Lucrare Licenta Procesul de ant

download Lucrare Licenta Procesul de ant

of 35

Transcript of Lucrare Licenta Procesul de ant

UNIVERSITATEAVALAHIATARGOVISTE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE DE FINALIZARE A PROGRAMULUI DE STUDII PSIHOPEDAGOGICE - NIVEL I -

COORDONATOR STIINTIFIC: LECTOR DR. LUMINITA DRAGHICESCU

ABSOLVENT: BULIGA ANDREEAALBERTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: MARKETING

TARGOVISTE

2011 UNIVERSITATEAVALAHIATARGOVISTE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROCESUL DE INVATAMANT-ABORDARE CALITATIVA STIDIU DE CAZ:SCOALA CU CLASELE I-VIII BUCIUMENI

COORDONATOR STIINTIFIC: LECTOR DR. LUMINITA DRAGHICESCU

ABSOLVENT: BULIGA ANDREEAALBERTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: MARKETING

TARGOVISTE 2011 CUPRINS Introducere Cap1. Procesul de nvmnt-obiect de studiu al didacticii 1.1.Abordarea sistemic a procesului instructiv-educativ 1.2.Procesul de invmnt ca releie predare-nvare-evaluare 1.3.Componentele procesului de invmnt 1.4.Rolul cadrului didactic n realizarea i desfurarea activitii instructive-educative Cap2.coala Buciumeni n sistemul educaional al judeului Dmbovia 2.1.Sistemul educaional n judeul Dmbovia 2.2.coala Buciumeni-scurt prezentare 2.3.Oferta educaional 2.4.Analiza SWOT a ofertei Cap3.Calitatea procesului de nvmnt n coala Buciumeni 3.1.Mijloace-modaliti de realizare a procesului didactic n Scoala Buciumeni n scopul obinerii performanelor 3.2.Asigurarea calitii procesului de invmnt 3.3.Punctele slabe evideniate de analiza SWOT 3.4.Structura ameliorat a ofertei 3.5.Obiective strategice Concluzii si propuneri Anexe

Bibliografie

INTRODUCERE

Procesul de nvatamnt reprezinta principalul subsistem al sistemului de nvatamnt,a carui definitie generica poate fi:activitatea instructiv-educativa complexa,desfasurata n mod organizat si sistemic de elevi si profesori n scoala,prin care elevii dobndesc un sistem de cunostinte,priceperi,deprinderi,capacitati,competente,achizitii intelectuale si motrice,prin care si formeaza conceptia despre lume,convingerile morale,trasaturile de caracter,precum si aptitudinile de cunoastere,cercetare si creatie. n nvatamntul preuniversitar, activitatea instructiv-educativa este orientata spre cunoasterea si asimilarea unui sistem de valori bine precizat, prin documente curriculare oficiale (planuri de nvatamnt, programe, manuale scolare, etc).Cunoasterea corespunzatoare procesului de nvatamnt este mijlocita didactic, gratie strategiilor de instruire si autoinstruire proiectate si utilizate de profesor, care sprijina elevul n descoperirea adevarurilor cunoscute. Cunoasterea didactica are caracter stiintific si ea avanseaza o data cu derularea activitatilor de nvatare si predare,carora li se adauga evaluari continue,sistematice,ce se constituie n premise ale activitatilor de reglare si optimizare a procesului de nvatamnt. Activitatile instructiv-educative se desfasoara ntr-un context didactic concret, bine determinat, n interiorul caruia intervin anumite variabile; unele dintre acestea sunt bine cunoscute si valorificate, altele pot fi identificate, iar altele sunt aleatorii. Acestea din urma trebuie acceptate asa cum sunt, iar celelalte doua categorii trebuie mentinute sub control si adaptate nevoilor concrete ale procesului didactic. Procesul de nvmnt se refer la ndeplinirea propriu-zis a educaiei i la aspectele psihopedagogice legate de predarea i nsuirea cunotinelor, acest proces desfurndu-se n cadrul unitilor sistemului de nvmnt. Prin urmare, procesul de nvmnt este o activitate complex, intenionat, programat, organizat i contient de predare i nvare. Prin prezenta lucrare mi-am propus s analizez realizarea procesului de nvmnt n coala Buciumeni i s elaborez o structur strategic privind mbuntirea desfurarii procesului de nvmnt n anul colar urmtor.

Abordarea lucrrii s-a realizat astfel: -primul capitol cuprinde noiuni teoretice privind organizarea procesului de nvmnt ca subsistem al sisteului de nvmnt, -n capitolul al doilea am prezentat sistemul educaional al judeului Dmbovia,oferta educaional a colii Buciumeni i am realizat analiza SWOT a acesteia, -ultimul capitol face referire la modalitile optime a realizare a procesului didactic n Scoala Buciumeni n scopul obinerii performanelor i posibiliti de mbuntire a ofertei educaionale,precum i obiective int. Principalele concluzii au fost: -crearea unor sugestii pentru imbunatatirea calitatii serviciilor educationale; -promovarea valorilor,atitudinilor si comportamentelor care stimuleaza imbunatatirea calitatii; -stabilirea unor obiective clare care sa asigure eficenta activitatii didactice; -incurajarea comunicarii eficace si lucrul in echipa; -crearea de perteneriate si activitati in folosul elevilor; -dezvoltarea la elevi a capacitatii de apreciere a unicitatii fiecaruia ; -optimizarea relatiilor interumane din scoala; -autoperfectionarea si autoinstruirea personalul didactic; -implicarea responsabila a membrilor comunitatii locale in derularea activitatilor educative extrascolare initiate de scoala.

