LUCRARE GRAD.doc

7/23/2019 LUCRARE GRAD.doc

1/35

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INVATAMANTULUI

PRIMAR SI PRESCOLAR

COORDONATOR

Prof. Gr. I: TICA CARMEN

CANDIDAT:

Educatoare Gr. II MIREA CRISTINA

GRADINITA NR. 42

2!"

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

1


2/35

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

DEPARTAMENTUL PENTRU PEDAGOGIA INVATAMANTULUI

PRIMAR SI PRESCOLAR

TEMA:

COORDONATOR

Prof. Gr. I: TICA CARMEN

CANDIDAT:

Educatoare Gr. II MIREA CRISTINA

GRADINITA NR. 42

2


3/35

CUPRINS

INTRODUCERE .............................................................................................pag. 3

CAPITOLUL I # Profilul psihologic al prescolarului .................................... pag. 5

CAPITOLUL II # Continuturile si obiectivele activitatilor de cunoastere a mediului in

gradinita ..........................................................................................................pag 22

CAPITOLUL III $ Strategii didactice eficiente folosite in activitatile de cunoastere

mediului inconjurator......................................................................................... pag 39

III !Notiunea de strategie clasificari caracteristici criterii de stabilire ......... .pag 39

III 2 !etode clasice si moderne ......................................................................... pag ""

III % !ijloace de invatamant din gradinita utili#ate la cunoasterea mediului .....pag 9"

III 4 $plicatii practice de strategii didactice eficiente folosite in activitatile de cunoastere a

mediului ........................................................................................ pag 9%

CAPITOLUL IV $bordari moderne de strategii didactice eficiente folosite in activitatile de

cunoastere mediului in invatamantul prescolar............................ pag.19&

IV ! !etoda proiectelor ' strategie didactica moderna eficienta folosita in activitatile de

cunoasterea mediului

IV 2 !etoda predarii integrate strategie moderna eficienta de predarea continuturilor de

cunoasterea mediului in gradinita

CONCLU&II ....................................................................................................pag 2&9

BIBLIOGRA'IE ............................................................................................. pag 211

3


4/35

INTRODUCERE

"Lasati pe copil sa creada ca este stapan si fiti voi in realitate . .. EI sa faca ceea ce

voieste, dar trebuie sa vrea ceea ce vrei tu sa faca, un pas sa nu faca fara sa fi prevazut; o

vorba sa nu scoata din gura fara s-o stii ce va fi J J Rousseau

(n vederea unei activitati instructiv educative eficiente este necesara cunosterea

fiecarui copil in parte dar si a relatiilor dintre copii cunoasterea modului cum interactionea#a

in cadrul activitatilor comune dar si in cadul jocurilor si activitatilor liber alese.

)ormarea copiilor atat ca indivi#i ce inmaga#inea#a cunostinte cat si ca indivi#i care

poseda capacitati si deprinderi de munca intelectuala este directiva de munca principala a

procesului instructiv educativ care se desfasoara in gradinita.

*crotirea apararea si formarea corespun#atoare a copiilor educarea lor din punct de

vedere intelectual moral si fi#ic repre#inta nu numai o cau#a umanitara dar si +illa vitala

fundamentala a e,istentei nationale si planetare.

Culmea educatiei nu este altceva decat a-i indemna si a le insufla copiilor bucuria

cunoasterii a invatarii a descoperirii si despartirii de sine.

ducatia facuta sub semnul iubirii responsabilitatii si daruirii fata de copil este noua

perspectiva care se are in vedere atunci cand vorbim de un act instructiveducativ eficient in

invatamantul prescolar.

Pentru copil gradinita trebuie sa devina o noua casa primitoare unde el poate gasi

#ilnic bucurii si surpri#e parteneri de joaca cu care sa se joace liber sau intr-un mod organi#at

pentru a-si satisface setea de cunoastere.

(nca de la o varsta frageda copilul intra in contact cu lumea inconjuratoare si incearca

sa o descopere si sa o inteleaga setea sa de cunoastere fiind nemarginita la aceasta varsta.

$ invata un copil sa-si invinga temerile dificultatile pe care le intampina in actul de

cunoastere prin activarea unor strategii didactice adecvate este obiectivul primordial pe care il

urmareste fiecare educator.

$dultul trebuie sa-si inteleaga misiunea si sa priceapa ca in educatie factorul principal

este copilul si nu el.

(n felul acesta educatorul nu mai este un plasmuitor al copilului ci un ajutor in

procesul natural al devenirii lui ca om./ 0!aria !ontessori

Prin activi#area in procesul de cunoastere a unor astfel de strategii adecvate varstei

cat si copilului ca individ se urmareste accentuarea caracterului educativ al invatarii.

"


5/35

$bordarea interdisciplinara si transdisciplinara si organi#area pe arii curriculare

facilitea#a utili#area cunostintelor priceperilor si deprinderilor care devin operationale.Noul

curiculum acorda o importanta deosebita ariei curriculare stiinta care cuprinde activitatile

matematice si activitatile de cunoasterea mediului.

$ctivitatea de cunosterea mediului ii ofera posibilitatea copilului de a e,plora lumea

inconjuratoare. Si cum acesta nu poseda mecanismele prin care poate investiga in mod

eficient lumea inconjuratoare educatorul cu e,perienta si dibacia sa va fi cheia cu care aceste

mecanisme pot fi pomite. aca imbina corect si cat mai variat metodele de invatamant daca

alege un material didactic cat mai atractiv educatorul poate vorbi ca a obtinut o strategie

eficienta ce permite copilului sa investighe#e mediul inconjurator.

(n lucrarea de fata mi-am propus sa pre#int acele strategii didactice ce si - au dovedit

eficienta in activitatea mea de predare a cunoasterii mediului in invatamantul prescolar.

ficienta activitatii de predare a cunostintelor de cunoasterea mediului s-a reali#at prin

imbinarea metodelor e,po#itive clasice cu cele activ-participative clasice dar si prin

combinarea unor metode modeme cu metode traditionale 0clasice.

Prin aceste imbinari ca si prin folosirea unui material didactic atractiv 0si din cel

modem dar si din cel traditional s-a urmarit inlaturarea monotoniei din activitatile de

cunoasterea mediului stiut fiind faptul ca aceasta nu mentine trea# interesul de cunoastere al

copilului pe parcursul intregii activitati si astfel strategia didactica folosita are o eficienta

sca#uta sau poate fi chiar ineficienta.

$ctivitatile pe care le voi pre#enta vor avea in componenta imbinari de metode care

vor accentua individualitatea copiilor le vor da posibilitatea de manifestare a creativitatii a

initiativei a spiritului de cooperare vor antrena cat mai multe operatii ale gandirii.

erificarea eficientei strategiilor se va face prin anali#a produselor activitatii datele

fiind interpretate statistic.

5


6/35

CAPITOLUL !

CARACTERISTICILE DEZVOLTARII PSIHOFIZICE

A PRESCOLARULUI

Per(oada )re*co+ara sau ,ar*ta de aur a copilariei este varsta unor achi#itii

psihocomportamentale fundamentale a caror calitate va influenta in mare masura nivelul de

adaptare si de integrare a copilului in fa#ele urmatoare ale evolutiei si de#voltarii lui. arsta

prescolara este o perioada a descoperirii - copilul invata ca e,ista o lume dincolo de spatiul

casei si doreste sa se implice in cunoasterea ei.

Perioada prescolara cuprinsa intre 3 si 4- ani este definite metaforic /varstadescoperirii realitatii e,teme/ /varsta micului faur/ /varsta gratiei/.

Prima definitie apartine lui *. *sterrieth si se ba#ea#a pe faptul ca prin diminuarea

treptata a egocentrisumului prescolarul descopera realitatea obiectiva sociala si naturala care

ii impune anumite reguli de manipulare a obiectelor si de relationare cu oamenii precum si

strategii specifice de e,plorare. Copilul prescolar are o atitudine uluitoare fata de noua

realitate e,primata prin permanenta intrebare /de ce6/. a va fi cea care il va conduce in timp

pe copil la observare reflectie e,perimentare.

Cea de-a doua metafora evidentia#a /ganguritul vesel al unui suflet care se deschide

catre lume/. (mplinirea nevoii de afectiune declansea#a stari afective po#itive 0usor

perturbante care sustin energetic si reglea#a actele motorii cognitive relatiile.

$ treia metafora recunoaste calitatea motricitatii prescolarului care este acum sursa si

instrumentul cunoasterii.

De-,o+tarea f(-(caesteevidenta in perioada prescolara. (ntre 3-4 ani are loc cresterea

staturii 0 92 cm - 114 cm si cea ponderala 1" 7g -22 7g /8 Schiopu er#a 19%1/.

Se de#volta structura muschilor cei lungi progresea#a mai rapid decat cei scurti

procesul de osificare este mai intens la nivelul epifi#elor oaselor lungi toracice claviculare

apar mugurii danturii definitive. *rganismul devine mai elastic miscarile mai suple si sigure.

