enta

rea

oral

ă și

scris

ă a

unor

opi

nii î

n vi

ața

cotid

iană

.

6.2.

Inte

grar

ea e

xper

ienț

elor

lin

gvisti

ce și

de

lect

ură

în

dife

rite

cont

exte

școl

are,

so

cial

e și

cultu

rale

.

Expe

rienț

e lin

gvis

tice

şi d

e le

ctur

ă:

dim

ensi

une

inte

r/pl

uri/

tran

disc

iplin

ară

• M

oder

nism

ul în

lite

ratu

ră, a

rta

vizu

ală,

muz

ică

și ar

hite

ctur

ă•

Text

ul și

art

a fo

togr

afic

ă*

• N

etich

eta.

Com

unic

area

în sp

ațiu

l pu

blic

și o

nlin

e•

Citit

orul

-cre

ator

de

valo

ri în

era

di

gita

lă•

Cons

truc

ția și

dec

onst

rucț

ia te

xtul

ui

artis

tic p

rin a

rte/

știin

țe*

Activ

ități:

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iei î

n su

rsel

e lit

erar

e/no

nlite

rare

/mas

s-m

edia

.Pr

oces

area

info

rmaț

iei.

Reda

ctar

ea te

xtel

or d

e di

ferit

tip

pe v

arii

supo

rtur

i.Pr

ezen

tare

a ar

gum

enta

tă a

pro

duse

lor e

labo

rate

.El

abor

area

supo

rtur

ilor m

ultim

odal

e pe

baz

a te

xtel

or li

tera

re/

nonl

itera

re.

Atel

ieru

l de

lect

ură/

de sc

riere

/de

dezb

ater

e/in

ter-/

tran

sdisc

iplin

ar.

Proi

ecta

rea,

ela

bora

rea,

impl

emen

tare

a, e

valu

area

pro

iect

ului

in

divi

dual

/de

grup

.

36

Anal

iza p

rodu

selo

r med

ia.

Form

ular

ea a

rgum

ente

lor ș

i ier

arhi

zare

a lo

r.In

vesti

gația

de

grup

.De

zbat

erea

.Co

ntro

vers

a co

nstr

uctiv

ă.St

udiu

l de

caz.

Auto

eval

uare

a/Ev

alua

rea

reci

proc

ă.Pr

odus

e:Pr

oiec

t ind

ivid

ual/d

e gr

up S

pune

m p

oveş

ti m

ultim

edia

cu

ajut

orul

te

lefo

nulu

i mob

il, p

roie

ctul

de

inve

stiga

ție li

tera

ră, p

ower

poi

nt/

prez

i/vid

eo/c

olaj

e/ta

bel c

once

ptua

l/gra

fic, m

arat

on (l

itera

r, te

atra

l), b

loog

-ul/v

log-

ul, fl

ashm

ob-u

l, ca

rtea

dig

itală

, for

umul

lit

erar

, vid

eoco

nfer

ința

/voi

p, in

terv

iul,

foto

repo

rtaj

ul, f

otoe

seul

*.

37

V. OPERE LITERARE ȘI TEXTE RECOMANDATE

5.1. Pentru autorii de manuale şi pentru profesori

NB! Textele poartă caracter de recomandare.

În procesul proiectării didactice și valorificarea sensului didactic propriu-zis, vor fi selectate 3-5 texte literare din 2-3 autori, urmărind realizarea unităților de competență, formarea valorilor și atitudinilor adecvate prin ilustrarea concretă a secvențelor de conținut pentru fiecare clasă.

Recomandăm ca alegerea textelor să fie făcută conform criteriului axiologic, al accesibilității și al resurselor educaționale, în funcție de competențele specifice urmări-te în procesul de predare/învățare/evaluare, excluzând repetarea textelor, de la clasă la clasă, cu excepția actualizării unora.

CLASA a X-aTexte poetice:• V. Alecsandri Rodica; Malul Siretului; Miezul iernii; Pastel chinez; Cositul; Flori de

nufăr• M. Eminescu Atât de fragedă; Pe lângă plopii fără soț…; La steaua…; Sonet (Când

însuşi glasul...); Trecut-au anii; Glossă; Mai am un singur dor; Iubind în taină; Ce e amorul?

• Al. Macedonski Rondelul oraşului mic; Noapte de decemvrie; Rondelul rozelor ce mor;

• L. Blaga Gorunul; Sufletul satului; Stelelor; Melancolie; Elegie; Inima mea în anul 1940; Timp fără patrie; Către cititori

• T. Arghezi Testament; De ce-aş fi trist? Niciodată toamna...; De-abia plecaseşi; Psalm (Te-am adunat...); Cina; Ex Libris

• N. Stănescu Elegia întâia; Elegia a noua; Somnul; Lecția despre cub; Tinerii• I. Pillat Aci sosi pe vremuri...; Ceas pierdut• M. Sorescu La Lilieci; Trebuiau să poarte un nume; Pictură cu crin; Actorii• Gr. Vieru Pădure, verde pădure; Litanii pentru orgă; Mamă, tu eşti; A căzut cerul din

ochii tăi; Chipul tău, mamă; Mică baladă; Pădure, verde pădure; Joc de familie; Am rupt acest trandafir

• M. Cărtărescu Ninge peste Gara de Nord; Georgica IX; Elegie după Catul; Calea rega-lă; Fata cu şosete de diamant; Când ai nevoie de dragoste

• Ioan Es. Pop 12 octombrie 1992; 12 octombrie, altădată; 12 octombrie 1989• Ion Mureșan Facerea lumii; A venit toamna; Frig• L. Lari Fratelui; Mi-e dor de tine ca de-o poezie• A. Suceveanu De dragul tău; În aşteptarea poemului• N. Dabija Poeme pentru totdeauna

38

• V. Romanciuc Cândva în poiana albastră; Pentru a împiedica lacrima• I. Mălăncioiu Legendă; Joc; În drumul furnicilor• A. Blandiana Oglinzi; Cruciada copiilor; Baladă• M. Vișniec Oraşul va fi plin de flori; Din viața domnului K.; Corabia• E. Cioclea Coloana vertebrală; Love story; Primăvara în oraş• Iu. Filip Rugăciune de miază noapte; Și tu?... Chiar şi tu?... Și?...; Mi-s amare buze-

le...; Ceru-ntreg de floare pentru tine; Sonetul colăceilor şi cailor de lut• Gr. Chiper Un plop aduce puține foloase• Călina Trifan Flagrant; Soldații de zinc; Cel mai citit poem• I. Țurcanu Sa să fiu sincer; Și aşa în fiecare noapte; O toamnă fantasticăetc.

Texte narative:• C. Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul; • I. Creangă Povestea lui Harap-Alb;• I. L. Caragiale La hanul lui Mânjeală; O făclie de paşte; Kir Ianulea; Momente;• I. Slavici Moara cu noroc;Mara• M. Sadoveanu Hanu Ancuței; Baltagul; Creanga de aur• L. Rebreanu Catastrofa; Ion; Pădurea spânzuraților; Ciuleandra• G. Călinescu Enigma Otiliei• V. Voiculescu Lostrița; Capul de zimbru• M. Preda Moromeții• I. Druță Sania; Frunze de dor• V. Beșleagă Zbor frânt• A. Busuioc Pactizând cu diavolul; Și a fost noapte; Lătrând la lună• N. Dabija Tema pentru acasă• C. Partole Trandafirul pustiului; Totentanz sau viața unei nopți• M. Cărtărescu Orbitor• A. Silvestru Străina de la Hollywood; Fărâme de suflet: Salvarea, Pragul, Recviem• I. Vulpescu Arta conversației; Candidați la fericire; Arta compromisului• I. Pârvulescu Inocenții; Viața începe vineri; Viitorul începe luni• S. Popescu Exuvii• S. Antonescu Fotograful curții regale; Hanul lui Manuc• I. Groșan O sută de ani de zile la Porțile Orientului• Iu. Filip Înlocuieşte-mă, Doamne, cât timp nu-mi găsesc locul!etc.

Texte dramatice:• Bogdan Petriceicu-Hașdeu Răzvan şi Vidra• V. Alecsandri Despot-Vodă• I. L. Caragiale O scrisoare pierdută; D’ale carnavalului; Năpasta• M. Sorescu Răceala; A treia țeapă; Paracliserul• I. Druță Păsările tinereții noastre; Casa Mare; Doina• A. Busuioc Radu Ștefan, întâiul şi ultimul• D. Matcovschi Cântec de leagăn pentru bunici

39

• Val. Butnaru Cum Eclesiastul discută cu Proverbele• D. Crudu Salvați Bostonul; Alegerea lui Alexandru Şuțțo• M. Şleahtițchi, N. Leahu Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele• C. Cheianu În container• Iu. Filip Spărgătorul de oale – balet postmodernist cu vorbe unde nu-i încotro fără ele• M. Vișniec Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiați• I. Nechit Sfaturile Melaniei etc.

CLASA a XI-a

Mitologie şi folclor:• Monastirea Argeşului• Tinerețe fără bătrânețe şi viață fără de moarteetc.Umanismul, Iluminismul, Clasicismul:• Dosoftei Psaltirea în versuri (secvențe)• Gr. Ureche Letopisețul Țării Moldovei• M. Costin Letopisețul Tării Moldovei (fragmente)• I. Neculce O samă de cuvinte• I. Văcărescu Într-o grădină• D. Cantemir Descrierea Moldovei (fragment); Istoria ieroglifică (fragment)• Gh. Asachi Dochia şi Traian, La Patrie• I. Budai Deleanu Țiganiada (fragment)• C. Stamati Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul• Al. Donici Doi câini; Antereul lui Arvinteetc.Romantismul românesc:• M. Kogălniceanu Introducție (la „Dacia literară”)• C. Negruzzi O alergare de cai; Zoe• I. Heliade-Rădulescu Zburătorul• Gr. Alexandrescu Umbra lui Mircea. La Cozia• D. Bolintineanu Legende istorice• V. Alecsandri Dumbrava roşie; Despot-Vodă• A. Russo Stânca Corbului• B.P. Hașdeu Micuța; Răzvan şi Vidra• M. Eminescu Luceafărul; Floare albastră; Și dacă…; Memento mori; Atât de fragedă;

Revedere; Sonet (Afară-i toamnă...); Cezara; Fata-n grădina de auretc.Realismul, Sămănătorismul, Poporanismul:• I. Creangă Amintiri din copilărie• I. L. Caragiale În vreme de război• I. Slavici Mara• G. Coșbuc Nunta Zamfirei; Moartea lui Gelu; Trei, Doamne, şi toți trei• O. Goga Noi; Oltul; Plugarii; Bătrâni

40

• Al. Mateevici Eu cânt; Țara; Țăranii• N. Filimon Ciocoii vechi şi noi• M. Sadoveanu Frații Jderi• L. Rebreanu Ion; Răscoala; Ciuleandra• C. Stere În preajma revoluției (fragment)• G. Călinescu Enigma Otiliei• M. Preda Cel mai iubit dintre pământeni• I. Druță Povara bunătății noastre; Clopotnița; Samariteanca; Problema vieții• A. Buzura Vocile nopții• N. Esinencu Copacul care ne uneşte; Doc• N. Vieru Inele de iarbă etc.

CLASA a XII-aModernismul, postmodernismul:• L. Blaga Biografie; Paradis în destrămare (ori un text selectat din volumul Lauda

somnului); Meşterul Manole• T. Arghezi Morgenstumming (ori un alt text, selectat din volumul Flori de mucigai)• G. Bacovia Note de primăvară; Vals de toamnă; Lacustră; Nocturnă; Poema în oglin-

dă; Poema finală• I. Barbu Joc secund (Din ceas dedus...); Oul dogmatic• I. Minulescu Într-un bazar sentimental; Acuarelă• Mateiu I. Caragiale Craii de Curtea-Veche• G. Ibrăileanu Adela• L. Dimov Poemul odăilor; Vis cu bufon• G. Meniuc Destin; Cade rouă; Toamna lui Orfeu• N. Stănescu Tentația realului; Evocare; Leoaică tânără, iubirea; Elegia a zecea; Necu-

vintele• M. Sorescu Shakespeare; Laocoon; Harta• Gr. Vieru Ars poetica; Harpa; Poeții; Despre fericire; Mai sunt• D. Matcovschi Alb şi negru; Microcosm; Apără-mă, frunză de tei• M. Cărtărescu Levantul (fragmente); Poema chiuvetei; O motocicletă parcată sub

stele; Garofița; În stilul lui Bacovia; Georgica a IV-a• A. Suceveanu Maşina apocaliptică; Poemul de trecere; Secunda care sunt eu• E. Galaicu-Păun Autoportret cu ochelari de ceai; Ființă în scădere• I. Groșan O sută de ani de zile la Porțile Orientului• M. Vișniec Maşinăria Cehov• I. Hadârcă Cetățile albe; Țară de viori; Am pictat• N. Dabija Ochiul al treilea; De dragoste; Cronicarii• N. Popa Nimic nou; Locul unde; Acasă• Vs. Ciornei Acuarela; Toamna• V. Gârneț Peisaj; Semn de carte• L. Butnaru Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Diogene• N. Leahu Cu miros de poame, de lapte; Baladă; (Pre)facerea• M. Şleahtițchi oleandrii mă strigă roz; acum; iubirea noastră e o doamnă frumoasă• D. Crudu Falsul Dimitrie

41

• M. Vakulovski Riduri• L. Armașu Singurătatea de duminică• M. Pilchin Ivan Gogh; Zara în rochie alb-aurieetc.

Pentru realizarea modulului Cititorul și universul artistic al personalității literare se vor selecta, la discreția autorului de manual și a profesorului, texte de referință, texte secundare și colaterale, adecvate formării competențelor necesare, din 2-4 autori recomandați spre studiere prin prezentul document: Mihai Eminescu, Ion Luca Cara-giale, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Ion Druță sau alții.

5.2. Texte pentru memorizare

Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:• Clasa a X-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină); un fragment

de text dramatic (un rol într-un dialog);• Clasa a XI-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină);• Clasa a XII-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină).

5.3. Aspecte elementare de critică literară

Studiul literaturii în toate clasele de liceu pentru receptarea operei literare din perspectiva genurilor, a speciilor (clasa a X-a), a curentelor culturale și literare (clasa a XI-a – a XII-a) și pentru realizarea modulului Cititorul și universul artistic al persona-lității literare (clasa a XII-a), vor fi valorificate aspecte de critică, istorie și teorie literară, eseistică, selectând, la discreția autorului de manual și a profesorului, texte adecvate:• G. Călinescu Principii de estetică; Istoria literaturii române de la origini până în pre-

zent; Opera lui Mihai Eminescu• T. Vianu Dubla intenție a limbajului şi problema stilului• E. Lovinescu Istoria literaturii române contemporane; Critice• P. Zarifopol Din registrul ideilor gingaşe• C. Noica Creație şi frumos în rostirea românească• G. Bogza Cartea Oltului; Basarabia, țară de pământ• E. Simion Scriitori români de azi; Dimineața poeților; Moartea lui Mercuțio• N. Manolescu Arca lui Noe; Cititul şi scrisul; Istoria critică a literaturii române• Gheorghe Grigurcu Teritoriu liric; Amurgul idolilor; Poeți români de azi• Ion Pop Avangarda în literatura română; Jocul poeziei• M. Cimpoi Narcis şi Hyperion; Drumurile întrerupte ale romanului în Basarabia; Se-

colul Bacovia; O istorie deschisă a literaturii din Basarabia• E. Lungu Raftul cu himere; Spații şi oglinzi• Al. Cistelecan Diacritice; Poezie şi livresc• Em. Galaicu-Păun Poezia de după poezie• N. Leahu Poezia generației 80• E. Botezatu Ultimul Meniuc

42

• V. Coroban Romanul moldovenesc contemporan• M. Dolgan Grigore Vieru, adevăratul; Eminesciene, Vierene, Druțiene• M. Șleahtițchi Jocurile alterității; Romanul generației 80: construcție şi reprezentare;

Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism• Mircea V. Ciobanu Deziluziile necesare; Plăcerea interpretării• L. Țurcanu Manierismul românesc: manifestări şi atitudini• M. Pilchin Realități poetice în zigzag; Poezie, Eros şi Putere; De mână cu marele Joker etc.

43

VI. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

6.1. Repere de desfăşurare a demersului didactic

Generarea activităților de învățare pentru formarea competențelor specifice discipli-nei trebuie să urmeze o progresie clară de la simplu la complex pe măsură ce se trece de la o clasă la alta.

Reperele metodologice lasă suficientă libertate profesorilor de specialitate, dar ele conturează și filozofa învățării Limbii şi literaturii române în liceu, care deschide spre inter- și trans-disciplinaritate, spre o perspectivă dinamică asupra studiului, cu accent sporit pus pe dezvoltarea competențelor și nu pe asimilarea unor cunoștințe, spre o abordare holistică, astfel încât elevii să înțeleagă legăturile dintre domeniile de conținut ale disciplinei și interdependența dezvoltării competențelor; de asemenea strategiile didactice selectate de profesor trebuie să fie descriptive și interactive, adică să ofere o deschidere largă spre varietățile limbii, spre uzul comun al acesteia, și spre diversitatea de genuri literare și nonliterare din literatura și media actuale. Autorii de manuale tre-buie să uzeze de beneficiile perspectivei cognitiviste și constructiviste în studiul Limbii şi literaturii române, astfel ca profesorii să știe cum pot implica elevii în propria învățare, cea prin descoperire.

La selectarea conținuturilor care permit dezvoltarea competențelor specifice, pro-fesorii și autorii de manuale vor urmări aceeași progresie dinspre conținuturile mai simple spre cele mai complexe în fiecare domeniu de conținut specific Limbii şi litera-turii române: oralul, redactarea, lectura, limba. Activitățile didactice și conținuturile lingvo-literare trebuie să reflecte, în mare măsură, noutățile din fiecare domeniu de conținut: cercetări lingvistice recente, apariții editoriale în cadrul literaturii pentru copii şi adolescenți etc.

CLASA a X-a – În această clasă, accentul se va pune pe obținerea unui nivel competi-tiv al elevilor instruiți anterior în aceleași sau în diferite instituții, precum și pe formarea unei viziuni de ansamblu asupra literaturii, pe abordarea în continuitate a conținuturilor de limbă, de vreme ce la nivel gimnazial s-a lucrat mai mult pe texte disparate. În scop diagnostic, dar și pentru a observa succesele și progresul elevilor, recomandăm un pre-test la începutul anului de studii și un re-test la finele lui. Repartizarea orelor, sugestiile de texte și activități didactice poartă un caracter orientativ. Profesorul este oricând în drept să se ralieze la nivelul și necesitățile acelei clase de elevi pentru care proiectează.

CLASA a XI-a – Ordonat pe axa diacronică-sincronică, traiectul instructiv la Limba şi literatura română va cuprinde texte care jalonează evoluția și relevă mărcile stilistice ale procesului literar, aspectele de limbă proiectate urmând să vizeze probleme de fo-netică, lexic, gramatică funcțională și stilistică. Profesorul va insista pe lectura operelor și a fragmentelor alese, pentru a se lucra pe text. Modificările de conținut și formă pe care le-a suportat literatura națională, de la primele scrieri până astăzi, se vor materi-aliza în observații și concluzii proprii, vor lua forma unor paralele și sinteze elaborate de elevi. Deoarece elevul continuă să învețe a învăța, recomandăm câteva modalități

44

noi de organizare a instruirii și evaluării; tehnicile asimilate deja în clasa a X-a rămân o achiziție mereu funcțională.

CLASA a XII-a – Conceput din perspectiva modulară: curente moderniste şi postmo-dernismul; Cititorul şi universul artistic al personalității literare – demersul didactic se va orienta spre studiul unor texte monumentale în literatura națională, cu racordare la un larg context cultural. Cu alte cuvinte, studiul literaturii, la această etapă, atrage și textele metaliterare, urmând să întregească viziunea elevului asupra valorilor.

6.2. Tipologia şi specificul strategiilor didactice privind disciplinaLimba și literatura română

Procesul de organizare și desfășurare a activităților didactice la Limba şi literatura română este de natură complexă și reclamă o pregătire serioasă teoretico-practică a specialistului de profil.

Valorificarea eficientă a componentelor EL/ELA în epoca modernizării sferelor vieții sociale solicită tuturor actanților educaționali conștientizarea impactului pe care îl are Limba şi literatura română ca disciplină școlară în formarea și dezvoltarea potențialului intelectual, moral și spiritual al tinerei generații și asupra celorlalte discipline din Planul-cadru de învățământ.

În acest sens, rolul profesorului – cel mai important factor în conceperea și realizarea unui demers educațional atractiv – este unul definitoriu. Iată de ce, în implementarea cu succes a reformei curriculare, profesorul e obligat să țină cont de noile orientări me-todice și metodologice, care indică asupra câtorva noțiuni-cheie: parcurs educațional explicit, structură didactică deschisă, comunicare interactivă, managementul timpu-lui, dezvoltare de competențe, gestionare cu randament a resurselor umane, aplicare conştientă şi creativă a tehnologiilor educaționale, realizare a unui feedback nuanțat etc.

Raportate la specificul disciplinei școlare Limba şi literatura română și axate pe tri-ada educațională predare-învățare-evaluare, conceptele invocate ordonează foarte clar activitățile instructiv-formative și explică trama urmată în atingerea finalităților educaționale.

Profesorul este îndemnat să conceapă ora de Limba şi literatura română ca un spațiu viabil, ce integrează competența de comunicare lingvistică cu cea lectorală: de la activități ce se întemeiază pe modele ale comunicării colocviale spre activități ce va-lorifică modele de comunicare eficientă în diferite situații de viață, constituite de autor într-un text literar. În felul acesta, se va urmări o realizare a intersecției didactice a tex-telor nonliterare cu cele literare – condiție inerentă a unui parcurs instructiv integrat al disciplinei.

Cadrele didactice își pot alege metodele și tehnicile de predare și își pot adapta prac-ticile pedagogice în funcție de ritmul de învățare și de particularitățile elevilor. Axarea pe formarea de competențe specifice este însoțită de reevaluarea și înnoirea continuă a strategiilor, tehnologiilor și metodelor aplicate în practica educațională la Limba şi literatura română. Acestea vizează următoarele aspecte:• aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea struc-

turilor cognitive și operatorii ale acestora, pe exersarea potențialului lor psihofizic

45

și intelectual în a se cunoaște mai bine și în a-și putea construi propriul set de va-lori pe baza reflecțiilor asupra textelor citite, pe transformarea elevului în copartici-pant la propria formare prin verbalizarea orală și în scris nu doar a gândurilor, ci și a emoțiilor;

• accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în activitatea de predare-învățare-evaluare, acestea asumându-și o intervenție activă și eficientă în cultivarea potențialului individual al elevului cititor și vorbitor care poate cunoaște mai bine lumea prin textele pe care le citește, literare și nonliterare și pe care le explorează prin valorificarea experiențelor personale și prin stimularea reflecției, a gândirii critice asupra acestora, în dezvoltarea capacităților de a opera cu informațiile asimilate, de a aplica și evalua competențele achiziționate, de a investi-ga ipoteze și de a căuta soluții adecvate de rezolvare a situațiilor-problemă;

• îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al ele-vului (documentarea după diverse surse de informație, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe etc.) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului de idei etc. prin care își poate face înțelese intențiile de comu-nicare cu efect vizibil asupra receptorului, îi poate cunoaște mai bine pe ceilalți și poate stabili mai ușor relații cu interlocutorii ce presupune interacțiune și coope-rare: discuții pe marginea textelor, împărtășirea opiniilor, realizarea jocurilor de rol pentru exersarea strategiilor de comunicare orală, selectarea elementelor lexicale sau gramaticale adecvate relației cu interlocutorii, scrierea cooperativă;

• însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, utilizând teh-nologiile informaționale și comunicaționale adecvate (TIC), inclusiv rețeaua Internet, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă prin beneficiile pe care elevul le are în plan personal, social, cultural și academic prin studiul Limbii şi literaturii române.

În acest scop, este util ca profesorul de Limba şi literatura română să-și orienteze demersul didactic spre realizarea următoarelor tipuri de activități: • formularea de sarcini de prelucrare variată a informațiilor, în scopul formării

competențelor specifice vizate de prezentul curriculum;• alternarea elaborării și prezentării produselor cu moduri variate de antrenare a gân-

dirii;• solicitarea de frecvente corelații intra- și inter-disciplinare;• punerea elevului în situația ca el însuși să formuleze sarcini de lucru adecvate;• obținerea de soluții sau interpretări variate pentru aceeași unitate de competență și

de conținut;• susținerea comunicării elev-manual – prin lectura și analiza de text, medierea, trans-

punerea simbolică a unor conținuturi, interpretarea acestora;• formularea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup;• organizarea activităților de învățare ce permit desfășurarea sarcinilor de lucru în rit-

muri diferite;• sugerarea unui algoritm al învățării, prin ordonarea sarcinilor de tip lingvistic, comu-

nicativ și lectoral;

46

• realizarea atelierelor de lectură, scriere, comunicare/dezbatere, vorbire ca una din-tre finalitățile valorice ale unității de învățare, alături de lecțiile de evaluare și cele de analiză obligatorie a evaluărilor.

Tipologia şi formele de organizare a lecțiilor la disciplina Limba și literatura română:• lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor (preevaluare/

postevaluare);• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă.

La nivelul liceal, disciplina Limba şi literatura română, abordată integrat, se concre-tizează/materializează în următoarele tipuri de lecții: • lecții de interpretare a textului literar;• lecții de comunicare orală; • lecții de gramatică, stilistică și cultivare a vorbirii; • lecții de producere a textelor scrise; etc.

Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de lectură, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-transdisciplinar;• masă rotundă, dezbateri, conferință de presă, controversă constructivă;• joc de rol (proces literar/judiciar, ecranizare) etc.

6.3. Specificul activităților de evaluare la disciplină

În contextul formării şi dezvoltării competențelor, evaluarea educațională se va fundamenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de referință al Curriculumului Național:

• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;

• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport de

competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;

• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);

• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;

• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.

În procesul educațional la Limba şi literatura română, profesorul va realiza: • evaluarea inițială, cu funcția prognostică;

47

• evaluarea curentă, cu funcția formativă; • evaluarea finală (sumativă), cu funcția diagnostică. În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-

dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în curriculum pentru clasa respectivă.

Prin examenul de bacalaureat, se va evalua dacă au fost formate competențele spe-cifice Limbii şi literaturii române preconizate pentru treapta liceală de învățământ și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării Limbii şi literaturii române. Se va opera cu textul literar oferit elevilor la prima vedere, selectat din creația autorilor recomandați pentru studiu prin prezentul document.

În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul educațional la disciplină este evaluarea curentă – evaluarea formativă a competențelor. Trecerea la autoevaluare și la evaluarea reciprocă, adică abordarea evaluării ca învățare și învățarea modului de a oferi feedback, va reprezenta o preocupare constantă a cadrului didactic care organizează și dirijează procesul evaluativ.

6.4. Evaluarea axată pe competențe

Întrucât activitatea educațională la liceu se edifică pe competențe deja formate, la etapa gimnazială, și demonstrate la examenul de capacitate, specificul studiului Limbii şi literaturii române, la această etapă, urmărește extinderea și aprofundarea competenței de comunicare în limba de instruire, a competenței lectorale și, în mod absolut firesc, a competenței de a învăța.

Prin unitățile de conținut, studiul literaturii unește dezvoltarea competențelor legată de reperele valorice ale elevului: capacitatea acestuia de a percepe și a înțelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-și conștientiza rolul și destinația, de a ști să-și alea-gă obiectivele și finalitățile în acțiuni și fapte, de a lua decizii. Aceasta presupune un ansamblu de subiecte, asupra cărora elevul trebuie să fie bine informat/documentat, să posede cunoștințe și o anume experiență de comunicare, de lectură și de scriere. Evaluarea acestor competențe implică abordarea textelor literare și metaliterare, a tex-telor de graniță și a textelor funcționale, însoțită de sarcini de lucru pe text, din care vor rezulta produsele evaluabile – prezentări orale, texte scrise în parametri indicați etc.

Competența de comunicare în limba de instruire, formată în gimnaziu și privită ca o precondiție pentru succesul școlar al elevului, la etapa liceală este orientată spre forma-rea culturii comunicării orale și scrise, în multiplele ei manifestări, nu doar lingvistice. Intersectată cu studiul textului din perspective variate, cultura comunicării va fi evalua-tă atât prin produse rezultate din demersul analitic/metaliterar, de regulă, în forma de prezentare orală, investigație, eseu, cât și prin observarea comportamentului verbal, paraverbal și nonverbal în actele de comunicare orală și scrisă.

O altă dimensiune de competențe evaluate în cadrul disciplinei Limba şi literatura română la liceu sunt legate de o serie de capacități și atitudini ale elevului pe care aces-ta trebuie să le manifeste în sfera studiului independent. Ele includ elemente de acti-vitate logică, metodologică și de învățare în general, raportate la obiecte cognoscibile din lumea reală, în cazul dat, la sistemul limbii și varietatea textelor literare, la procesul literar corelat cu istoria, cultura națională și universală. Evaluarea acestei competențe

48

presupune activități individuale sau de grup, desfășurate pe durate mai mari decât o lecție – proiecte (individuale și de grup), investigații extinse, acumularea materialelor și a reflecțiilor în portofolii etc. Această competență este greu de evaluat în cadrul unor lucrări, teze, dar prezența ei asigură succesul școlar, capacitatea de a realiza operații intelectuale complexe, de a urma strategii de abordare și algoritmi.

Pentru a acoperi aria de învățare conținută în Curriculum-ul la Limba şi literatura română pentru liceu, la elaborarea itemilor ca sarcini de lucru distincte sau integrați taxonomic în structura unui test cu un scop și un context didactic de aplicare exactă, într-o situație evaluativă reală, se recomandă, preponderent, respectarea următorului coraport procentual al competențelor:

- 20% – competențe lingvistice;- circa 60% – competențe culturale, lectoral-literare;- circa 20% – competențe din domeniul aplicării elementelor de teorie literară.În scopul asigurării principiului echității în evaluare, prin organizarea cerințelor uni-

ce, obiectivele de evaluare vor respecta, în mod obligatoriu, triada: CE? ↔ CUM? ↔ CÂT?

- Comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze (Ce?).- În ce condiții se produce acest comportament (Cum?).- Nivelul de performanță sau criteriul de reușită, concret măsurabil (Cât?).În evaluarea competenței de lectură și în cea a producerii de text, recomandăm for-

mularea sarcinilor de lucru diferențiate, apelând la nivelurile de competență lectorală pentru această treaptă de școlaritate.

Evaluarea nivelului de competență lectorală îi cere elevului să posede termenii-che-ie, să cunoască algoritmii de realizare a unor sarcini sau să aibă deprinderea de a respec-ta un algoritm, să-și aplice cunoștințele și priceperile în situații inedite, ceea ce permite plasarea lui în raport cu anumiți parametri, echitabili și siguri. Nivelul V este considerat cel mai înalt, ceea ce înseamnă că elevul care a atins acest nivel de competență lectora-lă le posedă și pe cele anterioare – IV, III, II, I.

Parametri generali:1. Elevul poate reflecta asupra celor citite.2. Elevul poate înțelege/sintetiza mesajul global.3. Elevul poate formula tema și ideea de bază a textului.4. Elevul poate extrage informația necesară, relevantă din text.5. Elevul poate interpreta datele, semnele, limbajul unui text.6. Elevul se poate vedea pe sine în text; se poate cunoaște, astfel, prin text.7. Elevul poate relaționa elementele conținutului cu cele ale expresiei din text.8. Elevul poate raporta textul la sine, la experiența sa.

NIVELUL V

Elevul poate: lucra cu textul necunoscut, extrăgând informația necesară implicită și făcând do-

vada înțelegerii ei; înțelege sarcina și să desprindă din text datele necesare pentru realizarea ei; aprecia critic informația, să formuleze ipoteze, să examineze diferite opțiuni.

49

NIVELUL IV

Elevul poate: găsi în text informația necesară indicată; înțelege sensul implicit al textului, în baza unor nuanțe de limbaj; aprecia critic textul.

NIVELUL III

Elevul poate: selecta dintr-un text necunoscut informația care răspunde la o anumită întrebare

sau se referă la un anumit domeniu; stabili legătura dintre diferite componente ale textului; relaționa textul și cunoștințele sale despre lume, trăgând concluziile necesare.

NIVELUL II

Elevul poate: identifica informația explicită; trage concluzii proprii (simple); înțelege esența textului, apelând la cunoștințele sale anterioare.

NIVELUL I

Elevul poate: selecta informația concretă din text; determina tema textului; relaționa (elementar) textul și cunoștințele sale despre lume.

6.5. Evaluarea centrată pe succes

Evaluarea progresului/a succesului fiecărui elev – la etapa liceală, are menirea de a spori responsabilitatea elevului pentru propriile rezultate, îi permite să-și aprecieze cât se poate de obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezultatu-lui dorit și, în ultimă analiză, îl ajută să decidă asupra opțiunilor viitoare (de alegere a profesiei, bunăoară). Profesorul sau elevul însuși estimează progresul pe parcursul unei perioade, deosebit de important mai ales la discipline care reiau unele subiecte studi-ate anterior. Dacă această evaluare o face profesorul, el va ține o agendă cu indicatorii stabiliți. Dacă o lăsăm la latitudinea elevului, este util pentru el să completeze, periodic, un jurnal reflexiv cu analiza a ce a învățat și cum a reușit să asimileze ce trebuia, să-și formeze competențele necesare. Alternativ, dacă elevii completează pe parcurs un portofoliu, e bine să-și stabilească obiective individuale la disciplina dată, adecvate de-mersului didactic general, și să verifice gradul de atingere a lor pe parcurs, dar mai ales la finele semestrului, al clasei sau al treptei, în cadrul evaluărilor sumative sau finale de apreciere valorică și de certificare.

50

6.6. Metode şi tehnici de evaluare

Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers. Astfel, în procesul educațional la Limba şi literatura română în liceu se vor regăsi, absolut îndreptățite, instrumente de evaluare utilizate și la etapa de gimnaziu: probele orale; lectura cu voce a textelor; recitarea unui fragment sau a unui text memorat; interoga-rea frontală; interviul; răspunsurile rezumative sau ample; realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată; probele scrise; exercițiile, sarcinile de lucru, itemii; dictarea; expunerea; rezumatul; lucrarea de control ca probă scrisă; probele practice care vizează prezentări gen PowerPoint, Prezi şi/sau publicații de tip colaje, gazete, suporturi, revis-te; lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustrații, diapozi-tive. Recomandăm, însă, profesorilor să le aplice adecvat, contextualizându-le rolul și eficiența la etapa respectivă de învățare. Prioritară în aplicarea metodelor/tehnicilor de evaluare va fi funcția motivațională a acestora, menită să susțină acțiunea de învățare activă a elevilor, axată pe gândirea pozitivă ca factor uman stimulator al evaluărilor.

În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cu-noscute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea re-zultatelor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.