CAPITOLUL 1 PROCESUL DE NVMNT-OBIECT DE STUDIU AL DIDACTICII 1.1. Abordarea sistemic a procesului instructiv-educativ Procesul de invatamant este un ansamblu de actiuni exercitate in mod constient si sistematic de catre educatori asupra educatilor intr-un cadru institutional organizat, in vederea formarii personalitatii acestora in concordanta cu cerintele idealului educational1. Aceasta definitie are un character general si abstract. Concretizand principalele ei elemente, putem vorbi de procesul de invatamant din gradinita, din scoala, si n universitate.Indifferent, insa, de aceste ipostaze, procesul de invatamant este considerat cea mai inalta forma de organizare si desfasurare a educatiei, determinate de prezenta educatorului ca persoana investita de societate si pregatita in mod special pentru conducerea acestui proces. Continutul pedagogic al procesului de invatamant rezulta tocmai din organizarea si desfasurarea sa ca urmare a unei succesiuni de fapte, fenomene si transformari, toate avand un substrat si o fundamentare psihopedagogica, urmarind, in cele din urma, imprimarea unei directii ascendente in dezvoltarea personalitatii umane. Intre actiune, ca proprietate interna a procesului de invatamant, si produsul sau, formarea personalitatii, se stabileste o relatie de concordanta, impusa de folosirea si aplicarea unor norme si legitati psihopedagogice. Cel care se ocupa cu cunoasterea acestor norme si legitati, asigurand in acelasi timp materializarea lor, este educatorul. Prin aceasta se exprima rolul sau conducator in procesul de invatamant. Cunoscand si intelegand imperativele idealului educational si obiectivele actiunii educative, precum si legitatile procesului de invatamant, el realizeaza conducerea adecvata a acestui procesului. Cunoasterea se exprima, pe de o parte, prin concretizarea cerintelor sociale prezente si de perspective in actiunea pedagogica, iar pe de alta parte prin organizarea acestei actiuni in conformitate cu logica sa pedagogica. Se realizeaza in acest fel optimizarea procesului de invatamant, conditie sine qua non a existentei sale. Procesul de nvmnt are caracter bilateral, deoarece, n esen, implic doi actori fundamentali: profesorul, care este responsabil de organizarea, conducerea, ndrumarea, consilierea elevilor i asigur predarea, instruirea, educarea i evaluarea etc.; elevul, care este responsabil de nvare, de autoevaluare etc. Procesul de nvmnt este un proces interactiv: agenii implicai n acest proces interacioneaz, existnd permanent espectaii, solicitri i rspunsuri, rezolvri de probleme1 Nicola Ioan,Tratat de Pedagogie colar,Editura Aramis,Bucureti.2002

individuale sau collective, se creeaz, totodat, situaii de nvare; se provoac conflicte cognitive, se problematizeaz.Procesul de nvmnt este informativ, dar, mai cu seam, formativ. Locul capului bine umplut prin dopaj informaional este luat de capul bine format printr-un proces de educaie anticipativ i de progres, viznd dezvoltarea preponderent a inteligenei, creativitii i imaginaiei.

1.2.Procesul de invmnt ca releie predare-nvare-evaluare

Noiunea de proces de nvmnt este legat de cea de transformare (schimbare sau modificare). Pentru a-l nelege astfel, trebuie definit mai nti nvarea ca schimbare n comportamentul individual n urma tririi unei noi experiene proprii. In raport de ceea ce reprezint nvarea, procesul de nvmnt vine s provoace o schimbare n timp, n spaiu i n form a experienelor de cunoatere, afectiv-emoionale i acionale, aflate n posesia elevului, astfel nct acestea s devin capabile a genera, ulterior, schimbri n comportamentul su, n structura cunotinelor, a deprinderilor, a atitudinilor i convingerilor sale. Procesul de nvmnt se prezint ca un autentic act creator, constructiv, generator de noi comportamente, noi cunotine, atitudini etc . Putem astfel s distingem dou tipuri de aciuni sau funcii specifice celor dou categorii de fore: una de predare - ca aspect logic, ce caracterizeaz munca profesoru urmnd o logic a ndeplinirii obiectivelor educaionale) psihologic, personal, care ine de lui (ea i cealalt - de nvare - ca aspect

psihologia elevului (logica psihologic). Aceste dou aciuni

fundamentale nu se afl n poziie de simpl juxtapunere, de alturare mecanic una fa de alta; dimpotriv, ele se afl n strns legtur de reciprocitate, contopindu-se ntr-un tot unitar, ntr-un singur proces, calitativ superior, care asigur realizarea, n coal, a finalitilor nvmntului . Activitatea cadrelor didactice, respectiv predarea, reprezint un mod de dirijare, de ndrumare a activitii elevilor. Pre darea nu are sens dect n msura n care determin un efort corespunztor de nvare din partea elevilor. n lipsa nvrii, procesul nu funcioneaz deoarece i lipsete elementul esenial - nvarea nsi, i lipsete legtura de baz dintre elevi i profesor. Esena procesului de nvmnt nvare este una de la cauz la efect, rezid tocmai n aceast unitate dialectic, n .Dei relaia dintre predare i aceasta nu nseamn, totui, un mers linear, n

organizarea optim a interaciunilor dintre predare i nvare

sensul c un anumit

tip de predare genereaz, n mod necesar, un anumit tip de

Predarea singur, orict de buna ar fi, nu conduce n mod automat, de la sine, la efectele ateptate. ntotdeauna rezultatele predrii sunt condiionate de activitatea de nvare a elevilor, de calitatea nvrii i intervenia altor factori implicai n desfurarea ei. A defini procesul de nvmnt ca o interaciune ntre predare i nvare nseamn, aadar, a evita s se atribuie reuita sau nereuita colar numai predrii sau numai nvrii. Succesele sau eecurile sunt determinate att de activitatea profesorului, ct i de activitatea elevilor i, n plus, de intervenia altor factori. n accepia didacticii moderne, procesul de nvmnt ncorporeaz i o a treia funcie - aceea de evaluare. Dac didactica tradiional a separat actul predrii i Evaluarea completeaz ciclul de intervenie al nvrii de cel al evalurii, de data aceasta didactica opteaz pentru integrarea evalurii n cadrul procesului de nvmnt. profesorului asupra elevului. ajute la luarea deciziilor legate Ea vine s ghideze ac iunea profesorului i a elevilor si; s de buna desfurare a procesului de predare-nvare, de

introducere a unor mbuntiri i ajustri cerute de mersul predrii i nvrii. n consecin, procesul de nvmnt se definete ca exercitare, ntr-o unitate organic a acestor trei funcii fundamentale - predare- finaliti, motivaie i metodologie. nvare-evaluare, deosebite prin

1.3.Componentele procesului de invmnt Procesul de nvmnt ne apare, astfel, ca un ansamblu de activiti organizate i dirijate, care se desfoar etapizat, n cadrul unor instituii specializate, sub ndrumarea unor persoane pregtite n acest scop, n vederea ndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative. Din perspectiv sistemic, procesul de nvmnt poate fi abordat pe trei planuri:2 A. funcional B. structural C. operaional2Bunescu, V. Pedagogie scolara -Didactica generala,Manual pentru clasa a XI-a licee pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