Continua de#voltarea structurala si a diferentierilor fine din antrenarea functionala fi scoartei

cerebrale departajarea #onelor vorbirii si fi,area dominatiei asimetrice a uneia din cele doua

emisfere ceea ce imprima caracterul dreptaci stangaci sau ambide,tru al manualitatii

copilului. ot in aceasta perioada se achi#itionea#a deprinderi si obisnuinte 0 de alimentatie

imbracare igienice care vor conduce la asigurarea autonomiei copilului.

4


7/35

Per(oada )re*co+ara poate fi impartita in trei subperioade: *u)er(oada

)re*co+ar(tat(( /(c( 03-" ani *u)er(oada )re*co+ar(tat(( /(0+oc((0"-5 ani si *u)er(oada

)re*co+ar(tat(( /ar(05-4 ani.

Pre*co+ar(tatea /(capoate fi caracteri#ata printr-un fenomen de inundare a realitatii

obiective de realitatea subiectiva descrisa de +. Piaget prin termenul de egocentrism. in

punct de vedere al de#voltarii psihice perioada prescolaritatii mici este caracteri#ata prin

trecerea de la activitati centrate pe satisfacerea unor trebuinte de ordin biologic spre activitati

de satisfacere a unor trebuinte psihologice.

Su)er(oada )re*co+aramijlocie este caracteri#ata de progrese inregistrare pe linia

de#voltarii motricitatii a functiilor cognitive si a insusirilor de personalitate. !iscarile sunt

mai rapide si mai precise mersul este mai sigur. Se manipulea#a obiectele cu mai multa

usurinta se mareste aria campului perceptiv punandu-se astfel ba#ele de#voltarii gandirii

intuitive. Se inregistrea#a progrese la nivelul limbajului prescolarul comunicand cu ajutorul

propo#itiilor simple se structurea#a caracteristici volitionale acesta antrenandu-se in activitati

mai lungi ca durata; devine mai sensibil la evenimentele din jur si poate face si aprecieri fata

de comportamentul altora.

Su)er(oada )re*co+ar(tat(( mari se caracteri#ea#a prin maturi#area generala a

personalitatii copilului se constata o mai mare adaptare la mediile sociale in care traieste si la

e,igentele e,primate de membrii acestora o autoreglare mai eficienta a comportamentelor

copilului in raport cu interactiunile pe care le are in mediul familial si al gradinitei si o

de#voltare a inteligentei generale e,primata prin cresterea gradului de intelegere a raporturilor

de cau#alitate de determinare de conditionare dintre fenomene e,primate in plan concret.

Capacitatea de invatare devine activa si este dublata de interese de cunoastere ceea ce

favori#ea#a pregatirea pentru scoala.

Profilul psihologic este caracteri#at de tre#irea sentimentului de personalitate

manifestat printr-o atitudine de opo#itie 0


8/35

Proce*e+e de cu1oa*tere

1. Dezvoltarea capacitatilor sezoriale

(n perioada prescoalra se de#volta sensibilitatea tuturor anali#atorilor. =olul simtului

tactil antrenat in perceperea directa a obiectelor este preluat de va# si au# anali#atori mai

sintetici si fai cuprin#atori.

(ntre cunoasterea tactila si cea vi#uala e,ista stranse legaturi dar prescolarul mic 03-"

ani nu poate recunoaste cu usurinta cu ajutorul simtului tactil obiectele vi#uali#ate. $ceasta

recunoastere de obiecte cu ajutorul simtului tactil este specifica prescolaritatii mijlocii si mari.

Sensibilitatea vi#uala tactila auditiva gustativa se de#volta in aceasta perioada in mod

diferit. (nsusirile obiectelor se reflecta inegal. Se percepe mai bine culoarea decat forma mai

mult forma decat volumul marimea decat lungimea.

(nformatiile sunt captate prioritar in perioada prescolaritatii mici si mijlocii de catre

anali#atorii vi#ual si auditiv ramanand ca simtul tactil sa progrese#e spre prescolaritatea

mare.

>a varsta micii prescolaritati se diferentia#a culorile fundamentale 0rosu verde

galben albastru cale intermediare 0portocaliu ro# violet vor fi diferentiate abia la 5 ani.

Simtul tactilla aceasta varsta se subordonea#a va#ului si au#ului si este un instrument de

control si de sustinere a acestora. aca pana la 3 ani simtul tactil a fost utili#at pentru

descoperirea insusirii obiectelor perceptia facandu-se doar e,clusiv prin manuire si

vi#uali#are de obiecte dupa 3 ani cu trecere spre " ani simtul tactil va fi folosit pentru

stabilirea semnificatiilor obiectelor 0papusa cu care ma joc. .

recerea in prim plan a va#ului si au#ului evidentia#a interesul copilului prescolar

pentru spatial indepartat in detrimental celui apropiat.

Celelalte forme de sensibilitate : gustativa olfactiva continua sa se de#volte dar nu in

aceeasi masura ca sensibilitatea vi#uala si auditiva. Se de#volta mult in prescolaritatea

mijlocie si mare au#ul verbal si mu#ical fapt care va da posibilitatea recunoasterii obiectelor

sau fenomenelor dupa sunetele pe care le scot la atingere lovire ciocnire sau atunci cand

functionea#a aceste obiecte si fenomene 0 sunetul trompetei pianului locomotivei vantului

tunetului fulgerului.

!. Dezvoltarea perceptiilor

Perceptiile prescolarului se caracteri#ea#a printr-o mare saturatie afectiva si prin

plasarea situational a 0 ,emplu: >a intrebarea /Ce este marul6/ pescolarul de 3 ani va

raspunde: /ste ceva de mancat rosu gustos/ ; prescolarul de "-5 ani va raspunde: /ste un

%


9/35

fruct rotund rosu si dulce se mananca la masa/; prescolarul de "- 5 ani va raspunde: / ste

un fruct rosu galben verde rotund dulce se mananca ca desert/.

Prescolarul demonstrea#a astfel ca actiunea legata de satisfacerea trebuintelor sale se

asocia#a cu perceptia si perceptia progresea#a in functie de e,perienta perceptiva acumulata

anterior deci progresea#a odata cu varsta biologica a copilului.

Peceptia devine un proces subordonat gandirii se trece odata cu inaintarea in varsta de

la o perceptie primitiva a obiectelor la o perceptie ordonata si cuprin#atoare ajungandu-se in

perioada prescolaritatii mari 4- ani la o observare structurata logic plantele percepute pe

parti componente: radacina tulpina floare animalele descrise pe structura corpului 0cap

trunchi membre.

esi perceptiile prescolarului sunt inca incarcate de afectiv si situational ele se vor

desprinde treptat de particularitatile concrete ale situatiilor si de conotatiile afective centrarea

pe obiect si caracteristicile lui reale fiind mult mai evidenta in prescolaritatea mare.

Perceptiile sunt subordonate gandirii intentionalitatii ceea ce face sa apara forme noi de

rerceptie 0 observatia o perceptie cu scop planificata si organi#ata. (

Se percepe spatiul timpul miscarea insusiri spatiale ca forma marime a relieful

adancimea volumul obiectelor.

>a 3 ani copilul aprecia#a apro,imativ lungimea scurtimea grosimea subtirimea; la "

ani aprecia#a distantele pe verticala la 5 ani manifesta progrese in perceperea distantei si a

formei iar la 4 ani se diferentia#a ceea ce este la dreapta si la stanga.

upa 5 ani copilul percepe tot mai corect timpul. )oloseste cu usurinta cuvintele

/incet/ /repede/ /inainte/ /dupa/ /in acelasi timp/ /tar#iu/ /devreme/ /dimineata/ /la

pran#/ /seara/. Se folosesc cat mai corect timpurile verbelor se constituie timpul indefinit al

povestilor; "" a fost odata ca niciodata ... /.

". Dezvoltarea reprezetarilormemoriei devin cu atat mai operative cu cat contactul

cu obiectele din jur este mai activ.

(n perioada prescolara repre#entarile au un caracter situativ sunt incarcate de

elemente particulare au o capacitate de reactuali#are si implicare evidenta. Complementar

repre#entarilor memoriei se de#volta intens si repre#entarile imaginatiei. )unctia de

cunoastere a repre#entarilor creste mai ales dupa " ani. le creea#a o e,pansiune a psihicului

in perioada prescolara dand prescolarului posibilitatea de a trai mental trecutul si viitorul in

pre#ent realul si imaginarul in actiune.

?ranitele dintre real si fantastic sunt slab delimitatela varsta prescolara. Constituirea

repre#entarior fantastice 0 @aba Cloanta lupul din Scufita =osie #meii piticii a

9


10/35

intamplarilor de mari simboluri 0aducerea de apa vie de unde se bat muntii cap in cap puterea

#anelor incorporate in /iarba fiarelor/ creea#a planului mental o libertate specifica care

datorita lipsei de cen#ura critica si a inconsistentei e,perientei de viata conturea#a

mentalitatea naiv credula animista colorata si bogata a copilului prescolar. $cest caracter al

repre#entarilor credul si animist stimulea#a de#voltarea imaginatiei si sta la ba#a jocului si

activitatilor creative intretinute de aptitudini si deprinderi.