Dintre cele mai pertinente modalități de evaluare în liceu, care și-au demonstrat valabilitatea și eficiența, recomandăm: întrebările structurate (interogarea multiproce-suală); eseurile (libere, semistructurate şi structurate); testul; tezele; referatele; comen-tariile; sintezele etc.

Paralel cu formele tradiționale, se va pune un anume accent și pe metodele/teh-nicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtăşită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.

51

GHIDDE IMPLEMENTARE

A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR

52

INTRODUCERE

Textul de față reprezintă expresia praxiologică a documentului conceptual-normativ Curriculum disciplinar la Limba şi literatura română pentru învățământul liceal.

Acest ghid se referă la întregul parcurs școlar de implementare a Curriculumului la Limba şi literatura română și realizează o dezvoltare continuă, cu un grad sporit de complexitate, a ghidului de la gimnaziu. Documentul promovează în mod consecvent, conform specificului vârstei, principiile și strategiile educaționale specifice disciplinei și susține dezvoltarea viziunii actuale asupra curriculumului, dar și modele didactic-edu-cative de educație lingvistică și literară în liceu.

Ghidul are o structură complexă și vizează nu numai educația literar-artistică prin studiul literaturii, ci și educația lingvistică prin studiul limbii române la treapta de liceu.

Prin intermediul acestuia, autorii exemplifică formularea competențelor specifice, a unităților de competență și a celor de conținut structurate pe principii axiologice speci-ale, ceea ce dă prioritate valorilor literare în procesul de educație a personalității tână-rului în formare. Pentru a răspunde necesităților europene printr-o educație de calitate, Limba şi literatura română ca disciplină școlară ajută elevul să se orienteze în alegerea, din mai multe alternative, a celor care duc spre câștigul autonomiei lingvistice și de lec-tură în acțiunea personală. În acest context, prezentul ghid arată cum pot fi proiectate și realizate, la modul concret, real, pragmatic competențele specifice disciplinei Limba şi literatura română pentru învățământul liceal din perspectiva formării profilului unui absolvent capabil a socializa cât mai eficient prin cunoașterea/interpretarea valorilor literare, precum și prin achiziționarea unui instrumentar teoretic aferent activității lite-rar-artistice, a experiențelor estetico-literare și lectorale.

Profesorul are dreptul să abordeze creativ cele recomandate prin prezentul ghid. De-sigur, în final, el este cel ce-și selectează și-și determină strategiile și tehnologiile pentru a obține succesul în dezvoltarea competențelor specifice prin realizarea prevederilor determinate de unitățile de competență.

Curriculumul la Limba şi literatura română în liceu creează condiții favorabile fiecărui elev pentru a-și dezvolta competențele într-un ritm individual, de a transfera capacitățile lingvistice și literare dobândite la treapta liceală de învățământ în diverse domenii, inclu-siv în viața cotidiană și în domeniul determinat de aria curriculară, pentru a-și continua studiile în învățământul superior și/sau pentru inserția socială/profesională.

În acest context, responsabilitatea educațională a profesorului de Limba şi lite-ratura română și ponderea Limbii şi literaturii române ca disciplină școlară este ma-joră. De succesul elevilor la Limba şi literatura română depinde, în mare măsură, performanțele acestora la studiul celorlalte discipline școlare. Or, Limba şi literatura română influențează fundamental și asigură studierea conștientizată a celorlalte disci-pline școlare din Planul-cadru de învățământ.

Iată de ce, considerăm că implementarea prevederilor curriculumului recent aprobat va contribui eficient la sporirea calității educației lingvistice și literar-artistice în liceu. În acest sens, ghidul trebuie interpretat ca instrument util și necesar realizării procesului educațional de calitate.

53

1. REFERINȚE CONCEPTUALE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română pentru liceu

Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Par-lamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disci-plina Limba şi literatura română pentru clasele de liceu reprezintă documentul norma-tiv și reglator care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale la disciplină.

Competențele specifice ale studiului limbii și literaturii române în liceu constituie componenta esențială a Curriculumului și vizează finalitățile educaționale ale discipli-nei, competențele-cheie orientate spre asigurarea calității în învățământul liceal.

Unitățile de competență, concepute și sistematizate pe clase, au o formulare pre-cisă, indicând cu exactitate competențele care urmează a fi formate prin intermediul unor cunoștințe și valori ale limbii și literaturii române. Derivând din competențele specifice, acestea se prezintă sub forma unor concretizări, prin situații de învățare ce urmăresc atingerea standardelor la disciplină. Ele acoperă cele trei sfere de dezvolta-re a personalității: intelectuală (cunoștințe), psihomotorică (capacități), motivațional-afectivă (atitudini) și au un caracter preponderent formativ, arătând:

• ce e recomandat să ştie elevul;• ce trebuie acesta să ştie să facă;• ce atitudini trebuie să-și formeze pentru a deveni o personalitate armonioasă.În vederea realizării competențelor specifice, Curriculumul propune unități de

conținut, ce includ cele două domenii ale disciplinei: limba română şi literatura româ-nă. Ele, așa cum precizează autorii curriculumului, sunt dinamic ordonate, repartizate pe clase într-o viziune sistemică și se pot integra în mod echilibrat, asigurând abordarea metodică și holistică a procesului de comunicare și, în același timp, apropiind actul de învățare a limbii și literaturii române de realitatea imediată, de viața privată și publică a elevului, de interesele liceanului-adolescent.

Reperele metodologice de predare-învățare-evaluare au în vedere principalele mutații în activitatea didactică a profesorului în liceu, din perspectiva inovațiilor preco-nizate. Ele țin de modernizarea procesului educațional și subliniază caracterul formativ al învățării. Abordând conținuturile, contextele și tipurile de activități propuse prin me-todologii pe care le va considera adecvate situației educaționale, profesorul va tinde în permanență spre dezvoltarea competențelor. Metodele interactive presupun, din partea profesorului, un demers capabil să-i determine pe elevi a-și forma, prin tehnici eficiente, competențe de comunicare, lectură și producere a diferitor tipuri de texte.

54

Alegerea cu discernământ a metodelor, a procedeelor, a materialelor didactice, precum și proiectarea unor activități suplimentare vor evidenția capacitatea creatoare a profe-sorului în aplicarea materiei de studiu.

Raportat la necesitatea de a oferi autorilor de manuale, dar și profesorilor un ma-terial cât mai cuprinzător și suficient de clar pentru renovarea procesului de predare/învățare/evaluare la Limba şi literatura română în liceu, Curriculumul include în paginile sale Sugestii de evaluare a nivelurilor de educație lingvistică și literar-artistică a elevilor. Prezentul ghid prezintă mostre de verificare a rezultatelor școlare, capabile să pună în evidență performanțele atinse de către elevi la treapta de liceu.

Componentele de bază ale Curriculumului sunt precedate de principiile pedago-gice luate ca bază la proiectarea curriculară a disciplinei și de factorii educaționali ce condiționează realizarea lor prin formarea:

• culturii comunicării ce vizează un sistem de competențe specifice pentru a reali-za un larg spectru de acte comunicative, aparținând diferitelor stiluri funcționale, în conformitate cu normele limbii române literare, în varianta scrisă și orală.

• culturii literar-artistice ce reprezintă un sistem de competențe literare/lectorale: realizarea lecturii interogative/interpretative a textelor literare de diferite genuri și specii, delimitând valoarea de nonvaloare, interpretarea fenomenelor literare într-o interacțiune cu anumite date din domeniile filozofiei, istoriei, sociologiei, psihologiei, eticii, esteticii etc., precum și prin prisma universului axiologic al ele-vului cititor.

Luate împreună, aceste componente întruchipează ceea ce este de importanță ma-joră la disciplina Limba şi literatura română, definind personalitatea elevului la finele liceului, învățarea fiind centrată pe următoarele dimensiuni: cunoştințe, capacități, ati-tudini şi valori.

Curriculumul de liceu la Limba şi literatura română are ca obiectiv fundamental im-plementarea politicilor educaționale vizate de Codul Educației al Republicii Moldova (2014), care prin Articolul 11 determină: Educația are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui sistem de competențe care include cunoştințe, abilități, atitudini şi valori ce permit participarea activă a individului la viața socială şi economică.

În acest context a fost reconceptualizată definiția noțiunii de „competență şcolară”: Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identifica-rea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.

Este important ca atât profesorii, cât și elevii, și părinții să conștientizeze esența noțiunii de competență școlară ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, nu ca un ansamblu.

Axarea accentului pe formarea abilităților necesită conștientizarea de către profe-sori, elevi și părinți a conceptului abilitate:

• abilitate – capacitate de a face totul cu ușurință și iscusință; dibăcie; îndemânare; măiestrie.

• capacitate – posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva; posibili-tate de a realiza ceva într-un domeniu de activitate; proprietate de pătrundere în esența lucrurilor.

55

În procesul de proiectare a Curriculumului la Limba şi literatura română s-a ținut cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel internațional;

• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, ne-voile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și celor specifice;

• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale învăță-mântului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazi-al și învățământul liceal.

Curriculumul de Limba şi literatura română pentru liceu și, în ansamblu, procesul educațional la disciplină în învățământul secundar rămâne fundamentat pe principiile educației lingvistice și literare ca bază conceptuală și acțională a EL și ELA.

Principiile preconizează:• centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului,

pe formarea competențelor comunicative;• întemeierea educației literare pe legile și fenomenele receptării și pe interpreta-

rea textelor literare, pe formarea competențelor literare/lectorale;• educația prin valori și pentru valori;• prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;• corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;• diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de:

- textul abordat/elaborat;- situația de comunicare;- competența formată/dezvoltată;- vârsta elevilor.

Așadar, cadrul didactic de specialitate va reține faptul că sistemul de competențe în cadrul Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română pentru liceu este format din:

• Competențele-cheie/transversale, o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Acestea reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, sti-pulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/trans-versale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.

• Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în Curriculumul dis-ciplinar respectiv și sunt preconizate pentru a fi formate la finele liceului. Rapor-tate la Limba şi literatura română, acestea sunt Competențe specifice educației lingvistice şi literare vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale discipli-nei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare

56

și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la formarea culturii comunicării în raport cu planul funcțional al cunoașterii limbii române și la forma-rea culturii literar-artistice prin receptarea și interpretarea operelor de referință ale literaturii române în contextul culturii naționale și universale.

Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor liceale, repe-rează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Reparti-zarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.

Unitățile de competențe, fixate în Curriculum, determină achizițiile care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/pași în formarea competențelor specifice. Achizițiile respective vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare/capitolu-lui/modulului și/sau la finele anului de studii.

Unitatea de învățare se constituie din trei elemente-cheie în interconexiune perma-nentă: unități de competențe, unități de conținuturi, activități și produse de învățare.

Unitățile de conținut sunt instrumente care contribuie la dobândirea de către elevi a achizițiilor determinate de către unitățile de competențe proiectate și la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor transversale/transdisciplinare. Ele se dis-tribuie pe două componente: limbă şi comunicare; literatură română.

Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de con-texte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru forma-re/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei con-crete de elevi, de resursele disponibile etc.

Sistemul de valori și atitudini care se preconizează a fi formate în cadrul procesului educațional la Limba şi literatura română vizează mai întâi dezvoltarea motivațiilor, al atitudinilor și a gândirii critice prin interiorizarea, de către elevi, a valorilor literare/es-tetice/comunicative/culturale.

Conceput pe o funcționalitate multiplă, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română pentru liceu fundamentează și ghidează, în toate componentele sale, activita-tea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didac-tică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare la disciplină.

57

1.2. Demersuri inovative ale Curriculumului la disciplina Limba și literatura română

Necesitatea dezvoltării curriculare la disciplină a fost determinată de aprobarea axe-lor valorice ale reformei curriculumului pentru învățământul liceal. Acestea vizează ur-mătoarele domenii:

• Deschiderea spre cadrul axiologic in era diminuării/reactualizării valorilor umane.• Deschiderea spre formare/autoformare a personalității elevului în era dezvoltării

durabile a resurselor umane.• Deschiderea spre cadrul cultural/intercultural/multicultural în era globalizării și

internaționalizării.• Deschiderea spre învățarea digitală în era tehnologizării.• Deschiderea spre formarea cadrului antreprenorial în era crizelor economice.• Deschiderea spre învățarea acti vă/creati vă/constructi vă în era educației pe par-Deschiderea spre învățarea activă/creativă/constructivă în era educației pe par-

cursul întregii vieți.• Deschiderea spre cadrul teleologic (fi nalități axate pe psihocentrism și sociocen-Deschiderea spre cadrul teleologic (finalități axate pe psihocentrism și sociocen-

trism) în era constituirii societății cunoașterii. Reactualizarea/dezvoltarea Curriculumului la Limba şi literatura română pentru li-

ceu s-a bazat pe suportul legislativ normativ fundamental – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrul de referință al Curriculumului Național (2017), Recomandările Consiliului Europei privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (Bruxelles, 22 mai 2018), Competențe pentru secolul XXI, Curriculum de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018).

În linii strategice, au fost reformulate și micșorate ca număr competențele specifice disciplinei, evidențiind valorile și atitudinile predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor liceale:

1. Exprimarea identității lingvistice şi culturale proprii în context european şi global, demonstrând empatie şi deschidere pentru diversitatea lingvistică şi culturală.

2. Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală şi publică, do-vedind atitudine constructivă şi bunăvoință.

3. Lectura şi interpretarea textelor literare şi de graniță, demonstrând gândire criti-că şi ataşament față de valorile naționale şi general-umane.

4. Producerea textelor scrise de diferit tip şi pe suporturi variate, manifestând com-portament lingvistic autonom şi originalitate.

5. Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctua-ționale şi stilistice) în exprimarea orală şi scrisă, demonstrând discernământ şi cultură lingvistică.

6. Valorificarea experiențelor lingvistice şi de lectură în vederea dezvoltării persona-le pe parcursul vieții, demonstrând interes axiologic şi estetic.

Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare a fost realizată prin formularea a două competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare clasă de liceu. Rede-finirea unităților de învățare s-a produs, pornind de la statutul competențelor ce devin un nou sistem de referință al finalităților la treaptă, iar conținuturile rămân mijloace de formare a competențelor specifice educației lingvistice și literar-artistice în liceu. Asigu-rarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, s-a urmărit eșalonându-le pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică

58

a profesorului. A fost revizuit sistemul de unități de competențe în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pentru fiecare clasă de liceu.

S-a realizat corelarea abordărilor intra-, inter- și transdisciplinare la nivelul conți-nuturilor, pe clase și unități de învățare, deschideri și sincronizări: Limba şi literatura română, Literatura universală, Limba străină, Istorie etc.

Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-învățare-evaluare s-a reușit, urmărindu-se: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare specifice EL și ELA. Promovarea strategii-lor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a elementelor de învățare prin sar-cini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu strategii consacrate pentru studiu în învățământul liceal a fost posibilă prin asigurarea progresiei cognitive, forma-tive și atitudinale a competențelor cu toate derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare: reconfigurări, optimizări, descongestionări judici-oase. A reușit corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europenizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”.

În cadrul procesului de dezvoltare curriculară, atenționăm profesorii de Limba și literatură română asupra următoarelor demersuri inovative:

• Reproiectarea materiei de limba și comunicare în perspectiva reintroducerii stu-diului gramaticii funcționale.

• Reproiectarea materiei de literatură în planul descongestionărilor. Extinderea studiului curentelor literare pe traiectul claselor a XI-a – a XII-a; excluderea mo-dulului Critică literară şi exegeza textului și recomandarea studierii elementelor de istorie, teorie și critică literară, cu aplicații adecvate pe text, în cadrul genuri-lor, speciilor, curentelor.

• Diminuarea din pretențiozitatea academică în cadrul abordării monografice a creației scriitorului și recomandarea studiului de plăcere prin aplicarea studiului de caz la formarea cititorului-receptor și interpret al aspectelor dominante ale creației scriitorului.

• Dezvoltarea listei de opere literare și texte recomandate in corespundere cu tele-ologia și principiile ELA pentru formarea cititorului pe tot parcursul vieții.

• Alocarea unei competențe distincte pentru formarea profilului de vorbitor cult al limbii române în raport cu liceanul-adolescent.

• Recomandarea competenței identitare pentru dezvoltarea conștiinței lingvistice și culturale a tânărului în formare.

• Reconsiderarea resurselor interdisciplinarității și mai ales a transdisciplinarității pentru integrarea experiențelor lingvistice și lectorale în contextele vieții zilnice.

• Recomandarea extinderii valorice a listei cu produse ale învățării și integrarea lor pe toată aria, pentru formarea comportamentului lingvistic, lectoral și comunica-tiv autonom.

• Reglementarea conceptual-normativă a proiectării didactice la disciplină și a eva-luărilor de achiziții la treaptă.

• Realizarea progresiei graduale și etapizate gimnaziu-liceu și în interiorul ariei a raportului științific și metodologic în relația curriculară CS-UC-UC-APA.

• Sporirea gradului de libertate a cadrului didactic filolog în realizarea procesului educațional la Limba şi literatura română prin resurse curriculare stimulatoare de calitate.

59

2. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

2.1. Curriculumul la disciplina Limba și literatura română ca sursă de proiectare didactică

Curriculumul la Limba şi literatura română permite adoptarea unui model flexibil de proiectare curriculară, care să lase posibilități de opțiune pentru profesori și pen-tru autorii de manuale. Metodologia educațională modernă oferă, pe de o parte, un mare câmp de libertate și creativitate profesorului și autorului de manuale, iar pe de altă parte – le cere să selecteze, să dozeze și să utilizeze toate componentele și etapele activităților didactice, în funcție de coordonatele didactice prin care se va urmări for-marea/dezvoltarea de competențe. Acestea, prezentate pe clase, arată astfel:

• CLASA a X-a: Coordonata didactică – Cititorul şi opera (genuri și specii literare; limbă și comunicare pentru formarea cititorului-receptor al operei).

• CLASA a XI-a: Coordonata didactică – Cititorul şi contextul istoric-cultural-este-tic (mitologie și folclor; curente literare și culturale (umanismul și iluminismul, romantismul și realismul românesc, sămănătorismul și poporanismul); limbă și comunicare pentru formarea vorbitorului, cititorului și a scriptorului cult).

• CLASA a XII-a: Coordonata didactică – Cititorul, textul şi contextul istoric-cultural-estetic. Curente literare și personalități reprezentative pentru evoluția în actua-litate a literaturii române: modernismele și postmodernismul – Cititorul şi spe-cificul viziunii artistice asupra lumii a personalității literare (studiul elementelor specifice ale imaginarului artistic al personalității literare; limbă și comunicare pentru formarea cititorului avizat, a vorbitorului și a scriptorului cult)

Denumirea disciplinei în clasele X-XII este unică – Limba și literatura română.Demersul educațional se va desfășura în mod integrat, pe profiluri, cu numărul de

ore alocat de Planul-cadru de învățământ, după cum urmează:

A. Profil umanist: Clasa a X-a – 5 ore/săptămână; total 170 oreClasa a XI-a – 5 ore/săptămână; total 170 oreClasa a XII-a – 5 ore/săptămână; total 165 ore

B. Profil real: Clasa a X-a – 4 ore/săptămână; total 136 oreClasa a XI-a – 4 ore/săptămână; total 136 ore Clasa a XII-a – 4 ore/săptămână; total 132 ore

Proiectarea didactică de lungă durată, în fiecare clasă, se va face în baza corelă-rii competenței specifice, a unităților de competență, a unităților de conținut, a activităților și produselor de învățare.

Profesorul dispune de libertate deplină în corelarea unităților de conținut, ordinea abordării temelor și regimul orar (numărul de ore afectat fiecărei unități de învățare).

Profesorul se va orienta după competențele specifice și unitățile de competență sti-pulate de Curriculum, raportând la acestea unitatea de conținut cel mai bine potrivită

60

pentru formarea fiecăreia (sau invers). Vor fi selectate activitățile de învățare adecvate subiectului de predat sau tipului de text, dar orice lecție nouă devine o oportunitate pentru formarea unor noi deprinderi, pentru dezvoltarea competențelor prescrise de standardele educaționale și pentru comunicarea în limba română, monitorizată de pro-fesor.

Proiectarea didactică de lungă durată (anuală, semestrială) în baza Curriculumului, necesită câteva proceduri/operații/decizii prealabile:

• Distribuirea materiei de studiu pe unități de învățare.Pornind de la oferta Curriculumului (dar și de la cea a manualului), profesorul iden-

tifică, pentru clasa respectivă, un număr rezonabil de unități de învățare, pentru care există (1) câteva texte de studiat, (2) un subiect de lingvistică de predat și (3) un aspect al comunicării.

• Stabilirea succesiunii unităților de învățare. Se poate prelua succesiunea propusă de Curriculum, este posibil ca profesorul să

adopte cadrul construit de autorii manualului cu care se lucrează sau să aibă o viziune proprie. Doar în clasa a XI-a, succesiunea curentelor literare nu poate fi încălcată.

• Asocierea competențelor specifice cu unitățile de învățare.Competențele specifice vor fi preluate din prezentul document și vor deveni primor-

diale pentru fiecare unitate de învățare. Este indiscutabil că fiecare dintre competențele specifice stipulate de Curriculum pentru o clasă se regăsește în mai multe unități de învățare; trebuie să fie la fel de clar că nici una dintre competențele specifice nu poate fi omisă.

• Identificarea temelor din interiorul fiecărei unități de învățare.Consultând Curriculumul, profesorul va selecta/formula/distribui, în cadrul unității

de învățare construite, tema fiecărei lecții luate aparte. Aceasta se poate exprima în conceptele operaționale, ce urmează a fi asimilate, relaționându-le cu texte de studiu, sau aspectele comunicării, ce urmează a fi exersate.

• Alegerea textelor de studiu.Textele sau fragmentele de studiat vor fi selectate de către profesor din manual,

din lista oferită de Curriculum sau din propriile lecturi; la textele literare recomandate profesorul poate racorda fragmente de text sau texte nonliterare, pe care le consideră potrivite în demersul său educațional.

• Selectarea/determinarea/stabilirea activităților de învățare adecvate acestei comunități de instruire.

Din propriul arsenal de strategii și tehnici de instruire, profesorul le va selecta pe cele care, în opinia sa, corespund cel mai bine obiectivului vizat și răspund nevoii de formare a elevilor săi. Metodele didactice, tehnicile de lucru cu textul, procedeele de exersare a competențelor sunt cea mai flexibilă parte a proiectului de lungă durată.

• Determinarea frecvenței probelor de evaluare sumativă şi a formelor de desfă-şurare a evaluării.

Profesorul va realiza obligatoriu un număr de probe de evaluare sumativă egal sau mai mare decât numărul de unități de conținut stabilite inițial. Este firesc să varieze for-mele de desfășurare a evaluării, cu accentul pe competențele evaluabile. La fel de firesc este ca, în proiectul de lungă durată, fiecare probă de evaluare sumativă să fie urmată

61

de o lecție de analiză a rezultatelor și de remediere a situației/de exersare competenței reclamate.

• Alocarea timpului necesar studiului. Distribuirea orelor, preconizată de prezentul document, este, indubitabil, orientati-

vă. Profesorul este liber să repartizeze orele în funcție de numeroși factori pe care îi ia în considerație atunci când își proiectează activitatea (nivelul general al clasei și nevoile speciale; viteza de lucru; preferințele și doleanțele elevilor etc.)

Unul dintre cele mai populare modele de proiectare didactică – pe module – s-a răspândit în învățământul din Republica Moldova prin metodologia Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gândirii critice: este vorba de proiectarea în termenii cadrului Evo-care – Realizare a sensului – Reflecție – Extindere, pe care o recomandăm spre imple-mentare în procesul educațional.

Motivația • De ce este important pentru elevi acest modul?• Care este legătura dintre acest modul și competențele de bază ale disci-

plinei?• Care este legătura dintre acest modul și alte module?• Ce legături interdisciplinare implică studierea modulului?• Ce relevanță are acest modul pentru acești elevi?• Ce importanță are modulul pentru înțelegerea disciplinei date?• Cum îi voi face pe elevi să înțeleagă aceste lucruri?

Competențele • Care dintre competențele specifice sunt vizate în special?• Care dintre competențele specifice deja vizate sunt reluate acum?• Pentru atingerea cărora dintre competențele de bază ce vor urma îi

pregătește pe elevi acest modul?• Cum îi voi familiariza pe elevi cu structura şi competențele modulului?

Pre-achizițiile • Ce cunoștințe anterioare vor fi actualizate?• Care dintre termenii și noțiunile asimilate în clasele precedente sau la

modulele precedente vor fi actualizate pe parcurs?• Ce competențe anterioare vor fi necesare?• Cum voi evoca noțiunile pe care urmează să le actualizez?• Cum voi actualiza competențele?

Achizițiile noi • Ce termeni și noțiuni noi se vor studia?• Cum voi distribui materia de studiu/unitățile se conținut?• Cum voi activiza elevii?• Ce va fi predat, explicat, demonstrat?• Ce va fi studiat independent și analizat în plen?• Ce va fi studiat în grup și analizat în plen?• Ce va fi studiat în profunzime doar de unii elevi?• Ce trebuie să cunoască şi să poată face elevul la încheierea modulului?

Resursele şi timpul

• Câte ore voi rezerva modulului?• Cum le voi distribui?• Câte ore de lucru independent îi solicită elevului studierea acestui mo-

dul?• De ce manuale și auxiliare didactice voi avea nevoie?• Ce materiale voi utiliza?• Ce va conține portofoliul elevului la acest modul?

62

Evaluarea • Cum voi desfășura evaluarea formativă?• Cum voi utiliza rezultatele probelor formative?• Cum voi face evaluarea finală?• Cum voi analiza rezultatele ei?• Ce loc ocupă conținutul şi competențele acestui modul în evaluarea

finală la Limba și literatura română?

Selectarea materialelor, determinarea exercițiilor din manuale și auxiliare didactice, alegerea probelor de evaluare sau elaborarea lor sunt de asemenea activități ce vizează competența și responsabilitatea cadrului didactic.

Nu vom neglija nici evaluarea formativă, chiar dacă acest moment nu se reflectă în proiectul modulului. Profesorul care optează pentru o modalitate de lucru la lecție vede, cu siguranță, și cum verifică atingerea obiectivelor și, deci, formarea/dezvoltarea anumitor competențe în cadrul acelei lecții. În clasele de liceu, se va miza mai mult decât în gimnaziu pe autoevaluare și evaluare reciprocă, în cazul în care profesorul îi obișnuiește pe elevi cu aplicarea și elaborarea în comun a unor grile sau criterii de eva-luare.

Pentru o proiectare eficientă de lungă durată vom indica asupra distribuirii număru-lui de ore în UÎ astfel:

• profil umanist: 20 ore, în care se vor include: un atelier (2 ore), proba de evaluare (1-2 ore), analiza evaluării (1 oră);

• profil real: 16 ore, în care se vor include: un atelier (2 ore), proba de evaluare (1-2 ore), analiza evaluării (1 oră).

Notă! Pentru proba de evaluare scrisă este recomandată o oră, dar profesorul este în drept să utilizeze încă o oră la necesitate, în cazul testelor complexe, eseurilor desfăşurate etc.

O variantă de proiectare calendaristică la disciplina Limba şi literatura română, rea-lizată oră cu oră, ar putea arăta astfel:

Data Unitatea deînvățare

Competențele specifice

Unitățile de competență

Tema lecției Textul

Activitățile de predare/

învățare

Activitățile de evaluare

Data CS/UC Subiect/temă/unitate de conținut Text Activități de predare/

învățare/evaluare Mențiuni

Data Unitatea de învățare

Unități de competențe

Tema lecției/textul Nr. de ore Activități de predare/

învățare/evaluare

63

Data Unitatea de învățare

Unități de competențe

Tema lecției. Textul

Nr. de ore

Activitatea de predare/

învățare

Activitatea de evaluare Note

Data Unități de competențe Tema lecției Nr. de ore Texte Produse

Proiectarea zilnică a lecțiilor se va face respectând unul dintre modelele populare în mediul profesional. Oricare ar fi acesta, formarea competențelor de comunicare prin învățarea limbii și studiul textului se edifică pe metodologia învățării active:

• Modelul universal (clasic)

Etape Obiective operaționale Conținuturi

Tehnologii didacticeEvaluare

formativăSarcini Situații de învățare

Reactualizarea cunoștințelor Comunicarea/asimilarea noilor cunoștințeFixarea noilor cunoștințe si reali-zarea feedbackului

• Modelul de structurare a lecției în cadrul Evocare – Realizare a sensului – Reflecție – Extindere.

Motivația Condiții prealabile Obiective operaționale

Demersul didactic

Etapa Activitatea profesorului Resursele şi timpul Activitatea elevilor

Evocare

Realizare a sensului

Reflecție

Extindere

64

• Modelul învățării prin explorare și descoperire în cadrul Știu – Vreau să ştiu – Am învățat.

Motivația Condiții prealabile Obiective operaționale

Demersul didactic

Etapa Activitatea elevilor Resursele şi timpul

Actualizarea

Integrarea

Învățarea

Corelarea

Extinderea

• Modelul învățării directe sau explicite la lecție.

Etapele lecției Predare-învățare Evaluare Timp

Momentul organizatoric

Reactualizarea cunoștințelor Comunicarea/asimilarea noilor cunoștințeFixarea noilor cunoștințe si realizarea feedbackuluiExplicarea temei de casă

65

2.2.

Pro

iect

area

did

actic

ă de

lung

ă du

rată

Mod

elul

1: C

LASA

a X

-a, p

rofil

REA

L

Uun

itate

de

învă

țare

Com

pete

nțe

spec

ifice

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eTe

ma

lecț

iei

Sem

estr

ul I

Eşal

onar

e în

tim

pAc

tivită

ți de

pr

edar

e/în

văța

reAc

tivită

ți de

ev

alua

reN

otă

Nr.

ore

Data

I. 16

ore

1. E

xprim

area

id

entit

ății

lingv

istice

și

cultu

rale

pro

prii

în

cont

ext e

urop

ean

și gl

obal

, dem

onst

rând

em

patie

și d

esch

ider

e pe

ntru

div

ersit

atea

lin

gvisti

că și

cul

tura

lă.

2. R

acor

dare

a di

s-cu

rsul

ui la

div

erse

sit

uații

de

com

unic

are

pers

onal

ă și

publ

ică,

do

vedi

nd a

titud

i-ne

con

stru

ctivă

și

bună

voin

ță.

3. L

ectu

ra și

inte

rpre

-ta

rea

text

elor

lite

rare

și

de g

rani

ță, d

emon

-st

rând

gân

dire

criti

că

și at

așam

ent f

ață

de

valo

rile

națio

nale

și

gene

ral-u

man

e.

1.1.

Arg

umen

tare

a pr

opriu

lui

stat

ut d

e vo

rbito

r și a

scul

tă-

tor a

l lim

bii r

omân

e;1.

2. P

rom

ovar

ea a

devă

rulu

i ști

ințifi

c de

spre

lim

bă, c

ultu

-ră

și id

entit

ate

națio

nală

.

2.1.

Ela

bora

rea

unei

com

uni-

cări

oral

e pe

o te

mă

dată

.

3.1

Aplic

area

div

erse

lor s

tra-

tegi

i de

lect

ură;

3.2.

Rez

umar

ea u

nui t

ext

liter

ar și

de

gran

iță;

3.3.

Ana

liza

spec

ificu

lui d

e ge

n și

spec

ie a

text

ului

lite

rar

și de

gra

niță

;3.

4. U

tiliza

rea

noțiu

nilo

r de

teor

ie li

tera

ră la

ana

liza

tex-

tulu

i lite

rar ș

i de

gran

iță;

1. P

reze

ntar

ea st

udiu

lui i

nteg

ral

al d

iscip

linei

Lim

ba şi

lite

ratu

ra

rom

ână

în c

lasa

a X

-a. F

amili

ari-

zare

a cu

man

ualu

l.

1Id

entifi

care

a in

form

ație

i în

surs

e-le

ade

cvat

e.

Expl

icar

ea o

rtog

ra-

mel

or/p

unct

ogra

-m

elor

.

Disc

uții

de g

rup.

Brai

nsto

rmin

g.

Argu

men

tare

a id

ei-

lor d

ate.

Reda

ctar

ea re

cipr

o-că

, cu

dicț

iona

rul.

Sele

ctar

ea e

xem

ple-

lor r

elev

ante

pen

tru

argu

men

tare

.

Cons

trui

rea

argu

-m

entă

rii sc

rise/

oral

e.

Reac

ția c

itito

-ru

lui.

Com

enta

rea

lexi

culu

i unu

i te

xt, c

u ac

ces

la su

rsel

e ne

cesa

re.

Obs

erva

rea

în p

roce

sul

docu

men

tării

.

Foru

mul

de

disc

uție

.

Dict

ări c

o-m

enta

te.

Auto

eval

ua-

rea

lucr

ărilo

r sc

rise.

Eval

uare

a te

xtel

or sc

ri-se

.

2. S

tatu

tul d

e vo

rbito

r cul

t al

limbi

i rom

âne.

1

3. L

itera

tura

și c

ultu

ra –

sem

ne

disti

nctiv

e al

e um

anul

ui.

1

4. S

inon

imia

con

text

uală

.1

5. E

valu

are

iniți

ală.

Test

.1

6. A

naliz

a re

zulta

telo

r eva

luăr

ii.1

7. C

omun

icar

ea o

rală

. Ele

men

-te

ver

bale

, non

verb

ale

și pa

ra-

verb

ale

utiliz

ate

într

-o si

tuaț

ie

de c

omun

icar

e.

1

8.Te

xtul

lite

rar ș

i lec

tura

ca

ipo-

teză

ese

nția

lă a

rece

ptăr

ii.Pl

ouă

de V

. Rom

anci

uc

1

9. F

orm

area

citi

toru

lui-r

ecep

tor

al li

tera

turii

. Le

găm

ânt d

e Gr

. Vie

ru.

1

10. L

itera

tura

– fo

rmă

de

cuno

aște

re și

art

ă a

cuvâ

ntul

ui.

Aşad

ar d

e A.

Cod

ru.

1

11. F

oneti

că. N

orm

e or

toep

ice

și or

togr

afice

.1

66

4. P

rodu

cere

a te

xtel

or

scris

e de

dife

rit ti

p și

pe su

port

uri v

aria

te,

man

ifest

ând

com

por-

tam

ent l

ingv

istic

auto

-no

m și

orig

inal

itate

.

5. A

plic

area

nor

mel

or

limbi

i rom

âne

liter

are

(gra

mati

cale

, ort

ogra

-fic

e, p

unct

uațio

nale

și

stilis

tice)

în e

xpri-

mar

ea o

rală

și sc

risă,

de

mon

strâ

nd d

is-ce

rnăm

ânt ș

i cul

tură

lin

gvisti

că.

3.5.

Com

enta

rea

elem

ente

lor

lexi

cale

, stil

istice

și se

mio

-tic

e di

n te

xte

liter

are

și de

gr

aniță

;3.