A. Sub aspect funcional, ne intereseaz de unde pornete sistemul luat n analiz, ce urmrete s realizeze i ce rezultate obine. Ca orice activitate uman contient, procesul de nvmnt este un act care urmrete realizarea unor scopuri precise i a fost nfiinat pentru a avea anumite funcionaliti, pentru a realiza obiective bine determinate. Obiectivele procesului de nvmnt se ncadreaz n obiectivele fundamentale ale educaiei, derivnd din acestea i se concretizeaz n termeni tot mai precii la nivelul fiecrui nivel de nvmnt, coal, clas, disciplin, lecie. Obiectivele au un rol orientativ, uneori chiar determinant pentru celelalte componente ale procesului de nvmnt. Organizarea, conducerea i modelarea procesului de nvmnt, continua lui racordare la condiii i cerine noi nu pot avea loc dect n msura n care sunt elaborate obiective precise i modaliti operative de evaluare a lor. Analiza structural const n identificarea condiiilor, resurselor i a factorilor proprii procesului de nvmnt.Activitatea desfurat de cei doi ageni principali (profesorul i elevii) d procesului de nvmnt un caracter bilateral unitar, laturile sale principale fiind predarea (proiectarea, organizarea, ndrumarea, controlul), pe care o realizeaz profesorul i nvarea (recepionare, prelucrare, nelegere, aplicare, creare), pe care o realizeaz elevul cu sprijinul i sub ndrumarea profesorului. Ciclul de comunicare ntre profesor i elev se ncheie cu evaluarea. Modelul nvmntului modern pune n centrul ateniei elevul, rolul predominant avndu-l nvarea cu o participare tot Personalitatea agenilor principali participani la procesul de nvmnt, relaiile ce se stabilesc ntre ei, ca i atmosfera i interrelaiile dintre elevi, calitatea muncii lor - toate acestea influeneaz rezultatele procesului de nvmnt. Resursele tehnico-materiale i financiare constituie una dintre condiiile principale de organizare i funcionare a procesului de nvmnt mai consistent a acestuia. De asemenea, n procesul de nvmnt se utilizeaz un ansamblu divers de materiale didactice (modele, prototipuri, machete, substitute materiale etc.) al cror potenial educativ, valorificat optimal, vine n sprijinul optimizrii activitii de nvare.

Printre resursele valorificate se menioneaz i timpul care se consum pentru organizarea i desfurarea activitii instructiv-educative, precum i mijloacele financiare necesare asigurrii unor condiii optime. Un alt aspect privete relaia coninuturi-obiective pedagogice; astfel, la nivel macro, de gestiune a nvmntului obiectivele determin

coninutul, n vreme ce la nivelul realizrii procesului didactic coninutul determin obiectivele. Oricum, ele interacioneaz. Formele de organizare a activitii instructiv-educative. n orice sistem, coninutul se realizeaz ntr-un cadru adecvat, n forme specifice de organizare (lecii, cursuri, dezbateri, vizite cu funcii instructiv-educative, activiti practice). Modalitile de organizare a elevilor sunt frontale (pe microgrupuri) sau individuale (prin activiti de munc independent).

n cadrul oricrui sistem, n desfurarea activitii se stabilete un sistem specific de relaii. n cadrul procesului de nvmnt, relaiile profesor-elev, precum i cele elev-elev sunt relaii pedagogice. Prin ntregul su comportament, profesorul instituie i dezvolt cu elevii relaii de cooperare, stimulndu-i att prin forme de activitate competitive, ct i cooperative la colaborare. C. Sub aspect operaional, urmrim procesul, desfurarea activitii, metodele, strategiile etc.. Este n fapt o abordare care privete raportul dintre intrri i ieiri (input i output), care nseamn explicarea procesului didactic prin: analiza strii, a calitii elementelor de intrare n proces i a efectelor, a ieirilor. Produsele procesului de nvmnt sunt reprezentate de: calitile i competenele dezvoltate celor implicai n acest proces, cu impact deosebit n plan social, pentru progresul social precum i de efectele colaterale asupra mijloacelor de nvmnt, asupra planurilor, programelor, manualelor .a. perfecionate prin rolul evalurilor i autocontrolului, prin funcia de reglare a acestora.

1.4.Rolul cadrului didactic n realizarea i desfurarea activitii instructiveeducative Desfurarea procesului de nvmnt se realizeaz prin dou principale categorii de forme:didactice (lecia, excursia didactic, activitatea practic cu caracter didactic, activitatea didactic n cabinete de specialitate etc.) iextradidactice, fie din cadrul colii (cercurile pe materii, activitile educative adiacente leciilor), fie din afara colii (participarea elevilor la cercuri tehnice, artistice, tiinifice, tabere de pregtire la vrf a unor capaciti de excepie din rndul educailor, aciuni cu caracter educativ general, toate organizate de alte instituii dect coala).

LECIA este activitatea desfurat de elevi sub conducerea profesorului, prin care i nsuesc o tem din programa colar, ntr-un timp limitat3.Organizarea procesului de nvmnt sub form de lecii prezint mai multe caracteristici, i anume: Materia de nvmnt este mprit n unuti mici care pot fi asimilate de ctre elevi n timpul fixat; ntre temele care se predau la un obiect de mvmnt exist o succesiune logic;

Asimilarea temelor privete toate aspectele nvrii:nelegerea materiei predate,consolidarea ei,aplicarea n practc,formarea priceperilor i deprinderilor,controlul calitii i cantitii materialului asimilat;

Activitatea se desfoar sub ndrumarea unei persoane pregtite spre a conduce acest proces profesorul;

Profesorul alege materia de asimilat de ctre elevi, stabilete durata actvitii, alegemetodele de predare, hotrte structura (etapele) leciei i coninutul fiecrei etape. Un cadru didactic bine intenionat trebuie s-i pun urmtoarea ntrebare:cum a putea face ca ntotdeauna activitile didactice pe care le desfoar s fie ntotdeauna eficiente? Proiectarea unei lecii constituie o piatr de ncercare pentru orice cadru didactic.Succesul unei lecii este garantat de buna pregtire i anticipare ale secvenelor instructiv-educative de ctre nvtor sau profesor. Pentru aceasta profesorul trebuie s dea dovad nu numai de o bun pregtire de specialitate,ci i de o pregtire metodic,instrucie pedagogic i experien n materie de predare4. n intervalul unor norme,specifice designului instrucional,profesorul va avea suficient libertate n a inventa noi situaii,noi secvene instructive,dnd curs creativitii sale pedagogice,stimulnd sau valorificnd momentele fericite,aprute pe neateptate. Cadrul didactic trebuie s dobndeasc anumite trsturi si caliti necesare realizrii leciei n condiii optime precum:

umanism,

3 Cerghit I., Vlasceanu L.(coord.),Curs de pedagogie, Editura Universitatii, Bucuresti, 1988 4 Constantin Cuco,tiinele Educaiei-Pedagogie,E. a II-a,rev.i adug.-Iai,polirom,2006

responsabilitate social, contiinciozitate, empatie, optimism pedagogic, sociabilitate,

temperament puternic echilibrat,mobil,dar i calm,linitit,ngduitor,amabil,rbdtor. Aptitudinea didactic a cadrului didactic conine competene specifice: capacitatea de proiectare didactic,de studiere i de folosire a resurselor materiale i umane,de elaborare a planificrii materiei de nvmnt i a proiectelor didactice, capacitatea de a expune logic,argumentat i sistematizat, capacitatea de a crea un dialog autentic cu elevii n timpul leciei,

capacitatea de a aplica metodele activ-participative,angajnd elevii n eleborarea cunotinelor. Aptitudinea educaional face referire la acele competene spacifice precum capacitatea de a cunoate i caracteriza psihopedagogic elevii,de a descifra notele dominante ale personalitii elevilor,de a nelege i identifica motivele care i determin s acioneze ntr-un mod sau altul.

CAPITOLUL 2 COALA BUCIUMENI N SISTEMUL EDUCAIONALAL JUDEULUI DMBOVIA 2.1.Sistemul educaional n judeul Dmbovia

n judeul Dmbovia, reorganizarea reelei colare i fundamentarea planului de colarizare constituie obiective prioritare ale Inspectoratului colar Judeean. n anul colar buget. Prioritile Inspectoratului colar Judeean Dmbovia pentru anul 2010 au fost : Asigurarea accesului egal i sporit la educaie al tuturor precolarilor i colarilor din judeul Dmbovia I.1.Creterea gradului de participare la educaie n nvmntul obligatoriu I.2. mbuntirea participrii la o form organizat de educaie a copiilor de 3 6 ani, prin implementarea reformei educaiei timpurii I.3. mbuntirea accesului la programe de educaie i formare profesional de tip A doua ans pentru cei care nu au finalizat nvmntul general obligatoriu I.4. Restructurarea reelei colare n funcie de indicii demografici, de programele de dezvoltare la nivel local i regional i de cerinele pieei muncii I.5. Diversificarea ofertei de servicii educaionale pentru copiii cu nevoi speciale 2009-2010, reeaua de nvmnt a cuprins un total de 660

uniti.Reeaua unitilor colare din judeul Dmbovia - nvmnt de masa si special, de la

Pregtirea pentru descentralizare prin consolidarea capacitilor instituionale i promovarea unui management educaional performant la nivel local II.1. Stimularea inovaiei, a responsabilitii profesionale i a rspunderii publice

II.2. Asigurarea unui management de tip democratic la nivelul unitilor de nvmnt prin implicarea comunitii i a celorlali beneficiari ai actului educativ n procesul de luare a deciziilor II.3. Asigurarea transparenei n luarea deciziilor i n gestionarea fondurilor acordate prin bugetul local i din venituri proprii

Asigurarea calitii nvmntului n unitile de nvmnt preuniversitar dmboviean III.1.Consolidarea capacitilor instituionale la nivel local pentru promovarea de politici i programe de dezvoltare, pentru un management educaional performant III.2.Creterea calitii i eficienei educaiei n perspectiva pregtirii tinerilor pentru o societate bazat pe cunoatere i n vederea promovrii dezvoltrii durabile III.3.mbuntirea capacitii de monitorizare i evaluare a procesului de nvmnt n vederea optimizrii calitii n educaie III.4. Redimensionarea laturii educative, extracurriculare i extracolare, a educaiei nonformale i informale la nivelul colii. Promovarea excelenei i performanei n pregtirea elevilor i adulilor III.5. mbuntirea capacitii cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar de a presta servicii de calitate, prin participarea la diverse forme de formare continu

Reconstrucia sistemului de nvmnt, cu precdere n mediul rural IV.1. mbuntirea condiiilor de desfurare a procesului de nvmnt prin cuprinderea n diverse programe de reabilitare, dotare cu mobilier colar IV.2. Asigurarea materialelor didactice necesare procesului de nvare la fiecare disciplin de nvmnt i a accesului la informaie al cadrelor didactice i elevilor IV. 3. Asigurarea n mediul rural a ocuprii posturilor cu personal didactic calificat IV.4. Formarea competenelor de utilizare n activitatea la clas/grup a achiziiilor dobndite prin cursurile de formare organizate prin FSE i PRET

IV.5. Formarea competenelor de elaborare/scriere de proiecte, management de proiect n scopul accesrii programelor europene cu finanare nerambursabil IV.6. mbuntirea comunitii colaborrii colii cu instituiile locale i cu ali reprezani ai

2.2.coala Buciumeni-scurt prezentare

SCOALA CU CLASELE I - VIII Localitate BUCIUMENI, Str.PRINCIPALA Cod 137065, Judetul DAMBOVITA Tel. 0245/777125 VIZIUNE 2007/2011 E-mail:

N LIMITELE IMPUSE, CU RESURSELE EXISTENTE, NTR-UN

RITM

PROPRIU, BAZAI PE EXPERIENTA POZITIVA DOBANDITA SI PE CONVINGEREA C TOATE AU UN NCEPUT, S FACEM SINGURI CEEA CE ATEPTM DE LA ALII

Scoala Buciumeni poarta numele satului situat in nordul judetului Dambovita, intr-o vale pitoreasca, scaldata de apele raului Ialomita, tinut de interferenta intre dealurile subcarpatice si zona muntoasa, aflat la jumatatea distantei dintre vechea Cetate de Scaun, Targoviste actuala resedinta a judetului -, si perla statiunilor de pe Valea Prahovei, Sinaia. O cale ferata trece prin comuna, paralel cu albia raului, facilitand transportul calatorilor intre capitala tarii, municipiul Bucuresti, si localitatea Pietrosita, de la poalele muntilor Bucegi. In vreme ce atestarea localitatii Buciumeni dateaza din anul 1572 - Hrisovul lui Alexandru Voievod, din 19 mai 1572 -, in 1810 in catunul Buciumeni nu existau biserica si scoala. Oamenii frecventau biserica din Dealu-Mare, satul de care apartineau Buciumenii. O parte dintre ei isi trimeteau copiii la scoala ce functiona