=epre#entarile privind schema personala a spatiului de viata se formea#a intre 5 si 4

ani si permit o orientare rapida in spatiul personal. =epre#entarile privind timpul si evaluarea

lui corelat cu repre#entarea spatiala se castiga in prescolaritatea mare 05- ani. (n cea mica

03-" ani repre#entarile sunt sarace imprecise conturate mai mult de imaginatia bogata a

copilului. (n prescolaritatea mica se formea#a repre#entarile obiectelor concrete urmand ca

spre prescolaritatea mare 0 5- ani sa le forme#e repre#entarile abstracte 0 repre#entara

timpului in ore; a spatiului cosmic i a corpurilor ceresti.

#. Dezvoltarea i$a%iatiei

Pre#enta jocului intretine e,plo#ia care are loc in planul imaginar. (maginatia se

e,prima activ in creativitatea generala ne specifica e,ercitata prin joc dar si in caracteristicile

mai comple,e ale vietii intime 0reverie. Creativitate a specifica se manifesta in produsele

artistice unde desi intentiile sunt mai largi decat reali#arile se manifesta forta si

caracteristicile personalitatii se proiectea#a sinele si aptitudinile interesele.

Cadrul cel mai important de manifestare si de stimulare a potentialului creativ este

jocul cu toate tipurile sale. Conduita creativa ludica este o premisa pentru viitorul

comportament creativ care se va materiali#a in produse mai originale cu valoare sociala si nu

numai individuala.

+ocul de manuire a obiectelor ca si cel imitaiv este specific varstei de 3-" ani el

imbogatindu-se treptat spre 5- ani cand copilul descopera multiple utili#ari ale jucariilor

0,emplu: masina la 3-" ani o poate manui pentru a merge iar la 5- ani o foloseste pentru a

transporta diferite obiecte: legume fructe alimente.

(n jocul de constructie imita si reproduce modele reali#ate de educatoare la 3-" ani.

,emplu 0ladite pentru fructe cu lego casute iar la 5- ani reproduce imbogatind modelul

educatoarei sau chiar creea#a unul nou 0,emplu: schimba forma si culorile de la laditele

pentru fructe sau casute confectionea#a cu lege sau cuburi de lemn.

(n jocul de creatie cu subiect din viata cotidiana copilul de 3-" ani imita si reproduce

selectiv modelele de comportament oferite de cei din jur dar numai pe acelea care sunt in

1&


11/35

acord cu dorintele si preferintele lui; insa la 5- ani reproducerile de comportament ale

adultilor sunt fidele cu realitatea si mult imbunatatite.

(n reali#area rolurilor asumate se folosesc obiecte reale carora le da semnificatii reale

dar si proprii 0,emplu: patura sau cearsaful papusii sunt folosite ca obiecte de lenjerie sau

perdea de pus in geam.

)ictiunea din jocul de creatie cu subiect din viata cotidiana nu este absurda ci

constructiva si originala; realitate a fiind in acelasi timp sursa criteriu de verificare camp de

e,plorare si identificare 0,emplu: jucand rolul educatoarei o fetita corectea#a po#itia

spatiala a colegilor unul in spatele celuilalt /nu ca oile/ desi 1u a receptat niciodata aceasta

conduita verbala din partea educatoarei.

+ocul de creatie cu subiect de basme aduce si el modificari adaugiri combinari de

replica actiuni.

Prescolarul modifica in functie de trairile sale emotionale fata de personaj evolutia

/destinul/ relatiile lui cu celelate personaje 0,emplu: un copil profund atasat de animale

inversea#a soarta personajului animal cu a omului povestea /Punguta cu doi bani/ gaina babei

scapa din mainile ei si se duce in curtea mosului iar baba crapa de ciuda si neca#

Pregnanta la varsta prescolara este manifestarea potentialului creativ in desen . pictura.

>a 3-" ani desenul este linear presupune un numar mic de elemente compo#itionale

neorgani#ate intr-un ansamblu compo#itional. Coloratia este neomogena depaseste limitele

contururilor si se face cu una sau doua culori. Spre 5- ani creste numarul elementelor

compo#itionale acestea se diversifica categorical apar detalii Aeste sugerata miscarea.

lementele compo#itionale sunt dispuse pe mai multe planuri se organi#ea#a in ansambluri

coerente in jurul unei teme impuse sau alese. Cele mai des intalnite sunt casa cerul soarele

plantele animalele si omul destul de rar chiar si la varsta de 4- ani din cau#a dificultatii pe

care o presupune in reali#are.

=eferitor la originalitate apar si elemente inedite dar nu in mod deliberat Bpentru a fi

altfel ci mai ales.datorita valorii emotionale 0,emplu: casa poate avea turnulete daca este

impresionat de castelele din basme sau forma rotunda ca si navele cosmice daca s-a atasat de

forma obiectelor din desene animate; poate folosi culori inchise daca este trist personalitate

inchisa sau culori deschise pentru o personalitate vesela comunicativa. >a varsta prescolara

pictura este deja arta intentionata. Se poate vorbi de un adevarat simt al formei manifestat prin

pornirea spontana de a cerceta cu mana inainte de a contura.

11


12/35

>ucrand cu pensula copilul se opreste surprins ca a descoperit forma unui obiect desi

nu reuseste sa-l numeasca respinge uniformitatea si asimetria operea#a cu pete plate

fu#ionate vibrate cu amestecuri de culori si linii.

Potentialul creativ se manifesta desi mai putin pregnant si in domeniul verbal.

Prescolarul de "-5 ani creea#a cuvinte dupa structura celor cunoscute gaseste cuvinte

care sa includa sunete sau silabe substituie in propo#itii anumite cuvinte cu sindnime si

antonime asocia#a in structuri neobisnuite cuvinte diferite.

(n general e,primarea in propo#itii este saraca la "-5 ani insa la 4- ani se . foloseste

cu precadere propo#itia de#voltata. Printre aceste e,primari stereotipe pot aparea si formulari

inedite 0,emplu: /cerul plangea/ fata bunicului este bra#data de /sarituri/

@asmul si povestea il introduce pe prescolar intr-o sarbatoare a limbajului il initia#a in

viata colectivitatii il ajuta sa descopere si sa inteleaga legile elementare ale vietii sociale dar

mai ales sa construiasca un univers in care irealul devine real imposibilul posibil.

Prin intermediul povestii copilul se eliberea#a de egocentrism se identifica in plan

imaginar cu personajele in care gaseste ceva din el insusi si ceva din personaje i el.

>a 3-" ani repovestirile utili#ea#a formulari stereotipe automatisme verbale . foloseste

pentru redarea actiunii din povesti gestica si interjectiile. 0,emplu: Capra cu trei ie#i /Si

lupul hap pe iedul cel mare/ 0hapDl-a prins si prescolarul arata cu mana gestul de prindere.

Spre 5- ani se utili#ea#a limbaj reproductiv din poveste si se imbogateste in functie de trairea

proprie actiunea personajului 0,emplu: Punguta cu doi bani: /Cucurigu boieri marii ati

punguta cu doi banii e nu iti dau cu bolovani. S-a reali#at transferul trairii sale catre

personaj astfel a completat actiunea personajului cu actiunea sa umana.

Povestirile create 0dupa modelul educatoarei imagini cu ajutorul jucariilor dupa

propriul desen sunt scurte fara divagatii fara e,plicatii intinse oarecum incoerente dar

uneori cu o /savoare/ deosebita.

e obicei se concentrea#a pe intamplari umane pline de ha# sau intamplari animale.

,emplu: /$venturile lui (onut si !aricica intr-o dupa amia#a de vara unde ei doi se joaca cu

mingea in casa si sparg obiecte/; ,cursia lui (onut 0acesta pleaca pe munte si se intalneste cu

ursul si de aici trece printr-o serie intreaga de peripetii.

8n loc deosebit al potentialului creativ il repre#inta lectura dupa imagini copilul

invatand sa le citeasca in mod creativ. Nu se limitea#a la descrierea imaginil i la un dialog

intre imagine si copil. ,emplu: ablou de iarna 0 iarna: Eapada stralucitoare a acoperit

pamantul.

- ar de unde atata #apada si atata stralucire6

12


13/35

- $u fost norii asa grei si s-au scuturat deodata iar fulgii au acoperit tot pamantul6

&. Dezvoltarea %a'irii

(n perioada prescolara gandirea e stimulata de activitati concrete si devine tot mai

comple,a.

?andirea copilului prescolar de 3-" ani are urmatoarele caracteristici: egocentrista

sincretica animista si ilogica. gocentrismul nu e o trasatura de caracter ci o mentalitate ce

consta in absenta distinctiei dintre realitatea personala si cea obiectiva. Sincretismul se

manifesta prin legarea la intamplare a insusirilor si relatiilor dintre fenomene nu dupa logica

lor. ,emplu: e ce merg norii6 Ca sunt lunguieti si pentru ca le e foame; e ce #boara

pasarea6 )iindca are cioc si a dormit asta noapte.