6. E

xplic

area

func

ției

cogn

itive

, edu

cativ

e și

es-

tetic

e a

text

ului

lite

rar ș

i de

gran

iță.

4.1.

Scr

iere

a te

xtel

or m

etal

i-te

rare

, refl

exiv

e, fu

ncțio

nale

, im

agin

ative

în b

ază

de a

lgo-

ritm

i și s

chem

e;4.

2. R

espe

ctar

ea ri

goril

or

grafi

ce la

ela

bora

rea

text

elor

sc

rise.

5.1.

Per

cepe

rea

norm

ei d

rept

st

anda

rd a

l lim

bii ș

i mod

el

de re

glem

enta

re a

acti

vită

ții

verb

ale;

5.2.

Rez

olva

rea

cazu

rilor

di

ficile

de

orto

grafi

ere;

5.3.

Resp

ecta

rea

norm

elor

în

text

ele

reda

ctat

e în

stilu

ri fu

ncțio

nale

.

12. M

odifi

cări

norm

ative

stipu

-la

te în

„DO

OM

2”.

Ort

ogra

fia

limbi

i rom

âne.

Prin

cipi

ile o

rto-

grafi

ei ro

mân

ești.

1

13. D

imen

siune

a cu

ltura

lă și

so

cial

ă a

liter

atur

ii.Ar

s poe

tica

de G

rigor

e Vi

eru.

1

14. A

telie

r de

disc

uție

. Ev

oluț

ia n

orm

elor

ort

ogra

fice.

1

15. E

valu

are

sum

ativă

. Te

xt a

rgum

enta

tiv: C

orec

titu-

dine

a sc

risul

ui d

emon

stre

ază

cultu

ra o

mul

ui.

1

16. A

naliz

ă. A

mel

iora

re. D

ez-

volta

re.

1

67

Mod

elul

2: C

LASA

a X

-a, p

rofil

UM

ANIS

T (2

0 de

ore

), pr

ima

unita

te d

e în

văța

re.

În s

ecve

nța

urm

ătoa

re v

om a

trag

e at

enția

asu

pra

cone

ctăr

ii co

mpe

tenț

elor

spe

cific

e/un

itățil

or d

e co

mpe

tenț

ă la

pro

iect

area

ca

lend

aristi

că.

Nr.

Data

CS/U

CTe

ma

lecț

iei

Text

ulSt

rate

gii/

met

ode/

tehn

ici d

e pr

edar

e/ev

alua

reN

r. de

ore

1.CS

1Li

mba

rom

ană,

par

te a

cul

turii

spiri

tual

e a

popo

rulu

i rom

an.

Stat

utul

de

vorb

itor c

ult a

l lim

bii r

omân

e

Sele

cție

de

text

e, c

itate

.Ar

gum

enta

rea

situa

ției a

ctua

le a

lim

bii r

omân

e ca

idio

m1

2.CS

3U

C 3.

1Li

tera

tura

– fo

rmă

de c

unoa

șter

e și

artă

a

cuvâ

ntul

ui.

Poez

ia „C

uvân

tul”,

de

V. R

oman

ciuc

Prez

enta

rea

în d

iferit

e fo

rme

grafi

ce

a te

rmen

ilor/

noțiu

nilo

r1

3.U

C 3.

3Di

men

siune

a cu

ltura

lă și

soci

ală

a lit

era-

turii

Poez

ia „

Ars p

oetic

a”, d

e Gr

. Vie

ruCo

men

tare

a m

otivu

lui l

itera

r1

4.U

C 3.

4Ad

evăr

ul ști

ințifi

c de

spre

lim

ba ro

mân

ă,

cultu

ră și

iden

titat

eSe

lecț

ie d

e te

xte

SIN

ELG

1

5.CS

1Fo

rmar

ea c

itito

rulu

i-rec

epto

r al l

itera

turii

, „L

egăm

ânt”

, de

Gr. V

ieru

Com

enta

riul s

emni

ficaț

iei ti

tlulu

i1

6.CS

1-6

Eval

uare

iniți

ală

Test

de

eval

uare

a c

ompe

tenț

ei le

c-to

rale

. Pre

zintă

, rez

umati

v, su

biec

tul,

siste

mul

de

pers

onaj

e, te

ma,

mes

ajul

că

rții

pref

erat

e.

1(

+1)

7.CS

1-6

Anal

iza e

valu

ării

iniți

ale

1

8.CS

2El

emen

te v

erba

le, n

onve

rbal

e și

para

ver-

bale

util

izate

într

-o si

tuaț

ie d

e co

mun

ica-

re.

„Aco

lo se

naș

te lu

min

a”,

de V

. Rom

anci

ucPr

oduc

erea

uno

r ide

i, m

esaj

e ad

ec-

vate

situ

ație

i de

com

unic

are

1

9.U

C 5.

1N

orm

e or

toep

ice

și or

togr

afice

.Mod

ifică

ri no

rmati

ve sti

pula

te în

DO

OM

2.

Sele

cție

de

exem

ple/

fișe

Com

enta

rea

fapt

elor

de

limbă

obs

er-

vate

/ate

stat

e1

10.

UC

3.5

Text

ul li

tera

r și l

ectu

ra c

a ip

otez

ă es

enția

lă

a re

cept

ării

Form

area

citi

toru

lui-r

ecep

tor

al li

tera

turii

„Așa

dar”

, de

A. C

odru

Disc

uții

asup

ra le

ctur

ilor

1

68

11.

CS 5

Rela

ții lo

gico

-sem

antic

e în

tre

cuvi

nte.

Si

noni

mia

con

text

uală

„Așa

dar”

, de

A. C

odru

Asoc

ieri

liber

e/fo

rțat

e„G

ăseș

te c

uvân

tul-ț

intă

”1

12.

CS 4

Prac

ticum

: eta

pele

de

elab

orar

e a

text

ului

sc

ris. A

ctua

lizar

eEx

erci

ții d

e re

dact

are

1

13.

CS 6

Text

ul li

ric: p

rete

xt p

entr

u de

schi

dere

spre

ar

tele

frum

oase

Text

e lir

ice

pref

erat

eId

entifi

care

a tr

ăiril

or, s

tăril

or,

ipos

taze

lor e

ului

liric

Pa

rale

la

1

14.

15.

CS 2

Atel

ier d

e di

scuț

ie: „

Poez

ia e

pic

tura

pe

care

o a

uzim

, iar

pic

tura

e p

oezia

pe

care

o

vede

m.”

(Leo

nard

o da

Vin

ci)

Banc

a de

idei

2

16.

CS 3

Com

pone

ntel

e or

igin

alită

ții te

xtul

ui li

te-

rar;

(cog

nitiv

e, e

tice

și es

tetic

e).

Sele

cție

de

text

e St

udiu

l de

caz

1

17.

CS 3

-4Et

apel

e el

abor

ării

com

enta

riulu

i lite

rar;

„Plo

uă”,

de V

. Rom

anci

ucAl

gorit

mul

1

18.

19.

CS 1

-6Pr

obă

de e

valu

are

sum

ativă

: ese

u ne

-st

ruct

urat

„Pr

ofilu

l citi

toru

lui c

onte

mpo

-ra

n.”

1(2)

20.

CS 1

-6An

aliza

pro

bei d

e ev

alua

re1

69

2.3.

Pro

iect

area

did

actic

ă de

scur

tă d

urat

ă

Mod

elul

1: P

roie

ctar

ea u

nei u

nită

ți de

învă

țare

CLAS

A a

X-a,

pro

fil R

EAL

Uni

tate

a de

învă

țare

: Lite

ratu

ra –

dim

ensiu

ne c

ultu

rală

şi a

rtă

a cu

vânt

ului

Com

pete

nțe

spec

ifice

: 1. 2

. 3. 4

. 5.

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e:1.

1, 2

.2, 3

.2, 4

.1, 5

.2.

Data

Tem

a (s

ubie

ctul

ore

i)Te

hnol

ogia

did

actic

ăN

r. de

ore

Activ

ități

de e

valu

are

1. P

reze

ntar

ea st

udiu

lui

inte

gral

al d

iscip

linei

Lim

ba

şi lit

erat

ura

rom

ână

în c

lasa

a

X-a.

Fam

iliar

izare

a cu

ma-

nual

ul.

E. C

omen

tare

a m

otto-

ului

: Cug

etul

nos

tru

caut

ă să

des

cifr

eze,

în

fren

ezia

cun

oaşt

erii,

cev

a di

n m

ister

ul v

ieții

. Om

ul c

aută

totu

şi să

în

țele

agă

esen

ța lu

mii.

Și l

itera

tura

îi fa

cilit

ează

ace

astă

cal

e. M

ihai

Ci

mpo

iR.

S. P

reze

ntar

ea st

udiu

lui i

nteg

ral a

l disc

iplin

ei în

cla

sa a

X-a

. Pre

zen-

tare

a m

anua

lulu

i. Pr

ezen

tare

a pl

anul

ui d

e lu

cru

pe p

arcu

rsul

anu

lui.

Prez

enta

rea

și al

eger

ea te

mel

or p

entr

u re

aliza

rea

proi

ecte

lor i

ndiv

i-du

ale

pent

ru e

valu

area

sum

ativă

sem

estr

ială

.R.

Disc

uții

cu p

rivire

la a

ștep

tăril

e pe

car

e le

au

elev

ii în

ace

st a

n de

st

udii.

E. Te

ma

de a

casă

.

1Co

nver

sația

Anal

iză

Expl

icaț

ia

Asal

tul d

e id

ei

2. S

tatu

tul d

e vo

rbito

r cul

t al

lim

bii r

omân

e.E.

Pro

pun

spre

com

enta

re u

rmăt

orul

mott

o.M

otto:

Lim

ba m

ater

nă e

ste

pâin

ea u

nui p

opor

. Făr

ă ea

, pre

cum

fără

pâ

ine,

pop

orul

seac

ă de

foam

e, d

e fo

amea

nev

oii d

e a

vorb

i.Ve

rifica

rea

tem

ei d

e ac

asă.

R. S

. Pro

pun

elev

ilor o

mic

ă co

nver

sație

în u

rma

căre

ia v

om d

educ

e su

biec

tul l

ecție

i.An

unț t

ema

nouă

și o

biec

tivel

e pr

opus

e pe

ntru

lecț

ie.

1Co

nver

sația

Brai

nsto

rmin

gul

Sche

ma

de re

per

70

Voca

bula

rul l

imbi

i rom

âne

1500

00 sp

anio

la20

000

– ne

olog

. Lim

bă ro

man

ică

port

ughe

za

Li

mbă

latin

ă ita

liana

Vo

rbito

rul -

---- L

LR

Voca

bula

r fu

ndam

enta

l15

00 c

uvin

te

Mas

a vo

cabu

laru

lui

90%

Mijl

oace

le in

tern

e de

îm

bogă

țire

a vo

cabu

laru

lui

Arha

isme

Istor

isme

Prof

esio

nalis

me

Regi

onal

isme

Argo

uri

Cuvi

nte

din

alte

lim

bi, p

ronu

nțat

e de

pe

rsoa

ne c

u sc

opul

de

a im

pres

iona

: m

adam

, ok,

wee

kend

, loo

k.Ja

rgoa

ne

Neo

logi

sme

Prop

un e

levi

lor s

pre

real

izare

exe

rciți

ul 2

, pag

ina

11.

(să

anal

izeze

cuv

inte

le d

in te

xtul

pro

pus d

upă

algo

ritm

ul d

at)

Real

izăm

exe

rciți

ul 5

, pag

ina

12.

(ana

liza

aspe

ctul

ui g

rafic

al t

extu

lui p

ropu

s)-

ce in

form

ații

com

port

ă sc

him

bare

a de

car

acte

re;

- ce

mar

chea

ză m

ajus

cule

le;

- ca

re e

ste

inve

ntar

ul se

mne

lor o

rtog

rafic

e și

de p

unct

uație

util

izate

;-

care

est

e ro

lul p

aran

teze

lor p

ătra

te și

al g

hilim

elel

or.

R. R

ealiz

ăm e

xerc

ițiul

6, p

agin

a 12

.Te

legr

amă

– do

cum

ent o

ficia

l prin

car

e se

adu

ce la

cun

oștin

ță o

in

form

ație

.Ce

rințe

:1.

Nu

se n

otea

ză n

umel

e ad

resa

tulu

i.2.

Con

ținut

ul fo

arte

laco

nic,

cât

mai

rest

rîns.

3. S

e se

mne

ază.

De a

rgum

enta

t rol

ul v

ocab

ular

ului

în c

omun

icar

ea c

otidi

ană.

E. D

e re

aliza

t exe

rciți

ul 7

, pag

ina

13.

De st

udia

t inf

orm

ația

din

age

nda

citit

orul

ui (p

ag. 1

0) și

de

real

izat

câte

un

enun

ț cu

fieca

re c

uvân

t.

Exer

cițiu

l

Anal

iza d

e te

xt

Conv

ersa

ția

71

3. S

inon

imia

con

text

uală

.E.

Aso

cier

i lib

ere.

A e

labo

ra la

cuv

inte

le p

ropu

se c

ât m

ai m

ulte

sino

-ni

me.

Ac

tual

izați

noțiu

nea

de si

noni

m. C

are

este

sem

nific

ația

lexe

mul

ui

cont

extu

al.

Asoc

iați

aces

te d

ouă

noțiu

ni p

entr

u a

defin

i con

cept

ul o

pera

ționa

l al

tem

ei le

cție

i. R.

S. U

n cu

vânt

poa

te a

vea

mai

mul

te si

noni

me,

form

ându

-se

astfe

l o

serie

sino

nim

ică.

Se

riile

sino

nim

ice

sunt

con

stitu

ite d

in:

- alo

mor

fe și

alo

fone

/alo

graf

e, v

aria

nte

mor

fo-fo

netic

e și

grafi

ce c

are

core

spun

d fo

rmel

or p

relu

ate

din

limbi

dife

rite

(rep

rodu

când

fone

tis-

mul

/scr

iere

a di

n lim

bile

resp

ectiv

e) sa

u în

car

e se

ală

tură

form

e îm

-pr

umut

ate

și cr

eații

inte

rne,

une

le o

bțin

ute

pe c

ăi d

iferit

e (a

decu

are

– ad

ecva

re, a

firm

ație

– a

firm

ațiu

ne, c

ompl

emen

t – c

ompl

imen

t, co

m-

plem

enta

re –

com

plem

entiz

are,

coo

rdin

are

– co

ordo

nare

, dom

inar

e –

dom

inan

ță, f

uncț

ie –

func

țiune

, tra

nsfo

rmar

e –

tran

sfor

maț

ie).

- for

mel

e di

ferit

e al

e un

or te

rmen

i rez

ulta

te d

in în

cadr

area

osc

ilant

ă la

un

gen

gram

atica

l sau

altu

l (la

sing

ular

sau

la p

lura

l), fă

ră m

odifi

-că

ri se

man

tice

(com

pone

nt –

com

pone

nți/c

ompo

nent

ă –

com

pone

n-te

, con

stitu

ent –

con

stitu

enți/

cons

titue

ntă

– co

nstit

uent

e, m

embr

u –

mem

bri/m

embr

ă –

mem

bre.

E

mite

ți cu

vint

ele-

chei

e al

e ac

estu

i arti

col.

F

orm

ulaț

i dou

ă id

ei d

in a

cest

alin

eat.

C

are

este

nec

esita

tea

cuno

aște

rii se

riilo

r sin

onim

ice?

E. E

x. 4

, pag

. 35.

Sel

ecte

ază

sinon

imel

e co

ntex

tual

e al

e cu

vint

elor

ca

re p

ot a

vea

aces

t con

cept

. De

ex.:

În 1

ver

s sin

onim

e po

t ave

a cu

-vi

ntel

e:M

ă în

vârt

, floa

rea-

soar

elui

, câm

p. L

a ac

este

cuv

inte

de

form

at se

rii

sinon

imic

e ge

nera

le.

Sino

nim

e co

ntex

tual

e.De

form

ulat

o c

oncl

uzie

a a

cest

ui fe

nom

en li

ngvi

stic,

stru

ctur

at d

in

două

enu

nțur

i. E.

Din

tr-o

poe

zie p

refe

rată

de

sele

ctat

4 c

uvin

te c

e po

t ave

a sin

onim

e co

ntex

tual

e și

de in

dica

t cât

e do

uă d

intr

e el

e.

1

Conv

ersa

ția

Brai

nsto

rmin

gul

Sche

ma

de re

per

Exer

cițiu

l

Anal

iza d

e te

xt

72

4. L

itera

tura

și c

ultu

ra

– se

mne

disti

nctiv

e al

e um

anul

ui.

E. M

otto:

Cul

tura

est

e îm

plin

irea

chem

ării

noas

tre

omen

eşti.

Mih

ai E

min

escu

Verifi

care

a te

mei

de

acas

ă.R.

S. A

nunț

tem

a le

cție

i și o

biec

tivel

e pr

opus

e.Re

aliză

m c

âmpu

l aso

ciati

v al

cuv

ântu

lui c

ultu

ră. Ar

hite

ctur

ă

Educ

ație

Voca

bula

r dec

ent

Trad

iții ș

i obi

ceiu

ri

Man

iere

Arta

pop

urul

uiCu

ltură

Not

ăm si

noni

mel

e cu

vânt

ului

um

an:

inte

ligen

t

omen

esc

sufle

tist

educ

atdeșt

ept

Um

an

Lect

urăm

frag

men

tul s

cris

de M

ihai

Em

ines

cu p

entr

u a

răsp

unde

la

într

ebar

ea:

Su

ma

vieț

ii sp

iritu

ale

As

pira

țiuni

leCe

est

e cu

ltura

? F

apte

le sa

le

Prod

ucte

le v

ieții

spiri

tual

e

Grad

de

dezv

olta

re a

inte

ligen

ței

1Co

nver

sația

Brai

nsto

rmin

gul

Sche

ma

de re

per

Exer

cițiu

l

73

Cultu

ra n

ațio

nală

Cul

tul (

prom

ovea

ză p

e om

ul c

ult)

M

orav

uri r

elig

iuni

man

iere

de

a pr

ivi l

umea

Lim

ba (s

emnu

l că

un p

opor

est

e cu

lt)

Lect

urăm

frag

men

tul s

cris

de L

ucia

n Bl

aga

desp

re c

ultu

ra m

inor

ă și

cultu

ra m

ajor

ă. Cultu

ra m

inor

ă

C

ultu

ra m

ajor

ă

Etn

ogra

fice

M

onum

enta

le

Cop

ilăria

M

atur

itate

a (d

orur

i și v

irtuț

i)

Lect

urăm

noti

țele

de

la a

gend

a ci

titor

ului

și le

rețin

em.

Prop

un u

rmăt

oare

a sa

rcin

ă de

lucr

u:Ca

re su

nt ,

în o

pini

a ta

, cal

itățil

e un

ui o

m d

e cu

ltură

?R.

Rea

lizăm

exe

rciți

ul 6

, pag

ina

16.

Om

Sufle

tCu

ltură

Prof

esie

Real

izăm

exe

rciți

ul 7

, pag

ina

16.

E. C

omun

ic te

ma

de a

casă

:1.

De

învă

țat i

nfor

maț

ia d

espr

e cu

ltura

min

oră

și m

ajor

ă, c

e es

te

cultu

ra.

2.

De re

ținut

info

rmaț

ia d

in a

gend

a ci

titor

ului

.3.

Ap

reci

erea

ele

vilo

r.

Anal

iza te

xtul

ui

5. E

valu

are

iniți

ală.

Test

.Te

st c

u ite

mi d

e an

aliză

ling

visti

că și

lite

rară

a u

nui t

ext.

1

74

6. A

naliz

a re

zulta

telo

r ev

aluă

rii.

Anal

iza g

reșe

lilor

com

ise la

real

izare

a te

stul

ui.

1

7. C

omun

icar

ea o

rală

. Ele

-m

ente

ver

bale

, non

verb

ale

și pa

rave

rbal

e uti

lizat

e în

tr-

o sit

uație

de

com

unic

are.

E. M

otto:

Com

unic

area

lucr

ează

în fo

losu

l cel

or c

are

lucr

ează

la e

a.

John

Pow

ell

Verifi

c te

ma

de a

casă

atâ

t cal

itativ

cât

și c

antit

ativ.

R. S

. Defi

nim

noț

iune

a de

com

unic

are.

Com

unic

area

repr

ezin

tă sc

him

bul d

e m

esaj

e în

tre

cel p

uțin

dou

ă pe

rsoa

ne, d

in c

are

una

emite

(exp

rimă)

o in

form

ație

și c

eala

ltă o

re

cepț

ione

ază

(înțe

lege

), cu

con

diția

ca

part

ener

ii să

cun

oasc

ă co

dul

(să

cuno

ască

ace

eași

limbă

). Com

unic

area

Verb

ală

L

itera

răRe

aliză

m sc

hem

a ge

nera

lă a

com

unic

ării.

Mes

ajEm

ițăto

r

R

ecep

tor

Co

dul

Cu

vint

e

Ges

turi

M

imic

ă

Sem

nale

Lect

urăm

poe

zia A

colo

se n

aşte

lum

ina

de V

asile

Rom

anci

uc.

Elev

ii își

vor

exp

une

opin

ia d

espr

e ce

est

e po

ezia

.

Exam

inăm

text

ul p

oezie

i ca

un p

rodu

s al c

omun

icăr

ii ve

rbal

e:M

esaj

ul (d

e dr

agos

te)

Auto

rul

Cin

eva

Mel

e tin

e(ta

le)

Codu

l

C

uvin

te sc

rise

mim

ica

gest

urile

1

75

Exam

inăm

text

ul p

oezie

i ca

un p

rodu

s al c

omun

icăr

ii lit

erar

e:M

esaj

ul (d

rago

stea

est

e ce

ntru

l vie

ții n

oast

re, e

a ne

diri

jeaz

ă vi

ața,

es

te o

mni

prez

entă

şi se

află

în tr

ecut

, pre

zent

şi v

iitor

.)Eu

l liri

c(eu

l poe

tic)--

------

------

------

------

------

-Citi

toru

l M

ele

tine

(tal

e)

Codu

l

Cuvi

nte

scris

e

Fig

uri d

e sti

l

Imag

ini a

rtisti

ce

Sim

bolu

ri

Ele

men

te d

e ve

rsifi

cație

Lim

baj p

oetic

Se d

iscut

ă in

form

ațiil

e di

n ta

belu

l de

la e

xerc

ițiul

1, p

agin

a 13

.El

evii

vor l

ucra

pe

rând

uri.

I rân

d –

va a

lcăt

ui u

n m

esaj

de

drag

oste

folo

sind

com

unic

area

ver

ba-

lă.

II râ

nd –

va

alcă

tui u

n m

esaj

folo

sind

com

unic

area

lite

rară

.Re

aliză

m e

xerc

ițiul

2, 3

, pag

ina

14.

R. În

baz

a afi

rmaț

iei d

e la

exe

rciți

ul 1

, pag

ina

14, e

levi

i vor

alc

ătui

un

disc

urs,

util

izând

cuv

inte

le-c

heie

.E.

Com

unic

tem

a de

aca

să:

8. Te

xtul

lite

rar ș

i lec

tura

ca

ipot

eză

esen

țială

a re

cep-

tării

.Pl

ouă

de V

. Rom

anci

uc

E. C

omen

tare

a, p

rin sc

riere

a lib

eră,

a a

serț

iuni

i. Câ

ți le

ctor

i, at

âtea

pă

reri,

atâ

tea

sens

ibili

tăți.

N. B

usui

oc.

Rezo

lvar

ea e

x. 1

, 2, p

ag. 3

0.R.

S. E

x. 2

.1.

Valo

rifica

rea

com

pete

nței

de

rece

ptat

re a

text

ului

ca

citit

or-in

terp

ret

al o

pere

i. St

ruct

urar

ea în

ech

ipe:

A, B

. Ghi

dare

a ăn

acti

vita

te d

e al

go-

rutm

ul la

ex.

1, p

ag. 3

1.

Ce a

spec

te d

in a

cest

alg

oritm

sunt

mai

rele

vant

e

1

76

9. F

orm

area

citi

toru

lui-r

e-ce

ptor

al l

itera

turii

.Le

găm

ânt

de G

rigor

e Vi

eru.

Lec

tura

și

lexi

cul o

pere

i lite

rare

. Tem

ă.

Moti

v. M

esaj

.

E. C

omen

tare

a m

otto-

ului

: Int

eres

ul tî

năru

lui p

entr

u lit

erat

ură

prov

i-ne

din

nev

oia

lui d

e vi

ață.

Tud

or V

ianu

Verifi

care

a te

mei

de

acas

ă.

R. S

. Rea

lizăm

exe

rciți

ul 1

, pag

ina

37Le

ctur

ăm p

oezia

. Re

aliză

m e

xerc

ițiul

2, p

agin

a 37

(pe

grup

e)G

r. I.

Valo

area

lect

urii

rezid

ă în

con

tinui

tate

a ei

...G

r. II.

O le

ctur

ă ad

evăr

ată,

pro

fund

ă nu

are

nic

icân

d fin

itudi

ne...

Gr.

III. O

mul

est

e ef

emer

, car

tea

este

veș

nică

prin

val

oare

a ei

...G

r. IV

. Un

citit

or n

eint

ențio

nat r

atea

ză șa

nsa

de a

fi re

cept

or a

l uno

r va

lori

indi

spen

sabi

le v

ieții

um

ane.

..Id

entifi

căm

tem

a, id

eea,

mes

aul t

extu

lui.

R. R

ealiz

ăm e

xerc

ițiul

3 (3

.3.),

pag

ina

38.

Real

izăm

exe

rciți

ul 3

.1.,

pagi

na 4

0.E.

Tem

a de

aca

să.

1

10. L

itera

tura

– fo

rmă

de

cuno

aște

re și

art

ă a

cuvâ

n-tu

lui.

Aşad

ar d

e A.

Cod

ru.

E. A

naliz

a im

agin

ilor p

ropu

se la

pag

ina

21 p

entr

u a

obse

rva

ce a

u în

co

mul

ace

stea

și d

e co

men

tat î

n re

lație

cu

mott

o-ul

pro

pus:

Pia

tra

– tă

ria a

min

tirii

ce s-

a-nc

rust

at p

e va

tră.

Verifi

care

a te

mei

de

acas

ă.

R. S

. Lec

tura

text

ului

. Im

pres

ii de

lect

ură:

Așa

dar..

. la

prim

a le

ctur

ă m

i-a c

omun

icat

...Re

aliză

m e

xerc

ițiul

4, 5

pag

ina

22Id

entifi

căm

sim

bolu

rile

în te

xt (p

iatr

a, lu

min

a, zb

orul

) și l

e de

finim

cu

ajut

orul

dic

ționa

rulu

i de

simbo

luri.

Real

izăm

exe

rciți

ul 8

, pag

ina

22.

R. C

omen

tăm

sens

ul c

omun

icat

de

vers

urile

:Cu

geta

tă, p

iatr

a es

te m

odul

conc

ret a

l mat

erie

i prim

e/În

pun

ctul

ei

max

im d

e a

se u

man

iza.

E. Te

ma

de a

casă

: Exe

rciți

ul 1

1, p

agin

a 23

.

1

77

11. F

oneti

că. N

orm

e or

toe-

pice

și o

rtog

rafic

e.

E. D

efini

rea

noțiu

nilo

r tem

ei.

Eseu

de

5 m

inut

e de

spre

nec

esita

tea

resp

ectă

rii n

orm

elor

. Eva

luar

e.

Disc

uție

diri

jată

. R.

S. L

ectu

ra a

rtico

lulu

i onl

ine

Nor

me

otro

grafi

ce şi

ort

oepi

ce p

rin

tehn

ica

SIN

ELG.

Com

plet

area

col

oane

lor c

umul

ative

: nor

me

cuno

scut

e, n

ecun

oscu

te.

Dele

gare

a re

spon

sabi

lilor

peb

tru

expl

icar

ea fi

ecăr

ei d

intr

e no

rme.

Pr

ezen

tare

a no

telo

r inf

orm

ative

.R.

Scr

iere

a un

ei m

ini d

ictă

ri. (D

icta

re, C

arta

lean

u). E

xplic

area

ort

ogra

-m

elor

solic

itate

.E.

De

elab

orat

car

tele

de

orto

grafi

e, o

rtoe

pie

pent

ru u

zul p

erso

nal,

al

clas

ei. (

la a

lege

re)

12. M

odifi

cări

norm

ative

sti

pula

te în

„DO

OM

2”

E. S

crie

ți, în

dou

ă en

unțu

ri, d

espr

e ce

ea c

e co

nsid

eraț

i că

este

tim

pul.

Ce d

omen

ii al

e ex

isten

ței s

ocia

le tu

tele

ază

timpu

l?

Nor

ma

orto

grafi

că e

ste

sub

ausp

iciil

e tim

pulu

i? A

rgum

enta

ți.

R. S

. Rez

olva

rea

ex.7

, pag

. 27,

8, 9

, 10,

pag

. 28.

R.

Pro

iect

de

grup

, ex.

1, 2

, pag

. 29.

13

. Dim

ensiu

nea

cultu

rală

și

soci

ală

a lit

erat

urii.

Ars p

oetic

a de

Grig

ore

Vi-

eru.

E. M

otto:

Poe

zia a

pare

cân

d em

oția

şi-a

găs

it gâ

ndul

şi g

ându

l şi-a

de

scop

erit

cuvi

ntel

e. R

ober

t Fro

stVe

rifica

rea

tem

ei d

e ac

asă.

R. S

. Disc

uție

cu

priv

ire la

text

ul li

tera

r, lim

baju

l ace

stui

a, m

odul

de

form

are.

Lect

urăm

frag

men

tul p

ropu

s la

exer

cițiu

l 8, p

ag. 1

9, a

poi e

levi

i își

vor

expu

ne p

ărer

ea re

ferit

or la

idee

a pr

opus

ă de

Grig

ore

Vier

u.

Lect

urăm

poe

zia A

rs p

oetic

a de

Grig

ore

Vier

u.De

finim

ce

este

o a

rs p

oetic

a.Re

aliză

m e

xerc

ițiul

9, p

agin

a 19

.M

otiv

– co

nstă

într

-un

simbo

l, o

idee

, o im

agin

e re

luat

e sa

u su

blin

iate

cu

insis

tent

a și

care

con

trib

uie

la d

efini

rea

mes

ajul

ui u

nei o

pere

.La

itmoti

v –

un m

otiv

repe

tat i

nsisi

tent

în m

ai m

ulte

stro

fe.

78

Real

izăm

exe

rciți

ul 1

1, p

agin

a 20

(ora

l).Re

aliză

m e

xerc

ițiul

12,

pag

ina

20

*ver

be se

lect

ate

– m

erg,

mer

gi, v

ine-

---id

eea

de p

roce

s al v

ieții

.*

poet

ul a

obț

inut

înce

putu

l cre

ație

i și a

evi

denț

iat i

deea

că

moa

rtea

es

te o

par

te a

vie

ții (l

umin

a).

*spi

c----

------

alb-

------

dim

inea

ța---

------

-un

nou

înce

put (

pur,

c

urat

, im

acul

at)

fi

erbi

nte-

-----d

upă

min

e ---

----v

iața

(eta

pele

ei)

r

oşu-

------

---m

oart

ea

*i

mag

ine

tacti

lă și

cro

mati

că.

Iden

tifică

m c

uvin

tele

sim

bol ș

i le

com

entă

m se

mni

ficaț

ia.

Dim

inea

ța –

repr

ezin

tă în

cepu

tul v

ieții

sau

nașt

erea

.Sp

icul

– re

prez

intă

eta

pele

vie

ții c

u tr

ăiril

e, re

aliză

rile

sale

.Lu

min

ă –

repr

ezin

tă b

ucur

ia.

R. Te

ma

text

ului

– v

iața

.Re

aliză

m e

xerc

ițiul

13,

pag

ina

20. (

oral

)Id

entif

căm

măr

cile

eul

ui li

ric. (

inde

pend

ent)

Pron

ume

Verb

eEu

Mer

gE.

Com

unic

tem

a de

aca

să:

Reda

ctaț

i un

eseu

„De

ce

m-a

m n

ăscu

t?”

De re

aliza

t com

enta

riul t

extu

lui,

folo

sindu

-vă

de in

form

ația

ev

iden

țiată

.14

. Ate

lier d

e di

scuț

ie.

Evol

uția

nor

mel

or o

rtog

ra-

fice.

E. R

ealiz

ează

o sc

riere

libe

ră în

baz

a afi

rmaț

iei p

oetu

lui N

ichi

ta S

tă-

nesc

u:

„Eu

sunt

tim

pul c

e sa

re/D

intr

-un

ceas

car

e se

cris

taliz

ează

.”R.

S. R

ealiz

ăm e

xerc

ițiile

9, 1

0, 1

1 de

la p

agin

a 26

.Re

actu

aliză

m, e

num

erăm

și id

entifi

căm

spec

ificu

l prin

cipi

ilor o

rtog

ra-

fice.

79

Elev

ii vo

r da

exem

ple

de c

uvin

te sp

ecifi

ce fi

ecăr

ui p

rinci

piu.

Anal

izăm

tabe

lul d

e la

pag

ina

28 c

u ev

oluț

ia n

orm

elor

ort

ogra

fice,

ap

oi re

aliză

m e

xerc

ițiul

8, p

agin

a 28

. (ce

rcet

area

unu

i dic

ționa

r ort

o-gr

afic)

R. R

ealiz

ăm e

xerc

ițiile

11,

12,

pag

ina

29.

E. Te

ma

de a

casă

.De

scris

cât

e 10

cuv

inte

pen

tru

ilust

rare

a fie

căru

i prin

cipi

u or

togr

afic.

15. E

valu

are

sum

ativă

. Te

xt a

rgum

enta

tiv: C

orec

titud

inea

scris

ului

den

otă

cultu

ra o

mul

ui.

1

16. A

naliz

ă. A

mel

iora

re.

Dezv

olta

re.

Anal

iza g

reșe

lilor

com

ise la

real

izare

a te

stul

ui.

1

80

2.4. Specificul lecțiilor de Limba și literatura română

Lecția modernă oferă astăzi noi redimensionări de abordare ca microsistem de in-struire1 din perspectiva unui management de calitate, implicând o metodologie de abordare a activității didactice, care se bazează pe trei tipuri de conducere2:

• globală – vizează valorificarea optimă a tuturor elementelor (privite separat și în interacțiune) care intervin în activitatea la lecție: profesor-elevi; proiectarea-implementarea proiectului didactic și perfecționarea acestuia; predare-învățare-evaluare; comunicare-receptare; dirijare-autodirijare a instruirii/învățării etc.;

• optimă – urmărește desfășurarea activității la oră într-un ritm, stil, mod, formă etc., adecvate condițiilor (interne și externe) și resurselor existente (umane, di-dactice materiale, de timp);

• strategică – are în vedere inovarea, perfecționarea continuă a activității educaționale la oră, a raporturilor de comunicare didactică profesor-elev, a mo-delelor de proiectare didactică.