pe langa amintita biserica. Cativa ani mai tarziu, in partea veche, situata in nordul satului Buciumeni, in Budoi, a fost construita o biserica. Pe langa aceasta biserica, spun batranii, copiii deprindeau taina buchiilor si a socotitului, sprijiniti de inimosul dascal, Nica al Tamarii. In 1839, in sat exista si o scoala, constriuta din barne, in care copiii satului isi apropiau lumina cartii, datorita stradaniilor primului invatator cunoscut, Duta Rapea. Invatamantul cu continuitate debuteaza in anul 1892, sub invatatorul suplinitor, Ion Iordanescu. Prmul invatator titular, fiu al satului, a fost Ion Popescu, un adevarat erou. I-au urmat: Ion Apostolescu, Ion Georgescu, Ion Chivescu-Balbaie si multi altii, cu suflete calde, de adevarati educatori. Cladirea actuala a scolii a fost data in folosinta in anul 1971, cand institutia il avea ca director pe Stadnicov Igor, un om cunoscut ca autoritar, dar priceput si destoinic. Cea mai buna perioada din istoria scolii o reprezinta ultimii 30 de ani. In acesti ani, scoala Buciumeni a dat multe generatii de elevi bine pregatite, si-a facut un nume respectat pentru stradaniile ei. In anii de dupa Revolutia din Decembrie 1989, scoala furnizeaza elevilor un curriculum echilibrat, (...) admite parteneriatul cu familia, raspunde adecvat sugestiilor si propunerilor parintilor - citat din Raportul intocmit cu ocazia Inspectiei Generale din anul scolar 2000/2001. MISIUNEA SCOLII BUCIUMENI: - Sa deschidem usile pentru toti copiii de varsta scolara! - Sa punem in valoare nevoile de educatie ale tuturor elevilor, intr-un curriculum echilibrat. - Sa manifestam incredere in vointa si in puterea de munca a elevilor, in profesio -nalismul cadrelor didactice. - Sa ne unim eforturile, -educator, elevi, parinti-, comunitate, intr-un parteneriat educational benefic pentru dezvoltarea fiecarui elev. Sa lucram in echipa! - Sa mentinem acele conditii care previn violenta si accidente, care asigura climatul benefic dezvoltarii personalitatii.

Organigrama Scolii Buciumeni

2.3.Oferta e

2.3.Oferta educaional

C.D.S se bazeaza pe: - nevoia de educatie; realitatea scolii; -propunerile responsabililor de arii; - informarea si consultarea elevilor si a parintilor. 1. Curriculum-ul extins: CLASELE I-IV: a) Limba si literatura romana; b) Matematica; c) Istorie; d) Geografie. CLASELE V-VIII: a) Istorie si Geografie 2. Curriculum-ul nucleu (T.C), la celelalte discipline prevazute in Planul Cadru. DIN OFERTA DE DISCIPLINE OPTIONALE: CLASELE I-IV:1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 1. 2.

Literatura pentru copii Teatru pentru copii Limba franceza prin cantece Matematica distractiva Pe aripi de cantec Muzica vocala Maini indemanatice Lumea jucariilor Gandire critica Gramatica si stilistica Matematica distractiva

CLASELE V-VIII:

3.

Geometrie Aplicata Lucru cu calculatorul Curiozitati in natura Chimia in gospodarie Orizont local Capitalele lumii Jocuri sportive

4.5. 6. 7. 8.

9.

R E S U R S E: 1. Resurse UMANE: Intreg personalul didactic calificat. Pentru anul scolar 20010-2011 Unitatea Buciumeni dispune de ; 4 profesori cu gr.did. I; 2 profesori cu gr.did. II 5 profesori cu gr.did. def. 1 invatator cu gr.did. I; 2 invatatori cu gr.did. II 1 institutor, gr.did. II

Director prof. Ivascu Elena licentiata in matematica; gradaie de merit CIFRELE DE SCOLARIZARE: 1. CLASELE I-IV: 72 elevi:

1 CLASA I, cu 1 CLASA a II-a. cu 1 CLASA a III-a cu 1 CLASA aIV-a cu 2 CLASE a V-a 2 CLASE a VI-a 2 CLASE a VII-a 2 CLASE aVIII-a

16 elevi; 16 elevi; 16 elevi; 24 elevi 37 elevi; 35 elevi; 35 elevi; 33 elevi;

2. CLASELE V-VIII: 140 de elevi

3. CLASELE I-VIII: 212 elevi.

2. RESURSE MATERIALE: Patrimoniul Scolii Buciumeni se compune din:

2 corpuri de cladire: 12 sali de clasa dintre care 3 utilizate i ca laboratoare sau cabinete; o sala de gimnastica; 1 biblioteca (+ 10.000 de vol.); o micro baza sportiva; o mini plantatie de meri; aparatura diversa: (calculatoare, 4 imprimante, xerox, scaner etc.)

*CORPUL A, inaugurat in 1971

*Scoala dispune de incalzire centrala si grupuri sanitare interioare. *CORPUL B:

5 sali, dintre care: 2 sali pentru Grdini; 1 sal bibliotec comunal.

2.4.Analiza SWOT a ofertei PUNCTE TARI *Personal didactic calificat in totalitate, devotat scolii; *Capacitatea angajailor de a forma o echip este n cretere. *Experienta in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare; *Exist experien acumulat n organizarea i derularea de programe i activiti. *Existenta unui Consiliu al elevilor ca organism democratic cu activitate intensa *Participarea activa a elevilor la cercurile scolare (Prietenii pompierilor - la care s-au obtinut rezultate deosebite, Educatie rutiera, Sanitarii priceputi) *Obtinerea premiului II la Concursul judetean de Reviste scolare 2007 * Comunicarea foarte buna profesor-elev, elev-elev,profesor-parinte;

*Rezultate pozitive la Testele Nationale / Capacitate, laolimpiadele / consursurile scolare, la tezele cu subiect unic ,

PUNCTE SLABE *Organizarea nu a fost ntotdeauna adecvat sau eficient *Timpul de lucru a fost organizat ineficient *Relaiile cu publicul necesit mbuntire *Comunicarea intern i extern sunt, uneori, defectuoase *Delegarea atribuiilor i a responsabilitilor nu a fost eficient *Se constat suprasolicitarea ocazional a unor angajai *Lipsa unui cabinet de consultanta psihopedagogica si a specialistilor in acest domeniu,nerezolvarea functionalitatii laboratorului de informatica *Slaba motivare pentru invatatura a elevilor din cauza situatiei familiale (familii dezmembrate, situatii financiare precare, dezinteres, conceptii invechite etc.) *Lipsa de formare in initierea, proiectarea, implementarea programelor de parteneriat international

OPORTUNITI *Sprijinul MECT i ISJ prin aplicarea Reformei nv. *Devotamentul cadrelor didactice suplineste, in parte, dotarea modesta a scolii sau a gradinitei *Existena regulamentului colar; *Interesul elevilor pentru studierea informaticii si accesul la internet; *Colaborarea cu primria locala, cu poliia, direcia judeeana de sntate public, protectia copilului;

*Varietatea cursurilor de perfectionare si formare continua oferite de C.C.D. si de Universitati; *Posibilitatea perfecionrii cadrelor didactice pentru utilizarea programului AEL; *Interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor in scoala, precum si de a se implica in cat mai multe activitati extrascolare.