>a ba#a sincretismului gandirii sta inconsistenta repre#entarilor si incapacitatea de a

folosi corect rationamentele care sunt achi#itii sociale invatate.

Caracterul animist al gandirii se manifesta preganant la 3-" ani. +. Piaget considera ca

e,ista " stadii animiste.

Primul antropomorfism profound in care totul este insufletit.

upa 35 ani sunt vii doar jucariile apoi ele fiind considerate vii numai in timpul

jocului.

>a 5 ani jucariile incetea#a de a mai fi insufletite iar la 4 ani copilul este tentat sa

considerefrun#ele vii deoarece se misca daca bate vantul. Probleme pune si ceasul radioul

televi#orul si telefonul. Situatia lor de obiecte neinsufletite la varstele prescolare este in

suspensie.

(logismul se e,prima in frecventa divagatiilor si in pre#enta rationamentului

transductiv care trece de la particular la particular.

otusi gandirea la 3-" ani cuprinde toate operatiile esentiale specifice ei 0anali#a

sinte#a comparatie concreti#are generali#are abstracti#are.

?andirea precolarului este situativa incarcata de perceptii repre#entari de structuri

numeroase emotionale sugestive 0,emplu: * fetita de 5 ani a povestit ca a visat ca a fost cu

autobu#ul undeva departe si ca a va#ut multi copii care patinau. Sora ei de 3 ani fiind intrebata

a spus ca a visat la fel. ?andirea precolarului re#olva problemele situativ generali#ea#a

clasifica alegand criterii impresioniste si situationale 0,emplu: aca i se dau copilului

prescolar imagini si i se cere sa le grupe#e doua cate doua ei vor face grupari situationale si

functionale: floristropitori pasari - colivii. aca i se dau " imagini: om cal caruta si leu si se

cere clasificarea lor prescolarul va grupa omul-calul-caruta si justifica ca ei fug de leu care

poate sa-i manance. $stfel de grupari caracteri#ea#a gandirea situativa concreta.

13


14/35

(ntreaga perioada prescolara sta sub semnul curio#itatii si a interogatiilor opilului.

>a 3 ani interogatiile cau#ale au o foarte mare frecventa 0varsta /de ce-urilor/:

/e ce mananca oamenii6/ /e ce le e foame6/ etc.

>a " ani intrebarile sunt centrate pe intrebarea /cum6/

upa 5 ani intrebarea dominanta este/ cine6/ fapt ce indica modificari ale

curio#itatii dar si ale cerintelor e,plicative dictate de mentalitatea structurata intre timp. >a

aceasta varsta un Fol important il au cunostintele acceptate.

Cel mai semnificativ fenomen si progres intre 3-4 ani in de#voltarea gandirii consta in

organi#area structurilor operative. Se continua organi#area cunostintelor identificarea

continutului notiuni lor si ierarhi#area notiuni lor empirice. Se sesi#ea#a caracteristici

generale ale realitatii obiective si se constituie insusiri de operativitate generala nespecifica.

Principiul echivalentei cantitati lor nu se reali#ea#a decat in prescolaritatea mare 0 apreciere

corecta a cantitatii din doua multimi identice 4 cani 4 farfurii apa din sticla 1 litru pusa intr-

un vas de 1 7g.

,perimentele referitoare la sesi#area vite#e lor diferite in comple,ul vite#a spatiu

timp cele privind dimensiunile de marime greutate volum ori cele cu privire la sesi#area

proportiilor arata ca gandirea prescolarului se afla intr-un stadiu de ample e,plorari si

dificultati iar aspectele enumerate incep sa se de#volte ca probleme si caracterisitici implicite

ale operativitatii gandirii.

ot acum se constituie primele notiuni empirice ca un fel de insule 0G


15/35

$ doua categorie sunt gruparile functional relationale care se de#volta mai mult la

copiii prescolari 0,emplu: vor grupa pasarea cu colivia; copilul cu mingea; casa cu omul.

$ treia categorie sunt gruparile locationale 0de obicei complementare cum ar

gruparea in animale salbatice si domestice.

Specific pentru copilul prescolar sunt gruparile de multimi si locationale adica a doua

si a treia categorie din cele pre#entate si ele se impun copilului prin activitatea perceptiv

situationala.

Perioada prescolara se caracteri#ea#a prin de#voltarea intensiva a controlului dirii

intuitive asupra interrelatiilor copilului. $ceste manifestari e,prima strategii acaparare a

persoanelor simpati#ate. )ormele gandirii sociala implicate in astfel de situatii sunt dominate

de intelegerea de ceea ce este voie permis acceptat social prin cen#ura educatiei din familie

si gradinita.

(. Dezvoltarea atetiei

Se de#volta mai mult in perioada prescolara mai ales peste 5 ani. $tentia involuntara

este predominanta iar cea voluntara cunoaste o de#voltare mai lenta. !otivatia desfasurarii

unei activitati este e,trinseca la aceasta varsta si nu intrinseca si de aceea se folosesc materiale

care concreti#ea#a continutul si stimulente care motivea#a efortul intelectual depus de copil

pe parcursul activitatilor instructive educative 0,emplu: Pentru pre#entarea unei povestiri

daca se folosesc diafilme povestirea e,presiva sau lectura dupa imagini prescolarii vor fi mai

atenti in activitatea in care se pre#inta diafilmul pe locul doi fiind povestirea e,presiva si apoi

lectura dupa imagini.

>a 3 ani atentia copilului este instabil a de aceea se desfasoara activitati de durata

redusa si cu un mare grad de concreti#are a informatiei. >a " ani instabilitatea atentiei scade

progresiv insa abia la 5-4 ani devine apt de a se antrena in activitati intelectuale si de creatie

de mai lunga durata si dificultate.

). Dezvoltarea vor*irii

Comunicarea verbala cunoaste in perioada prescolara o de#voltare foarte mare: atat in

ceea ce priveste cresterea numarului de cuvinte cat si in ceea ce priveste pronuntia structura

gramaticala trecerea de la vorbirea situativa la vorbirea conte,tuala coerenta si intelegerea

celor ce se comunica de catre adulti. Copilul devine un vorbitor locator si auditor potential.

,ista diferente individuale intre copii in ceea ce priveste e,tinderea vocabularului.

iferenta dintre vocabularul activ si cel pasiv se micsorea#a progresiv dar ramane

totusi relativ mare la prescolari. iferentele individuale sunt generate de regimul lingvistic din

familie.

15


16/35

$cum la aceasta varsta incep sa fie utili#ate tot mai numeroase substantive verbe si

adjective. =elatarile prescolarilor sunt compuse din propo#itii scurte ce au detalii e,agerat

amplificate pre#inta omisiuni ce fac sa se simta hiatusuri in fluiditatea repovestirilor.

(n prescolaritatea mica 03-" ani repovestirea se reali#ea#a prin CN 0comunicarea

nonverbala insotita de e,c1amatii interjectii.

,presivitatea limbajului si bogatia sa se manifesta mai ales prin doua categorii de

fenomene.

Prima consta in sporirea caracterului e,plicit al vorbirii 0efecte ornante cuvinte

privind insusiri de culoare marime forma po#itie; comparatii si intonatii fenomene ce se

refera la e,pansiunea gandirii in limbaj.

$ doua categorie de fenomene se refera la cresterea lungimii propo#itiei si a

conte,tului relatarilor verbale. * buna parte din CN se transfera in comunicarea verbala

0fenomen evident in recitarea de poe#ii.

Conversatiile dintre copii pre#inta urmatoarele caracteristici 0sunt relativ mai putin

controlate decat cele cu educatoarea; mai putin e,tinse; mult mai incarcate de gestica si mai

putin educate decat cele cu educatoarea.

upa " ani vocabularul copilului se imbogateste foarte mult. Se folosesc cuvinte care

permit diferentieri ale obiectelor 0,emplu: toarta canii fundul farfuriei.

$par cuvinte legate de cunoasterea mediului inconjurator 0enumera anotimpurile si

identifica plante si animale cu multa usurinta.

(mbogatirea vocabularului se face concomitent pe diferite categorii gramaticale.

Substantivele au in perioada prescolara o po#itie favori#anta mai ales pentru prescolarii mici.

$re loc o crestere spontana a corectitudinii pronuntiei. (ncepe sa dispara perseverarea

in greseli de pronuntie iar contaminarea devine mai rara.

>a 5 ani omisiunile sunt mai putine in vorbirea curenta metate#ele apar intr-o

frecventa mai mare mai ales pentru cuvintele mai lungi de 3 silabe 0,emplu: tormitor - in loc

de dormitor; traivan in loc de tramvai.

Creste corectitudinea folosirii structurilor gramaticale ale vorbirii. >a 3-" ani

formulea#a corect propo#itii simple dar se fac greseli de acord gramatical. >a 5-4 ani se

formulea#a propo#itii de#voltate si problemele de acord gramatical sunt mai putin frecvente.

upa 5 ani se trece printr-o fa#a de structurare nuantata a vorbirii. Se folosesc cuvinte

noi si se manifesta o oarecare pretio#itate in vorbire. ,ista cateva caracteristici ale

comunicarii verbale. Printre ele este manifestarea /reticentei/.