Așadar, lecția trebuie privită, ca „un microsistem pedagogic”, ce va funcționa în baza paradigmei tradiționale: predare-învățare-evaluare, asigurând corelația permanentă dintre obiective-conținuturi-metode-evaluare.

În liceu se va urmări, ca și în gimnaziu, aceleași variabile ce stabilesc reușita/performanța lecției, fiind determinată de relația profesor-elev, profesor-clasă în raport cu activitățile de predare-învățare-evaluare3:

• finalitățile (competențele și obiectivele operaționale) reprezintă „inima” lecției, esența, deoartece exprimă comportamentele, ce urmează a fi formate elevilor;

• conținutul materiei constituie mijlocul didactic principal de realizare a obiective-lor propuse;

• strategia de instruire (propusă de profesor), respectiv strategia de învățare adop-tată de elevi, definește tipul de învățare adecvat condițiilor date și prin el tipul sau varianta potrivită de lecție, sugerează alegerea și combinarea optimă a me-todelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de activitate, generează anumite tactici de acțiune;

• tehnologia didactică propune utilizarea unor metode și procedee didactice, ma-teriale și mijloace de învățământ care contribuie la realizarea finalităților prin intermediul conținuturilor;

• formele de grupare a elevilor în cadrul lecției (activități în grup, cazuri care trebu-ie tratate individual etc.) perfecționează cadrul social al lecției, facilitează îmbina-rea studiului independent cu învățarea interdependentă, contribuie la diversifica-rea metodelor;

• acțiunile de predare-învățare-evaluare subordonate finalităților îndeplinesc funcții complementare de comunicare, de formare a valorilor, atitudinilor, abilităților și de verificare a gradului de însușire a achizițiilor;

1 Cristea S. Dicționar de pedagogie. Chișinău-București: Grupul editorial Litera, 2000, 400 p.2 Cartaleanu T.,Cosovan O.,Sclifos L., Solovei R., Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu, Chișinău, 3 p.3 Cerghit I., (coordonator), Perfecționarea lecției în școala modernă. București:Editura Didactică și Pedagogică, 1983,

228 p.

81

• operațiile speciale de evaluare (inițială, continuă, finală) asigură conexiunea inversă (feed-back) de măsurare și apreciere a rezultatelor obținute în timpul lecției și la sfârșitul lecției, îndeplinind funcția de reglare-autoreglare a activității realizată de binomul profesor-elev în cadrul lecției;

• resursele și stilurile pedagogice existente și promovate la nivelul clasei de elevi – asigură contextul lecției, climatul educațional al lecției, ambianța educațională a lecției care favorizează (sau inhibă) realizarea obiectivelor propuse la începutul lecției.

Tipologia lecției desemnează un mod de concepere și realizare a lecției, o unitate structurală cu valoare orientativă, ce are drept scop în sine formarea competențelor la elevi.

Determinarea unei tipologii a lecțiilor își demonstrează utilitatea practică prin ace-ea că ea îi orientează pe profesori în stabilirea, de fiecare dată, a structurii optime a acestora și în crearea situațiilor care asigură realizarea obiectivelor urmărite, înlăturând formalismul și improvizația în desfășurarea lor.

Tipologia şi formele de organizare a lecțiilor la disciplina Limba și literatura româ-nă, recomandate de pedagogia contemporană:

• lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor (preevaluare/

postevaluare);• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă. Din perspectiva educației lingvistice (EL), studiul limbii române, și al educației lite-

rar-artistice (ELA), studiul literaturii române și universale, tipologia lecției de Limba şi literatura română, axată pe formarea/dezvoltarea competențelor, sunt:

• lecții de studiere a textului (literar și nonliterar) și dezvoltare a competențelor de comunicare;

• lecții de asimilare a noilor conținuturi de lingvistică și de dezvoltare a competențelor de comunicare;

• lecții-atelier (de exersare a competențelor de lectură, de scriere, de comunicare orală, în baza textului și detașat de text);

• lecții de evaluare a competențelor;• lecții de analiză a probelor de evaluare.

Lecția-atelierUn sistem de ateliere, structurat pe parcursul anilor și racordat la unitățile de conținut

și competențele curriculare, va da rezultat dacă va funcționa ca un sistem, nu va rămâne ca o activitate sporadică, detașată de restul de mersului educațional [A se vedea: Carta-leanu, Cosovan 2004; Învăț 2008; Formarea 2008; Cartaleanu, Cosovan 2014].

82

Atelierul de lectură se organizează atunci când profesorul are în obiectiv lectura textului ca activitate principală, iar textul poate fi ales – în funcție de obiective – după factură, specie, volum. Pas cu pas, lecție cu lecție, elevii vor învăța să citească diferite texte literare și nonliterare, să proceseze și să organizeze informația, asimilând strategii de lucru, iar ulterior – să producă texte literare, nonliterare și metaliterare, conform cerințelor curriculare.

Atelierul de scriere, strategie de formare și dezvoltare a competenței de comunicare scrisă, s-ar cuveni să fie privit ca parte a demersului educațional și să i se aloce timp su-ficient, cu regularitate, pentru atingerea obiectivelor și obținerea unor rezultate palpa-bile. O oră, două, rezervate în proiectarea calendaristică o dată la șase-opt săptămâni, ar fi varianta recomandată.

Atelierul de discuție are să valorifice și are să dezvolte competențele de comunicare orală. Cercetând activitățile recomandate de Curriculum, profesorul proiectează ate-liere de discuție la încheierea studierii unor texte de proporții, dar și pentru a aborda probleme cotidiene, fără ca acestea să derive din operele literare.

Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de lectură, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-, transdisciplinar;• masă rotundă, dezbateri, conferință de presă, controversă constructivă;• joc de rol (proces literar/judiciar, ecranizare) etc.

Algoritmul proiectării unei lecții:I. Stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative și încadrarea aces-

teia în unitatea de învățare – presupune stabilirea locului lecției în cadrul unității de învățare și determinarea tipului de lecție ce urmează a fi realizată.

II. Stabilirea obiectivelor operaționale în baza algoritmului de formulare al lor și în-cadrarea lecției în unitățile de competență.

III. Selectarea și prelucrarea conținuturilor curriculare în acord cu programa școlară, dar și cu anumite aspecte ce țin de:• asigurarea caracterului științific al conținuturilor; • cunoașterea nivelului și experienței anterioare a elevilor;• centrarea pe caracterul pragmatic al cunoștințelor;• formarea de competențe la elevi;• valorificarea motivației intrinseci a elevilor;• corelarea inter-, intra-, trans-disciplinară.

IV. Elaborarea strategiei didactice prin selectarea sistemului de metode, mijloace și a formelor de organizare a colectivului de elevi, precum și a tipurilor de învățare spe-cifice acestora. Acest pas este unul foarte important pentru atingerea finalităților vizate și asigurarea eficienței lecției.

V. Stabilirea structurii procesuale a lecției, conforme cu tipul de lecție pe care urmea-ză să-l parcurgă profesorul și elevii și cu etapele specifice fiecărui tip de lecție.O posibilă prezentare a secvențelor lecției moderne este cea de mai jos:

83

PROIECT DIDACTICCLASA: a X-aDISCIPLINA: Limba şi literatura românâTEMA LECŢEIEI: Textul liric: pretext pentru deschidere spre artele frumoase.„Testament” de Tudor ArgheziTIPUL LECŢIEI: lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor; UNITĂŢI DE COMPETENŢE:

3.1. Aplicarea diverselor strategii de lectură.6.1. Aplicarea experiențelor literare în diferite circumstanțe ale comunicării orale și

scrise.OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

• Să definească arta și codurile utilizate pentru a obține imagini artistice;• Să descopere ramurile artei;• Să interpreteze mesajul de idei în textul liric;• Să valorifice experiențele literare în context interdisciplinar.

STRATEGII DIDACTICE

METODE ȘI PROCEDEE: conversația; brainstorming; observația; asocieri libere; jurnalul dublu; lectura model/interogativă; imaginea-simbol (însoțită de text), sculptura, discur-sul, puzzle.

MIJLOACE DIDACTICE: textul literar (Testament, de Tudor Arghezi); fișe de lucru (întoc-mite de profesor); material ilustrativ/video, tabla.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: activitate individuală; activitate în perechi; ac-tivitate frontală.

RESURSE BIBLIOGRAFICE:1. T. Argezi, Arte poetice, Editura Albatros, București, 1987.2. N. Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979.3. T. Callo, A. Ghicov, Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid metodologic

pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007.

4. C. Şchiopu, Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2013.5. F. Sămihăian, O didactică a limbii şi. literaturii române. Provocări actuale pentru pro-

fesor şi elev. București: Art, 2014.6. T. Cartaleanu, O.Cosovan, A. Zgardan etc., Didactica studiului integrat al limbii şi lite-

raturii române în gimnaziu. Chișinău: Continental Grup, 2014.

84

Secv

ențe

di

dacti

ce/ti

mp

Obi

ectiv

eEl

emen

te d

e co

nțin

utSt

rate

gia

dida

ctică

Stra

tegi

a

de e

valu

are

Activ

itate

a pr

ofes

orul

uiAc

tivita

tea

elev

ilor

Evoc

are

7 m

in.

O1

O2

Asig

urar

ea c

limat

ului

nec

esar

pe

ntru

des

fășu

rare

a or

ei.

Argu

men

tare

a m

otto-

ului

: Li

tera

tura

, ca

oric

e ar

tă, d

esco

peră

vi

ața.

(Ion

Agâ

rbic

eanu

)Sa

rcin

i:

Defi

niți

arta

? Da

r noț

iune

a de

ki

tsch

?

Prin

ce

mijl

oace

lim

baju

l arti

stic

tran

sfigu

reaz

ă re

alita

tea

în

cuvi

nte,

într

-o c

unoa

șter

e de

tip

arti

stic?

Car

e su

nt c

odur

ile

utiliz

ate

pent

ru a

obț

ine

imag

ini

artis

tice?

C

are

este

scop

ul a

cest

ei

tran

sfigu

rări?

N

umiți

cel

e 7

arte

. Pre

zent

area

el

evilo

r im

agin

ii ce

lor 7

ar

te li

bera

le d

in se

colu

l al

V-le

a, d

efini

te d

e M

artia

nus

Cape

lla: g

ram

atica

, dia

lecti

ca,

reto

rica,

geo

met

ria, a

ritm

etica

, as

tron

omia

și m

uzic

a.

Anun

țare

a te

mei

noi

, a o

biec

tivel

or

lecț

iei.

Elev

ii își

exp

un p

unct

ul d

e ve

dere

, de

codi

ficân

d m

esaj

ul a

firm

ație

i ex

puse

.Ră

spun

suri

posib

ile:

Arta

est

e ce

a m

ai p

rofu

ndă

expr

esie

a

crea

tivită

ții u

man

e.

Kits

ch-u

l est

e un

con

cept

ce

expr

i-m

ă pr

ostu

l gus

t, im

itația

, fal

sitat

ea

care

duc

la o

est

etică

a a

măg

irii.

*Muz

ica

– co

dul s

onor

;*D

esen

ul –

cod

ul g

rafic

; *P

oezia

– c

odul

lexi

cal;

*Scu

lptu

ra, a

rhite

ctur

a –

jocu

l vo-

lum

elor

(pia

tra,

mar

mur

a, m

etal

ul,

lem

nul e

tc.);

*C

inem

atog

rafia

– im

agin

e, m

uzic

ă,

scen

ogra

fie, j

ocul

act

orilo

r, m

onta

-ju

l.*S

ensib

iliza

re, p

rovo

care

a em

oțiil

or

de ti

p es

tetic

.*A

rhite

ctur

a, sc

ulpt

ura,

pic

tura

, mu-

zica,

poe

zia, d

ansu

l și fi

lmul

.

Form

ulea

ză e

nunț

uri î

n le

gătu

ră c

u ra

port

ul li

tera

tură

și a

lte ra

mur

i ale

ar

tei.

Brai

nsto

rmin

g

Conv

ersa

ția

Obs

erva

ția

Feed

back

Eval

uare

re

cipr

ocă

Feed

back

85

Real

izare

a se

nsul

ui33

min

.

Tim

p de

lucr

u:7

min

.

Tim

p de

ev

alua

re:

3 m

in.

O3

O4

C

e re

prez

intă

lite

ratu

ra?

Lect

ura

expr

esiv

ă a

poez

iei „

Test

amen

t”

de T.

Arg

hezi.

S

esiza

ți pr

inci

pale

le c

oord

onat

e al

e cr

ezul

ui a

rtisti

c ar

ghez

ian.

„

Moș

teni

rea”

pe

care

aut

orul

vr

ea să

o la

se u

rmaș

ilor e

una

m

ater

ială

sau

spiri

tual

ă?

C

um e

ste

stru

ctur

ată

poez

ia?

Împă

rțire

a cl

asei

în 5

gru

puri.

Sarc

ini d

e lu

cru:

I. Id

entifi

cați

idei

ile m

ajor

e al

e po

ezie

i con

form

fișe

i. (A

nexa

1)

II. R

ealiz

ați o

imag

ine

a un

ui

simbo

l din

ope

ră, î

nsoț

ită d

e co

men

tariu

l de

text

.III

. Con

stru

iți o

scul

ptur

ă, c

are

ar

expr

ima

legă

tura

din

tre

gene

rații

.IV

. Rea

lizaț

i un

disc

urs a

rgum

enta

tiv

cu te

ma:

„Car

tea

mea

-i, fi

ule,

o

trea

ptă”

.V.

Rec

onsti

tuiți

sche

ma.

(A

nexa

2).

Răsp

unsu

ri po

sibile

:-

O a

rtă,

o m

oște

nire

, o v

iziun

e et

c.

- Re

prez

intă

o a

vere

spiri

tual

ă,

este

trud

a ad

unat

ă de

pes

te a

ni a

sc

riito

rulu

i – o

pera

lite

rară

.-

Sub

form

a un

ui d

iscur

s liri

c (m

onol

og a

dres

at/d

ialo

g im

agi-

nar d

intr

e ta

tă –

fiu,

stră

buni

–

urm

ași,

rob

– Do

mn)

.

Real

izeaz

ă sa

rcin

ile d

e lu

cru.

Expu

nere

aAs

ocie

ri lib

ere

Lect

ura

mod

el

Lect

ura

inte

roga

tivă

Jurn

alul

dub

luIm

agin

e-sim

bol

(înso

țită

de

text

)

Scul

ptur

ă

Disc

urs

Puzz

le

Fișă

de

eval

uare

Refle

cția

5 m

inCo

mpl

etaț

i ide

ea, c

e se

des

prin

d di

n po

ezie

:*.

……

……

poat

e de

veni

obi

ect e

steti

c,

frum

useț

ea a

vând

ade

seor

i, în

mod

pa

rado

xal,

rădă

cini

urâ

te, a

șa c

um

unel

e flo

ri cr

esc

din

muc

egai

.

1. E

levi

i ide

ntific

ă cu

vânt

ul u

râtu

l.

Activ

itate

in

divi

dual

ăAu

toev

alua

re

Extin

dere

a

5 m

in.

Real

izați

un v

ideo

-inte

rviu

, tim

p de

2-

3 m

inut

e, p

e te

ma:

„Li

tera

tura

–

artă

a c

uvân

tulu

i”.

Not

area

tem

ei p

entr

u ac

asă.

Vide

oint

ervi

u

86

Jurnalul dublu Anexa 1

Nr. Identificați ideile Rescrieți versurile1. Legătura dintre generații și responsabilitatea

urmașilor față de strămoși.2. Ideea izvorului lexicului poetic arghezian,

reflectat in text.3. Ideea travaliului artistic arghezian, lupta

îndelungată cu cuvântul exprimată în poezie.4. Ideea esteticii urâtului.5. Ideea îmbinării inspirației cu munca asidua

în crearea operelor literare.

87

Anex

a 2

CART

EASU

RSE

CREA

TĂ

ESTE

ARE

ROL

justi

țiar,

ca e

xpre

sie d

e sin

e a

popo

rulu

i („

Bici

ul ră

bdat

se-n

toar

ce în

cuv

inte

Și

izbă

veşt

e-nc

et, p

edep

sitor

,O

dras

la v

ie-a

crim

ei tu

turo

r”)

cu c

onde

i și c

ălim

ară

pr

in tr

ansf

orm

area

„s

apei

” și

a „b

razd

ei”

trud

ă, su

ferin

ță

prin

îmbi

nare

a in

spira

ției

(„slo

va d

e fo

c”)

cu m

ește

șugu

l („

slova

făur

ită”)

prin

tr-u

n pr

oces

isto

vito

r de

purifi

care

și tr

ansfi

gura

re

(„fr

ămân

tate

mii

de să

ptăm

âni

Le-a

m p

refă

cut î

n ve

rsur

i şi-n

ic

oane

”)

urât

ul

(„bu

be, m

uceg

aiur

i şi

noro

i”)

limba

jul c

omun

(„gr

aiul

lor c

u-nd

emnu

ri pe

ntru

vite

”)

sufe

rința

și u

mili

nța

(„pe

brâ

nci”

)(„

dure

rea

surd

ă şi

amar

ă”)

expe

rienț

a în

aint

așilo

r(„

sudo

area

mun

cii

sute

lor d

e an

i”)

trea

ptă

hriso

vul

cel d

intâ

iDu

mne

zeu

de p

iatr

ăho

tar

înal

t

88

3. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza Curriculumului reactualizat

Logica și principiile de elaborarea a strategiilor didactice indică asupra relațiilor de colaborare dintre profesor și elev, ultimul devenind subiect activ în concepția noilor mutații de comportament ale profesorului și ale elevului în contextul noului model di-dactic, și consemnează, în general, performanțele la Limba şi literatura română care trebuie atinse de către elevi la finele treptei liceale de învățământ.

Metodologia educațională modernă oferă, pe de o parte, un mare câmp de liberta-te și creativitate profesorului și autorului de manuale, iar pe de altă parte – le cere să selecteze, să dozeze și să utilizeze toate componentele și etapele activităților didactice în funcție de competențele formate, evitând izolarea sau suprasituarea unui element în dauna altuia. Atât cultura comunicării, cât și cea literar-artistică se vor forma, în princi-pal, pornind de la textul literar sau nonliterar.

Abordarea textului literar urmează a fi făcută din perspectiva semiotică și hermene-utică, antrenând, pe măsură, analiza fenomenologică, istorico-literară etc.

Perspectiva semiotică presupune un sistem de activități de decodare, analiză, dis-cernere, sinteză etc., deci de descifrare a sensurilor imanente ale situației de comunica-re și ale textului literar/nonliterar, a sistemelor limbii și a structurilor limbajului artistic.

Perspectiva hermeneutică constituie o a doua dimensiune a actului educațional, reclamând acțiuni prin care se pune în valoare atât textul, adică dimensiunea lui semio-tică, cât și ființa celui care îl interpretează. Elevul vorbitor/cititor, prin sisteme specifice de activitate comunicativă/literară, va fi angajat într-un proces de interpretare a texte-lor literare/nonliterare, a situațiilor de comunicare și a propriei activități.

Strategiile didactice la disciplină vor avea legătură directă şi deplină cu formarea continuă la liceeni a culturii comunicării. Acestea, aplicate cu eficiență didactică, se vor referi prioritar la:

• aprofundarea prin extensiune sistematică a cunoașterii normelor și a înțelegerii mecanismelor de funcționare a limbii în diverse situații de comunicare;

• realizarea actului de comunicare orală și scrisă în funcție de rigorile logice, forma-realizarea actului de comunicare orală și scrisă în funcție de rigorile logice, forma-le de construcție și în scopul dobândirii/constituirii unui stil individual;

• redactarea unor texte nonliterare și literare, diverse ca particularități de compoziție și stil;

• dezvoltarea abilităților de documentare și procesare a informației/noțiunilor științifice în realizarea orală și scrisă a subiectelor de Limbă şi literatură română.

Formarea culturii literar-artistice va fi realizată prin strategii didactice de tip clasic şi/sau interactiv, prin care li se va solicita elevilor de liceu:

89

• lectura și comentarea unor opere de referință din literatura națională și cea uni-versală;

• interpretarea unui text literar din perspectiva valențelor poetice, a particularităților de gen, specie, curent literar;

• identificarea unor interferențe, locuri comune dintre diverse texte literare, dintre fenomene literare și alte genuri de artă;

• dezvoltarea gândirii critice;• cultivarea gustului estetic pentru literatura de valoare;• aplicarea modalităților/procedeelor de caracterizare a personajelor;• manifestarea toleranței, a echității de gen și a șanselor egale.La etapa liceală, studiul limbii și literaturii române se va axa pe strategii care orien-

tează spre: • formarea și dezvoltarea competențelor valorice, care vor fi prioritare și vor in-

clude: acceptarea unei valori; preferința pentru o valoare; angajarea personală și organizarea valorilor acceptate într-un sistem;

• dezvoltarea competențelor de cultură generală a comunicării, în baza compe-tențelor de comunicare formate deja, iar de aici vor deriva anumite competențe sociale, ce vor înlesni încadrarea adecvată a elevului într-un mediu social de acti-vitate;

• desăvârșirea competențelor lectorale, care la liceu rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înțelege și a-l interpreta prin utilizarea unui instrumentar de istorie, critică și teorie literară;

• extinderea competențelor literare, privite în contextul genurilor și speciilor lite-rare, prin care elevul asimilează conceptele și regulile de citire a unui text literar și care îl ajută să decodifice textul; în acest sens, se tinde spre educarea unui „cititor informat”, care este un vorbitor competent al limbii și care, în decursul lecturii, e capabil să genereze înțelesurile textului;

• formarea și dezvoltarea competențelor cognitiv-educaționale. Privite ca o continuare firească a competențelor lectorale (care, în cazul unui veri-

tabil succes școlar al elevului/absolventului de gimnaziu, i-au permis să citească și să înțeleagă variate texte din literatura națională și universală), competențele valorice îl vor ajuta pe elev să deplaseze accentul de pe cunoaştere și analiză, pe receptare și acțiune.

Promovând consecvent strategia de lucru nemijlocit pe text (nu despre text), studiul literaturii, prin operele integrale sau fragmentele abordate, reperează, în viziunea des-pre lume a elevului, anumite valori, îi dezvoltă capacitatea de a aprecia variate fenome-ne, mai cu seamă din domeniul eticii și esteticii.

Strategiile cognitiv-atitudinale la Limba şi literatura română, pentru treapta liceală, se centrează pe:

• competențele de comunicare, în acest cadru, vizează, din cele patru domenii (public, profesional, educațional și personal), domeniul educațional: domeniu în care elevul se află într-un context de instruire, prin valorile limbii și literaturii române, pentru a obține anumite cunoștințe sau deprinderi specifice, care să-i asigure o comunicare eficientă și afirmarea unei personalități de succes;

90

• capacitatea de învățare se soldează cu extinderea studiului dincolo de lecția de Limbă şi literatură română, se valorifică atât pe aria curriculară Limbă şi comuni-care, cât și în conexiune cu științele socio-umane. Elevul obține și generalizează noi experiențe de învățare eficientă, strategii de discuție, autoprezentare și ra-portare la modelele culturii și literaturii române;

• competențele atitudinal-afective, ce creează oportunități pentru lectura opere-lor literare și elaborarea diverselor compoziții școlare; oportunități de a accep-ta diversitatea motivațiilor, intereselor, emoțiilor; de a se manifesta ca purtător al propriei identități etno-culturale; de a recepta și produce mesaje cu conținut afectiv; de a promova relații interpersonale centrate pe valori și principii demo-cratice, conținute în aria culturii și literaturii române; de a-și manifesta atitudinea pozitivă și responsabilă fata de Limba şi literatura română ca disciplină școlară; de a realiza valorificarea creativă a propriului potențial;

• cunoaşterea surselor de informare (editate și electronice), a anumitor algoritmi de realizare a sarcinilor de lucru, a strategiilor și a tehnicilor de muncă intelec-tuală. Acestea se asimilează în procesul studiilor în demersul didactic interactiv, centrat pe elev, prin exersare la clasă, în diferite contexte de învățare;

• deprinderile de a realiza variate operații intelectuale, solicitate de studiul Limbii şi literaturii române în liceu, inclusiv operații realizate în echipă sau individual, respectând parametrii-cerință: timp, utilizare de surse, mod de prezentare etc.;

• competențele existențiale, derivate din motivații, din dorința și nevoia de a co-munica, de a însuși, a citi și a interpreta fapte de limbă și literatură studiate, stiluri cognitive, trăsături ale personalității culturale și literare. Modelate inclusiv prin demersul didactic la Limba şi literatura română, dar nu numai, acestea se unesc cu forme de autoevaluare, de argumentare a evaluării și servesc drept suport pentru luarea de decizii cu privire la propriile interese, propriul potențial intelec-tual.

Competența lectorală este una specifică ariei curriculare Limbă şi comunicare, însă, alături de celelalte, asigură succesul școlar al elevului în orice domeniul de instruire.

Conform definiției PISA, competența lectorală înseamnă înțelegerea, utilizarea tex-telor scrise și reflecția asupra lor pentru scopuri personale, pentru aprofundarea propri-ilor cunoștințe, extinderea posibilităților și participarea în viața societății.

În această ordine de idei, se disting 3 parametri ai situației de lectură: procesele mintale, conținutul celor citite și contextul de lectură.

Procesele mintale. Urmărind acest aspect în dezvoltarea competenței de lectură, profesorii (autorii de manuale) vor opera cu texte de factură diferită și vor modela situațiile de viață reală, cu care se confruntă elevul/absolventul. Sensul textului citit trebuie imaginat și aceste procese de imaginare poartă amprenta experienței fiecărui cititor în parte, iar experiența oferă fundalul necesar pentru prelucrarea și înțelegerea, aflarea prin intermediul imaginației a celor încă necunoscute.

Astfel are loc un proces de transmisie dinspre experiența cititorului înspre înțelegerea textului prin actele de imaginare, lucru valabil mai ales în cazul textelor de ficțiune.

Antrenarea proceselor mintale presupune următoarele tipuri de sarcini:• Formularea temei generale și a scopului cu care a fost scris textul; • Detectarea informației din text;

91

• Interpretarea unui fragment sau a textului în întregime;• Reflecția asupra conținutului celor citite;• Reflecția asupra formei textului.Conținutul celor citite. După conținut, se vor distinge texte continui (alcătuite din

alineate: narațiune, descriere, argumentare, reflecție, meditație, cerere, interviu, re-portaj, instrucțiune, articol, eseu etc.) și discontinui (în care informația este organizată grafic: anchetă, diagramă, anunț, tabel, matrice, schemă, grafic, hartă etc.).

Contextul de lectură. Potrivit intenției autorului, textele utilizate în scopuri didactice sunt distribuite în 4 categorii:

• Texte pentru uz personal (literatura artistică, textele distractive și pentru loisir); • Texte pentru uz public (documentele oficiale, informațiile de utilitate socială);• Texte pentru uz profesional (adresate specialiștilor sau persoanelor competente

în domeniu);• Texte pentru uz didactic (elaborate special pentru cei care învață).În șirul strategiilor adecvate formării competențelor specifice Limbii şi literaturii ro-

mâne la treapta de liceu se prenumără cele pe care le recomandăm în lista ce urmează, pentru că, aplicate contextual potrivit, acestea și-au justificat eficiența didactică ne-cesară: Agenda cu notițe paralele/Jurnalul dublu; Agenda în trei părți/Jurnalul triplu; Analiza trăsăturilor semantice; Argumente pe cartele; Asocieri libere; Brainstorming; Brainstorming cu schițe, Brainsketching; Brainstorming scris, Brainwriting; Cercetarea împărtăşită; Cinquain; Clustering; Colțuri; Comerțul cu o problemă; Controversa acade-mică; Controversa constructivă; Cubul; Diagrama Venn; Discuția ghidată; Eu cercetez; Găsiți cuvântul-țintă; Generalizarea categorială; Ghidul pentru învățare; Gândeşte – pe-rechi – prezintă; Graficul conceptual; Graficul T; Interogarea multiprocesuală; Interviul în trei trepte; Intra-act; Investigația de grup; În căutarea autorului; Jig-saw-ul; Lectura ghidată; Lectura intensivă; Lectură în perechi; Linia valorii; Manuscrisul pierdut; Ma-ratonul de scriere; Masa rotundă – cercul; Mâna oarbă; Pagina de jurnal; Păstrează ultimul cuvânt pentru mine!; Pânza discuției; Predarea complementară; Predicțiunile în perechi; Presupunerea prin termeni; Reacția cititorului; ReQuiest; Revizuirea circulară; Revizuirea termenilor-cheie; Scrierea liberă/freewriting-ul; Secvențe contradictorii; SI-NELG-ul; Știu – vreau să ştiu – învăț; Turul galeriei; Unul stă, celălalt circulă.

3.2. Manualul de Limba și literatura română – asigurarea calitativă a Curriculumului şcolar

Manualele vor fi elaborate în baza concepțiilor autorilor sau grupurilor de autori și vor valorifica obligatoriu competențele specifice. Autorii de manuale vor ține cont de faptul că temeiul Curriculumului îl constituie principiile învățământului formativ, deci accentele urmează a fi puse pe formarea deprinderilor de muncă intelectuală, de explo-rare independentă a materiei de studiu, mai ales pe metoda învățării prin descoperire.

Pentru clasele a X-XII-a se recomandă elaborarea manualelor complexe, care vor include materii de limbă și comunicare; literatură română consonante cu indicațiile Curriculumului.

92

Instrumentarul didactic va mai include crestomații de literatura română și antologii tematice, în care vor fi inserate texte suplimentare, suport la listele de opere literare și texte recomandate pentru lecturile particulare și/sau pentru discuțiile colective.

Ghidurile metodologice pentru profesori vor lua în dezbatere probleme actuale ale limbii și literaturii române. Ele vor conține atât repere teoretice, cât și sugestii rezultate din experiența avansată la clasă.

Organele instituționale vor coordona elaborarea setului de materiale necesare pen-tru realizarea unei evaluări competente și obiective: ghiduri de evaluare, baterii de texte, cataloage de itemi; vor susține elaborarea materialelor didactice (tabele, caiete, hărți, planșe), a dicționarelor, enciclopediilor, portretelor, albumelor, hărților etc.

În baza Curriculumului la Limba şi literatura română pentru liceu vor fi elaborate diverse instrumente didactic-metodologice de lucru atât pentru profesori, cât și pentru elevi, între care enumerăm:

• Manualele de Limba şi literatura română.• Crestomațiile de literatura română.• Antologiile tematice de literatură română.• Ghidurile metodologice pentru profesori.• Cărțile de lecturi literare.• Materialele didactice auxiliare.• Dicționare, enciclopedii, portrete, albume, hărți etc. • Ghiduri de evaluare, baterii de teste, cataloage de itemi.• etc.

3.3. Strategii didactice de predare-învățare specifice disciplinei Limba și literatura română ce vizează dezvoltarea

competențelor specifice (CS)

Competența specifică 1 – Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global, demonstrând empatie și deschidere pentru diver-sitatea lingvistică și culturală.

Definire. Această competență pune miză didactică pe formarea și dezvoltarea motivațiilor și a atitudinilor liceenilor, referindu-se la: conștientizarea apartenenței la cultura națională modernă în contextul celei universale prin motivația intrinsecă de însușire a valorilor limbii și literaturii române; conturarea unui univers afectiv și atitu-dinal manifestat prin receptarea valorilor de limbă și literatură; cultivarea necesității interioare de deschidere spre plurilingvism și interculturalitate a tânărului în formare.

Descriere. Competența în cauză solicită elevului de liceu:• să manifeste respect față de interlocutori și interes pentru actul de comunicare;• să pledeze motivat pentru norma limbii literare, utilizând mijloace de comunicare

adecvate circumstanțelor;• să conștientizeze valoarea abilităților de comunicare scrisă și orală în procesul

integrării sociale;

93

• să participe la discutarea diverselor opinii, susținând un punct de vedere propriu despre limbă, cultură, civilizație etc.;

• să-și interiorizeze/exteriorizeze starea afectivă postlectorală;• să adere la opțiunea pentru necesitatea comunicării și a lecturii în formarea pro-să adere la opțiunea pentru necesitatea comunicării și a lecturii în formarea pro-

priei personalități, valorizându-și conștiința lingvistică și culturală;• să manifeste interes pentru valorile artistice ale literaturii naționale și universale.

Progresia competenței specifice pe unități constituente

Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a1.1. Argumentarea propriului

statut de vorbitor al limbii române.

1.2. Promovarea adevărului științific despre limbă, cultură și identitate națională.

1.1. Promovarea limbii româ-ne ca idiom european mo-dern și ca limbă de stat.

1.2. Valorificarea sentimen-tului demnității naționale prin resurse lingvistice și literare în medii variate.

1.1. Argumentarea concep-telor plurilingvism și interculturalitate.

1.2. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii.

Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 11. Relatarea despre sine ca vorbitor de limbă română și/sau de limbi străine.2. Scrierea eseurilor metacognitive/reflexive despre experiența de vorbitor al unei

sau a mai multor limbi.3. Redactarea notițelor autobiografice în raport cu problema identității lingvistice și

culturale proprii.4. Dezbateri, discuții despre promovarea limbii române ca idiom european modern

și ca limbă de stat.5. Dialoguri, alocuțiuni cu subiect intercultural.

Competența specifică 2 – Racordarea discursului la diverse situații de comu-nicare personală și publică, dovedind atitudine constructivă și bunăvoință.

Definire. Această competență se referă la componenta verbală a competenței de comunicare orală și reprezintă ansamblul de cunoștințe, capacități, atitudini pe care trebuie să le demonstreze elevul de liceu pentru a recepta și a produce mesaje orale corecte, coerente și convingătoare. Aceasta o diferențiază de comunicarea scrisă pentru că face apel în plus la mijloacele nonverbale și paraverbale de comunicare.

Descriere. La nivelul studiilor liceale, CS 2 angajează discursul ca instrument și practi-că de comunicare ce apelează la cunoașterea și utilizarea regulilor și a procedeelor care determină folosirea limbii în context, în funcție de scopurile comunicării și de parametrii situației de comunicare. Valorizând didactic modelul SIMARD, constatăm că nici dimensi-unea lingvistică și textuală nu sunt de neglijat atunci când vorbim de elementele compo-nente ale competenței de comunicare orală în liceu. În context, profesorul de specialitate va folosi adecvat arsenalul lingvistic și textual la dezvoltarea acestei competențe, solici-tând elevilor să cunoască și să utilizeze aspectele de ordin fonetic, lexical, morfologic și

94

sintactic ale limbii române; să știe și să aplice regulile și procedeele care asigură organiza-rea unui text oral: construcția propozițiilor și a textului pe baza elementelor de coerență și coeziune; să cunoască și să utilizeze structuri textuale recomandate de Curriculumul dezvoltat: narativă, descriptivă, argumentativă, explicativă, dialogală.