AMENINRI *Nesupravegherea unor copii acasa, cauzata de emigrarea parintilor acestora si o redusa implicare a acestora in viata scolii; *Efective scolare in scadere; *Dezinteresul comunitatii in domeniile: ecologic, conservarea traditiilor folcloric, turismrural; *Inexistena unui buget sigur; *Situatia economica precara a intregii localitati, accentuarea somajului, a saraciei; *Dezavantajul creat de programele scolare incarcate, care nu permit dezvoltarea componentei educative; *Absenta unui cadru legislativ care sa reglementeze si sa certifice activitatea educativa, scolara si extrascolara.

CAPITOLUL 3 CALITATEA PROCESULUI DE NVMNT N COALA BUCIUMENI

3.1.Mijloace-modaliti de realizare a procesului didactic n Scoala Buciumeni n scopul obinerii performanelor Prin formele sale specifice, activitatea educativ colar i extracolar dezvolt gndirea critic i stimuleaz implicarea tinerei generaii n actul decizional n contextul respectrii drepturilor omului i al asumrii responsabilitilor sociale, realizndu-se, astfel, o simbioz lucrativ ntre componenta cognitiv i cea comportamental.Prin valorificarea spaiului democratic oferit de activitatea educativ colar i extracolar de a experimenta noi posibiliti de dezvoltare, de atragere, ncurajare i stimulare a tinerei generaii n mbuntirea calitii vieii, societatea nu va avea dect de ctigat, investiia n educaie avnd un feed-back i un rezultat concret al eficienei sale. Dramatizarea textului literar este o modalitate eficient de realizare a feed-back-ului activitii didactice.Problema principal a didacticii contemporane este aceea de a gsi forme, mijloace, procedee i strategii pentru a realiza un nvmnt capabil s activizeze forele creatoare ale elevilor s-i angajeze direct i activ n procesul instructiv-educativ.Jocurile didactice care au permis realizarea feed-back-ului i care s-au folosit la clas cu succes fac parte din categoria metodelor active de predare-nvare i sunt jocurile de rol. Ele se bazeaz pe simularea unor funcii, relaii, activiti, fenomene etc., iar, prin practicarea lor, elevii devin actori ai vieii sociale. Concursurile colare modalitate eficient de realizare a feed-back-ului n ora de matematic Concursurile colare sunt activiti extracolare cu caracter individual sau de grup atunci cnd se lucreaz pe echipe. Rolul acestor activiti se ntemeiaz pe cteva trsturi ale acestora: -sunt folosite pe toate treptele de nvmnt; -exercit o influen favorizant asupra motivaiilor colare i solicit elevii s foloseasc cunotinele acumulate la rezolvarea unor probleme teoretice sau practice n desfurarea unor concursuri; -dezvolt spiritul competitiv;

- constituie o modalitate eficient de realizare a feedback-ului n ora de matematic

Cercul de chimie-ca modalitate eficienta de realizare a feed-back-ului n activitatea didactica.Ca forma de proiectare a activitatii extrascolare, o modalitate eficienta de realizare a feed-back-ului, in ora de chimie il constitue Cercul .Lucrarile de cerc au tratat tematica aleasa atat sub aspectul teoretic cat si pe cel practic.Astfel, elevii au fcut munca de cercetare stiitifica de documentare pe deoparte dar si de aplicare a cunostintelor in practica. Vizitele i excursiile-modaliti eficiente de realizare a feed-back-ului n nvmntul primar Pornind de la rolul colii i implicit al nvtorului,Scola a ncercat s aplice n practic n mod creator cunotinele transmise n cadrul orelor de Cunoaterea mediului. Prin valorificarea spaiului democratic oferit de activitatea educativ colar i extracolar de a experimenta noi posibiliti de dezvoltare, de atragere, ncurajare i stimulare a tinerei generaii n mbuntirea calitii vieii, societatea nu va avea dect de ctigat, investiia n educaie avnd un feed-back i un rezultat concret al eficienei sale.

3.2.Asigurarea calitii procesului de invmnt

Datoria oricarei institutii din sistemul national de nvatamnt, indiferent de tip, nivel si forma de organizare a activitatii, este de a asigura predarea, nvatarea si, acolo unde este cazul, cercetarea de calitate pentru a contribui la dezvoltarea personalasi profesionala a elevilor si studentilor si la bunastarea societatii si dezvoltarea sa durabila. Asigurarea calitatii n sistemul de national de nvatamnt se bazeaza pe urmatoarele principii orientative: Calitatea serviciilor educationale oferite este o prioritate fundamentala

pentru orice institutie de nvatamnt; Ministerul educatiei, prin politicile promovate si prin strategii specifice de

aplicare a acestora, asigura cadrul de realizare a calitatii serviciilor educationale;

Formarea capacitatilor cognitive si a abilitatilor profesionale, asimilarea si

practicarea consecventa a valorilor civice, morale si estetice trebuie astfel realizate nct sa contribuie la dezvoltarea personala a elevilor. n coala Buciumeni procesul de invmnt este proiectat i planificat n conformitate cu prevederile prezentei legi a educaiei. Calitatea sistemului este demonstrata de eficienta educationala, care consta n mobilizarea de resurse interne si externe,vizibil fiind scopul determinrii pe elevii sa obtina rezultate ct mai bune n nvatare, relevante pentru lumea viitoarelor lor ocupatii si compatibile cu lumea valorilor unei societati democratice bazata pe cunoastere.Calitatea este demonstrata de capacitatea institutionala de organizare interna, de infrastructura disponibila si de practicile de afirmare a unitatii, respectiv institutiei de nvatamnt ca o organizatie care nvata permanent pentru a ndeplini obiectivele educationale ce i sunt specific.CHEIA SUCCESULUI COLECTIVULUI DIDACTIC:

a. Temeinica pregatire de specialitate si metodica; b. Perseverenta; c. Implicare efectiva; d. Comunicare eficienta; e. Profesionalism.