14


17/35

upa " ani manifestarea reticentei este evidenta favori#ata fiind si de inceputul orbirii

reverentioase. >a 5-4 ani scade in intensitate dar inca se manifesta H,emplu: /e ce ti-ai dat

cu vopsea pe bu#e6/ /e ce ai bube pe fata6/ fiind vorba de o alunitaI.

Concomitent cu de#voltarea capacitatilor de comunicare verbala are loc de#voltarea

vorbirii interioare. ,emplu: un copil prescolar citeste imagini verbali#ea#a demonstrative

dialoghea#a cu ele si cu sine insusi si la un moment dat spune: /$m uitat sa spun ca pisicuta

dinainte era foarte suparata.

orbirea interioara permite dialoguri in universul interior si devine istrumentul/

dialogului sinelui in intimitate a sa. @arajul reticentei separa discret limbajul interior de cel

e,terior al comunicarii curente cu cei din jur.

>imbajul se de#volta fiind controlat prin atmosfera si vorbirea acceptata social si

totodata printr-un mecanism implicat in structura nivelului spiritual si social.

>imbajul are un caracter generativ si se e,prima si in perioada prescolara in sensul ca

un cuvant nou insusit de copil poate aparea in scurta vreme in #eci de ombinatii gramaticale

diferite ce confera sensuri si semnificatii noi.

?eneralitatea se e,prima si in creatia de cuvinte care se manifesta ca un fel de fante#ie

verbala. $stfel pot aparea cuvinte create de copii 0,emplu: @aba Cloanta-J

clontesc de la a urla pisoi urlaret.

efectele de vorbire sunt predominante in prescolaritatea mica dar mai prescolaritatea

mare. Se datorea#a nede#voltarii functionale depline a anali#atorului auditiv verbal si

capacitatilor imperfecte de pronuntie. =e#onatorii verbali laringele coardele vocale si

respiratia corespun#atoare nu sunt inca suficient de coordonate.

$ceste defecte raman /functionale/. le privesc pronuntia sunetelor rs dislalii

polilalii cand e vorba de mai multe sunete. 8neori aceste defecte au la ba#a imitatia cuiva si

pot persista daca copilul este incurajat sa vorbeasca asa de catre adultul din familie. $par si

intar#ieri de de#voltare a vorbirii; tulburari de debit si ritm de vorbire; disfonii defecte sau

tulburari de tipul mutismului; logofobii 0teama de a vorbi; afonii 0vorbireK soptita; disfra#ia

sau tulburarea e,primata prin formarea de propo#itii de#organi#ate. efectele pre#entate se

manifesta cu precadere in prescolaritatea mica si dispar in prescolaritatea mare.

,ista si o persistenta e,cesiva la unii copii a limbajului situativ a intelegerii celor

comunicate prin limbajul conte,tual numai in parte iar alteori o e,cesiva comunicare

nonverbala.

Preocuparile educatorilor pentru: remedierea acestor defecte au in vedere

particularitatile individuale ale fiecarui ca#. Substituirile omisiunile inversiunile de sunete

1


18/35

apar intr-o mare masura in perioada prescolara . ,emplu omisiuni: caun in loc de scaun; crie

in loc de scrie; creon in loc de creion; substitutul /#oc/ in loc de joc; /sase/ in loc de sase;

/tanie/ in loc de sanie; /dice/ in loc de #ice. (n afara de substitutiile pre#enta te apar si alte

sunete substituite 0ce si ci cu te si ti; r si 1 cu 1 v u. inversiunile presupun schimbarea ordinii

firesti a fenomenelor in cuvinte 0/stlica in loc de sticla; /prentu/ in loc de pentru. efectele

apar si datorita numarului imens cuvinte acumulat 03 ani: 14&&-2&&& de cuvinte " ani: 3&&&

de cuvinte; 5-4 ani 35&& de cuvinte. (nsusirea structurii gramaticale este cea mai importanta

problema a prescolaritatii. Cel mai bine se fi,ea#a timpul pre#ent modul indicativ !ai slab

consolidate vor fi celelalte timpuri si moduri 0conjunctiv: sa-l baga in apa in de sa-l bag in

apa; perfectul compus este breviat 0m-am ardat in loc de m-am ars.

!aterialul necesar desfasurarii normale al limbajului este furni#at de realitate vestirile

adultilor dar si de propria memorie.

!anifestari ale memorarii si reproducerii voluntare apar la varsta de "-5 ani in

prescolaritatea mijlocie. Continutul memoriei este bogat.

Se memorea#a miscari stari afective imagini cuvinte idei volumul crescand intens

in aceasta perioada 0,emplu: din 5 cuvinte pre#entate o data cu voce tare copii de 3-" ani

memorea#a unul la "-5 ai se memorea#a 3 cuvinte iar la 5-4 cuvinte performantele cresc

daca memorarea are loc in conditii naturale de joc dar mai ales ca urmare a e,ersarii.

Creste de asemenea intervalul de timp in care este posibila recunoasterea unui material

dupa o singura perceptie 0,emplu: Copilul de 3 ani poate recunoaste un material dupa un

interval de timp de cateva luni cel de " ani il poate recunoaste si dupa aproape 2 ani iar cel

de 5-4 ani il poate recunoaste si dupa un interval de timp e peste 2 ani.

esi e,ista performante apreciabile ale memoriei prescolarului ea este totusi

ediferentiata difu#a cu caracter incoerent nesistemati#at si haotic. e aceea si limbajul

pre#inta atatea defecte si incoerente acesta fiind strans legat de activitatea emoriei ca si a

gandirii logice.

. De-,o+tarea afect(,(tat((

iata afectiva a prescolarului o continua pe cea a anteprescolarului suportand

modificari atat de natura cantitativa 0creste numarul starilor si dispo#itiilor afective si

calitativa 0se imbogatesc si se diversifica formele e,istente apar unele noi. !odificarile sunt

posibile datorita noilor solicitari cu care se confrunta prescolarul. 8na din sursele evidente ale

restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie si interdictiile

manifestate de adult fata de el. Satisfacerea trebuintei de independenta se asocia#a cu aparitia

1%


19/35

unor stari afective po#itive in timp ce contra#icerea cu manifestarea unor stari emotionale de

insatisfactie.

>a " ani se instalea#a conduita de opo#itie fata de adult. Copilul preia de la adult prin

imitatie o serie de stari afective 0teama de animale bucuria la primirea unui cadou. Se preiau

starile afective dar si e,presiile emotionale care le insotesc. $stfel datorita imitatiei

e,presiile si conduitele emotionale ale prescolarului se diversifica se imbogatesc devin mai

coerente si adaptate situatiilor. Creste totodata si capacitatea de simulare a unor stari afective

in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte 0plange pentru a obtine ceva. Pe acest teren isi fac

aparitia si unele trasaturi caracteriale ca de e,emplu practicarea minciunii.

* alta sursa a de#voltarii afectivitatii o repre#inta patrunderea in noul mediu de

sociali#are 0gradinita. =eactiile copiilor fata de acest mediu sunt diferite; unii se adaptea#a

rapid altii dificil sau chiar deloc. (n grupa mica acomodare a se reali#ea#a dupa 2-3

saptamani la grupa mijlocie dupa o saptamana si jumatate iar la grupa mare si pregatitoare

durea#a cel mult cateva #ile. )enomenele de transfer afectiv si ne identificare afectiva se

produc acum educatoarea devine substitutul mamei iar copilul isi transfera dragostea si

atentia catre ea. Pe acest fundal de noi conte,te si relatii e,istente apar o multitudine de stari

afective.

>a 3 ani apar la prescolari starile afective de vinovatie de mandrie la " ani de pudoare

la 3-" ani iar la 4 ani cri#a de prestigiu mai ales in situatiile de mustrare publica.

S-au descris doua sindroame interesante: sindromul bomboanei amare 0stare afectiva

de rusine ce apare in urma unei recompense nemeritate si sindromul de spitali#are 0reactie

afectiva violenta a copilului atunci cand urmea#a sa fie internat pentru un tratament deci

despartit de cei dragi.

(n prescolaritate se face trecerea de la emotii la sentimente. Se conturea#a mai clar

unele sentimente morale 0rusinea cand este mustrat multumirea cand este laudat prietenia

manifestata in preferinta de a se juca cu anumiti copii atasament si drag fata de frati.

(ncep sa inmugureasca si anumite sentimente intelectuale cum ar fi satisfactia aparuta

in urma aflarii cau#elor unor evenimente mirarea la contactul cu unele fenomene care nu se

incadrea#a in vechile cunostinte. atorita de#voltarii capacitatii de a-si stapani emotiile

copilul incepe sa manifeste o serie de reticente afective 0 nu plange cand cade refu#a sa fie

mangaiat in pre#enta altor copii. Conduita negativista ca forma de manifestare a protestului

cunoaste un proces de involutie.