În opinia didacticienilor consacrați (A. Pamfil, F. Sâmihăian, V. Goia) procesul de for-mare a competenței de comunicare orală în limba română trebuie organizat pe câteva principii ale didacticii oralului:

1. Structurarea unui demers coerent ce corelează momentele didactice axate pe formarea competenței de comunicare orală. Mai ales apelul la secvențele de ac-tualizare, așezate la începutul activităților de comunicare, dar și prin secvențele retrospective autonome, orientate spre corelarea aspectelor învățate: elabora-rea unei comunicări orale pe o temă dată; angajarea asumată în producerea de mesaje constructive etc.

2. Structurarea unor demersuri explicite ce vizează procesul comunicării orale rezul-tatele și sensul lui: susținerea unei prezentări multimodale în fața unui public etc.

3. Elaborarea unor parcursuri didactice accesibile, care să fie reluate consecvent, de la o clasă la alta, și adecvate specificului activităților de comunicare orală: realizarea unei dezbateri pe o temă de interes general; folosirea tehnicilor de persuasiune în producerea discursului oral etc.

4. Organizarea unor secvențe de învățare complete compuse din: aplicarea abilităților de gândire critică în analiza unui discurs; elaborarea unor discursuri orale de tip argumentativ pe o temă de interes public etc.

La structurarea secvențelor didactice, profesorul va realiza dezvoltarea competenței de comunicare orală prin: automatizarea capacităților de bază a limbajului elevilor. Aceasta presupune: învățarea de către elevi a unei exprimări îngrijite; cunoașterea mo-dului de funcționare a limbii române prin analiza lingvistică a unor texte orale transcri-se și prin texte produse de elevi în clasă sau în afara școlii; exersarea exprimării orale sau abordarea strict comunicațională. Demersul implică exersarea în clasă a comunicării în contexte diverse, conform scopului comunicării și în funcție de statutul emițătorului, ținându-se seamă că limba se învață și se cizelează prin practicare; analiza exprimării ora-le și importanța înțelegerii de către elevi a aspectelor discursive ale comunicării pentru realizarea potențialului personal în spațiul public prin comunicare asertivă și constructivă.


Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a2.1. Elaborarea unei comu-

nicări orale pe o temă dată.

2.2. Realizarea unei dezbateri pe o temă de interes general.

2.3. Susținerea unei prezentări multimodale în fața unui public.

2.1. Identificarea argumen-telor la ascultarea unui discurs.

2.2. Aplicarea abilităților de gândire critică în analiza unui discurs.

2.3. Elaborarea unui discurs argumentativ pe o temă dată.

2.1. Angajarea asumată în producerea de mesaje con-structive.

2.2. Folosirea tehnicilor de persuasiune în producerea discursului oral.

2.3. Elaborarea unor discursuri orale de tip argumentativ pe o temă de interes public.

95

Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 2 F. Sâmihăian în lucrarea O didactică a limbii şi literaturii române (provocări actuale

pentru profesor şi elev) atenționează cadrul didactic filolog asupra faptului că țintele lecțiilor de comunicare orală trebuie să fie:

• familiarizarea cu formele comunicării orale și înțelegerea rolului factorilor care determină comunicarea – această dimensiune este echivalentă cu achiziția de cunoștințe sau cu a şti (despre comunicare);

• dezvoltarea capacităților de receptare și de producere a unor mesaje orale di-verse (exersarea rolurilor de ascultător și de vorbitor) – această dimensiune este echivalentă cu asimilarea unor deprinderi procedurale (tehnici de ascultare, teh-nici de construire a unor discursuri diverse) sau cu a şti să faci (a ști să comunici);

• formarea unei atitudini comunicative pozitive/civilizate (flexibilitate, toleranță, ascultare activă, fairplay etc.) – această dimensiune se referă la variabilele indi-viduale ale fiecărei persoane (atitudini, valori, sentimente, motivații, stiluri de conduită) și exprimă dimensiunea a şti să fii (a ști să te comporți în comunicare) și a şti să trăieşti împreună cu ceilalți;

• capacitatea de a transfera în contexte noi de învățare competențele de comuni-care (strategii de ascultare activă, rezumarea unei teme etc.) – a şti să înveți (prin intermediul comunicării).

În context, didacticiana precizează că profesorul trebuie să știe cum să facă aceste legături și cum să pună accentele în activitățile pe care le organizează în clasă.

Printre strategiile/activitățile prioritare de dezvoltare a acestei competențe la treap-ta de liceu, recomandăm ca fiind eficiente următoarele:

• Interacțiune unu la unu (elev-elev sau elev-profesor, elev-adult): prelegere in-tensificată (în care partenerul de dialog poate interveni cu întrebări, exemple, solicitare de clarificări); prezentarea unui punct de vedere; citirea unei lucrări redactate de elev; relatarea unei experiențe personale; povestirea unei cărți sau a unui film; participarea la jocuri de rol; interviu.

• Grup mic sau activitate de echipă: discuții, deliberări; rezolvare de probleme; re-alizarea unei povestiri în ștafetă.

• Discuții frontale (conduse de profesor sau de elev): discuții pe marginea unor cărți, a unor idei, probleme, evenimente; lectură cu voce tare; povestire; rapor-tare; lansarea unor anunțuri.

• Dezbateri în clasă: dezbateri structurate, cu echipe oponente și cu implicarea tuturor elevilor (ca participanți sau ca observatori și evaluatori); este de dorit ca temele alese să fie interesante pentru elevi: teorii științifice, chestiuni de politică educațională (școala viitorului), probleme sociale, interpretări diferite ale unui text etc.

• Discursuri şi prezentări: prezentări realizate de un elev pe baza unor notițe sau a unor resurse digitale (prezentare de tip PowerPoint etc.); prezentări realizate de un grup de elevi care a realizat un proiect împreună; exprimarea unui punct de vedere, ca reacție a unei prezentări anterioare.

• Examinări orale: răspunsuri la întrebările profesorului; pregătirea răspunsurilor în scris și apoi prezentarea orală a acestora; argumentarea unui punct de vedere exprimat într-o lucrare scrisă.

96

De rând cu recomandarea tehnicilor interacțiunii verbale observabile, T. Cartalea-nu și A. Ghicov, autorii Ghidului metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar Predarea interactivă centrată pe elev, recomandă câteva procedee eficiente pentru comunicarea didactică în plen cu finalitatea majoră de a aju-ta elevul să cucerească publicul vorbind, din care cităm următoarele sugestii metodo-logice:

• Limitați timpul intervenției fiecăruia (adică toți elevii au pentru intervenție câte un minut/două/trei), utilizând o clepsidră: elevul ține în mână clepsidra cât vorbește; dacă a făcut o pauză, pune clepsidra orizontal, ca să nu se scurgă nisipul prețios, și o activează din nou când continuă. Faptul că vizualizează trecerea tim-pului care i-a fost afectat îi mobilizează pe mulți elevi, iar lipsa nisipului îi reduce la tăcere pe cei întotdeauna gata să pălăvrăgească.

• Dați-le posibilitatea să se înscrie în prealabil pe o listă – în ce ordine ar vrea să ia cuvântul, după cine anume, pentru că unii elevi se simt confortabil vorbind după un coleg și au disconfort vorbind după altul.

• Desfășurați discuția ghidată, stabilind că elevul care a vorbit transmite obiectul celui pe care ar vrea să-l asculte acum: faptul că a fost solicitat să se pronunțe dă un pic de încredere celui timid.

• Recomandați-le să utilizeze suporturi, scheme, notițe; să-și scrie ideile pe fișe aparte și să le consulte pentru a nu pierde firul – toate aceste trucuri sunt che-mate să alunge tracul.

• Oferiți-le ocazia să facă evaluări reciproce nonverbale: la încheierea discuției îi dați fiecărui elev un obiect (o fișă, o castană, o bomboană) pe care el îl înmânează celui a cui intervenție în discuția de azi i s-a părut cea mai reușită. Faceți și Dum-neavoastră un asemenea gest. Totalizați și rugați-i pe cei care au primit cele mai multe voturi să formuleze o explicație: de ce anume ei, cum s-au pregătit etc. Este mai dificil să explici de ce ai fost ales decât de ce ai ales, dar un asemenea prilej de autoevaluare merită să fie exersat.

• Încurajați elevul care se depășește pe sine, sprijiniți-l atunci când are nevoie, dar nu lăudați excesiv și nemeritat (o laudă nemeritată poate bloca la fel de mult ca și critica).

• Utilizați mijloace tehnice (casetofon, dictofon etc.) pentru înregistrarea unor discuții și discursuri, cu asentimentul elevilor. Audiați textul intervenției verbale doar cu elevul, nu în plen, și semnalați-i momentele în care pierde atenția clasei (de ce?), o cucerește (cum?), primește feedback sau toți sunt indiferenți.

• Elaborați împreună cu elevii care își recunosc problema o strategie știută numai de Dumneavoastră și de el pentru creșterea competenței sale comunicative.

• Colaborați cu toți profesorii de discipline filologice, discutați cu ei despre proble-me pe care le prezintă elevul la disciplina Dumneavoastră și solicitați un ajutor specializat.

97

În virtutea finalității proiectate a lecției-atelier – un produs propriu (bunăoară, un eseu argumentativ la subiectul anunțat, un discurs, un articol, un interviu etc.), autorii T.Cartaleanu și A. Ghicov 4, oferă câteva variante de combinare a acestora în cadrul unor ateliere5 de discuție, urmând cadrul Evocare – Realizare a sensului – Reflecție – Extin-dere. Recomandăm această perspectivă metodologică ca fiind suport didactic adecvat pentru formarea competenței de comunicare orală în limba română.

Evocarea Realizarea sensului Reflecție ExtindereActivitate frontală: Explozia stelară – teh-nică de acumulare a întrebărilor derivate dintr-o problemă.

Activitate de grup: Controversa academi-că – tehnică de acu-mulare a argumente-lor și dezbatere.

Activitate individuală: 6 De ce? – tehnică de producere a textului argumentativ.

Proiect de grup:

Foi volante în sprijinul unei campanii promo-vate în liceu.

Activitate individuală:Scrierea liberă, teh-nică de acumulare a ideilor, asociațiilor libere și forțate, în raport cu un cuvânt, enunț, problemă, text etc.

Activitate frontală: Graficul T, tehnică de examinare a unui enunț binar, prin acumularea argumen-telor PRO și CONTRA afirmației.

Activitate de grup: Comerțul cu o pro-blemă, tehnică de examinare detaliată a problemelor desprinse dintr-un text după lec-tura lui individuală și identificarea soluțiilor.

Activitate frontală: Panelul, o discuție atent monitorizată, cu oferirea de feedback verbal direct la înche-ierea ei.

Activitate individu-ală sau în perechi: Secvențe contradictorii – tehnică de organiza-re liberă a cuvintelor sau datelor (termeni, noțiuni, concepte, ani, locuri, nume), cu explicarea ulterioară a relației dintre ei.

Activitate de grup:Cercetarea împărtăşită – tehnică de analiză detaliată a ideilor dintr-un text.

Activitate frontală: Generalizarea cate-gorială – tehnică de organizare a ideilor, în vederea producerii unui text meditativ/reflexiv.

Activitate de grup: In-tra-act-ul – tehnică de discuție liberă a unui subiect, cu autoevalu-area ulterioară a im-plicării și a capacității de ascultare activă.

Activitate individuală: Citate – tehnică de comunicare (scrisă și orală) în baza unor afirmații. Acestea pot fi propuse de profesor sau selectate de elevi, în procesul lecturii.

Activitate de grup: FRISCO – tehnică de examinare detaliată a problemei și de acu-mulare a ideilor.

Activitate individuală: Eseu argumentativ în baza unui citat – teh-nică de scriere struc-turată, cu algoritm.

Lucrare de portofoliu: Selecție de citate pen-tru un alt subiect de discuție.

Activitate în perechi: Brainstorming în perechi – tehnică de acumulare a ideilor pentru soluționarea unei probleme.

Activitate de grup: Interviul în trei trepte – tehnică de lectură și înțelegere a textului.

Activitate de grup: Pălării gânditoare – tehnică de cercetare multilaterală a pro-blemei, în procesul discuției.

Activitate de grup + în plen: Acvariu – tehnică de observare și evalu-are a procesului de discuție.

4 FORMAREA ŞI EVALUAREA AUTENTICĂ A COMPETENȚEI DE ARGUMENTARE (Referențialul de evaluare a competenței comunicative formularea şi argumentarea de opinie)

5 Diverse variante de realizare a atelierelor de lectură, scriere, discuție, cercetare a se vedea în lucrarea colectivă, elaborată sub egida Centrului Educațional Pro Didactica: Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008.

98

Competența specifică 3 – Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane.

Definire. CS 3 relevă, în primul rând, „pretextul cunoașterii de sine” prin stabilirea unui raport metodologic dintre textul literar și de graniță, pe de o parte, și destinatarul acestora – elevul, în scopul operaționalizării mecanismului viu al receptării și interpretă-rii mesajelor. Triada clasică text-lector-context, în conceptul prezentei ediții curriculare, se vrea încadrată în ipoteza „nu există text independent de subiectivitatea celui care îl citește”.

Din această perspectivă unitățile de competență asigură un itinerar dezvoltativ sigur, urmărind progresia cunoștințelor, abilităților, deprinderilor și atitudinilor educabilului.

Aproprierea acestei competențe solicită elevului de liceu un minimum minimorum de pre-achiziții în domeniul lecturii și receptării textelor literare și de graniță:

• experiență lectorală probată prin cunoașterea unui număr rezonabil de texte lite-rare și de graniță/opera artistică;

• cunoașterea elementelor de stilistică și a noțiunilor de teorie literară asimilate în ciclul gimnazial;

• aplicarea algoritmului de analiză a mărcilor stilistice în limita standardelor de conținut, clasă sau ciclu.

Pentru achiziționarea competenței este indicată asumarea plenară, ca principiu de bază, a atitudinii constructiviste față de:

• perceperea funcției cognitive, funcției educative/etice și funcției estetice a textu-lui literar și de graniță/a operei literare, dar și a literaturii în general;

• raportarea materialului studiat/achiziționat în cadrul receptării/interpretării tex-tului/operei literare la funcționalitate, principiul fezabilității fiind determinativ în selectarea materialului literar propus în cadrul lecțiilor;

• perceperea necesității fenomenului literar, în general, și a textului/operei literare concrete ca sursă și resursă pentru dezvoltarea personală a lectorului.

Pentru transformarea competenței în finalitate educațională, se remarcă necesita-tea formării unui set concret de abilități și deprinderi din domeniul EL/ELA:

• comentarea elementelor structurii unui text literar sau de graniță;• organizarea/structurarea discursului interpretativ în parametrii tipului de produs

solicitat, corespondent standardelor de ciclu/clasă;• utilizarea TIC în procesul de interpretare/de prezentare a produsului realizat.Literatura, ca gen al artei, este producătoare de valori prin valori. Iar cunoașterea/

cogniția/, în acest caz, implică libertatea/imaginația/și determinismul/intelectul.Astfel demersul didactic la Limba şi literatura română, din perspectiva competenței

a treia, valorifică dimensiunea cognitivă, dimensiunea etică și cea estetică a textului/operei literare și a literaturii ca parte componentă a existenței umane.

În procesul de interpretare investigativă, compehensivă sau rezolutivă a unui text/a unei opere literare, achizițiile cognitive și aplicative ale elevului trebuie să conecte-ze, firesc și organic, atitudinile afectiv-emoționale. În acest sens vom indica asupra referențialului de evaluare a atitudinilor literar-artistice, care sunt punctele forte ale interpretării:

99

• raportarea emoțional-afectivă la mesajul textului lecturat;• identificarea atitudinii autorului în opera studiată;• exprimarea argumentată a propriilor stări postlectorale;• detectarea valorilor conotative;• manifestarea atitudinii personale probate de gândirea critică, experiența lectora-

lă, modelele de valoare;• evaluarea operei literare şi argumentarea preferințelor literare.Numai în cazul abordării textului literar și de graniță ca teren formativ al propriilor

opinii, disciplina Limba şi literatura română devine Educație lingvistică şi literar-artis-tică și spațiu de formare a cititorului cult, prin cunoașterea apropriată a unor opere, a fenomenelor literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.

Dezvoltarea competenței asigură realizarea scopului EL/ELA.Elementele de noutate. Respondentă plenar de ELA, competența a treia pune ac-

cent pe relația text – lector – context. Clasa a X-a propune studierea elementelor de teorie a literaturii pentru formarea

vocabularului necesar explicației structurii și semnificației textului literar și de graniță. Remarcăm plasarea accentelor pe formarea cititorului avizat, pe managementul lec-turii, pe descongestionarea unor subiecte teoretice și abordarea lor praxiologică. Se insistă asupra lucrului în text, nu despre text.

Un punct forte al actualei ediții curriculare îl constituie reeșalonarea studierii curen-telor literare: în clasa a XI-a se vor studia Umanismul, Iluminismul, Clasicismul, Roman-tismul, Realismul, Semănătorismul şi Poporanismul.

Elementul de noutate este prezentarea mai desfășurată a Semănătorismului şi Po-poranismului, argumentul fiind faptul că literatura română din această perioadă a valo-rificat plenar specificul de neam, conceptele existențiale ale poporului român și a tratat cu preponderență temele și motivele literare apropriate ancestrale, iar numele lui M. Sadoveanu, O. Goga, A. Mateevici, C. Stere, N. Iorga, G. Coșbuc, A. Vlahuță etc. rămân a fi personalități de referință ale procesului literar românesc.

Un alt argument îl constituie faptul că literatura română din Basarabia s-a dezvol-tat sub auspiciile ideilor semănătoriste și poporaniste. Ecouri și influențe ale acestor mișcări literare se atestă în creația multor scriitori români din Basarabia până în prezent.

În clasa a XII-a, în semestrul I, se vor studia modernismele: Simbolismul şi Expresio-nismul, Neomodernismul şi Postmodernismul, cu accent pe literatura din spațiul basa-rabean.

Semestrul al II-lea va avea în prim-plan activitatea de sintetizare a materiei studiate și operaționalizarea ei prin studiul creației a doi-trei scriitori, la alegere, din diferite pe-rioade istorice, respectându-se principiul valoric.

Descriere CS 3 relevă, în primul rând, „pretextul cunoașterii de sine” prin stabilirea unui ra-

port metodologic dintre textul literar și de graniță, pe de o parte, și destinatarul aces-tora – elevul, în scopul operaționalizării mecanismului viu al receptării și interpretării

100

mesajelor. Triada clasică text-lector-context, în conceptul prezentei ediții curriculare, se vrea încadrată în ipoteza „nu există text independent de subiectivitatea celui care îl citește”.

Aproprierea acestei competențe solicită elevului de liceu un minimum minimorum (cenz) de preachiziții în domeniul lecturii și receptării textelor literare și de graniță:

• experiență lectorală probată prin cunoașterea unui număr rezonabil de texte lite-rare și de graniță/opera artistică;

• cunoașterea elementelor de stilistică și a noțiunilor de teorie literară asimilate în ciclul gimnazial;

• aplicarea algoritmululi de analiză a mărcilor stilistice în limita standardelor de conținut, clasă sau ciclu.

Realizarea finalităților la disciplina Limba şi literatura română indică asupra activităților didactice care converg spre funcționalitate și spre dezvoltarea personală a elevului.

Produsele educaționale solicitate trebuie să-l conecteze pe elev la activități prosoci-ale. De aceea sunt recomandate ateliere de diferit tip, inclusiv transdisciplinare, proiec-tul individual și de grup, practicumul etc.

Structural, competența „se dezvoltă”, prin UC, împreună cu elevii, reluându-se pro-gresiv în fiecare clasă următoare și respectând dominant didactică a cursului la Limba şi literatura română la etapa data:

• în clasa a X-a se achiziționează instrumentarul teoretic și algoritmul de aplicare a lui pe textul literar și de graniță;

• în clasa a XI-a fenomenul literar românesc se studiază din perspectiva cronologi-că, urmărindu-se etapele evoluției;

• în clasa a XII-a se studiază curentele și mișcările literare contemporane, care ofe-ră spațiu de afirmare a elevului și indică asupra unei existențe proactive și proso-ciale.

Generalizarea informației, abilităților și atitudinilor obținute pe parcursul însușirii cursului liceal de Limba şi literatura română se produce prin compartimentul „Cititorul și universul artistic al personalității creatoare”, compartiment ce recomandă studierea aprofundată a creației a doi-trei scriitori de referință. Pe lângă posibilitatea de a gene-raliza și sintetiza cunoștințele, abilitățile, deprinderile de lucru în/pe textul literar și de graniță, acest compartiment oferă oportunitatea de a evalua aspectul atitudinal al ele-vului, mai ales din perspectiva dezvoltării personale, textul/opera literară servind drept spațiu evaluativ al opiniilor pentru tânărul în devenire.

Unitățile de competență ce secundează și detaliază mecanismul realizării CS 3 Lec-tura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane sunt structurate conform pro-gresiei și respectă procesul devenirii elevului în lector avizat, asigurând conectarea la învățarea pe tot parcursul vieții.

101

Progresia competenței specifice pe unități constituente.

Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a3.1. Aplicarea diverselor stra-

tegii de lectură.3.2. Rezumarea unui text

literar și de graniță.

3.3. Analiza specificului de gen și specie a textului literar și de graniță.

3.4. Utilizarea noțiunilor de teorie literară la anali-za textului literar și de graniță.

3.5. Comentarea elementelor lexicale, stilistice și semi-otice din texte literare și de graniță.

3.6. Explicarea funcției cogni-tive, educative și estetice a textului literar și de graniță.

3.1. Lectura textelor din diferi-te curente literare.

3.2. Aplicarea prezentării rezumative a elemente-lor subiectului operei în procesul de interpretare a textului literar și de graniță.

3.3. Comentarea specificului textelor literare și de graniță din diferite curen-te literare.

3.4. Aplicarea noțiunilor de teorie literară în interpre-tarea textelor literare și de graniță din diferite regis-tre estetice.

3.5. Comentarea elementelor lexicale, stilistice și semi-otice ale textelor literare și de graniță din diferite perioade istorice.

3.6. Integrarea în comenta-riul textului literar și de graniță a funcției cogniti-ve, educative și estetice a textului literar și de graniță.

3.1. Lectura textelor/operelor literare contemporane.

3.2. Intercalarea secvențelor rezumative și a citatelor din textul literar și de graniță în procesul de interpretare.

3.3. Interpretarea textului literar și de graniță prin raportare la contextul cultural-istoric național și universal.

3.4. Integrarea noțiunilor de teorie literară și a platfor-melor estetice în inter-pretarea textului literar și de graniță.

3.5. Sintetizarea componen-telor lingvistice, cultural-istorice, stilistice și semi-otice ale textelor literare și de graniță.

3.6. Interpretarea fenome-nului literar național și universal în raport cu dezvoltarea personală.

Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 3 • Lectura independentă și dirijată a textelor.• Discuții asupra lecturilor.• Analiza lingvistică și literară a textelor.• Prezentarea în diferite forme grafice a termenilor/noțiunilor.• Comentariul semnificației titlului.• Comentarea motivului literar.• Analiza simbolului literar. • Caracterizarea personajului literar.• Identificarea trăirilor, stărilor, ipostazelor eului liric. • Comentarea algoritmică a figurilor de stil.• Analiza compoziției textului literar și de graniță. • Comentarea rolului imaginii artistice în text.• Comentariul expresivității limbajului unui text.

102

• Elaborarea sintezelor.• Structurarea informației (portofoliul). • Agendă de lectură.• Fișă de lectură.• Jurnalul etc.

Competența specifică 4 – Producerea textelor scrise de diferit tip și pe supor-turi variate, manifestând comportament lingvistic autonom și originalitate.

Definire. Producerea textelor scrise este o activitate complexă, în care se concreti-zează atât deprinderile de exprimare corectă, cât și cele care țin de organizarea logică a unei scrieri. Activitatea dată constituie o comunicare verbală scrisă, fixată spațial.

Textul produs, compunerea, e un ansamblu frastic interrelațional, caracterizat de continuitatea și stabilitatea sensului. Prin compunere se înțelege un text – latină textus = urzeală, țesătură, care țese, structurează un mesaj, ce poate fi emis și perceput oral sau scris.

În accepția didactică, prin compoziție, compunere, se înțelege exercițiul de formare și de dezvoltare a priceperilor și deprinderilor de a produce texte scrise, a alcătui co-municări scrise, care să satisfacă standardele de textualizare, exerciții de dezvoltare a exprimării scrise ale elevilor.

Textul scris formează și cultivă exprimarea elevilor, pentru a corespunde cerințelor impuse de folosirea corectă a limbii literare, pentru comunicarea observațiilor, gânduri-lor, stărilor sufletești, în relație cu viața, ambianța socio-culturală, contribuind, hotărâ-tor, la cizelarea personalității elevului.

Activitatea de producere a textelor scrise se realizează, pe de o parte, ca o sinteză a tot ceea ce elevii achiziționează prin celelalte competențe și la celelalte discipline, mai ales, sub raportul corectitudinii exprimării, iar, pe de altă parte, constituie un prilej de valorificare a experienței de viață, de manifestare a imaginației și fanteziei lor creatoare.

Noutatea: • Unul din elementele de noutate este abordarea redimensionată a didacticii pro-

ducerii de text prin delimitarea unei competențe distincte. Ea obține statut de competență independentă, integră, în rândul celorlalte ca activități de bază. Se oferă ore distincte pentru implementare 19/26. Textele sunt grupate conform tipologiei.

• Deschiderea largă spre diversitatea tipurilor de texte elaborate.• Reechilibrarea ponderii acordate exprimării scrise vis-a-vis de celelalte activități

temerare. • Grație structurării modelului comunicativ, scrierea obține dublă ipostază: de

obiect și de mijloc al învățării, adică formarea comportamentului elevului în pro-cesul producerii textului și a produsului finit. De aici dublul aspect al evaluării: de proces (evoluția de la un nivel de competență la altul, efortul depus de elev în vederea dobândirii competenței), cât și cea de produs (calitatea textului scris). Fiecare dintre aceste componente sunt elucidate în CLLR prin compartimente dis-tincte: procesul – la Unități de învățare, Activități. Produsele – la compartimentul cu aceeași denumire, Produse.

103

• Focusarea pe aspectul aplicativ, acțional, interactiv, volitiv, valoric al scrierii texte-lor, renunțând la caracterul excesiv expozitiv.

• Formarea competenței scripturale este activitate intelectuală esențială, ce asi-gură accesul elevilor la formele culturii majore. Se poate realiza prin interme-diul unor parcursuri modulare de corelare a activităților de redactare, dar și prin relaționarea lor cu activitățile de comunicare orală, de receptare, interpretare de text etc.

DescrierePrin CS 4, se pledează pentru educarea unei generații apte să producă diverse tipuri

de texte, să perceapă comunicarea artistică în varianta de text produs, scenariu, inter-viu, reportaj, etc., capabilă să facă discernământ dintre realitate și un text de ficțiune, să aibă dorința și abilitatea de a se exprima personalizat față de cele citite și prin comu-nicarea scrisă, inslusiv, promovând atitudini și valori veritabile.

Scrierea a devenit prioritară și didactica redactării înregistrează o schimbare substanțială de paradigmă, o deplasare a accentului de pe activități de reproducere pe activități creative, privilegiind demersul holistic în detrimentul celui secvențial și liniar.

La baza acestei schimbări de paradigmă stau câteva principii fundamentale, relevate de A. Pamfil:

• specificarea și diversificarea situațiilor de comunicare; • focalizarea activității de scriere asupra substanței și coerenței mesajului; • orientarea activităților de scriere spre dezvoltarea tuturor funcțiilor limbajului;• dublarea actului producerii de text printr-un demers reflexiv; • mutarea accentului dinspre valorizarea textului produs spre valorizarea procesu-

lui producerii textului. Competența de producere a textului e una pragmatică. Ea se caracterizează prin

două componente: discursivă și funcțională. Componenta discursivă vizează cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare,

structurare și adaptare a mesajelor, de concepere schematică a textului sau a discursu-lui. Ea se manifestă prin ordonarea frazelor în secvențe, în alineate, acestea, la rândul lor, în părți ale compunerii.

Componenta funcțională scoate în evidență modul în care mesajul realizează funcția comunicativă a limbii, adică procesul propriu-zis al scrierii, care se desfășoară acum, aici, de către elevul X.

Ca și în cazul celorlalte competențe, conținuturile CS 4 se studiază gradual, de la simplu la complex, de la redactarea unui bilet la alcătuirea unei compuneri; se va urmări atât redactarea de texte nonliterare, utilitare, jurnalistice, administrative, cât și literare, metaliterare. Se pornește de la însușirea unor deprinderi de scriere pe baza unui subiect și a unui format, urmărind o anumită intenționalitate, continuându-se cu argumenta-rea, utilizarea tehnologiei informației, până la dezvoltarea preocupării pentru scrierea corectă, adecvată situației de comunicare și scopului, originalitatea și etica redactării, a interesului pentru obținerea feedback-ului, respectiv, monitorizarea și îmbunătățirea propriului comportament și a propriei atitudini cu privire la scris.

Alături de exercițiile individuale, se pot valoriza experiențele de interacțiune/scriere în grup, care pun bazele comunicării eficiente și ale socializării. Se poate utiliza o gamă

104

variată de coduri, pe lângă cel lingvistic (muzical – ritm, melodie; iconic – desen, pictură, colaj etc.), dar și o gamă variată de instrumente de redactare: tradiționale (pix, stilou, creion); moderne (computer – competența TIC, telefon – redactare SMS, tabletă – re-dactare de e-mailuri, mesaje chat, redactare de texte pentru rețele de socializare).

Competența de redactare și inserarea acesteia și în rândul competențelor transcurri-culare, va viza, de asemenea, scrierea de texte despre texte literare, cât și texte despre texte nonliterare (recenzii, prezentări de carte, spectacole etc.), pornind de la modelul unor texte continue și noncontinue/mixte (interpretarea unei diagrame, a unei recla-me, a unui afiș etc.).

Se recomandă ca profesorul să-și structureze demersul didactic în funcție de specificul individual și colectiv al clasei de elevi, însă în proiectarea scenariului didactic să se țină cont de necesitatea exersării integrate a celor patru competențe de bază (lectură și pro-ducere de mesaj oral, receptare și producere de mesaj scris). De asemenea, se poate opta pentru o sporire a gradului de dificultate a aplicațiilor și a exercițiilor propuse, în funcție de nivelul clasei, prin tratare diferențiată a elevilor capabili de performanțe înalte.


Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a4.1. Scrierea textelor me-

taliterare, reflexive, funcționale, imaginati-ve în bază de algoritmi și scheme.

4.2. Respectarea rigorilor grafice la elaborarea textelor scrise.

4.1. Redactarea perso-nalizată a textelor pe diverse suporturi, cu aplicarea rigori-lor de structurare a compozițiilor școlare.

4.2. Ordonarea elemen-telor componente ale textului elaborat.

4.1. Producerea textelor în diverse registre sti-listice: metaliterare, reflexive, funcționale cu integrarea propriilor idei, judecăți și opinii.

4.2. Corelarea aspectului grafic cu mesajul textu-lui elaborat/fondul de idei.

Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 4Producerea textului scris, la etapa de liceu, concepe în sine la nivelul sintezei, con-

form taxonomiei lui Bloom, realizarea conținutului sarcinii propuse. Ea presupune un text coerent, în care regulile de ortografie, punctuație, redactare, coeziune să se respec-te sponte sua. Pentru producerea textelor e valoric răspunsul la întrebarea cum? După T. Cartaleanu, activitățile vizează parcurgerea următoarelor etape consecutive:1. Alegerea subiectului în conformitate cu o tematică bine definită, care să stârnească

interesul elevilor, să le verifice cunoștințele dobândite și să fie efectuată cu plăcere. 2. Documentarea sau invențiunea care implică un proces de sinteză a cunoștințelor la

care se adaugă sensibilitatea proprie. Documentarea implică și o anticipare a struc-turii conținutului compunerii, în funcție de materialul faptic adunat.

3. Dispozițiunea sau planul, se realizează conform elementelor structurale cunoscute, introducere, cuprins şi încheierea sub îndrumarea profesorului, dar acesta va stimula și inițiativa personală a elevilor.

105

4. Elocuțiunea sau redactarea propriu-zisă, stilizarea. Este etapa seriilor de ciorne. În această etapă, planul de expunere se materializează într-un discurs literar convingă-tor, în forma redactată. Momentul este important pentru formarea deprinderilor de exprimare frumoasă și corectă. Pentru reușita compunerii este necesară o perfectă îmbinare a câtorva elemente fundamentale: • cunoștințele literare și nonliterare ale elevului; • capacitatea afectivă și emoțională; • limbajul elevului.

5. Revizuirea compunerii de către elev. • Aplicarea diverselor tipuri de exerciții pentru a automatiza regulile asimilate.

6. Redactarea variantei finale, pe curat. Preferând mai mult scrierea la tastieră, exigențele față de redactare sunt mai acute. Şi la treapta liceală, profesorul va insista ca elevii să demonstreze abilitățile de a produce:• forma de litere scrise cursiv cu minuscule și majuscule;• ortografia cuvintelor, inclusiv contradicțiile curente;• semnele de punctuație și utilizarea lor;• respectarea diacriticilor;• convențiile tipografice și varietățile corpurilor de litere.

7. Verificarea compunerii de către profesor. • Verificarea calitativă și la timp a lucrărilor elevilor cu analiza ulterioară a erorilor

comise. 8. Analiza compunerilor prin lecții speciale.

• Desfășurarea unei activități sistemice de diminuare, înlăturare a carențelor comi-se prin diverse modalități de influentă: vizualizarea formelor corecte la ecran, în fișe personale, acroșări demonstrative, articole publicate, accentuarea grafică și cromatică a variantelor corecte, a exercițiilor aplicative în diverse contexte, veri-ficarea reciprocă, reverificarea, etc.

• Formularea clară a problemelor de ortografie și acceptarea tehnicilor eficiente de soluționare a lor. Se va recurge la formarea abilității de a consulta variate tipuri de dicționare, alte surse documentare, memorarea variantei corecte, elaborarea unor fișe–reper, liste de ortografie, etc.

Vom prezenta un model de producere a textului, a celui de tip argumentativ. Se accentuează producerea acestuia din două perspective:

I. Textul ca organizare integră; II. Textul ca un fapt de stil.

I. Dacă un text se realizează ca o propoziție sau ca o frază, regulile sale de alcătuire vor fi regulile de sintaxă a propoziției sau a frazei. Însă, dacă textul depășește aceste dimensiuni, organizarea sa trebuie explicată cu ajutorul unor noțiuni și reguli diferite.