DINTRE REZULTATELE ANILOR 2000/2005: 1. SCOALA REPREZENTATIVA 2000/2001; 2. Aprox. 81% dintre ABSOLVENTII CLS. a VIII-a- insrisi la examenul de capacitate/TN au reusit si au fost admisi la licee (70%) si scoli profesionale; ntre anii 2005 2007, procentul de promovabilitate la T.N.a fost de 89% - 94%, teste la care au participat toi absolvenii cls. a VIII-a 3. OLIMPIADE SCOLARE: *Stefanescu Florin - locul I matemat. 2000 *Turbatu Alexandra - locul II M.Eminescu 2000

*Ionica Alice - premul special limba romn (2 ani) *Benu Cosmin - mentiune biologie *Rada Andrei - fizica + matematica 2005 *Cirstoiu Maria i Nitoiu Diana - mentiune biologie 2001 *Stefanescu Roxana, Petrescu Nicoleta, Branzoiu Alexandra, Buzea Andreea - mentiuni cultur civic 2005 i 2006; *premii si mentiuni la Circulaie rutier i Sanitarii priceputi 2004-2006; etc. *Radu Eliza, Dinu Lavinia-meniune biologie 2006; *Mercan Adriana - premeiul II si III limba romn i matematic 2003/2005 *Popescu Ruxandra, Mercan Adriana - diverse premii si mentiuni la limba romn, geografie, matematic; - locul I la Centrul de Evaluare Pucioasa, la TN 2005, respectiv 2006; 4. Concursuri extrascolare: -LA STEAUA- premiul II, mentiuni 2000-2001 - premii i meniuni la: *Concursul ,,EUROPA UNITA faza judeteana; *locul II - Reviste colare (faza judeteana); *,,Prietenii pompierilor locul I, faza zonala n ultimii 15 ani; premii sau mentiuni, an de an, in faza judeteana (cinci calificari in faza finala, in perioada 1994-2007; mentiune 2004 etc. Toate aceste rezultate reprezint dovada implicrii cadrelor didactice n procesul de invmnt. coala a fost i este interesat de nregistrarea performanelor att la nivel local,judeean,dar mai ales naional. Rezultatele n nvatare sau competentele exprima capacitatile cognitive, abilitatile practice si profesionale, atitudini si valori, precum si abilitatilecheie transferabile ale elevilor.

3.3.Punctele slabe evideniate de analiza SWOT Avnd n vedere nevoile i cererile exprimate de prini i comunitatea local (fa de care scoala noastr devine tot mai dependent), avnd i delegare de decizie i independen n

aciune fa de ISJ ne proiectm i elaborm opiunile educaionale strategice, att din punct de vedere al resurselor, umane i materiale, ct i coninutul acestora. Ca urmare, individualizarea ofertei educaionale se prefigureaz n funcie de aceste nevoi reale a comunitii: - nevoia de educaie a prinilor raportat la modul de abordare a relaiei printe- copil prin cunoaterea i respectarea nevoilor individuale ale copilului i asigurarea unei oferte educaionale n consens cu acestea; - nevoia de programe educaionale atractive si eficiente - nevoia de educaie pentru societate n spirit democraie. -nevoia de integrare a copiilor cu nevoi speciale -nevoia dezvoltarii unor programe comunitare,proiecte educationale si de parteneriat la nivel local,judetean,national si international cu implicarea familiilor si a comunitatii -nevoia cresterii atractivitatii scolii prin desfasurarea unui program de calitate in vederea egalizarii sanselor fiecarui copil, cu acces la integrarea sociala si scolara. Un prim pas pentru imbunatatirea calitatii in scoala ar fi informarea comunitii asupra elementelor de mediu educaional,realizarea intlnirilor lunare n cadrul edinelor cu prinii, pe clase, si bisemestriale, cu membrii comitetului reprezentativ,participarea prinilor la igienizarea, repararea localului colii, procurarea unor materiale i prestarea altor activiti gospodreti ,participarea la organizarea de serbri, vizite, excursii, ntlniri, aniversri, n calitate de invitai la orele de dirigenie sau la alte activiti cu copiii,asigurarea unui climat de deschidere i transparen din partea directorilor, diriginilor, membrilor consiliului clasei, prin programe de audiene, consultaii, lectorate, dezbateri, colaborarea cu poliia comunitar si de proximitate pentru garantarea securitii elevilor,promovarea imaginii colii, prin aciuni de diseminare a reuitelor ( realizarea unui avizier in scop informativ, premierea elevilor cu performane la olimpiadele si concursurile colare, organizarea unor intlniri cu reprezentani ai Primriei i ai Consiliului Local, informarea elevilor de la celelalte coli cu privire la specificul unitii). Fonduri bneti insuficiente pentru stimularea cadrelor didactice i a elevilor, pentru achiziionarea unor echipamente i materiale didactice, pentru intreinerea spaiilor colare reprezinta un punct ce afecteaza relizarea activitatii in cele mai bune conditii. 3.4.Structura ameliorat a ofertei

n sistemul de nvmnt romnesc, cadrul activitii educative colare i extracolare constituie spaiul capabil de a rspunde provocrilor societii actuale, n sensul n care conceperea flexibil a acesteia permite o continu actualizare a coninutului nvrii i a metodelor didactice centrate pe elev, precum i o monitorizare i evaluare de calitate a rezultatelor nvrii. Totodat particularitile specifice faciliteaz implementarea noii abordrii didactice prin care elevul devine resurs, productor, lider de opinie, deci participant activ. Pentru a stimula dezvoltarea cognitiv, spiritual, interpersonal i social, activitatea educativ colar i extracolar are mereu n atenie nevoia de adaptare la cerinele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoatere i potenialul lor. Contextele create de diversele modaliti de concretizare a acestui tip de educaie: proiecte, manifestri punctuale, aplicaii tematice etc, ofer posibilitatea abordrilor interdisciplinare, cross-curriculare i transdisciplinare, exersarea competenelor i abilitilor de via ntr-o manier integrat, de dezvoltare holistic a personalitii.n conformitate cu concluziile extrase isi propune niste scopuri prin n vederea valorificrii potenialului elevilor i a formrii lor ca ceteni europeni proactivi: creterea calitii actului educaional i a rezultatelor nvrii; introducerea obligatorie a elementului educativ n proiectarea i

desfurarea activitii didactice la fiecare obiect de studiu; stimularea interesului elevilor i a cadrelor didactice de a se implica n

proiecte i programe educative curriculare, extracolare i extracurriculare la nivelul fiecrei uniti de nvmnt; comunitii colare asigurarea sustenabilitii proiectelor educative prin contientizarea stimularea i multiplicarea iniiativelor tinerilor n dezvoltarea vieii

comunitii cu privire la potenialul pe care programele educaionale le au asupra formrii tinerei generaii ce urmeaz a se integra; creterea ratei promovabilitii colare; asigurarea anselor egale de dezvoltare personal; ridicarea calitii resursei umane din sistemul educaional; formarea resursei umane necesare dezvoltrii societii ;