Se adancesc si se nuantea#a trairile afective 0,emplu: la 3 ani nu este impresioant de

un alt copil care plange la 5-4 ani manifesta conduita de atentie si protectie.

19


20/35

(nsa cu toate acestea afectivitatea prescolarului este destul de instabila. $sistam la

e,plo#ii afective concreti#ate in treceri rapide de la ras la plans si invers. Sub raport educativ

o mare importanta o au prevenirea aparitiei unor stari afective neplacute ca urmare a unor

frustratii nejustificate.

(erarhi#area in subordine a sentimentelor morale si nuantarea trairilor afective

constituie fenomenul cel mai important care apare in afectivitatea prescolarului. Printr-o astfel

de reorgani#are a planului afectiv se creea#a o noua e,presivitate a personalitatii copilului.

2&


21/35

CAPITOLUL II

O+IECTIVE SI CO,TI,UTURI ALE DISCIPLI,EI -CU,OASTEREA

EDIULUI- I, I,VATAA,TUL PRESCOLAR

?radinita de copii ca parte integranta a invatamantului preuniversitar are scopul de a

oferi copiilor de varsta prescolara conditiile necesare pentru o de#voltare normala si deplina.

$chi#itionarea unui volum de cunostinte cat si a unor capacitati si abilitati intelectuale

il face pe copil apt pentru activitatea scolara.

Problema directivelor in general este considerata ca fiind majora in reali#area unei

educatii eficiente.efinirea si operationali#area coerenta a obiectivelor poate determina eficienta actului

educativ in toate etapele sale: proiectarea organi#area desfasurarea si evaluarea.

Stabilirea corecta a obiectivelor este posibila daca in primul rand se au in vedere

necesitatile psihologice si caracteristicile de#voltarii psiho-pedagogice ale prescolarului.

Programa pentru invatamantul prescolar pre#inta obiectivele cadru obiectivele de

referinta si e,emple de comportamente de care educatoarea trebuie sa tina seama in

desfasurarea activitatilor de cunoasterea mediului.

$stfel sunt stabilite trei obiective cadru si obiective de referinta.

Pentru fiecare obiectiv de referinta se ofera si e,emple de comportamente ce trebuie

urmarite in cadrul activitatii de cunoasterea mediului din gradinita.

le vor fi enumerate in continuare asa cum sunt pre#entate in programa.

O*iective ca'r/

A. e#voltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator precum si

stimularea curio#itatii pentru investigarea acestuia.

B.8tili#area unui limbaj adecvat in pre#entarea unor fenomene din natura si din mediul

inconjurator.

C.)ormarea si e,ersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotire a mediului inconjurator in

vederea educarii unei atitudini po#itive fata de acesta.

O*iective 'e re0erita si ee$ple 'e co$porta$ete

O*iectiv 'e re0erita Sa cunoasca unele elemente componente ale lumii

inconjuratoare 0corpul uman plante animale obiecte.

Ee$ple 'e co$porta$ete

21


22/35

- sa descopere elemente componente ale mediului inconjurator prin antrenarea tuturor

organelor de simt

- sa enumere parti componente ale corpului uman plantelor animalelor

- sa identifice forme de relief

- sa descrie caracteristici ale mediului natural si social

- sa anali#e#e L compare reactii ale plantelor animalelor si omului in diferite situatii sub

influenta factorilor de mediu

O*iectiv 'e re0erita Sa recunoasca anumite schimbari si transformari din mediul

inconjurator.

- sa recunoasca fenomene ale naturii 0 vant ploaie viscol bri#a ninsoare inghet grindina

fulger furtuna trasnet tunet in momentul producerii lor

- sa cunoasca modul de producere a fenomenelor si efectele acestora asupra mediului

- sa identifice caracteristicile anotimpuri lor si lunile corespun#atoare acestora

- sa observe si sa enumere modificari aparute in viata omului plantelor animalelor in functie

de anotimp; sa le descrie si sa le compare

O*iectiv 'e re0erita Sa e,plore#e si sa descrie verbal sau grafic obiecte fenomene.

procese din mediul inconjurator folosind surse de informare diverse.

- sa efectue#e e,periente simple 0 di#olvare colorare combinare separare ardere fierbere

evaporare solidificare atractie magnetica plutire scufundare folosindu-se de instrumente

diferite

- sa observe pe o perioada data un anumit proces 0procesul de de#voltare al unei plante

hranirea si ingrijrea unui animal fenomene ale naturii

O*iectiv 'e re0erita Sa cunoasca elemente ale mediului social si cultural

a3sa denumeasca L identifice elemente locale specifice 0obiective socio culturale economice

religioase

3sa vorbeasca despre semnificatia unor evenimente 0traditioanle religioase cultural istorice

O*iectiv 'e re0erita2Sa cunoasca e,istenta corpurilor ceresti a vehiculelor cosmice

a3 sa denumeascaLdescrie sumar corpuri ceresti pe ba#a criteriilor perceptive.

3 sa compare corpurile cere sti intre ele sub aspectul marimii formei si a altor date

accesibile varstei-

c3sa denumeascaLdescrie vehicule cosmice pe ba#a datelor oferite de diverse materiale din

sfera audio - vi#ualului si a cartilor.

@ 1. O*iectiv 'e re0erita2Sa comunice impresii idei pe ba#a observarilor efectuate

a3 sa adrese#e intrebari in legatura cu cele observate

22


23/35

3 sa cunoasca e,istenta mti multor medii de viata si factorii care le pot influenta

c3 sa e,prime descoperirile si ideile sale utili#and un limbaj adecvat

d3 sa interprete#e date si simboluri din care sa e,traga informatii 0calendarul naturii

tabelul responsabilitatilor; jurnalul grupei

e3sa comunice in cadrul grupei re#ultatele investigatiilor

C 1. O*iectiv 'e re0erita Sa manifeste disponibilitate in a participa la actiuni de

ingrijire si protejare a mediului aplicand cunostintele dobandite.

a3sa participe alaturi de adulti la actiuni practice de ingrijire ocrotire si protejare a mediului

3sa selecte#e imagini carti reviste dupa criterii date de educatore in legatura cu aspectele

de mediu cunoscute

c3sa construiasca modele care simulea#a diferite medii 0machete diorama colaje albume

d3sa-si asume responsabilitati de ingrijire si ocrotire a mediului

e3 sa motive#e necesitatea protectiei mediului de catre om

f3 sa-si e,prime impresiile si trairile proprii despre natura si protejarea acesteia prin

activitati artistico plastice practice mu#icale .

!. O*iectiv 'e re0erita Sa aplice norme de comportare specifice asigurarii sanatatii si

protectiei omului si naturii

a3 sa respecte regulile de igiena individuala si colectiva

3 sa utili#e#e in actiuni simple unelte de curatare a mediului ambient

c3 sa transpuna in situatii noi reguli si norme de prevenire a accidentelor

d3 sa cunoasca e,istenta unor comportamente e,cesive care pot afecta sanatatea 0consum

de alcool tutun cafea

e3 sa respecte regulile de convietuire sociala manifestand un comportament civili#at in

relatiile cu cei din jur 0copii adulti

f3sa cunoasca regulile de minima protectie a naturii si sa anticipe#e pericolele incalcarii lor

3 sa inteleaga efectele secundare negative ale activitatii omului asupra mediului

53 sa sesi#e#e comportamentele neconforme cu regulile de protectie a mediului pe care

le-au invatat si sa ia atitudine fata de cei care gresesc.

II Co1t(1utur(

Gru)a /(caare o activitate pe saptamana si deci apro,imativ 32 activitati pe an. Se

pot desfasura in conceptia propunatoarei:

$2& de activitati de observare

$" lecturi dupa imagini

$% jocuri didactice

23


24/35

Continutul pote fi e,emplificat orientativ prin urmatoarele:

a3 4ra'iita si viata copil/l/i i %ra'iita

)amiliari#area copilului cu localul si interiorul gradinitei: sala de grupa baia

culoarele gradinitei curtea gradinitei

Cunoasterea principalelor incaperi cu obiectele specifice denumirea lor modul de

utili#are sala de grupa cu mese scaune paturi etajere jucarii mijloace audio dulapurile cu

umerase si cuiere baia cu oglinda sapuniera obiecte sanitare cuiere pentru prosoape.

Cunoasterea e,teriorului +adinitei 0curtea si terenul de joaca nisiparul aparate de joc:

leagane balansoare tobogan glob pentru catarat.

Cunoasterea regulilor de comportarte in gradinita privind folosirea si pastrarea

diferitelor obiecte. Cunoasterea programului #ilnic a numelui si prenume lui sau si al unor

colegi de grupa. Cunoasterea personalului din gradinita si a atributiilor acestora insusirea

unor reguli de comportare civili#ata in realtiile cu personalul gradinitei dar si cu colegii de

grupa sau de gradinita.

*3 Fa$ilia si viata 'e 0a$ilie

Cunoasterea locuintei proprii a incaperilor a amenajarii acestora si a destinatiei

camerelor.