Noțiunile utile în acest context sunt: 1. Coerența și 2. Coeziunea. 1.1. Coerența e o calitate a textului referitoare la conținutul său și privește informația

pe care un text o vehiculează. Pentru a fi coerent, un text trebuie să îndeplinească ur-mătoarele cerințe:

106

a) Să furnizeze informație necontradictorie pentru a fi înțeles. Iată un text produs de un licean, în care mesajul este contradictoriu: „O informare corectă, obiectivă și unitară se poate realiza doar în școală. Elevii sunt încurajați, de asemenea, de către profesori să utilizeze internetul și să se informeze cu ajutorul ONG- urilor.” Informația din acest text este contradictorie, pentru că adverbul „doar” exclude posibilitatea informării alternative.

b) Pe măsură ce se dezvoltă, un text trebuie să aducă informație nouă, fără a se limita la informația oferită anterior. Se va omite informația redundantă de tipul: „Femeia cerea acuma salariul mărit cu 50%. Va avea în plus jumătate din salariul lunar.”

c) Între informațiile furnizate de text trebuie să existe legătură. Iată un exemplu în care legătura între informațiile furnizate de un text nu se realizează: „O valiză-di-plomat, conținând 120 000 de dolari falși, a fost găsită abandonată în curtea unei locuințe de pe strada Castanilor. Pe strada Castanilor nu e, de fapt, niciun castan, ci sunt numai doi plopi.” Informațiile din cele două enunțuri nu se contrazic, doar nu au nici o legătură, referindu-se la aspecte diferite.

1.2. Coeziunea se referă la mijloacele gramaticale, pe care le folosim pentru a da unui text aspect organizat. Coeziunea privește, prin urmare, forma textului. Mijloacele întrebuințate frecvent pentru a da textului o structură organizată sunt utilizarea paragra-felor și a alineatelor. Acestea vor marca, în primul rând, cele trei părți mari ale textului (introducere, cuprins și încheiere) și, în al doilea rând, argumentele, exemplele, analiza acestora, atitudinile, viziunile valorice personale. La marcarea elementelor constitutive ale argumentului un rol major îl au conectorii logici: adverbe și locuțiuni adverbiale, locuțiuni pronominale/adverbe (locuțiuni adverbiale) relative, locuțiuni conjuncționale. Acestea se despart prin virgulă de restul enunțului – de regulă – și contribuie la respec-tarea paralelismului sintactic. Conectorii sunt de mai multe tipuri:

• conectori de premisă: „în primul rând”, „în al doilea rând”, pe de o parte”, „pe de altă parte”, „pentru început” etc.;

• conectori de susținere, ai explicației, de exemplificare, ai comparației, ai cauzalității: „din această cauză”, „în această privință”, „în ceea ce privește”;

• conectori de concluzie (de încheiere): „în concluzie”, „prin urmare”, „de aceea”, „așadar”, „ca atare”, „în consecință” etc.

II. Producerea unui text trebuie conceput și din perspectiva stilului. Termenul acesta are mai multe înțelesuri. Ne vom referi, însă, la stilul lingvistic individual, caracteristic discursului de tip argumentativ. Avem în vedere faptul că mesajul poartă „amprenta” emițătorului său, fiind un fapt de stil individual, un mod specific de a comunica al unei persoane. De aceea, limbajul utilizat trebuie să aibă anumite însușiri, denumite: calități generale ale stilului și calități particulare ale stilului.

2.1. Calitățile generale ale stilului – obligatorii: Corectitudinea: respectarea tuturor regulilor de scriere, de gramatică și de sintaxă; Claritatea: înlănțuirea logică a ideilor, astfel încât mesajul să fie ușor de înțeles. Tre-

buie evitate: nonsensul, exprimările echivoce, ambigue;

107

Proprietatea termenilor: folosirea cuvintelor în mod adecvat, în raport cu ideea pe care vrem să o exprimăm. Cel mai reprezentativ exemplu de improprietate stilistică e re-plica lui Cațavencu: „…nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor asupra noastră” – „capitalist” este folosit cu sensul de „locuitor al capitalei”, așa cum pentru Simona Senzual termenul „cabanoși” se referă la „cei care locuiesc în cabane”;

Precizia: folosirea numai a atâtor cuvinte, propoziții, fraze câte sunt strict necesare, fără digresiuni, pleonasme, exprimări tautologice sau prolixe.

Puritatea termenilor: folosirea termenilor admiși de normă, fără exprimări vulgare, licențioase, imprecații sau invective (înjurături, jigniri).

2.2. Calitățile particulare ale stilului:Naturalețea: se referă la un mod firesc de exprimare, fără afectare și fără preocupa-

rea vizibilă de a șoca cititorul;Armonia: a oferi echilibru părților textului (coeziunea); Finețea: exprimarea subtilă, rafinată, care să sugereze o educație elevată a scripto-

rului.Figurile semantice reprezintă folosirea cuvintelor cu sens figurat, pentru a realiza

estetica textului, a mesajului:Metafora: utilizarea unei imagini concrete, în locul unei abstracțiuni (de exemplu:

comparația „ochii albaștri ca cicoarea” se poate transforma în metafora „cicoarea ochi-lor”);

Metonimia/sinecdoca: substituire de termeni – produsul cu instrumentul, generalul cu particularul și invers etc. (de exemplu: „Acest om trăiește din condei”, „Am cumpărat un Grigorescu.”, „Acest om este un Hagi Tudose.”);

Personificarea: atribuirea unor caracteristici umane obiectelor, animalelor (exem-plu: „Urlă prostia în guvernanții noștri”);

Oximoron: alăturarea a doi termeni opuși (exemplu: „un hoț cinstit”, „ochii ei cei negri – lumina mea”).

Erori grave:• utilizarea clișeelor/a ticurilor verbale; • pleonasmul;• cacofonia; • repetiția supărătoare;• figuri de stil nefondate.

Recomandări pentru elev: • Scrie textul mai întâi pe ciornă; • Analizează corectitudinea argumentelor și elimină erorile de logică, de relevanță; • Structurează argumentele conform modului natural în care gândesc oamenii:

deducții, inducții, analogii etc. • În ordine descrescătoare, următoarele aserțiuni au putere de convingere: fapte,

judecăți, mărturii, credințe personale, prejudecăți; • Corectează greșelile de redactare/scriere, erorile de gramatică sau de stil; • Încadrează textul în pagină, astfel încât să apară clar paragrafele cu alineate, care

să marcheze principalele părți ale textului; • Redactează formă finală.

108

Activitatea de redactare se poate cristaliza în activitate autonomă sau poate consti-tui o secvență a unei unități de învățare.

Proiectul individual/de grup (lucrare de inițiere în procesul de cercetare)Este important ca elevul să sesizeze esența și rostul unui proiect ca tip de text, stilis-

tica acestuia, modalitatea expresivă, structura etc. Îl cunoaștem ca o metodă de lucru, dar la etapa actuală a obținut diferite modalități de abordare și realizare. În clasele de liceu, acesta ar putea avea aspectul unei lucrări de inițiere în procesul de cercetare. De exemplu, în baza plachetei de versuri Scântei galbene de G. Bacovia, se solicită a se selecta 4-6 poezii, care ar valorifica unul dintre motivele propuse de profesor sau la ale-gerea elevului: al albului, al plumbului, al primăverii, al vântului, al instrumentelor muzi-cale, al stării de neliniște a eului liric, al imaginii iubitei, al parcului, al orașului, etc., etc. Profesorul propune elevilor un algoritm de elaborare și evaluare a textului proiectului:

1. Prezentarea personalizată a personalității lui G. Bacovia.2. Explicarea semnificației generale a motivului respectiv.3. Selectarea poeziilor în care s-a atestat motivul solicitat. 4. Analiza semnificației contextuale a motivului în fiecare text.5. Reliefarea unor/a două asemănări a semnificației contextuale a motivului (la di-

verse niveluri: ideatic, al expresiei, etc.). 6. Comentarea unor/a două divergențe constatate.7. Raportarea viziunii proprii la o aserțiune critică.8. Elaborarea unei poezii/descriere, în n rânduri, în stil bacovian, aplicând acest mo-

tiv.9. Redactarea.Participarea elevilor în cadrul concursului republican Limba noastră, a altor proiecte

raionale, instituționale prevede realizarea unui produs finit: film, PPT, scenariu etc., ce conține în sine un tip de text, care implică în conținut. În acest context, profesorul poate evalua și procesul producerii textului sub aspect atitudinal, comunicativ, sociocultural, volitiv, formativ, etc.

Activități specificeAtelierul de scriere. Redactarea etapizată a diverselor tipuri de texte. Exerciții de

completare, combinare, schimbare, recompunere etc. a textelor letrice și multimodale, cu și fără modele. Producerea și ierarhizarea argumentelor în textul scris. Identificarea asemănărilor și a deosebirilor dintre diverse concepte operaționale în textele elabora-te autonom, creativ. Formularea, reformularea adecvată a mesajelor scrise. Corelarea informației selectate din diverse surse cu ideile unui plan personal și cu textul persona-lizat.

Particularități ale scrierii metaliterare:• Se realizează treptat, nu instantaneu. Ea reclamă o viziune mai atentă asupra

textului literar, din perspectiva tipului de text care trebuie creat. • Mesajul scris este complex și ordonat, cu o exprimare mai atentă, fiind siste-

matizat în funcție de cerințele tipului de „text despre text” sau „text împotriva textului”.

• Scrierea metaliterară a oricărui tip de text reclamă o stăpânire foarte bună a teh-nicilor de redactare a unor astfel de texte, a conceptelor operaționale specifice,

109

dar și a contextului scrierii textului literar și, destul de frecvent, a datelor bio-bi-bliografice ale autorului.

• Scrierea metaliterară despre unele aspecte particulare (de exemplu: titlu, temă, timp și spațiu, personaj principal, limbaj artistic, didascalii) favorizează focaliza-rea pe elementele esențiale, purtătoare de sens, ale textului literar.

• Producerea textului presupune relectura interpretativă a operei, integrală (în ca-zul operelor de dimensiuni mici și medii) sau fragmentară (în cazul operelor lite-rare de mari dimensiuni).

• Ea durează în timp, fiindcă pentru autenticitatea argumentelor, e necesară reali-zarea fișelor de lectură.

• Accesul la textul de analiză literară se poate face mai ușor decât la textul literar, atât prin conținutul concentrat, cât și prin proximitatea fizică.

• Constituie un punct de plecare/un exemplu pentru analiza unui text literar purtă-tor de aceleași trăsături generale.

Procesul de producere a unor texte de analiză literarăProducerea de texte de analiză literară este un proces dificil, care are în vedere mai

multe elemente esențiale, în special pentru clasele de liceu, unde bagajul de cunoștințe lingvistice și de cultură generală este mai variat decât în clasele gimnaziale. Pe lângă cunoștințele lingvistice, de teorie literară, de procedeu analitic specific fiecărui tip de text studiat sau de analiză literară produs, elevii trebuie să cunoască, la fel de bine, ele-mentele de escortă ale textelor literare:

• biografia și filiația ideologică a scriitorului; • direcțiile/concepțiile semnificative ale autorului și alte opere literare ale acestu-

ia, precum și locul ocupat, în bibliografia acestuia, de opera supusă analizei; • contextul social-politic (ideologii dominante, problemele sociale ale vremii) și

cultural (curent sau orientare literară) al scrierii; • deschiderile spre alte domenii (mitologie, religie, muzică, istorie, filosofie etc.)

sau spre alte literaturi;• diferențele contextuale (diacronice) între momentul scrierii și al receptării operei

literare.Urmează demersul de producere a analizei conform parametrilor specifici. Eseu în baza unui citat1. Pornind de la citatul propus, emite două idei antitetice. 2. Selectează una dintre ele și formulează unul/două argumente de adeziune la ea.3. Reformulează teza prin acord/dezacord.4. Interpretează vizionar teza.5. Exemplifică plauzibil din literatură, știință viață, experiența personală. 6. Analizează contextual exemplul, relaționarea cu teza.7. Concluzia.

110

Metode didactice recomandate:Activități pentru redactare individuală: tehnica SINELG; scaunul autorului; creativita-

tea ghidată – printr-o imagine, prin întrebări, prin opera literară; maratonul de scriere.Metode centrate pe producere de mesaje scrise (scrierea): monolog, harta întâm-

plărilor, tehnica ziarului, exerciții pentru scrierea reflexivă, autobiografia imaginară, jur-nal de impresii, scriere de texte pe baza textelor date (scrierea după texte multiple), scrierea individuală, scrierea în colaborare etc.

Astăzi, în conferirea de sens unui text literar, accentul cade, în special, pe conlucra-rea celor trei intenționalități puse în joc (a textului, a autorului și a cititorului) și doar apoi se iau în calcul corectitudinea gramaticală și stilul de redactare al fiecăruia.

Competența specifică 5 – Aplicarea normelor limbii române literare (grama-ticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, de-monstrând discernământ și cultură lingvistică.

DefinireLimba este instrumentul esențial al culturii unui popor și, de aceea, educația ling-

vistică în școală este un fapt primordial. Concepută pe principii metodologice largi, în care orientarea modernă se îmbină armonios cu cea tradițională, CS 5 are în vedere însușirea iterativă a tuturor compartimentelor limbii: prezentarea și aplicarea detaliată și coerentă la cuvintele limbii române a regulilor ortografiei (scrierii corecte) actuale, a normelor de ortoepie (de pronunțare corectă), a vocabularului (lexic de bază și termi-nologic, câmpuri semantice, câmpuri derivative, frazeologisme etc.) și de morfologie (privind schimbarea formei cuvintelor pentru marcarea valorilor gramaticale) consacra-te, în cea mai mare parte, prin uzul literar – care este aspectul cel mai îngrijit al limbii române.

Pentru achiziționarea competenței de folosire corectă a semnelor de punctuație se presupune, în mod implicit, cunoașterea gramaticii și, în primul rând, a sintaxei. Utiliza-rea justă și unanim acceptată într-o limbă a semnelor de punctuație facilitează sesizarea adecvată a unui text, îi ajută elevului să de/codeze raporturile semantice și gramaticale într-un text.

DescriereÎn demersul didactic la Limba şi literatura română, din perspectiva CS 5, se valorifică

dimensiunea cognitivă și dimensiunea stilistică în prezentarea stratului neologic al voca-bularului, constituit în mare parte din împrumuturi, dar nu numai. Astfel se urmărește înregistrarea formelor corecte din limba de origine și sugerarea căilor posibile pentru adaptarea la normele limbii române literare.

Pentru a evita abaterile de la normele limbii române literare, demersul didactic ac-tual nu trebuie să se limiteze la constatarea și condamnarea acestora. Se impune expli-carea lor: explicarea greșelii prin raportarea la normă, dar și explicarea cauzelor care au făcut posibilă apariția greșelii, a factorilor care facilitează răspândirea ei. Dezvoltarea acestei competențe asigură realizarea scopului EL.

Acest lucru presupune cunoașterea unui registru variat de reguli prin a căror aplica-re educabilul să ajungă, în timpul cel mai scurt și potrivit situațiilor în care el se poate

111

afla, la cea mai bună organizare a vorbirii și scrierii, exprimându-se astfel exact și ele-gant. Gramatica ne învață să gândim clar, să ne exprimăm logic, să ordonăm ideile și faptele comunicate într-o manieră coerentă într-o societate aflată în plină dinamică a cunoașterii.

Elementele de noutate, care derivă din unitățile de conținut aferente competenței specifice: Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură lingvistică se circumscriu următoarelor aspecte:

• Prezentarea materiei din perspectiva dinamicii morfosintaxei românești. S-au propus unități de conținut concrete, distribuite în compartimente distincte, reli-efându-se reflexele ortografice ale structurilor morfologice complexe și cazurile dificile de acord gramatical.

• Actualizarea graduală a normelor de punctuație: la nivelul propoziției, al frazei, precum și a valorilor stilistice ale semnelor de punctuație.

• Adaptarea la normă a elementelor lexicale neologice, aspectul ortografic în acest context fiind unul prioritar.

• Studierea lexicului terminologic și a lexicografiei terminologice cu orientare spre ortografierea și abrevierea unităților de măsură, a semnelor convenționale din textele științifice și de la disciplinele școlare asimilate până la etapa respectivă.

• Extinderea studierii stilurilor funcționale ale limbii române și în clasele liceale, cu precădere în clasa a X-a.

• Atribuirea unui rol important relației: Limbaj normat vs. limbaj artistic. Progresia competenței specifice pe unități constituente

Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a5.1. Perceperea normei drept

standard al limbii și mo-del de reglementare a activității verbale.

5.2. Rezolvarea cazurilor difi-cile de ortografiere.

5.3. Respectarea normelor în textele redactate în stiluri funcționale diferite.

5.1. Stabilirea elementelor neologice în diverse situații de comunicare.

5.2. Adaptarea elementelor lexicale neologice la sis-temul gramatical al limbii române.

5.3. Valorificarea resurselor lexicografice și TIC în vederea unei exprimări exacte și corecte.

5.1. Clarificarea exactă a lexi-cului terminologic grama-tical și literar.

5.2. Revizuirea din perspectiva corectitudinii și relevanței funcționale a mesajului în diverse situații discursive.

5.3. Comentarea mărcilor stilistice ale unităților de limbă în operele literare.

Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 5În mod firesc, conținuturile CS 5 se programează gradual, pornind de la perceperea

normei drept standard și model de reglementare a activității verbale. În versiunea nouă a Curriculumului materia de predat se prezintă pe domenii distincte, iar profesorului i se oferă posibilitatea să pună în discuție problemele de corectitudine urmărite atât

112

la nivelul formei (pronunțare și scriere, flexiune), cât și la nivelul conținutului (sensuri improprii, confuzii cu alte cuvinte, construcții inadecvate din punct de vedere lexical, sintactic, punctuațional și stilistic).

La treapta de liceu pentru dezvoltarea acestei competențe profesorul va apela la activități și strategii didactice variate, cu grad de complexitate sporit:

• Comentarea faptelor de limbă observate/atestate. • Identificarea și comentarea relațiilor logico-semantice dintre cuvinte în textele

studiate. • Exerciții de disociere morfematică și de explicare a normelor ortografice aplicate. • Aplicarea algoritmului de analiză morfematică și morfosintactică. • Argumentarea semnelor de punctuație în anumite secvențe din textele studiate. Activitățile care facilitează stabilirea elementelor neologice în diverse situații de co-

municare și adaptarea acestora la sistemul gramatical al limbii române, propuse cadre-lor didactice, pot fi:

• Exerciții de pronunțare corectă a cuvintelor; • Utilizarea instrumentelor de traducere automată; • Formularea legităților în baza faptelor de limbă observate; • Exerciții care necesită utilizarea diferitelor tipuri de dicționare; • Traducerea unor secvențe de text din limbile străine studiate în limba română;• Descifrarea și ortografierea abrevierilor. Competențele și abilitățile elevilor de a utiliza exact și corect substratul terminologic

gramatical și literar, necesar pentru a înțelege și a formula noțiuni/concepte/legități etc., pentru a face analize lingvistice și comentarii/sinteze literare, se formează prin activități didactice de genul: explicarea și exemplificarea termenilor, folosind dicționare de termeni lingvistici/literari; stabilirea contextelor pentru demonstrarea valorii termi-nologice și a celei uzuale a lexemelor etc.

Elevii își pot forma competențe de scriere corectă și inteligibilă, aplicând corect nor-mele punctuaționale în vigoare. În acest sens cadrele didactice pot implica elevii în di-verse tipuri de activități, cum ar fi:

• identificarea variantei corecte de utilizare a semnelor de punctuație;• argumentarea cazurilor în care se admite neutilizarea virgulei;• exemplificarea cazurilor tipice de utilizare/neutilizare a virgulei;• comentarea semnelor de punctuație în texte literare și nonliterare.

Competența specifică 6 – Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe parcursul vieții, demonstrând interes axiolo-gic și estetic.

DefinireAceastă CS de tip pluri-/inter-/transdisciplinar se va concretiza în cadrul unităților

de competențe, unităților de conținut, activităților de învățare și produselor școlare recomandate, revalorificând, cu prisosință, competențele-cheie/transversale contex-tualizate la nivelul relațiilor didactice Limbă şi literatură română, discipline înrudite, Ştiințe, Arte etc. și în diferite sfere ale vieții: competențe de comunicare în limba de in-struire; competențe de învățare/de a învăța să înveți; competențe de autocunoaştere şi

113

autorealizare; competențe interpersonale, civice, morale; competențe culturale şi inter-culturale; competențe acțional-strategice; competențe de comunicare într-o limbă stră-ină; competențe digitale, în domeniul tehnologiilor informaționale şi comunicaționale; competențe antreprenoriale; competențe de bază în matematică, ştiințe şi tehnologie.

Demersul didactic în viziunea transdisciplinară, un nou tip de educație, va dema-ra în baza celor patru competențe fundamentale ceea ce va identifica relații între di-verse cunoștințe și transferul lor în varii arii de manifestare prin multiple inteligențe: inteligența analitică, inteligența emotivă și cea chinestezică. Elevul trebuie învățat să privească dincolo de limitele disciplinei, așa cum semnalează prefixul trans – ceea ce se regăsește înăuntrul disciplinei, între discipline și dincolo de orice disciplină, precum și să stabilească relații între acestea6, manifestând valori și atitudini în rezolvarea unor soluții ale vieții reale.

Deși Limba şi literatura română corespunde domeniului de Comunicare în limba maternă, această disciplină vizează implicit deprinderi/capacități și atitudini de tip transversal, specifice următoarelor domenii7:

Domenii Deprinderi/capacități AtitudiniCompetența A învăța să înveți

Managementul timpului;autonomie, disciplină, perseverență în procesul învățării; folosirea mijloa-celor adecvate – intonație, gestică, mimică etc.– în comunicarea orală; să înțeleagă și să producă mesaje variate – în limbaj verbal, scris sau oral, în lim-baj muzical, grafic etc.; reflecția critică asupra obiectului și scopului învățării.

Adaptabilitate și flexibilitate; automotivare și încredere în propriile șanse de reușită; dorință de autoperfecționare; spirit de inițiativă; apreciere a învățării ca activitate ce sprijină dezvoltarea personală.

Relaționarea interpersonală

Încredere și empatie în relație cu ceilalți; toleranță în relație cu opiniile și comportamentul celorlalți etc.

Interes și respect pentru ceilalți; integritate, asertivitate etc.

Cultura antreprenorială

A planifica, a organiza, a analiza, a co-munica, a face, a evalua și a înregistra; a lucra activ și flexibil ca parte a unei echipe; a-și identifica propriile puncte tari și puncte slabe etc.

Spirit de inițiativă; atitudine pozitivă față de schimbare și inovație etc.

6 Nicolescu B., Transdisciplinaritatea. Manifest, Iași: Junimea, 20077 Sămihăian F., O didactică a limbii şi. literaturii române. Provocări actuale pentru profesor şi elev. București: Art, 2014.

a învăța să cunoşti

a învăța să faci

a învăța să trăieşti împreună cu ceilalți

a învăța să fii

114

Deschidere culturală

a discuta, a dezbate pe marginea unor teme diverse legate de: literatură, mu-zică, film, teatru, arte plastice, fotogra-fie, modă, arhitectură etc.; a compara propriile puncte de vedere și propriile manifestări creative, cu ale altora.

Conștiința propriei identități, dar și respect pentru diversi-tate; dorința de a participa la viața culturală; atitudine poziti-vă față de toate formele expre-siei culturale.

DescriereAbordarea inter-/transdisciplinară la Limba şi literatura română, derivată a

competențelor-cheie/transversale, vizează CS 6 și propune un concept nou al curri-culumului de liceu, orientat spre dezvoltarea și formarea unui elev informat, activ și creativ, pregătit pentru a trăi și acționa într-o societate democratică prin valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în contextul valorilor naționale și universale. Stu-diul integrat al limbii, al comunicării orale/scrise și al textului literar/nonliterar va asigu-ra paradigma comunicativ-funcțională în dezvoltarea la elevi a culturii comunicării, prin stăpânirea resurselor limbii, și a culturii literar-artistice, prin cunoașterea/interpreta-rea/asumarea valorilor literare și gestionarea lor în diferite contexte ale vieții.

Gestionarea experiențelor lingvistice și de lectură vor contribui la optimizarea învățământului, oferind o educație care are drept scop plasarea elevului în centrul pro-cesului instructiv-educativ și focusarea către dezvoltarea fiecărei facultăți a acestuia: intelectuală, afectivă și manuală/practică/digitală.

Demersul didactic interactiv și atractiv al activităților transdisciplinare: este centrat pe demersurile intelectuale și afective ale elevilor;are ca scop formarea unor competențe cu caracter transdisciplinar: capacități

de tip cognitiv, capacități de tip creativ (elaborarea de idei, rezolvarea de situații-problemă, investigarea, elaborarea de soluții originale), capacități re-flexive (autocunoașterea, autoaprecierea, adaptarea la mediu), capacități de interacțiune socială (integrarea în activitățile de grup, cooperarea), capacități co-municative (perceperea mesajelor, transmiterea unor mesaje prin coduri diver-se, ascultarea activă, comunicarea verbală/nonverbală), atitudini fundamentale (respectul valorilor, asumarea responsabilității, toleranța, exersarea drepturilor și îndatoririlor);

vizează obiective de referință ale mai multor arii curriculare, elevii fiind puși în situații noi de a aplica cunoștințe dobândite și deprinderi formate în cadrul lecțiilor din săptămâna respectivă sau din cele anterioare;

se realizează prin modul de organizare pe grupuri, în perechi sau individual, în funcție de situație;

asigură participarea activă a elevilor fundamentată pe principiul învățării prin acțiune, cu finalitate reală;

are aspect ludic, respectând astfel particularitățile de vârstă ale elevilor;valorifică inteligența dominantă a fiecărui copil (lingvistică, logico-matematică,

spațial-vizuală, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală), prin diversificarea sarcinilor de învățare.

Utilizarea mijloacelor mass-media (radioul, televiziunea, presa, edituri, Internetul) și a multimediei, integrarea mai multor elemente media (audio, video, grafică, text și

115

animație), în procesul educațional la disciplina Limba şi literatura română este una din prioritățile strategiei didactice, care participă în mod constant la formarea unităților de competență transdisciplinare.

Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în diferite contexte școlare, sociale și culturale va căpăta un caracter funcțional prin utilizarea resurselor digitale/media.

Trecerea la nivelul formării de competențe multimedia/digitale integrate cu gesti-onarea experiențelor lingvistice și de lectură oferă elevilor: rezolvarea de probleme și luarea deciziilor;

dezvoltarea gândirii critice și creative; colaborarea, comunicarea și negocierea; cu-riozitatea intelectuală, curajul și integritatea, și, poate cel mai important, alfabetizarea digitală – un ansamblu format din atitudini și deprinderi necesare pentru utilizarea și comunicarea informațiilor și a cunoștințelor, în mod efectiv, într-o varietate de medii și formate. Cea din urmă oferă deschideri didactice cum ar fi: e-comunicare (comunicarea electronică: blogurile, publicațiile electronice, e-mailul, chatul, sms-ul, diverse site-uri, toate rețelele de socializare) și e-text (texte scrise virtual sau texte multimodale).

O provocare în cadrul activităților transdisciplinare este introducerea conținutului prezentările multimodale, având la bază textul multimodal.

Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cuvânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, video-clip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a. Profesorul poate propune exerciții de înțelegere a unor diverse tipuri de texte multimodale: bandă desenată, roman grafic, afiș, programul unui cinematograf, o pagină de gardă a manualului, o pagină web, un produs video, inclusiv videoclipuri, o secvență dintr-un spectacol de balet etc.


Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a6.1. Aplicarea experiențelor

literare în diferite circumstanțe ale comuni-cării orale și scrise.

6.2. Producerea textelor cu caracter funcțional și aplicativ prin utilizarea resurselor digitale/media.

6.1. Manifestarea experiențelor literare și a gustului estetic în diferite contexte de învățare și de viață.

6.2. Gestionarea textelor orale și scrise în produse media/multimedia.

6.1. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în diferite contexte școlare, sociale și culturale.

6.2. Argumentarea orală și scrisă a unor opinii în viața cotidiană.

Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 6Conexiunea inter-intra-trans-disciplinară oferă oportunități în realizarea unui pro-

ces educațional interactiv, original și motivant pentru elev, contribuind la formarea competențelor transversale și asigurând respectarea specificului inteligențelor multi-ple ale elevilor. Disciplina Limba şi literatura română deschide multiple perspective de

116

receptare prin corelarea cu artele frumoase: pictura (elaborarea rezumatului în picto-grame, desen în baza textului, scheme generice), sculptură (corelarea unor sculpturi celebre și a mesajului operelor literare), coregrafie (comentarea motivului dansului/jocului), muzică (abordarea poeziei simboliste, identificarea unei coloane sonore a tex-tului, comentarea simbolurilor din câmpul lexical „instrumente muzicale”), geografie (elaborarea hărții textului etc.), psihologie (elaborarea profilului psiho-afectiv al per-sonajului literar, argumentarea cu exemple textuale a temperamentului personajului, distingerea personaj introvert/extrovert etc.), teatru/cinematografie (dramatizări, cre-area scenariilor de film în baza textelor citite), dar și matematică (interpretarea mesaju-lui prin formulă matematică) etc.).

Proiectul este cea mai indicată metodă de învățare și evaluare prin activități transdis-ciplinare, dar și strategie de dezvoltare personală/profesională, devenind o prioritate pentru profesori și elevi de la treapta liceală.. În această ordine de idei, literatura de specialitate se propune o diversitate mare de proiect din perspectiva naturii formative a sarcinii:

• Monoproiect/proiect interdisciplinar/proiect transdisciplinar/proiect multidisci-plinar

• Informativ/de cercetare/aplicativ/practic• Individual/de grup• De tip constructiv/de tip apreciativ/de tip problemă/de tip învățare.Pentru aplicarea proiectului sunt cunoscute mai multe etape, printre care și algorit-

mul în 6 pași:1. Informarea: Elevii se documentează, selectează, și completează informația din

variate surse (sugerate de profesor/colegi/bibliotecară sau identificate individu-al). Profesorul se asigură de garantarea surselor relevante pentru îndeplinirea sarcinii.

2. Planificarea: Elevii elaborează individual planul de activitate (ce fac?/cum fac?) și resursele, instrumentele de care au nevoie (cu ce fac?), de asemenea se distribu-ie sarcinile între membrii grupului, eșalonate în timp.

3. Decizia: Elevii definesc elementele/secțiunile planului de lucru și iau decizii cu re-ferire la strategiile/modalitățile cele mai indicate pentru soluționarea problemei sau realizarea sarcinii. Profesorul adresează întrebări, formulează sarcini specifi-ce pentru monitorizarea activității.

4. Desfăşurarea proiectului: Elevii îndeplinesc sarcinile distribuite într-un mod res-ponsabil, creativ.

5. Controlul: Elevii verifică rezultatele proiectului, învață să aprecieze calitatea pro-cesului și a produsului. La această etapă, profesorul este consultant.

6. Evaluarea: Elevii împreună cu profesorul evaluează produsul final. Feedbackul.

Tododată oferă diverse etape și strategii diactice de remediere, resursele necesare – umane, de timp, materiale, informaționale. În cadrul proiectului transdisciplinar „Co-ordonate expresioniste în lirica lui Lucian Blaga” pot fi antrenate mai multe activități de învățare și produse:

117

Strategii didactice/activități ConținutLectura tabloului/Prezi Chiparoşii, Lan de grâu cu corbi – de olandezul Van

Gogh și Strigătul – de norvegianul Edvard MunchLectura hermeneutică/eseu Vreau să joc și Paradis în destrămare de Lucian BlagaFotolimbaj/PPT Analiza comparativă a tablourilor de factură expresio-

nistă cu poeziile blagiene Dezbaterea – Ce aduce nou Expresionismul în artele plastice, la fi-

nele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea?– Ce tematică promovează Expresionismul?– Cum este exprimată frenezia trăirii și însingurarea pe de o parte în tablouri, pe de alta – în poezie?– Ce rol are strigătul în concretizarea sentimentelor din mesaje?– Cum sunt exprimate emoțiile în tentativa de depășire a profanului?– Cum sunt exprimate emoțiile în pictură? Dar în poe-zie?– Ce termeni-cheie ați selectat?– Prin ce părți de vorbire sunt exprimați?– Care este raportul dintre substantivele concrete și cele abstracte selectate în text? Dar între sensurile pro-priu și figurat ale acestora?– Ce aduce nou metafora în lirica lui Lucian Blaga?– Cu ce motive poetice blagiene asociați cârdul de cor-bi din tabloul lui Van Gogh?– Cu ce asociați combinația de culori din cele trei tablo-uri?– Cum este privită condiția omului modern raportând-o la operele studiate?– În ce măsură autorul Poemelor luminii depășește es-tetica expresionistă?

Vom ține cont că elaborarea unui proiect de grup calitativ necesită timp pentru con-cretizarea strategiei de lucru, delegarea rolurilor, realizarea produsului, dar și solidariza-rea echipei. Acest proces va fi coordonat de profesor în cadrul unei Agende a proiectului de grup.

Prin intermediul dezbaterii elevii au prezentat argumente pro și contra în legătură cu o întrebările și ideile lansate, dezvoltându-și capacitatea de comunicare, argumentare în cadrul securizat pentru exprimarea de opinii și manifestând motivare, recunoaștere, respect față de propria persoană.

Proiectul de cercetare literar-lingvistic cu caracter transdisciplinar poate fi pre-zentat și susținut în cadrul diverselor forme de organizare a acivității: forumul literar, conferința de lectură, conferința ştiințifică, videoconferința etc., formând competențe de cercetare în baza studiului operelor din literatura română, a unei culturi literare și a

118

unui univers afectiv și atitudinal în baza operelor naționale și universale prin abordarea, valorificarea, descoperirea și interiorizarea unor conținuturi epistemologice actualizate în cercetarea unui segment literar mai puțin cunoscut, dar și extinderea și aprofundarea cunoștințelor în domeniul științei/științelor/artei, a familiarizării cu literatura de spe-cialitate, utilizarea metodelor de investigație științifică, perfecționarea competențelor de muncă intelectuală a elevilor din clasele superioare. La prezentarea lucrării auto-rul formulează concret problema, indică ipoteza și obiectivele cercetării, metodele de investigație utilizate, noutatea și actualitatea științifică. Lucrarea trebuie să fie scrisă cu caractere Times New Roman, mărimea 12-14, să aibă foaie de Uf (anexa), să fie structurată în capitole, paragrafe, să conțină planul expunerii problemei tratate, lista referințelor bibliografice, să fie semnată de autor, să respecte un volum de 10-12 pa-gini. Prezentarea publică poate fi însoțită de PPT/Prezi/poster, care se va referi strict la conceptul științific al lucrării. Un posibil model de structurare a capitolelor se concreti-zează în proiectul de cercetare cu tema: Simbolistica instrumentelor muzicale aerofone în literatură.

IntroducereCapitolul I. Configurația lingvistică, mitologică şi simbolică a instrumentelor aerofone1.1. Epoca sincretismului muzical1.2. Mitul orfic1.3. Simbolistica arhetipală a instrumentelor aerofone în literatură artistică studiatăCapitolul II. Conotația şi denotația instrumentelor muzicale aerofone în creații concrete2.1. Instrumentele muzicale aerofone în lirica eminesciană2.2. Instrumentele muzicale aerofone în creația lui Grigore VieruConcluziiReferințe bibliograficeAnexe

Dezvoltarea interesului durabil pentru lectură, lectura-înțelegerea, utilizarea texte-lor scrise/textelor multimodale, cultura comunicării, reprezintă o activitate intelectuală, spirituală, de formare-dezvoltare a personalității. Aceste competențe pot fi formate în cadrul Lecturiadelor publice în formă de concurs care are drept scop: stimularea dia-logului intercultural prin lecturi de calitate, cooperarea tinerilor, promovarea valorilor democratice și a inovațiilor educaționale, implicarea activă și creativă a elevilor și a profesorilor în diverse activități prin parteneriat. Deschiderea transdisciplinară oferă și romanul Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu, care poate fi structurat în baza mai multor probe, în dependență de interesele educabilului:

• Concursul oratorilor. Discurs: Problema pierderii identității şi strivirii omenescului în romanul „Ora 25” de Constantin Virgil Gheorghiu.