3.5.Obiective strategice Pentru anul scolar 2011-2012 Scoala Buciumeni isi propune urmatoarele tinte strategice: TINTA SRATEGICA 1: - Facilitarea accesului la educatie, reducerea absenteismului si prevenirea abandonului scolar. TINTA SRATEGICA 2: - Consilierea / orientarea scolara si profesionala a elevilor scolii. TINTA STRATEGICA 3: - Dezvoltarea competentelor necesare intr-o societate a cunoasterii. TINTA STRATEGICA 4: - Educarea elevilor in spiritual egalitatii de sanse. TINTA STRATEGICA 5: - Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Menirea procesului de nvmnt este deci s angajeze elevii n trirea unor noi i noi experiene, organizate pedagogic, de aa manier nct s se produc nvarea. Procesul de nvmnt se prezint ca un autentic act creator, constructiv, generator de noi comportamente, noi cunotine, atitudini etc. Ideea de proces presupune ns, ntotdeauna, o dualitate, respectiv evoc existena, pe de o parte, a unor fore care impun sau faciliteaz

schimbarea (nvtorii sau profesorii - subiecii transformrii), fiine n dezvoltare care suport schimbarea, implicndu-se obiectul transformrii).

iar pe de alt parte, a unor

activ n actul schimbrii (elevii -

Procesul de nvmnt cu prioritate formativ este astzi mult mai eficient dect cel cu prioritate informativ - care urmrete mai ales creterea volumului de informaii, de cunotine, fr a urmri n mod sistematic, contient, influenarea prin modul de organizare a asimilrii lor asupra capacitilor mentale. Problema raportului dintre informativ i formativ trebuie neleas astfel: nici informaii de dragul informaiilor, nici formaie fr informaii, pentru c dac acceptm afirmaia lui Montaigne - dect un cap plin, mai bine unul bine fcut - trebuie s fim de acord i cu proverbul - niciun sac gol nu st singur n picioare. Astfel c, nvmntul este eficient, dac prin modul n care asigur asimilarea informaiilor contribuie maximal la dezvoltarea capacitilor mentale; adic dac nerenunnd la informaii (fr ca aceasta s implice supraaglomerare), se asigur, n primul rnd, dezvoltarea, formarea intelectual. De aceea, se i formuleaz corect nvmnt cu prioritate formativ i nu doar nvmnt formativ, ca i cum acesta s-ar putea realiza fr informaii. Orice institutie de invatamant are ca tel principal obtinerea de performante cat mai ridicate si constiente in rimp. Concluziile si propunerile se reprezinta in felul urmator: A)Daca pana in anul 2000 institutia nu a a beneficiat de mijloace moderne de instriure,iar atitudinea partilor implicate in realizarea procesuui instructiv-educativ a fost una pasiva,scoala a trebuit sa adopte o activitate anticipativa sa tina postul cu schimbarile intervenind din vreme cu modificari in activitatea sa. B)Parcurgand aceasta lucrare realizam rolul calitatii ofertei educationale,relatiile cu angajatii institutiei in cadrul ei,dar si programul de implementare a politicii de produs considerata oprima pentru anii urmatori. Ciclul continuu de stabilire a cerintelor celor implicati,de satisfacere a acestor cerinte este utilizat atat pentru beneficiari interni cat si pentru cei externi. Pe viitor se tine seama de urmatoarele propuneri: 1.Beneficiarii directi trebuie sa aiba posibilitatea de a face sugestii pentru imbunatatire.Pana la urma elevii sunt cei care fac calitatea.Rolul conducerii institutiei este de a asigura tot ce este necesar,a permite elevilor sa aiba parte de niste servicii educationale de calitate. 2.Folosirea metodelor moderne de instruire a personalului,a unor cursuri de perfectionare. 3.Inlaturarea fricii,crearea unui climat pentru inovare.Frica este o bariera in calea introducerii inovatiilor,iar una din responabailitatile managementului educational este acela de a elimine frica tututror membrilor institutiei educationale.

Pentru a crea o ambianta favorabila cresterii eficientei educatiei Scoala Buciumeni trebuie sa aiba in vedere:

promovarea si sprijunul unui stil de conducere care sa sprijine continuu actiunea; promovarea valorilor,atitudinilor si comportamentelor care stimuleaza imbunatatirea calitatii; stabilirea unor obiective clare care sa asigure eficenta activitatii didactice incurajarea comunicarii eficace si lucrul in echipa. Imbunatarirea continua si inovarea terbuie sa constituie un scop si o obligatie a managementului.Investitiile,metodele si tehnologiile inovatoare,in noi procedee si materiale,in cercetare si instruire,precum si in imbunatatirea conceptiei produselor educationale sunt elemente care pot demostra constanta scopului de a ramane in competitie,azi si in viitor.

ANEXA I Cladirea veche a Scolii Buciumeni

ANEXA II Cladirea actuala a Solii Buciumeni

ANEXA III Proiecte si parteneriate-Scoala Buciumeni

BIBLIOGRAFIE

1. ***Probleme de pedagogie contemporana, Biblioteca Centrala Pedagogica, Bucuresti, 1987.

2. Bunescu, V. Pedagogie scolara -Didactica generala,Manual pentru clasa a XI-a licee pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. 3. Cerghit, I., Vlasceanu, L.(coord.),Curs de pedagogie, Editura Universitatii, Bucuresti, 1988. 4. Comenius, J.A., (1970), Didactica Magna, EDP, Bucureti. 5.Cristea, S. Dictionar de termeni pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998. 6. Cristea, S. Pedagogie (2), Editura Hardiscom, Bucuresti, 1997 7. Cucos, C. Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996 8. Grigora, I., (1995), Normativitatea activitii colare, n Neculau, A. i Cozma T., (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivat i gradul didactic II, Editura Spiru Haret, Iai 9. Jinga, I., Istrate, E. Manual de pedagogie, Editura All, Bucuresti, 1998 10. Nicola, I. Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994