Cunoasterea denumirii membrilor si a numelui acestora. Cunoasterea activitatii

desfasurate de membrii familiei atributiile copiilor in familie. Cunoasterea relatiilor de

convietuire intre membrii familiei 0dragoste respect recunostinta fata de parinti bunici frati

ajutor reciproc.

c3 O$/l

Infatisarea si conditiile lui de viata corpul omenesc si ingrijrea lui. Perceperea

organi#ata si denumirea principalelor parti ale corpului omenesc. Preci#area unor actiuni si

functii ale organelor cunoasterea unor reguli elementare de igiena personala.

!biecte de toaleta. Cunoasterea obiectelor cu care copiii isi ingrijesc si mentin

curatenia corpului. Cunoasterea locului unde se pastrea#a fiecare dintre obiectele mentionate.

Sublinierea importantei pe care o are folosirea lor si a consecintelor nefolosirii acestora.

Imbracamintea- cunoasterea principalelor obiecte de imbracaminte si denumirea lor.

Cunoasterea insusirilor caracteristice cu privire la culoare forma marime grosime pereche.

Cunoasterea modului de utili#are a obiectelor de imbracaminte si a succesiunii operatiilor de

imbracare-de#bracare. )ormarea deprinderilor de intretinere si pastrare a obiectelor de

imbracaminte.

2"


25/35

rana.Cunoasterea alimentelor de ba#a folosite de om si importanta folosirii acestora

pentru cresterea si de#voltarea copilului 0paine lapte carne oua fructe legume. Cunoasterea

si obisnuirea copiilor de a respecta regulile de igiena in consumarea alimentelor.

#esela si tacamurile. )amiliari#area copiilor cu obiectele in timpul servirii mesei

denumirea lor corecta preci#area actiunilor in care sunt folosite.

'3 Activitatea o$/l/i

)amiliari#area copiilor cu mediul apropiat familiei si gradinitei si cu forme simple de

munca efectuata de oameni. Cunoasterea unor obiecte simple si a unor materiale folosite

pentru intretinerea curateniei in locuinta si gradinita 0matura faras aspirator. sapun carpa de

praf spraM de mobila detergenti. Preci#area operatiilor de intretinere a hainelor curate

0spalatul uscatul calcatul.

Cunoasterea unor aspecte de munca in curtea gradinitei sau clasa 0sapatul straturior de

flori semanatul stropitul ingrijirea plante lor din ghivece curatire a de frun#e uscate udatul

saparea pamantului; maturarea si greblarea frun#e lor toamna. Cunoasterea denumirii unor

unelte simple folosite in acest scop: sapa grebla stropitoarea precum si actiunile in care sunt

utili#ate mijloace de locomotie si transport

enumirea si recunoasterea aspectului e,terior al principalelor mijloace de locomotie

intalnite in mediul apropiat 0tricicleta trotineta bicicleta automobil autobu# tramvai

troleibu# metrou caruta tren avion vapor. Partile componente ale unor mijloace de

transport in comun. Cunoasterea principalelor reguli de circulatie si obisnurea copiilor de a le

respecta 0traversarea pe trecerea de pietoni la semafor pe culoarea verde insusirea unor

reguli de comportare civili#ata in timpul calatoriei.

03 Oras/l si cartier/l i care loc/iesc.

Cunoasterea denumirii orasului si a unor obiective importante din apropierea

gradinitei sau locuintei. Participarea copiilor la preagatirea si sarbatorirea unor evenimente

0Sarbatoare de Craciun Eiua !amei Eiua Copilului.

%3 ,at/ra

(n activitatile de cunoastere a naturii se va urmari familiari#area copiilor cu aspecte

e,terioare al plantelor animalelor precum si cu unele fenomene accesibile varstei in vederea

formarii unor repre#entari corespun#atoare.

*rientarea in timp. Se vor denumi si delimita cele mai accesibile notiuni; #iua afara

este lumina copiii se joaca noaptea este intuneric si dorm.

Plantele. Perceperea organi#ata si denumirea corecta a unor parti a plantelor 0radacina

tulpina frun#e flori fructe.

25


26/35

Cunoasterea unor insusiri semnificative: culoare marime forma miros gust

asperitate duritate. !odul de folosire de ingrijire si pastrare a unor fructe legume flori.

$nimale: )amiliari#area copiilor cu unele animale domestice: pisica cainele vaca

gaina cocosul precum si animale salbatice: iepurele lupul ursul veverita etc. Perceperea si

denumirea unor parti componente: cap ochi urechi cioc nas bot trunchi picioare coada.

enumirea functiilor mai evidente 0vede aude miroase se misca a unor caracteristici

0urechi lungi coada scurta blana moale creasta rosie gheare ascutite; recunoasterea glasului

animalelor modul de hranire: pisica mananca lapte carne cainele oase carne gaina

ciuguleste boabe iepurele roade morcovi var#a. Cunoasterea unor foloase aduse de animale

0pisica prinde soareci cainele pa#este casa gaina face oua.

$notimpurile: toamna iarna vara si primavara cu fenomenele si activitatile care

impresionea#a mai mult pe copii.

oamna timpul se raceste treptat incep ploile bate vantul cad frun#ele si se culeg

mere pere struguri. (arna este frig ninge ingheata apa: copiii se joaca cu #apada fac bulgari

si oameni de #apada oamenii se imbraca gros iar in casa e cald.

Primavara timpul se incal#este #apada se topeste cresc flori si iarba pomii infloresc

sosesc randunele oamenii se imbraca mai subtire copiii se joaca in parc. *amenii muncesc in

gradina si pe camp.

ara soarele incal#este foarte tare oamenii se imbraca foarte subtire copii merg la

scaldat fac plaja se coc ciresele caisele.

Gru)a /(0+oc(e are:

* activitate pe saptamana si apro,imativ 32 pe an Se pot desfasura apro,imativ:

15 activitati de observare

4 lecturi dupa imagini

11 jocuri didactice

Continutul poate cuprinde urmatoarea tematica:

$radinita si viata copilului in gradinita

Consolidarea cunostintelor despre localul gradinitei si despre activitatea desfasurata in

cursul #ilei. Cunosterea mai amanuntita a interiorului si e,teriorului gradinitei. Cunoasterea

denumirii si destinatiei tuturor incaperior din gradinita a mobilierului din sala de grupa a

materialului din care este facut si modul de folosire a obiectelor. Cunoasterea principalelor

parti ale cladirii 0acoperis pereti ferestre usi balcoane scari curtea straturi de flori si locul

de joaca.

24


27/35

Preci#area regulilor de comportare in gradinita in legatura cu pastrarea diferitelor

obiecte si jucarii si folosirea lor individual si in comun.

Cunoasterea propriului nume si prenume precum si al unor colegi de grupa a locului

unde se pot juca a obligatiilor care le revin in diferite activitati a formelor de munca pe care

trebuie sa le efectue#e in cursul unei #ile de activitate. Cunoasterea numelui gradinitei a

adresei si a denumirii cartierului in care este amplasata aceasta.

Cunoasterea personalului gradinitei munca desfasurata de acesta utilitatea si

insemnatatea acestei munci. Cunoasterea si respectarea regulilor de comportare fata de

personalul gradinitei.

%amilia, viata copilului in familie.

Cunoasterea numelui fiecarui membru al familiei a activitatii acestora a atributiilor ce

le revin in gospodarie si in afara ei profesiunea parintilor locul de munca activitatea fratilor

mai mari.

Cunoasterea si respectarea unor reguli de comportare in familie cu privire la modul de

a se adresa educarea respectului fata de munca si fata de bunurile din casa a sentimentelor de

dragoste respect si recunostinta fata de membrii familiei. Cunoastera incaperilor din casa

destinatia acestora a mobilierului si obiectelor folosite in gospodarie. Cunoasterea adresei

unde locuiesc si a unor obiective caracteristice din imprejurimi: parc maga#ine spital .

!mul - infatisarea lui si conditiile de viata

Cunoasterea si denumirea unor parti ale corpului 0bu#e gene sprancene palma

degete spate abdomen genunchi talpa si a principalelor functii ale acestora. Preci#area si

respectarea regulilor de igiena in diferite momente ale #ilei 0spalarea #ilnica cu apa si sapun

spalarea mainilor inainte de masa pieptanatul taierea unghiilor folosirea batistei

intretinerea curata a tuturor obiectelor pe care le foloseste copilul.

iferentierea obiectelor de toaleta in functie de utilitatea lor de materialul din care

sunt facute.

Imbracamintea: denumirea tuturor obiectelor de imbracaminte si a materialelor din

care sunt confectionate clasificarea acesteia dupa anotimp preci#area regulilor de pastrare si

intretinere a acestora.

rana - completarea cunostintelor despre alimentele de ba#a si diferentierea lor dupa

unele aspecte caracteristice 0gust miros culoare forma mod de pre#entare si consum locul

de unde se procura conditii de pastrare.

2


28/35

#esela si tacamurile - cunoasterea unei varietati mai mari de vesela in gospodarie

preci#area modului de folosire si pastrare pentru a se evita deteriorarea.