• Victorina literară-bliț.• Studiu de caz: Soluții pentru o problemă din roman.

119

• Dramatizare și interpretare.• Concursul de artizanat: Crearea unui simbol şi comentarea lui.Grilele de evaluare a probelor, elaborate de către profesor, punctează activitatea

elevilor din echipe și scoate în evidență plus valoarea dobândită.Metoda dramatizării se bazează pe utilizarea mijloacelor și procedeelor artei drama-

tice. Elevii sunt puși să interpreteze roluri ale unor personaje autentice sau din viața re-ală, formând competențe transferabile prin care elevul discerne între teorie și practică, între cognitiv și acțional la nivelul competențelor.

Prin studiul de caz elevii analizează în grup scenarii reale pe diverse teme. Se discu-tă, se aleg soluții, sunt evidențiate aspectele relevante, precum și implicațiile acestora asupra situației analizate. Se poate lucra frontal, cu grupuri mici de elevi, în perechi.

Tehnologiile informaționale moderne oferă o gamă larga de aplicații, resurse educaționale deschise, medii virtuale de învățare, precum și diferite instrumente ofe-rite de Web 2.0, acestea reprezentând un potențial enorm în prestarea educației și construirea cunoașterii. Există foarte multe instrumente și resurse Web 2.0 care pot fi utilizate în sistemul educational de către profesorul de Limba şi literatura română, cu scopul de a realiza managementul conținutului învățării în diverse contexte și de a oferi metode inovatoare în procesul de predare-învățare.

Produse multimedia

Instrumen-te Web 2.0 (aplicații)

Descriere Adresă electonică

Prezentarea unui proiect

Prezi Prezentare interactivă în regim online. prezi.com

Itemi cu alegere multiplă

Kahoot Este un instrument care poate fi utilizat la ori-ce vârstă, la orice disciplină și care transfor-mă învățarea într-o joacă. Aplicația este dis-ponibilă gratuit online și presupune existența unui calculator care afișează o serie de între-bări cu patru variante de răspuns; elevii se înregistrează utilizând un cod pin furnizat de aplicație prin intermediul profesorului.

kahoot.com

Crearea unui text ilustrat

Storybird Este o aplicație care permite crearea de povești ilustrate, utilizând resursele disponi-bile online (diverse reprezentări grafice).

storybird.com

FotoreportajFotoeseu

Animoto Este utilizat pentru realizarea colajelor foto și video.

animoto.com

Infografice Piktochart Este o aplicație ușor de folosit pentru crea-rea de infografice de calitate. Infograficele sunt reprezentări vizuale ale unor cifre, date, informații, comportamente și evenimente. Ele prezintă conținutul prin combinarea, într-un mod creativ, de cuvinte, numere, ima-gini, ilustrații, grafică și clipuri video.

create.pikto-chart.com

DiscursPrezentarea unui proiect

Vocaroo Permite înregistrarea gratuită a mesajelor au-dio și salvarea acestora în format MP3 online, sub forma unui link.

vocaroo.com

120

E-bookCărte elec-tronică din fotografii

Storyjumper Este o platformă care permite crearea cărților electronice în baza fotografiilor proprii.

storyjumper.com

Cărte elec-tronică cu imagini și text

Storybird Permite crearea unor cărți digitale cu imagini și text.

storybird.com

E-poster Thinklink Este creatorul digital de postere interactive. thinglink.com

Câmp lexical Tagul Cu ajutorul acestuia putem crea o imagine a cuvintelor-cheie a unui text, prezentat într-o formă grafică digitală.

wordart.com

Imagini animate

Powtoon Prezentare formată din mai multe slide-uri animate. Singurele limitări sunt: limita de timp de 5 minute și logoul PowToon care apare în partea dreaptă jos și la finalul pre-zentării.

powtoon.com

Careu de cuvinte

Cross Crearea careurilor de cuvinte. cross.highcat.org

În urma formării acestor experiențe elevul completează un Jurnal, pentru motivarea proprie în aplicarea noilor instrumente de lucru cu textul, imaginea, sunetul etc.:

ce am învățat …………………………………………………………………………...ce aplic ………………………………………………………………………………….ce mai vreau să ştiu ……………………………………………………………………

Aplicarea manualelor digitale8 la lecțiile de Limba și literatura română va fi un pas important în exersarea competențelor TIC, dar și a modului incitant de predare-învățare-evaluare. Manualul nu înlocuiește manualele clasice, ci vine ca un supliment pentru acestea.

8 pagina web literaturaromana.md

121

4. STRATEGIILE ȘI INSTRUMENTARUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII

4.1 Evaluarea în procesul învățării

Demersul educational la Limba şi literatura română, integrat pe două domenii edu-caționale: educația lingvistică (EL) şi educația literar-artistică (ELA) și centrat pe formare de competențe în asigugarea unui succes al elevului, va oferi noi strategii de predare-în-vățare-evaluare. Performanța elevului, obținută etapizat, va impune strategii adecvate de evaluare/autoevaluare a produselor şcolare, a atitudinii și comportamentului mani-festat în anumite contexte de școală și viață prin achiziționarea unui sistem de valori:

• empatie și deschidere pentru diversitatea lingvistică și culturală, atitudine con-structivă și bunăvoință;

• atitudine constructivă și bunăvoință;• gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane;• comportament lingvistic autonom și originalitate;• discernământ și cultură lingvistică;• interes axiologic și estetic.Cadrul diactic va urmări calitatea competențelor și a unităților de competențe,

proiectate-învățate-evaluate, după cum urmează:•Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global;•Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică;•Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță;•Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate;•Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuațio-

nale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă;•Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării persona-

le pe parcursul vieții.Evaluarea școlară este unul dintre factorii de bază ce susțin și asigură calitatea

învățării.În funcție de perspectiva din care este abordată, în pedagogie evaluarea are mai

multe sensuri, fiind înțeleasă: „ca instrument sau modalitate de reglare a proceselor de predare-învățare; ca judecată de valoare asupra rezultatelor procesului de învățământ prin raportare la obiective; ca mijloc de comunicare a rezultatelor obținute de elevi în activitatea de învățare; ca proces prin care se stabilește dacă sistemul educațional își îndeplinește funcțiile pe care le are; ca activitate prin care sunt colectate, asamblate și interpretate informații despre starea, funcționarea și/sau evoluția viitoare probabilă a unui sistem: elev, profesor, unitate școlară, sistem de învățământ.”9

Raportate la acestea, evaluarea este un factor important în derularea unei activi-tăți, fiind procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul de evaluare presupune trei momente relativ distincte:

9 C. Postelnicu, Fundamente ale didacticii școlare, Aramis, București, 2000, p. 97-98.

122

• măsurarea rezultatelor învățării (culegerea de informații);• apreciere (judecată);• decizie de ameliorare (scopul evaluării)10, pe care cadrul didactic le va administra

prin diverse strategii de evaluare (feedback, evaluare reciprocă, autoevaluare, fișe de evaluare etc. și probe scrise, probe practice, probe orale, etc.)

În contextul formării și dezvoltării competențelor evaluarea educațională se va fun-damenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de referință al Curriculumului Național:

• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;

• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport de

competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;

• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);

• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;

• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.

Din acest motiv, cadrele didactice trebuie să acorde o atenție sporită metodologiei de organizare/realizare a acesteia. În construirea demersului educațional, cadrele didac-tice vor elabora propriile modele de evaluare, respectând prevederile, sugestiile, mo-delele din Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor (2014). Evaluarea are scopul de a-l motiva pe elev spre succes, spre autodepășire, ajutându-l să-și aprecieze propriul nivel de evoluție, să identifice și să fie conștient de punctele sale slabe, a-l ajuta să se integreze sociolingvistic în comunitate. Evaluarea se va axa pe sar-cini autentice, care valorifică probleme reale, situații cu impact semnificativ pentru elev.

Conform actelor normative se vor proiecta și realiza trei strategii de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (finală).

Evaluarea inițială(EI)

Evaluarea formativă(EF)

Evaluarea sumativă(ES)

Cu funcția prognostică, este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare stu-dierii cu succes a noii unități de învățare. Nu are rol de control, iar rezultatele se va-lorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de preda-re-învățare-evaluare.

Se proiectează și se realizea-ză, de regulă, pe parcursul unităților de învățare. Are ca obiectiv cunoașterea sistema-tică și continuă a rezultatelor curente și a progresului elevi-lor. Oferă profesorului posibi-litatea intervenției imediate, permite aplicarea în timp op-tim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit.

Cu funcția diagnostică se proiectează și se realizează la finele unui parcurs de învățare semnificativ: semestru, an școlar. Se raportează la unită-țile de competențe și unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date.

10 C. Postelnicu, Fundamente ale didacticii şcolare, Aramis, București, 2000, p. 97-98.

123

Poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate) cât și noninstrumentală.

Se raportează la unitățile de competențe și unitățile de conținut parcurse în perioada vizată.Este instrumentală și se re-alizează pe bază de produse ale învățării recomandate. Evaluarea formativă trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă, la finele parcursului de învățare.

Este instrumentală și se re-alizează pe bază de produse școlare recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.

Se realizează:* în clasele nou formate sau la diferite trepte de școlaritate (clasa a X-a, clasa a XII-a), în cazul simulării exa-menului de BAC;* cu funcție de control, la discreția administrației și a cadrului didactic; * la începutul anului școlar, în primele două săptămâni de studiu;* prin aprecierea cu punctaj, note, care nu se pun în cata-log.

Se realizează:* pe parcursul unităților de învățare cu valoare forma-toare;* în bază de produse, fiind evaluată şi notată pe parcur-sul unității de învățare;* fără a fi scrisă separat, doar în cadrul conținuturilor explo-rate la lecție.

Se realizează:* la finele unui parcurs de în-vățare semnificativ (unitate de învățare, semestru, an școlar, ciclu de învățământ);* cu ajutorul instrumentelor de evaluare (probe scrise, pro-be practice, probe orale);* în baza testelor, baremelor de corectare și apreciere, gri-lelor de evaluare etc.:* prin specificarea concretă a tipului și a formei de evalua-re (de ex. Evaluare sumativă scrisă. Dictare/Text argumen-tativ. Evaluare sumativă orală. Proiect de grup/Dezbatere literară;* prin aprecierea cu note, pla-sându-se în catalogul școlar.

Evaluarea competențelor comunicative/literare/lectorale se va realiza pe principiile:• centrării evaluării pe personalitatea elevului: finalitățile EL/ELA – competențele

formate în bază de obiective, și nu conținuturile educaționale (materiile de stu-diu) – vor constitui obiectul evaluării;

• corelării demersului științific, comunicativ, literar și lectoral al EL/ELA; • întemeierii evaluării pe principiile comunicării, literaturii și artei, receptării lite-

rar-artistice și educației literar-artistice;• integralizării maxime a funcțiilor evaluării de către fiecare acțiune de evaluare;• combinării metodologiilor tradiționale de evaluare cu cele moderne;• selectării-combinării metodologiilor de evaluare în funcție de obiectivele evaluă-

rii și situația educativă concretă;• eliminării din acțiunile de evaluare a sancțiunilor, frustrării, stresului, umilinței

etc. elevilor. Metodologia evaluării competențelor comunicative/literare/lectorale include: for-

me, metode, procedee, instrumente de evaluare specifice.

124

Evaluarea cunoştințelor se efectuează prin activități cu caracter reproductiv, care constau, de regulă, în descrierea, povestirea rezumativă a caracteristicilor fenomenelor lingvistice/comunicative/literare/lectorale, a noțiunilor și categoriilor, a valorilor ima-nente ale textului, etc. Evaluarea cunoștințelor va avea în vedere parametrii: volumul, profunzimea, calitatea (valoarea).

Capacitățile comunicative/literare/lectorale prezintă achiziții ale elevului și sunt desemnate de verbele a şti să faci, a fi în stare să..., a putea să..., a fi capabil să... . Prezența competențelor formate este atestată indirect, prin tipuri variate de activități comunicative-literare, orientate asupra unui obiect (fenomen lingvistic/comunicativ/literar/lectoral) din conținuturile educaționale.

Parametrii aplicați la evaluarea capacităților: amploarea, trăinicia, extrapolarea (ex-tinderea competențelor în situații noi, nestandard).

Atitudinile elevilor (emoții, sentimente și stări afective; motivații și interese; dorințe; acte de voință; opinii și aprecieri; convingeri, viziuni și concepții) nu sunt măsurabile metrologic, deoarece sunt unice prin conotația individuală pe care le-o imprimă per-sonalitatea elevului. De aceea evaluarea lor se va face pe criteriile prezență/absență, intensitate, profunzime, complexitate, durabilitate, valoare, multitudine, frecvență, consecutivitate şi continuitate, etc.

Evaluarea manifestărilor atitudinale va fi circumscrisă obiectivelor și standardelor EL/ELA.

Evaluarea competențelor elevilor se va efectua aplicând metode generale de evalu-are școlară și metode specifice El/ELA. Dar și în cazul antrenării metodelor generale de evaluare școlară acestea vor fi aplicate conform principiilor EL/ELA și pe conținuturile specifice acestora.

Forme şi instrumente de evaluare. Sunt recomandabile trei forme de evaluare: orală, scrisă și practică. Dar, de la caz la caz, profesorul poate aplica și forme grafice (tabele, grafice) și iconice (executarea ilustrațiilor plastice la operă) de evaluare. Observarea şi aprecierea verbală, chestionarea orală (curentă și finală), lucrările scrise (curente sau extemporale, trimestriale, de sinteză), testele docimologice (standardizate, pentru eva-luarea sumativă, și alcătuite de profesor, pentru evaluarea formativă), verificarea prin lucrări practice, examenele, scările de apreciere – vor fi aplicate diferențiat, în funcție de tipul și scopul evaluării, de tipul obiectivelor/standardelor în raport cu care se efectuea-ză evaluarea, precum și în funcție de conținuturile educaționale abordate.

Evaluarea elevilor la El/ELA presupune:• trecerea de la evaluarea obiectivelor pedagogice la evaluarea competențelor

școlare specifice disciplinei: comunicative, literare/lectorale, de scriere etc.; • integrarea activităților de evaluare formativă în procesul de formare-dezvoltare a

competențelor comunicative, literare/lectorale, de scriere etc.;• implicarea elevului, prin activități de autoformare și autoevaluare, în acțiunea

de formare – dezvoltare și achiziționare a unui sistem structurat de competențe funcționale de bază, specifice EL/ELA;

• responsabilizarea cadrului didactic pentru atingerea nivelului necesar de compe-tențe comunicative, literare/lectorale, de scriere, proiectate de Curriculum și pentru asigurarea calității rezultatelor finale ale învățării limbii și literaturii româ-ne.

125

Schimbările de accent survenite în domeniul evaluării sunt condiționate de necesita-tea eficientizării, prin acțiuni de evaluare formativă, a procesului de predare-învățare a limbii și literaturii române, centrării actului evaluativ pe nevoile de formare ale elevului prin educația lingvistică și literară. Ele au în vedere axarea evaluării pe un ansamblu structurat de competențe, ca finalități de bază ale educației lingvistice și literare, ajus-tarea/adecvarea obiectului evaluării la principiile, scopurile și domeniile EL/ELA, pro-iectarea și realizarea acțiunii de evaluare în conformitate cu cerințele învățământului formativ, ale instruirii și evaluării autentice.

În acest context, proiectarea evaluării rezultatelor școlare la Limba şi literatura ro-mână în clasele liceale va respecta principiile integralizării și interdisciplinarității celor două domenii educaționale – educația lingvistică și educația literară, va avea în vedere principiile specifice ale evaluării EL/ELA, precum și cerințele instruirii și evaluării auten-tice, care se referă la următoarele:

• evaluarea trebuie să fie axată pe manifestarea funcțională a competențelor școlare;

• evaluarea nu trebuie să includă decât sarcini contextualizate, semnificative pen-tru elevi;

• sarcina de evaluare și cerințele față de ea (criteriile de evaluare) trebuie anunțate elevilor înaintea situației de evaluare;

• corectarea nu ține cont decât de erorile importante din punctul de vedere al con-struirii competențelor etc.

Lecția de analiză a evaluării poate fi realizată în termen de 5 lecții după data evalu-ării propriu-zise, dar poate fi desfășurată și la lecția următoare sau concomitent cu grila de evaluare a produselor orale. Acest tip de lecție trebuie să se regăsească în caietul de studiu al elevului sau, nemijlocit, în caietul de evaluare al elevului, cu indicarea concretă a datei și a temei. În dependență de specificul evaluării (dictare, test cu itemi, eseu), se vor structura exercițiile de lucru asupra greșelilor. Un interes sporit se va acorda lucrului de explicare a ortogramelor, a punctogramelor. La necesitate, se vor reactualiza nucle-ele tematice sudiate (morfologie, sintaxă), insistându-se asupra aspectelor-problemă. Se recomandă aplicarea unor tehnici de lucru în perechi sau în grupuri mici, încurajând elevii să se autoevalueze și să se evalueze reciproc.

Proiectarea activităților de evaluare se va realiza deci concomitent cu proiectarea predării-învățării și în deplină concordanță cu aceasta, iar proba de evaluare a unei secvențe de învățare se va axa pe verificarea cunoștințelor și competențelor de bază, fundamentale, pe elementele de esență ale învățării, pe ceea ce este absolut necesar să cunoască și să poată realiza elevii, pentru a fi în stare să-și continue studiile la un alt nivel sau să facă față cerințelor vieții.

Pentru a nu pierde din vedere finalitățile educaționale/competențele necesare de format-evaluat pe parcursul perioade de învățare, profesorul își poate autoevalua acti-vitatea de predare-învățare-evaluare, răspunzând la următoarele întrebări:

• Care este obiectivul-cadru și ce obiective de referință derivă din acesta, pe care trebuie să le urmăresc neapărat în activitatea de predare-învățare-evaluare?

• Ce competențe trebuie să formez elevilor, pentru a atinge acest obiectiv?• Ce produs final trebuie să realizeze elevii, pentru a demonstra că stăpânesc

această competența?

126

• La ce nivel de performanță (minim, mediu sau superior) poate fi realizat acest produs?

• Prin ce metode și cu ce instrumente voi evalua acest produs?• La ce referențial de evaluare (criterii, indicatori, descriptori de performanță) voi

raporta produsul realizat de elevi?• Cum voi folosi datele obținute din evaluare pentru a perfecționa activitatea de

predare-învățare?Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-

centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers.

Astfel, în procesul educațional la Limba şi literatura română în liceu se vor regăsi următoarele metode și tehnici de evaluare ale probelor sumative:

Evaluarea scrisă: test complex, textul argumentativ, portretul literar, compoziția-caracterizare de personaj, eseul/eseul de sinteză, compoziția-paralelă, compoziția-analiză literară a unei opere de referință, textul funcțional, cronica de film, recenzia de teatru, reportajul, dictare,comentariu literar, teze semestriale etc.

Evaluarea orală: discurs, alocuțiune, prezentare orală multimodală (a diferitor pro-duse), dezbatere literară etc.

Evaluarea practică: proiect individual/de grup, portofoliul, power point/prezi/video/colaje/tabel conceptual/grafic, jurnal de lectură, flyer/pliant informativ, suporturi, re-vistă, buletin de ştiri, spot publicitar video, sondaj de opinie, chestionar, cartea digitală, fotoreportajul, fotoeseul etc.

În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cu-noscute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea re-zultatelor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.

Paralel cu formele tradiționale, vor fi utilizate și metodele/tehnicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtășită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.

Dacă profesorul își propune să realizeze o evaluare orală individuală a elevilor, prin discursuri sau interviuri, ar putea extinde evaluarea la 2 ore consecutive, dacă numărul elevilor, înmulțit la timpul acordat fiecăruia, depășește limitele orei academice. Pre-cizăm că evaluarea orală individuală a elevilor necesită o abordare complexă și se va face prin aplicarea unei grile complexe, în care se va aplica un criteriu eliminator. Inițial, profesorul trebuie să elaboreze:

• Obiectivele de evaluare;• Sarcina (în formulă algoritmizată);• Grila de evaluare (cu detalierea indicatorilor de performanță).Prin intermediul acestor probe sumative se vor evalua elementele culturii comunică-

rii și elementele culturii lecturii.

127

Recomandări privind proiectarea evaluărilor la disciplina Limba și literatura româ-nă în clasele a X-a – a XII-a

Tabelul de mai jos are caracter orientativ. Cadrul didactic poate să-și personalizeze demersul în funcție de necesitățile clasei, abordând cu o manieră individuală elevii.

Limba şi literatura română

Treaptaliceală

Nr. de ore pe săptă-

mânăreal/

umanist

Nr de unități de învățare

Numărul de evaluări pe parcursul unei unități de învățare

real umanist evaluare inițială

evaluaresumativă

scrisă

evaluaresumativă

orală

evaluare suma-tivă complexă

(practică)XI 4/5 6/7 7/8 1* 3 2 1XI 4/5 6/7 7/8 1* 3 2 1XII 4/5 6/7 7/8 1* 3 2 1

* Evaluarea inițială se va administra, opțional, o singură dată pe an, la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare studierii cu succes a noii unități de învățare.

4.2. Produse recomandate şi criterii de evaluare

Competența specifică 1:• Profilul de vorbitor cult al limbii române.Criterii de evaluare:1. Vorbesc și ascult cu încredere.2. Ştiu când să iau cuvântul și construiesc sens pe ceea ce spune celălalt: elevul, cole-

gul. 3. Folosesc un limbaj adecvat situațiilor de comunicare.4. Mă fac auzit și înțeles.5. Îmi păstrez interesul în cadrul dialogului.6. Mediez și rezolv conflicte prin comunicare.7. Modific și adaptez idei în timpul dialogului.8. Transmit prin limbaj verbal, nonverbal și paraverbal sensuri, stări, sentimente.9. Argumentez și conving; ofer instrucțiuni.10. Explorez și pun întrebări; sugerez noi piste de discuție.

• Profilul de ascultător inteligent al limbii române.Criterii de evaluare:1. Nu întrerup vorbitorul până ce nu și-a încheiat ideea.2. Sunt atent la spusele interlocutorului.3. Urmăresc ideile principale ale mesajului rostit.4. Analizez atent ceea ce spune interlocutorul.5. Fac legături cu ceea ce știi despre tema pusă în discuție.

128

6. Folosesc mijloace nonverbale potrivite: contact vizual, aprobări, zâmbet, mimică agreabilă, de încurajare pentru continuarea discursului.

7. Folosesc mijloace verbale pentru a arăta că am înțeles sau că am nevoie de explicații suplimentare: formularea de întrebări, sintetizarea ideilor celuilalt la finalul prezen-tării.

8. Sunt critic: îmi exprim opinia, de o manieră civilizată, politicoasă, care să nu lezeze interlocutorul.

Competența specifică 2:Printre instrumentele pe care le poate folosi profesorul pentru evaluarea comunicării orale, sunt11:• înregistrări ale secvențelor de comunicare orală; • fișe de evaluare (grile de evaluare a lecturii orale, a participării la o dezbatere, a con-

struirii unui dialog, a unui monolog etc.); • fișe de autoevaluare (îi ajută pe elevi să-și identifice punctele tari și pe cele slabe); • realizarea profilului de vorbitor/ascultător al fiecărui elev din clasă; • (pentru profesor) evaluarea globală a organizării activităților de comunicare orală.

Parametrii Fişei de control şi evaluare a discursului [după Sâmihăian F.]1. Conținutul discursului oral

• adecvarea la tema expunerii, dialogului; • pertinența intervențiilor; • claritatea ideilor, înlănțuirea lor logică etc.

2. Componenta verbală• Dimensiunea lingvistică: utilizarea corectă a achizițiilor lingvistice• Dimensiunea textuală: cunoașterea și uti lizarea regulilor și procedeelor care asi-Dimensiunea textuală: cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor care asi-

gură organizarea generală a unui text (legătura între fraze, coerența între părți); structuri textuale (narativă, descriptivă, argumentativă și explicativă)

• Dimensiunea discursivă: cunoașterea și aplicarea regulilor și procedeelor de folo-Dimensiunea discursivă: cunoașterea și aplicarea regulilor și procedeelor de folo-sire a limbii în context (registrele limbii, norme de interacțiune verbală, adapta-rea la parametrii situației de comunicare etc.)

3. Componenta nonverbală• elemente chinestezice: privirea, atitudini corporale, mișcări, gesturi, expresia

feței;• poziția locutorilor: modul de ocupare a locurilor, spațiul personal, distanțele;• aspectul exterior;• modul de amenajare a spațiului și a documentelor prezentate.

4. Componenta paraverbală• vocea: calitate, melodie, debit, inflexiuni, intonație, pauze, respirație

Produsul: Fișă de autoevaluare. Cum comunic oral? [după Sâmihăian F.]1. Pot să înțeleg esențialul dintr-un mesaj ascultat fără dificultate/cu dificultate...2. Obișnuiesc/Nu obișnuiesc să pun întrebări pentru a-mi clarifica lucrurile pe care

nu le-am înțeles dintr-un mesaj transmis oral...

11 SÂMIHĂIAN, F., O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev. București: Art, 2014.

129

3. Notițele pe care mi le iau în clasă mă ajută/nu mă ajută atunci când mă pregătesc singur acasă...

4. Citesc cu voce tare corect și nuanțat...5. Înțeleg/nu înțeleg cu ușurință ceea ce citesc cu voce tare...6. Mă exprim cu ușurință/cu dificultate oricând/în funcție de temă/situația de co-

municare... 7. Cea mai bună prestație a mea de comunicare orală a fost, în acest semestru, în

cadrul activității..., pentru că...8. Cea mai puțin reușită prestație a mea în acest semestru a fost în cadrul activității...,

pentru că... 9. Cred că punctele mele tari sunt...

10. Cred că punctele pe care pot să le îmbunătățesc sunt...11. Îmi propun, pentru semestrul viitor, să...

Produsul: Fișă de autoevaluare pentru profesor [după Sâmihăian F.]1. Ați creat și încurajat situațiile în care elevii să se exprime oral în diverse scopuri?

o conversațieo interviuo monolog expozitiv/demonstrativo dezbaterio raportărio formulare de întrebărio anunțurio povestirio jocuri de rolo lectură oralăo formulare de răspunsurio rezolvare de probleme

2. Ați creat situații în care elevii să comunice oral prin diverse tipuri de interacțiune? o în perechio în grupuri mici sau mario singur în fața clasei

3. Le-ați oferit elevilor șansa de a interacționa formal și informal cu grupuri variate de audiență? o prietenio colegio copii de alte vârsteo părințio profesorio membri ai comunității

130

4. Aveți în vedere toate aspectele comunicării orale?o practicarea ascultării activeo corectitudinea exprimării oraleo exersarea unor tipuri textuale diverse (narațiune, descriere, dialog etc.) o adecvarea exprimării la situația datăo comunicarea nonverbală și paraverbalăo atitudini comunicative (asertivitate, toleranță, fairplay etc.)

5. Ați structurat constant activitatea de comunicare orală prin următoarele etape? o contextualizareo activitățile propriu-ziseo reflecție asupra activității

6. Ați ales temele pentru activitățile de comunicare orală având în vedere următoarele aspecte? o interesul eleviloro posibilitatea de abordare inter/transdisciplinară

7. Ați folosit metode de simulare pentru a extinde limbajul și modul de a gândi ale ele-vilor? o dramatizareo joc de rolo mimă

8. Ați pus elevii în situația de a folosi diverse tipuri de discurs oral?o monolog informativo monolog argumentativo dialog formalo dialog informalo rezumat oralo descriere oralăo relatarea unor experiențe personaleo exprimarea opiniei

9. Ați încurajat procesul de comunicare al elevilor?o prin ghidarea și încurajarea elevilor pentru a găsi singuri răspunsuri la întrebări; o prin propunerea unor situații diverse de folosire a registrelor limbii; o prin practicarea regulilor unei comunicări civilizate (negociere, respectarea opini-

ilor celorlalți, ascultare activă); o prin transparența aspectelor evaluate în comunicarea orală a elevilor; o prin autoevaluare (în vederea sesizării punctelor tari și a celor care pot fi

îmbunătățite).

131

10. Care dintre următoarele aspecte credeți că indică o bună implicare a profesorului pentru dezvoltarea competențelor de comunicare transferabile în situații noi de co-municare?Aspecte evaluate:o Elevii sunt stimulați să-și asume responsabilitatea pentru propria învățare?o Elevii sunt încurajați să vorbească între ei în cadrul activităților de grup?o Rolul profesorului este de facilitator al învățării?o Sunt ajutați elevii să înțeleagă noi concepte și noi folosiri ale limbajului?o Acordați atenție ascultării fiecărui elev?o Acceptați întrebările și comentariile elevilor?o Sunt elevii încurajați să investigheze și să raporteze ce au descoperit?o Asigurați ocazii pe parcursul anului școlar pentru prezentări formale, orale, în

clasă sau în afara ei?o Folosiți instrumente și metode diverse de evaluare a competenței de comunicare

orală?

11. Ați folosit instrumente și metode variate de evaluare?o înregistrări o fișe de evaluareo profilul fiecărui elev o profilul clasei

Competența specifică 3:Competența a treia solicita, pe lângă interpretarea propriu-zisă a textelor, demon-

strarea atașamentului și gândirii critice în raport cu valențele artistice ale operei litera-re. Or, o atare abordare didactică presupune o extindere nu doar a ariei interpretative a textelor de valoare, ci și cea a sistematizării cunoștințelor și abilităților elevilor necesare devenirii lor ca cititori avizați.

Evaluări complexe. Produse ale lecturii cu sarcini de lucru pe nivele de performanță manifestată

• Item 1 – pentru nota 5-6;• Item 2 – pentru nota 7-8;• Item 3 – pentru nota 9-10.

Unitatea de conținut: Nuvela.Autor de referință: Mihai Eminescu.Text reprezentativ: Nuvela „Sărmanul Dionis”.Elevul va fi capabil:• să disocieze ideile unui text literar; • să comenteze texte reprezentative ale autorilor consacrați;• să identifice locuri comune (personaje) în două-trei texte din același curent lite-

rar;• să construiască argumente valabile în raport cu sarcinile de lucru; • să prezinte sintetic elemente de text (motive);• să facă transfer la propriul sistem de valori.

132

Enunțuri-itemi:1. Comentează, în 8-10 rânduri, citatul final din nuvela Sărmanul Dionis, în raport

cu ideile principale, enunțate în incipitul nuvelei.2. Comentează, în 5 enunțuri, motivul principal al nuvelei: cartea – condiție primor-

dială a cunoașterii/autocunoașterii. 3. Întocmește o listă de texte studiate în care să fie prezent motivul visului, reali-

zând apoi, în 2 pagini, un eseu nestructurat cu tema: Visul – o lume senină pen-tru mine, tânărul de azi.

Unitatea de conținut: Realismul. Autor de referință: Marin Preda.Text reprezentativ: Romanul „Moromeții”.Elevul va fi capabil:• să explice resursele stilistice ale vocabularului din perspectiva curentului literar;• să determine particularitățile de stil ale textului artistic;• să identifice/comenteze locuri comune în creația a doi autori ce aparțin aceluiași

curent literar;• să construiască argumente valabile în raport cu sarcinile de lucru;• să utilizeze motivat, în textele elaborate, citate;• să elaboreze compoziții literare (compunerea de caracterizare a personajului, pa-

ralela, eseul).

Enunțuri-itemi:1. Realizează, în 10-12 rânduri, o caracterizare a personajului Ilie Moromete din

perspectiva modelului uman pe care îl reprezintă.2. Compară, în 5-6 enunțuri, particularitățile de stil ale lui Marin Preda și Liviu Re-

breanu, angajând mărci stilistice ale curentului literar din care fac parte.3. Raportează la operele studiate afirmația blagiană Veșnicia s-a născut la sat, ela-

borând un eseu de o pagină cu tema: Satul – un univers al valorilor în perpetuă schimbare.

Unitatea de conținut: Elemente specifice ale imaginarului artistic al personalității literare

Autor de referință: George Meniuc.Texte reprezentative din creația scriitorului.Elevul va fi capabil:• să comenteze valoarea stilistică a elementelor unui text literar;• să disocieze ideile unui text literar;• să comenteze, din perspectiva propriilor așteptări, valențele unui text literar;• să analizeze texte din creația aceluiași scriitor, evidențiind mesajul comun;• să elaboreze compoziții literare (comentariul de text, sinteza);• să-și argumenteze opiniile referitoare la sistemul etic și estetic al operelor;• să facă transfer la propriul sistem de valori.

133

Enunțuri-itemi:1. Comentează, în 3-5 enunțuri, semnificația alegorică a delfinului în creația lui

George Meniuc, în raport cu (la alegere): - ideea de posibilitate nelimitată a comunicării; - laitmotivul: delfinul ține ochii deschiși, vrea să-l înțeleagă lumea.

2. Interpretează, în 8-10 rânduri, semnificația spirituală a unor tradiții ale neamului, prezentate artistic în nuvela Caloianul.

3. Descifrează, în baza eseisticii lui George Meniuc (Marea Neagră, Masa de scris, Cheile artei), conceptul autorului despre artă și creator, formulând 5 teze, pe care să le dezvolți într-o compunere de sinteză cu tema: Creatorul de opere – un demiurg al vieții umane (volum 2 pagini, în baza a două opere diferite).

Unitatea de conținut: Elemente specifice ale imaginarului artistic al personalității literare

Autor de referință: Ion Druță.Texte reprezentative din creația scriitorului.Elevul va fi capabil:• să comenteze resursele stilistice ale lexicului unui text literar;• să demonstreze semnificația și expresivitatea elementelor textului;• să prezinte sintetic particularitățile creației unui scriitor studiat în raport cu peri-

oada pe care o reprezintă;• să compare texte din creația aceluiași scriitor, evidențiind similitudini și deose-

biri;• să comenteze, din perspectiva propriilor așteptări, valențele unui text epic sau

dramatic;• să elaboreze compoziții literare (sinteza, eseul);• să facă transfer la propriul sistem de valori.

Enunțuri-itemi:1. Comentează 4-5 motive druțiene ce se relevă ideea de frumos și sfânt, cu referire

la textele studiate (într-un text coerent de 10-12 rânduri).2. Formulează 5 argumente, cu exemple, despre rolul oralității stilului în comunica-

rea mesajului operelor druțiene.3. Realizează, în limita a 2 pagini, o caracterizare a personajului druțian, expresie a

tipului uman ce promovează valorile etice, într-o compunere de sinteză cu tema: Valențele orizontului sufletesc al personajelor druțiene (angajând două perso-naje din două opere diferite).

Alte metode recomandateUnitatea de conținut: Modernismul şi manifestări ale postmodernismului.Subiectul: Literatura secolului XX: crez şi aspirație.Elevul va fi capabil:• să stabilească trăsăturile specifice ale operei basarabene;• să decodeze texte reprezentative ale autorilor consacrați;• să demonstreze coerent semnificația și expresivitatea elementelor textului;

134

• să integreze operele analizate în circuitul de valori naționale și universale;• să-și argumenteze opiniile referitoare la sistemul etic și estetic al operelor;• să facă transfer la propriul sistem de valori;• să colaboreze în echipă și să contribuie la realizarea unui produs intelectual.Sarcină de lucru: Pornind de la afirmația lui Grigore Vieru: Dragostea este una din

formele dreptății. Poate chiar dreptatea însăşi., demonstrează, prin studiu de caz, fap-tul că artistul cuvântului luptă pentru dreptate prin iubire.

Timp afectat: 2 săptămâni de lucru; 2 ore de prezentare; 1 oră de sintezăCondiții de realizare: Clasa este repartizată în 5 grupuri de lucru. Fiecare grup inves-

tighează creația unui autor din eventuala listă: Ion Druță, Grigore Vieru, George Meniuc, Nicolae Esinencu, Liviu Damian, Ion Hadârcă, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija; con-form algoritmului:

• Investighează bibliografia autorului cercetat și încadrează-l în contextul social-istoric;

• Selectează 3-4 opere reprezentative din creația autorului;• Lecturează textele, completând agenda cu notițe paralele;• Identifică 5 motive flotante, cu selectarea exemplelor;• Formulează, în 7-8 idei, mesajul comun pentru textele analizate;• Analizează, sub forma unui tabel, specificului de stil și limbaj;• Cercetează 3-5 surse ale criticii literare, angajând opinii adecvate;• Formulează, în limita unei pagini, concluziile și opiniile proprii.

Grilă de evaluare:1. Selectarea operelor reprezentative 1 punct2. Identificarea motivelor-cheie 2 puncte3. Comentarea mesajului operei 2 puncte4. Explicarea specificului de stil și limbaj 2 puncte5. Formularea concluziilor 2 puncte6. Motivarea judecăților de valoare prin trimiteri la critica literară 2 puncte7. Originalitatea și persuasiunea interpretării 2 puncte8. Organizarea prezentării (utilizarea mijloacelor plastice, tehnice) 2 puncte

Atelier dramaticProdus: Spectacol/minispectacolPentru redimensionarea procesului de lectură și interpretare a unui literar este in-

dicat a schimba accentele în abordarea metodica. Montarea/punerea în scenă a unui text, în condițiile și circumstanțele școlare, conectează un cumul de abilități ce se în-scriu perfect în interdisciplinaritate. Această perspectiva de abordare a textului artistic solicita formatul atelierului dramatic, iar rezultatul este prezentarea proiectului - spec-tacolul. De menționat că el va conține toate atributele unei montări: de la afiș până la cronică teatrală.

Propunem algoritmul acțional al acestui produs educațional complex:• lectura comentata a textului literar selectat;

135

• formarea grupului regizoral; (distribuirea funcțiilor: regizor, scenarist, actori, sce-nograf, regizor de sunete, costume etc.);

• activități de monitorizare a procesului de montare: explicarea fiecărui segment acțional;

• developarea, în cadrul pregătirii, a specificului activității actorilor (elemente ora-torice, limbajul verbal, nonverbal, paraverbal);

• selectarea coloanei sonore, a decorului, a costumelor, a machiajului, adecvate subiectului, personajelor, conflictului, perioadei istorice etc.

• actualizarea elementelor componente ale afișului, ale cronicii teatrale;Prezentarea spectacolului/fragmentului va conține toate atributele unei premiere:

scenaristul va prezenta subiectul, regizorul va argumenta conceptul, semiotica unor mișcări/modificări în textul inițial, fiecare actant va prezenta specificul activităților sale în procesul de montare (în esență, lectură, analiză și interpretare a textului literar).

Unitatea de conținut: Realismul.Subiect: Omul în confruntare cu norme, canoane, tradiții, reflectate în nuvelele lui

Ioan Slavici.Elevul va fi capabil:• să identifice scene reprezentative din nuvelele autorului;• să recepteze adecvat mesajul acestora;• să stabilească rolul și specificul elementelor textului: personaje, limbaj, decor;• să regizeze o secvență literară;• să transmită mesajul prin jocul de rol;• să facă transfer la propriul sistem de valori.Sarcină de lucru: Prezentați un spectacol de 5-10 minute, în proprie regie, în baza

unei nuvele de Ioan Slavici, în care să reprezentați omul în luptă cu prejudecățile etice interumane.

Timp afectat: 2 săptămâni de lucru; 2 ore de prezentareSurse: Nuvelele: Moara cu noroc; Gura satului etc. Algoritm de lucru:• Selectează din nuvelă 4-5 scene reprezentative;• Analizează, cu selectarea a câte 3 exemple, specificul de limbaj, de vestimentație

și decor;• Formulează conceptul regizoral;• Intitulează spectacolul;• Regizează propriul scenariu;• Repartizează rolurile;• Construiește decorul;• Repetă jocul.

Grilă de evaluare:1. Selectarea scenelor reprezentative 2 puncte2. Formularea conceptului regizoral; adecvarea titlului 4 puncte3. Stabilirea specificului artistic 2 puncte4. Elaborarea scenariului propriu 4 puncte

136

5. Calitatea jocului de rol: utilizarea limbajului verbal, nonverbal, aplicarea regimului intonațional adecvat 6 puncte6. Utilizarea elementelor de vestimentație și decor 2 puncte

Unitatea de conținut: Genul liric.Subiectul: Motivul dorului în creația lui Grigore Vieru şi Dumitru MatcovschiElevii vor fi capabili:• să stabilească trăsăturile specifice ale operei scriitorilor, fixându-le într-o ierarhie;• să comenteze câte 5 texte reprezentative ale autorilor vizați;• să demonstreze semnificația motivului principal dorul în relație cu motivele sub-

ordonate; • să identifice locuri comune în creația autorilor, reprezentând grafic simbolurile

dominante;• să identifice câteva valori etice și estetice, configurându-le într-un sistem și repre-

zentându-le grafic;• să facă transfer la propriul sistem de valori.Sarcină de lucru: Având ca motto afirmația poetului Dumitru Matcovschi Toate sunt

pe lume dor..., elaborează un poster ce ar reprezenta motivul dorului în lirica lui Grigore Vieru și cea a lui Dumitru Matcovschi.

Timp afectat: 2 săptămâni de lucru; 2 ore de prezentareCondiții de realizare: Elevii lucrează în perechi, conform unui algoritm.Algoritm de lucru:• Selectează din creația fiecărui autor câte 5 texte ce conțin motivul dorului;• Descifrează câte 2 figuri de stil semnificative din fiecare text;• Determină 2-3 simboluri comune pentru autorii studiați;• Formulează 3 concluzii cu referire la mesajul transmis de aceste simboluri;• Elaborează schema viitorului poster, alegând imagini iconice și versuri adecvate;• Prezintă posterul în formatul A1/A2, utilizând culori, ilustrații, material decorativ;

Grilă de evaluare:1. Selectarea operelor reprezentative 2 puncte2. Descifrarea figurilor de stil 4 puncte3. Determinarea simbolurilor comune 2 puncte4. Formularea mesajului 4 puncte5. Realizarea posterului: sugestivitate, corectitudine, originalitate, aspect 10 puncte6. Prezentarea produsului 2 puncte

În calitate de produse educaționale ce vin să redimensioneze procesul de lectură și interpretare a textului literar și de graniță vom mai recomanda conferințele științifico-literare, activitățile extracurriculare și extrașcolare (vizita caselor - muzeu, producerea în calitate de ghid, prezentator, moderator, într-un cuvânt, vorbitor cult al limbii române literare și interpret al literaturii.

137

Competența specifică 4:Evaluarea, în cazul CS 4, se va axa pe următoarele principii:• Fidelitate. Se referă la trei aspecte: împrejurările în care se aplică, modalitatea de

marcare, uniformitatea evaluării.• Validitate. Delimităm validitatea de conținut, care exprimă raportul dintre obiec-

tivul curricular și cel de evaluare prin conținutul exprimat în itemii propuși. Vali-ditatea de aspect ține de relevanța probei pentru elevi și de importanța ei.

• Obiectivitate;• Aplicabilitate/fezabilitate.Evaluarea va urmări, în același timp, cunoștințe, deprinderi, atitudini și valori abor-

date. Astfel, pentru evaluarea CS 4, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate, se va evalua:

• tratarea temei, cunoașterea etapelor procesului de scriere (conținuturi); • aplicarea cunoștințelor în procesul de scriere (deprinderi);• calitatea scrierii, aspectul valoric (preocuparea pentru o scriere de calitate – ati-

tudini, valori).În evaluarea nivelului de dezvoltare a CS și a UC de comunicare scrisă se recoman-

dă îmbinarea metodelor tradiționale de evaluare cu cele ale evaluării formative, prin utilizarea unor tehnici și metode moderne care vizează atât procesul, cât și produsul învățării (de exemplu: autoevaluarea, interevaluarea, posterul, afișul, portofoliul, pro-iectul, studiul de caz etc.).

Progresia produselor:Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Comentariul unui text liric. Comentariul unui fragment de text. Compoziția de caracterizare a personajului literar. Textul argumentativ. Pagina de jurnal. Proiectul. Textul funcțional.

Portretul literar. Compoziția-caracterizare de personaj.Eseul. Textul funcțional.Articolul în presa scrisă și online. Jurnalul. Scenariul.

Eseul de sinteză. Compoziția-paralelă. Compoziția-analiză literară a unei opere de referință. Textul funcțional.Cronica de film. Recenzia de teatru. Reportajul în presa scrisă și online.

Criterii de evaluare a produselor:

Produsul Criterii de evaluare

Textul argumentativ

I. Conținutul textului scris:1. Formularea clară și originală a opiniei. 2. Argumentarea opiniei, aducând trei argumente dezvoltate plenar.3. Elocvența și comentarea originală a trei exemple.4. Succesiunea logică și coerența vizibilă și impecabilă a expunerii.

II. Corectitudinea verbală a textului scris:5. Adecvarea vocabularului la subiectul luat în discuție. Acesta este

selectat în cunoștință de cauză, cu respectarea sensurilor generale și terminologice.

138

6. Respectarea impecabilă a normei gramaticale (acord, regim, forme paradigmatice).

7. Respectarea normei stilistice (sintagmatică, sens contextual, registru stilistic).

8. Respectarea normei ortografice și punctuaționale.III. Prezentarea textului argumentativ scris:

9. Aspectul grafic: - Evidențierea grafică, în primul rând, și centrarea titlului. - Spațierea acestuia printr-un rând. - Respectarea judicioasă a alineatelor. - Utilizarea mijloacelor grafice de evidențiere, prin reproducerea

citatelor în ghilimele.10. Respectarea limitei de întindere în spațiu.

Eseul structurat, compoziția-sinteză

I. Înțelegerea adecvată a sarcinii:1. Formularea unui concept propriu, axat pe categoriile din titlul temei

și articularea unei structuri originale a compoziției.II. Elocvența exemplelor:

2. Motivarea originală, convingătoare a selecției tuturor textelor litera-re pentru ilustrarea temei abordate în compoziție.

3. Argumentarea temei prin interpretarea a N exemple elocvente din textele literare comentate, interpretate inedit, personalizat.

III. Exactitatea/rigurozitatea utilizării termenilor:4. Motivarea argumentată, complexă și nuanțată, a particularităților de

gen și specie literară, în care se încadrează textele comentate.5. Raportarea corectă, complexă și convingătoare, prin N argumente

plauzibile, a textelor/personajelor, în formula estetică din care fac parte, prin mărci stilistice definitorii.

IV. Formularea clară a opiniei:6. Prezentarea unui punct de vedere consacrat cu referire la tema abor-

dată, exprimat explicit, cu referințe exhaustive.7. Relevarea opiniilor proprii, în raport cu semnificația și actualitatea

subiectului propus.V. Corectitudinea comunicării scrise:

8. Corectitudinea de limbă la nivel stilistic, gramatical, punctuațional, ortografic și respectarea cerințelor față de aspectul grafic al compoziției.

Eseul semistructurat pe teme de literatură, știință, cultură, viață

I. Realizarea adecvată a sarcinii și formularea clară a opiniei:1. Explicarea esenței problemei, înțelese profund și explicată detaliat.2. Raportarea adecvată și explicită a problemei din temă la viziunea

proprie, exprimată original.3. Formularea a N sugestii originale de soluționare a problemei.

II. Elocvența exemplelor și validitatea argumentelor:4. Ilustrarea adecvată a temei prin N exemple convingătoare, conclu-

dente, cu referire la literatură, știință, cultură, viață.5. Motivarea convingătoare, prin N concluzii, a semnificației și

actualității subiectului abordat, exprimate clar, formulate corect.III. Corectitudinea comunicării scrise:

6. Corectitudinea de limbă la nivel stilistic, gramatical, punctuațional, ortografic și respectarea cerințelor față de aspectul grafic al compoziției.

139

Comentariul textului liric

- Încadrarea în gen și specie;- Titlul;- Prosodia;- Sentimentele eului liric;- Imaginea artistică;- Figurile se stil;- Axa lexicală și cuvintele- cheie;- Tema;- Motivele;- Ideea, mesajul;- Încadrarea în creația scriitorului;- Exegeza;- Paralela cu alte texte.

Competența specifică 5:

Produse recomandate Criterii de evaluare a produselor

Dictare Se stabilește numărul de greșeli după tipuri și se notează în corespundere cu baremul stabilit pentru dictări.

Liste de excepții

Stabilește corect legități de ortografie și ortoepieIdentifică excepții de la regulă.Disociază corect morfematic cuvintele identificate.Comentează pertinent natura excepției pentru a-și fixa norma în conștiința.Întocmește liste, ordonate în conformitate cu partea de vorbire și categoria gramaticală.

Liste de metafore cognitive

Identifică metafore cognitive prezente în manualele și auxiliarele școlare utili-zate până la etapa respectivă.Explică corect noțiunile și conceptele denominate de metaforele cognitive.Comentează pertinent geneza metaforei.Stabilește contexte adecvate pentru metaforele selectate.

Minidicționar de termeni lingvistici și literari

Identifică termenii lingvistici și literari cu care au operat până la etapa respec-tivă de școlarizare pentru consolidare.Ordonează corect termenii, în conformitate cu legile lexicografice învățate.Prezintă contexte tipice de încadrare a termenilor identificați (pentru toate formele paradigmatice).

Minidicționar de cuvinte de-rivate cu afixe neologice

Identifică cuvinte derivate cu afixe neologice în diverse tipuri de texte.Întocmesc matricea morfematică a cuvintelor derivate.Ordonează corect cuvintele, în conformitate cu legile lexicografice învățate.Indică formele paradigmatice corecte ale termenilor identificați, extrase din DOOM 2.Selectează exemple pentru toate formele paradigmatice.Compară formele paradigmatice ale cuvintelor derivate cu afixe neologice cu formele similar ale cuvintelor din lexicul de bază al limbii române.Stabilesc stilul funcțional în care se utilizează preponderent cuvântul derivat.

140

Scheme tipologice pentru abrevieri

Identifică abrevieri din diferite domenii (cu precădere cele utilizate la materi-ile studiate).Întocmesc scheme tipologice de abreviere, fixând modul de ortografiere la abrevierea unităților de măsură, a semnelor convenționale și a simbolurilor din textele științifice.Comentează semnele ortografice utilizate (.) (-). Comentează scrierea cu majuscule/minuscule.Identifică abrevierile cu multiple forme (dv.; dvs.; d-voastră).Descifrează corect abrevierile selectate.Descifrează abrevierile utilizate în descrierile bibliografice și la notele de subsol.

Tabel sinoptic Stabilește corect tipul de enunț.Comentează topica părților de propoziție în diferite tipuri de enunț.Comentează cazurile de utilizare a virgulei la nivelul propoziției.Selectează exemple relevante pentru a argumenta utilizarea virgulei în cadrul propoziției (enumerate, adresare, apoziție, cuvinte incidente).Întocmește tabelul sinoptic al punctuației la nivelul propoziției.

Teste de ortografie, acord și punctuație

Selectează varianta ortografiată corect și argumentează alegerea.Selectează varianta corectă de acord.Stabilește corect termenul regent și termenul subordonat.Determină categoriile gramaticale în care se acordă termenul subordonat cu cel regent.Comentează cazurile dificile de acord (de ex.: acordul încrucișat al articolului posesiv și al pronumelui relativ care, atunci când introduce o atributivă în frază; substantiv regent cu valoare cuantificativă etc.). Selectează varianta cu semnele de punctuație utilizate corect.Argumentează alegerea.

Competența specifică 6:

Prin aceste competențe transdisciplinare, elevii trec de la tipul de învățare conceptu-ală aprofundată și utilă, la învățarea prin probleme provocatoare, semnificative, adap-tate nivelului lor cognitiv, fiind capabili să aplice cunoștințele, să se realizeze în situații noi și complexe, pentru a favoriza transferul și a genera noi cunoștințe. Procesul de predare-învățare-evaluare se va concretiza în cadrul competențelor specifice discipli-nei, unităților de competențe, unităților de conținut, activităților de învățare și produ-selor școlare recomandate.

Criteriile de evaluare a produselor recomandate se pot administra printr-un sis-tem integrativ, întrucât ele vizează interpretarea/analiza textelor literare și nonliterare în corelație cu producerea actelor de vorbire, a textelor, dar și prezentarea lor scri-să și orală. Cadrele didactice le pot utiliza în demersul său didactic, sprijinindu-se pe Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor (2014), grilele pro-prii de evaluare elaborate, în baza indicatorilor și descriptorilor propuși.

141

ProduseCriterii de evaluare

Gestionarea experienței de lectură

Gestionarea experiențelor lingvistice(orale/scrise)

Proiect individualProiect de grupProiectul de investigație literarăE-portofoliu (portofoliu individual/de grup) VideoreportajExpoziție fotoFotoreportajulFotoeseulBloog-ul/vlog-ul (însoțit de text propriu)Flashmob-ulChat-ulPower point/prezi (însoțit de text propriu)MinispectacolFlyer/pliant informativSpot publicitar videoConferință de presă/conferință video/de lecturăCartea digitală Forumul literarSondaj de opinieChestionar InterviulJurnal de lecturăBuletin de știriTabel conceptual/graficColaj de imagini (însoțit de text propriu,reflectă unele evenimente, fapte etc.)

1. Exprimarea și argumen-tarea stării afective postlectorală, în raport cu mesajul/axiologia tex-telor studiate/elaborate independent/în echipă, prin raportare la propriul sistem de valori, la gustul estetic și la preferințele literare.

2. Alegerea strategiei de analiză adecvată tipului de text/potrivită sarcinii de lucru, descoperind și negociind sensurile operei.

3. Cunoașterea manifestării procesului literar românesc în context universal.

4. Aplicarea diferitor strategii de analiză a textului lite-rar și nonliterar, oferit la prima lectură, valorificând caracteristici și dominante specifice ale acestora.

5. Cunoașterea și aplicarea instrumentarului științific (termeni, algoritmi, criterii, principii) de abordare a textului literar și nonliterar.

6. Analiza creațiilor unor scri-itori canonici și a textelor reprezentative, apreciind valoarea operei scriitoru-lui.

7. Explorarea transdiscipli-nară a textului literar în corelație cu științe, arte, viață etc.

Conținutul textului (scris, oral)1. Formularea opiniei.2. Argumentarea opiniei.3. Elocvența și comentarea

exemplelor.4. Succesiunea logică și

coerența expunerii.Corectitudinea verbală a tex-tului oral1. Adecvarea vocabularului la

subiectul luat în discuție.2. Respectarea normei

gramaticale(acord, regim, forme paradigmatice).

3. Respectarea normei stilistice (sintagmatică, sens contex-tual, registru stilistic).

4. Respectarea normei ortoepi-ce, adecvarea intonației.

Corectitudinea verbală a tex-tului scris1. Adecvarea vocabularului la

subiectul luat în discuție.2. Respectarea normei grama-

ticale (acord, regim, forme paradigmatice).

3. Respectarea normei stilistice (sintagmatică, sens contex-tual, registru stilistic).

4. Respectarea normei ortogra-fice și punctuaționale.

Prezentarea textului argumen-tativ oral1. Modalitatea de prezentare.

(Contactul/relația cu audito-riul. Feedbackul.)

2. Respectarea limitei de întin-dere în timp.

Prezentarea textului argumen-tativ scris 1. Aspectul grafic. (Spațierea

titlului. Respectarea alinea-telor. Utilizarea mijloacelor grafice de evidențiere.)

2. Respectarea limitei de întin-dere în spațiu.

142

4.3. Evaluarea finală/sumativă la disciplina Limba și literatura română

La finele treptei liceale, evaluarea sumativă/finală se va realiza în baza probelor uni-ce (oral și scris) cu bareme unice de corectare.

În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în Curriculum pentru clasa respectivă.

Prin examenul de absolvire a liceului, se va evalua dacă au fost formate competențele specifice Limbii şi literaturii române preconizate și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării Limbii şi literaturii române.

În acest context, examenul de bacalaureat la Limba şi literatura română trebuie să ofere fiecărui candidat șansa să-și confirme abilitățile de comunicare în calitate de vor-bitor nativ al limbii române și suficiente competențe de lectură, interpretare și produ-cere de text, în raport cu înțelegerea fenomenelor lingvistice și cu axiologia textelor literare prin proba orală și scrisă. Deci, în spiritul Curriculumului la Limba şi literatura română, ediția 2019, și al Standardelor de eficiență a învățării, examenul de bacalau-reat va urmări să aprecieze calitatea elevului cititor, receptor și interpret avizat al tex-telor, modelator pertinent al diverselor situații de comunicare, valorificând domeniile: Textul literar şi nonliterar; Practica rațională şi funcțională a limbii; Cultura comunicării. Materia de limba română va fi vehiculată în examen conform principiului funcțional-comunicativ. Numărul de itemi în proba orală și scrisă la limba română va fi determinat de numărul de ore propus la disciplină, în raport cu numărul de ore la literatură pentru profilurile distincte: real și umanist.

143

BIBLIOSITOGRAFIECadrul legal şi normativ1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014. 2. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 20183. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al Curriculumului

Național. Chișinău: Lyceum, 2017.4. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării.

Chișinău: Lumina, 2012. 5. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a competențelor

specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.6. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a

V-a – a IX-a. Chișinău: 2006.7. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a

V-a – a IX-a. Chișinău: 2010.8. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a

X-a – a XII-a. Chișinău: 2006.9. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a

X-a – a XII-a. Chișinău: 2010.10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-

257, art. Nr: 963. 11. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Repere metodologice privind asigurarea

continuității la nivelul clasei a IV-a și a V-a din perspectiva implementării Evaluării Criteriale prin Descriptori. IŞE, Chișinău, 2018.

12. Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind managementul temelor pentru acasă, în tnvățământul primar, gimnazial și liceal. Ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării, nr. 1249 din 22.08.18.

Studii/rapoarte13. Hadîrcă, M., Marin, M. (coord.). Autori: Callo, T., Cazacu, T., Hadîrcă, M. Ghicov,

A., [et al.]. Cadrul de referință privind formarea vorbitorului cult de limba româ-nă (vorbitori nativi și alolingvi). Studii de analiză și sinteză. Chișinău: Institutul de Ştiințe ale Educației, 2017 (Tipogr. „Impressum”) – 186 p. http://ise.md/uploads/files/1518693891_cadrul_de_referinta.pdf

Literatură în domeniu14. Pâslaru, VL. Concepția educației lingvistice și literare, în: Limba Română, 1995, nr. 5,

p. 126-12915. Albulescu, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină și creativita-

te. Pitești: Paralela 45, 200816. Bărbuță, I., Constantinovici, E. Gramatica limbii române. Chișinău: Pro Libra, 2019.17. Barthes, R. Plăcerea textului. Chișinău: Cartier, 2006. 226 p. 18. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013. 19. Bocoș, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Pitești: Para-

lela 45, 2008.

144

20. Bocoș, M., Jucan, D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2008.

21. Bodea Hațegan, C. Logopedia: Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise. București: Editura Trei, 2016.

22. Bontaș, I., Tratat de pedagogie. București: BICALL, 2007.23. Buck, Gary, 2002, Assessing listening, Cambridge University Press.24. Cabac, V., Evaluarea prin teste în învățământ. Bălți: Universitatea de Stat „Alecu

Russo”, 1999. 25. Callo, T., Ghicov, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid metodologic

pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007

26. Cartaleanu T., Ghicov A. Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodolo-gic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Ştiința, 2007.

27. Cartaleanu, T., Cosovan, O. Atelierul de lectură în demersul educațional: Strategii de dezvoltare a gândirii critice. Chișinău: Centrul Educațional Pro Didactica, 2004. – 68 p.

28. Cartaleanu, T., Cosovan, O. Predarea limbii române în viziunea curriculumului de liceu. Chișinău: Cartier, 2001. – 152 p.

29. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Goraș-Postică, V., Lîsenco, S., Sclifos, L., Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008. Ediția a II-a: 2010.

30. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Grama-Tomiță, A., Cartaleanu, E., Limba și literatura română: Ghid de implementare a curriculumului pentru treapta liceală. Chișinău: Cartier, 2010. – 124 p.

31. Cartaleanu, T., Ghicov, A. Predarea interactivă centrată pe elev: Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007. – 60 p.

32. Cerghit I. Metode de învățământ, ediția a IV-a.Iași, Editura „Polirom”, 2006. 33. Ciolan, L. Învățarea integrată. Iași: Polirom, 2008.34. CITIND, ÎNVĂȚ SĂ FIU. Ghid pentru psihologi școlari, diriginți, profesori./Alcătuitori:

E. Cartaleanu, T. Cartaleanu, V. Bolocan, T. Zaicovschi. Chișinău: Pro Didactica, 2007.35. Constantinovici, E. Ritualul salutului – situații de actualizare și mijloace de exprima-

re. În Filologia modernă: realizări și perspective în context european, ediția a IV-a. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică și literară (In memoriam acad. Silviu Berejan), Chișinău, 2012, p.163-169.

36. Coșeriu, E. Filosofia limbajului. În: Prelegeri și conferințe (1992-1993). – Iași: Institu-tul de Filologie Română „A. Philippide”, 1993.

37. Coșeriu, E. Omul și limbajul său. Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, 2009.6. Gramatica limbii române. II. Enunțul. – București, Editura Academiei Româ-ne, 2005.

38. Cosovan, O., Cartaleanu, T., Sclifos, L., Handrabura, L., Crețu, N., Lîsenco, S. Evalua-rea în cheia dezvoltării gîndirii critice. Chișinău: Centrul Educațional Pro Didactica, 2005. – 72 p.

145

39. Cosovan, O., Ghicov, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru for-marea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Editura Ştiința, 2007.

40. Cosovan, Olga, Ghicov, Adrian. Evaluarea continuă la clasă: Ghid metodologic pen-tru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007. – 60 p.

41. Costea, O. Didactica lecturii: o abordare funcțională. Iași: Institutul European, 2006, 68 p.

42. Cristea, S. Dicționar de pedagogie. Chișinău: Litera Educațional, 2002. 398 p.43. Cucoș, C. Teoria și metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008. 272 p.44. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a III-a, Academia Română, Institutul de

Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2009.45. Educația centrată pe cel ce învață. Ghid metodologic. Coordonator Vl. Guțu.

Chișinău: CEP USM, 2009.46. Educația centrată pe elev. Ghid metodologic. Coordonatori T. Callo, A.Paniș –Ch.

„Print-Caro” SRL, 2010.47. Etc.u, Ion. Unele considerații cu privire la conceptul de propoziție. În: „Revistă de

lingvistică și știință literară”, nr. 3, 1995.48. Evaluarea în învățământ: orientări conceptuale. Ghid metodologic. Coordonatori:

Pâslaru V., Cabac V. Chișinău: I.Ş.E., 2002.49. Ferreol, G., Flageul, N., Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală. Iași: Polirom,

1998. Ediția a II-a: 2007.50. Field, John, 2008, Listening in the language classroom, Cambridge University Press.51. Fryer M. Predarea și învățarea creativă. Chișinău: Editura Uniunii Scriitorilor, 2004. 52. Gavrilov Anatol. Mihail Bahtin: dialogismul intern al omului și „cuvântul bivoc”. În:

Criterii de științificitate a terminologiei literare... – Chișinău, 2007.53. Gavrilov, Anatol. Semnificație, sens și valoare în dialogismul lui Bahtin. În: Filologia

modernă: realizări și perspective în context european (ed. a II-ua). Semiotica și her-meneutica textului. Coord.: Aliona Grati, Inga Ciobanu. Chișinău, 2009.

54. Ghicov, A. Didactica textului în rețea. Monografie. Chișinău:S.n., Tipografia „Print-Caro”, 2017, 364 p.

55. Ghicov, A. Pedagogia aplicativă a performanței. Monografie. Chișinău: Editura Pon-tos, 2012, 208 p.

56. Ghicov, A., Cartaleanu, T., Cosovan, O. Limba și literatura română. Ghid de imple-mentare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială de învățământ. Chișinău: Lyceum, 2011, 103 p.

57. Goia, V. Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2002, 289 p.

58. Goraș-Postică, V. Competența interculturală. Auxiliar didacic. Chișinău: Pro didacti-ca, 2015.

59. Goraș-Postică, V. Formarea competențelor prin intermediul metodelor interactive de predare-învățare-evaluare. În: Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: CE PRO Didactica, 2008. 204 p.

60. Gordh, Bill.Stories in action: Interactive tales and learning activities to promote early literacy, London, Libraries Unlimited,2006.

146

61. Guțu V., Pâslaru V. ș.a. Tehnologii educaționale. Ghid metodologic. Ch.: Editura Car-tier, 1998.

62. Houart, M.Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Départeme-nt Éducation et technologie (UNamur). Versiune electronică. https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf

63. Ilie, E. Didactica literaturii române. Iași: Collegium-Polirom, 2014. 336 p. 64. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana. Conversația, structuri și strategii. Sugestii pentru o

pragmatică a limbii vorbite. Ediția a II-a, București, 1999.65. Joița, Elena. Instruirea constructivistă – o alternativă: fundamente, strategii.

București: Aramis, 2006. – 318 p. 66. ManolescU, M. Evaluarea școlară - un contract pedagogic, București, 200267. Manolescu, M. Pedagogia competențelor – o viziune integratoare asupra educației.

In: Peda-gogie, 2010, nr 58 (3), p. 55-65.68. Marin, M. Didactica lecturii. Chișinău-Arad: Cartier educațional - Editura Universității

„Aurel Vlaicu”, 2013. 134 p. 69. Mereuță (Grigoriev), V., Vorbirea expresivă,Chișinău, 1997.70. Minder, Michel. Didactica funcțională: obiective, strategii, evaluare. Chișinău: Carti-

er, 2002. – 360 p.71. Negreț-Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Polirom,

2008.72. Nicu, A., Strategii de formare a gândirii critice. București: Editura Didactică și Peda-

gogică, 2007.73. Oprea, C., Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică,

2007.74. PamfiL, A., Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise.

Pitești: Paralela 45, 2006.75. Pâslaru, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013.

198 p 76. Petean, A., Petean, M. Ocolul lumii în 50 de jocuri creative. Cluj-Napoca: LIMES,

2010. 208 p. 77. Pierron, C., Pierron, O., Cum să scriem. Iași: Polirom, 1999.78. Popa M.-E. Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura româ-

nă în liceu. Pitești: Paralela 45, 2015.79. Potolea, D.; NeacșU, I.; Manolescu M. Metodologia evaluării realizărilor școlare ale

elevilor. Ghid metodologic general. București, 2011. 80. Psihopedagogia centrată pe copil. Coordonator Vl. Guțu. Chișinău: CEP USM, 2009. 81. Radu I. T. Evaluarea în procesul didactic. Ed. a III-a București: Editura Didactică și

Pedagogică, 2007, 288p.82. Richards, Jack C., Renandya, Willy A.Methodology in language teaching, Cambridge

University Press, 2002.83. Rovența Frumușani, Daniela. Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze. București,

2005.84. Sâmihăian, F., Norel, M., LIMBA ROMÂNĂ. Didactica limbii și literaturii române (I).

Proiectul pentru învățământul rural, 2011.

147

85. Sâmihăian, F., O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev. București: Art, 2014.

86. Şchiopu, C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2009. 335 p. 87. Şchiopu, C., Vâlcu-Şchiopu, M. Comunicarea: greșeli și soluții. Problemar la limba

română Chișinău: TOCONO, 201488. Sclifos, L., GoraŞ-Postică, V., cosovan, O., Cartaleanu, T., Beznițchi, L., Copăceanu, R.,

O competență-cheie: a învăța să înveți. Chișinău: Pro Didactica, 2010.89. Secrieru, M., Didactica limbii române. Iași: Editura Studis, 2008.90. Şerbănescu, A., Cum se scrie un text. Ed. A III-a. Iași: Polirom, 2007.91. Siebert, Horst. Pedagogie constructivistă. Iași: Institutul European, 2002. – 228 p.92. Ştefan, Mircea. Teoria situațiilor educative. București: Aramis, 2003. – 208 p. 93. Stephen E. Lucas. Arta de a vorbi în public. România: Polirom, 2014.94. Sternberg, Robert J. Manual de creativitate. Iași: Polirom, 2005. – 292 p. 95. Stoica A., Musteață S. Evaluarea rezultatelor școlare. Ghid metodologic. Chișinău,

2003.96. Temple, CH., Steele, J., Meredith, K., Aplicarea tehnicilor LSDGC, Supliment al revis-

tei Didactica Pro…, nr.4 2003.97. Temple, CH., Steele, J., Meredith, K., Inițiere în metodologia Lectură și scriere pen-

tru dezvoltarea gândirii critice, Supliment al revistei Didactica Pro…, nr.1, 2001.98. Temple, CH., Steele, J., Meredith, K., Învățare prin colaborare, Supliment al revistei

Didactica Pro…, nr.7, 2002.99. VecchI (de), G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura Ha-

chette Education, 2011.100. Verdeș, T. Cultura lecturii evaluată de PISA în raport cu competențele lectorale

formate și dezvoltate prin Limba și literatura română ca disciplină școlară. Studiu de caz: Republica Moldova, Chișinău 2017

101. www.dexonline.ro102. www.LeMill.org103. www.contrafort.md 104. www.romlit.ro 105. www.literaturasiarta.md106. www.liternet.ro107. www.dilemaveche.ro 108. www.observatorcultural.ro109. www.cnaa.md110. www.romanianvoice.com111. www.poeziile.com

ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md

Documents

Transcript of ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md