Act(,(tatea o/u+u(

Cunoasterea activitatii oamenilor din diferite ateliere din maga#ine din biblioteca

librarie posta policlinica banca etc. Principalele materiale si unelte ale acestor meserii:

croitor - foarfeca ac ata pan#a

octor - stetoscop seringa medicamente pansamente )ri#er - pieptene foarfeca

masina de tuns

an#ator - casa de marcat cantar electronic alimente

Cunoasterea denumirii personalului care munceste in aceste firme institutii 0van#ator

casier postas lucrator bancar croitor fri#er

M(0+oace de +oco/ot(e *( tra1*)ort

Cunoasterea si denumirea mijloacelor de locomotie in functie de utili#area lor: pentru

transportul oamenilor 0bicicleta motocicleta automobil troleibu# tramvai tren vapor barca

avion; pentru transportul marfurilor 0caruta autocamion tren marfar. Clasificarea acestora

in mijloace care circula pe uscat aer sau pe apa semnalelor semaforului 0rosu galben verde

si obisnuirea copilului de a le respecta. Cunoasterea si respectarea regulilor privind circulatia

pietonilor a regulilor de comportare in timpul calatoriei in functie de mijloacele de transport

utili#ate 0 sa urce in ordine in masina sa nu puna picioarele pe scaun sa nu vorbeasca tare in

timpul calatoriei sa nu urce sau sa coboare in timpul mersului sa nu calatoreasca pe scari.

Ora*u+

Cunoasterea denumirii orasului in care locuiesc a cartierului si a adresei la care

locuiesc a unor obiective mai semnificative.

Natura

Perceperea partilor componente ale plantei: radacina tulpina frun#e flori fructe a

insusirilor si caracteristicilor acestora perceperea elementelor caracteristice fructelor 0coaja

sambure sau seminte diferentierea fructelor coapte de cele necoapte preci#area unor cerinte

cu privire la consumarea fructelor 0 se spala se consuma cand sunt coapte. fectuarea unor

activtitati practice: ingrijirea plantelor in special la coltul naturii udarea curatire a de frun#e

uscate schimbarea apei la florile din va#a. Cunoasterea si respectarea regulilor de comportare

in parcuri sau gradini.

Copiii vor observa: plantele de la coltul naturii: muscata violete de Parma

incoltirea semintelor de: grau fasole

1-2 copaci 0brad castanul

2%


29/35

2-3 pomi fructiferi 0mar nuc cires

5-4 legume 0ridichi ceapa usturoi verde morcov rosii cartof

4- fructe 0cirese capsuni mere pere gutui struguri nuci

"-5 plante cu flori 0cri#antema tufanica laleaua ghiocelul trandafirul

A1(/a+e

(nfatisarea caracteristica a diferitelor animale si cunoasterea partilor componente ale

corpului. (nsusiri caractersitice animalelor: forma capului- rotund a ochilor - rotun#i si ovali

a urechilor -lungi scurte rotunjite a botului - ascutit alungit numarul diferitelor parti

0picioare culoarea blanii a penelor glasul animalelor 0mieunatul latratul cotcodacitul

misbari si actiuni specifice 0pisica #garie cainele musca iepurele sare rata inoata merge-

leganat gaina si cocosul scurma ursul se misca greoi pasarile #boara pestii inoata hrana

specifica 0pisica manaca lapte carne; cainele oase carne; pasarile de curte ciugulesc rame

boabe de grau si porumb; calul vaca si oaia pasc iarba si mananca fan; ursul se hraneste cu

#meura fragi ghinde miere; vulpea mananca iepuri gaste rate gaini etc.

$daposturile animalelor. )oloase si pagube aduse omului de catre animale.

(ngrijrea animalelor masurile impotriva imbolnavirii acestora. Cunoasterea unor

reguli de igiena si de comportare a copiilor fata de animale 0sa dea mancare pasarilor sa nu

puna mana pe animale sa nu le necajeasca pentru a evita reactiile nedorite.

A1ot(/)ur(+e

Cunoasterea fenomenelor caracteristice a activitatii adultilor si a copiilor a masurilor

de adaptare la schimbarile din natura.

oamna este frig ploua mai des vantul bate mai tare frun#ele copacilor ingalbenesc

si cad pasarile calatoare pleaca se coc si se culeg fructele si legumele oamenii si copiii se

imbraca cu haine mai calduroase folosesc umbrele in gradina infloresc cri#antemele si

tufanelele oamenii muncesc in gradina in livada si pe ogoare pentru strangerea recoltei

gospodinele prepara conserve pentru iarna. (arna este foarte frig ger ninge ingheata apele;

vantul sufla tare viscoleste; #apada este rece alba moale este formata din fulgi si acopera

totul injur gheata este rece tare lunecoasa sticloasa neteda copacii sunt desfrun#iti in afara

de brad care ramane verde animalele se adapostesc din cau#a frigului oamenii se imbraca

gros in casa se face caldura; copiii se joaca cu #apada fac bulgari si oameni de #apada se dau

cu sania pe derdelus patinea#a.

Primavara vremea se incal#este #apada se topeste natura intreaga se tre#este la viata

copacii inmuguresc infrun#esc apar ghioceii si alte flori campul inver#este apar gandacei

fluturi sosesc pasarile din tarile calde.

29


30/35

Se pune acentul pe intelegerea transformarilor care au loc in natura 0incoltirea

semintelor de#voltarea plantei transformarea muguri lor in frun#e si flori pe intelegerea

legaturii dintre cresterea de#voltarea normala a plantelor si asigurarea conditiilor de lumina

caldura apa sol. *amenii se imbraca mai subtire incep sa lucre#e in gradina natura se

transforma sub influenta activitatii omului.

ara soarele dogoreste afara este foarte cald ploile sunt calde insotite de tunete sau

fulgere. ?radinile campul si poienile sunt inver#ite pline cu flori fluturi flori albine.

Se coc fructele si granele cresc legumele. Se secera si se treiera graul se aduna in

hambare iarba se coseste. *amenii se imbraca foarte subtire copiii se scalda pleaca la munte

si la mare in tabere si e,cursii.

Or(e1tarea (1 t(/)

Perceperea diferentiata a succesiunii diferitelor momente ale #ilei 0dimineata rasare

soarele copiii merg la scoala si la gradinita; la amia#a copiii servesc masa se odihnesc; seara

apune soarele se intuneca copiii se pregatesc de culcare noaptea este intuneric oamenii

dorm

Perceperea scurgerii timpului si preci#area repre#entarilor de : trecut 0ieri pre#ent

0a#i viitor 0maine. (nvatarea denumirii #ilelor saptamanii in succesiunea lor. Cunoasterea

culorilor: alb negru rosu galben albastru verde maro.

Gru)a /are are:

* activitate pe saptamana si apro,imativ 32 de activitati pe an Se pot desfasura in

conceptia propunatoarei:

1& activitati de observare

% lecturi dupa imagini si

1" jocuri didactice

Continutul poate cuprinde urmatoarele teme:

4ra'iita si viata copiilor i %ra'iita

largirea cunostintelor despre localul gradinitei 0pereti podea instalatii de

incal#it si iluminat

cunoasterea unor mijloace audio video: televi#or calculator

radiocasetofon cu C si a unor aparate electrocasnice 0aspirator masina de

spalat frigider

obisnuirea copiilor de a respecta cerintele de comportare in colect

cunoasterea completa a adresei gradinitei si a unor obiective din apropierea

acesteia .

3&


31/35

Fa$ilia si viata 'e 0a$ilie

(nsusirea notiunii de familie 0componenta realtiile familiale.

(mbogatirea cunostintelor despre activitatea membrilor familiei in societate si

gospodarie.

Cunoasterea unor evenimente din viata familiei 0#iua de nastere Craciun Sf. Paste

Cunoasterea si respectarea regulilor de comportare in diferite imprejurari 0plecarea la

gradinita despartirea reintalnirea cu parintii masa in familie.

Cunoasterea adresei si a numarului de telefon

O$/l(nfatisarea si conditiile lui de viata

Corp/l o$eesc si i%ri5irea l/i

Consolidarea cunostintelor despre regulile de igiena personala si cunoasterea

consecintelor nerespectarii acestora.

*biecte de toaleta: Compararea diferitelor obiecte si desprinderea unor note

caracteristice

)ormarea deprinderi lor de a le folosi in mod corespun#ator

(mbracamintea: (mbogatirea cunostintelor despre materialele de confectionare a

acesteia si accesoriile

C/oasterea $o'/l/i 'e a pastra i$*raca$itea si icalta$itea

Consolidarea cunostintelor despre culori 0alb negru rosu galben albastru verde

maro si invatarea unor noi culori: violet orange si nuante ale culorilor

Hraa - clasificarea alimentelor dupa provenienta si modul de folosire. Cunoasterea

unor sortimente de alimente a unor condimente; a unor preparate din fructe si legumevesela

si tacamurile - materialele din care sunt facute obiectele: sticla portelan ino, si unele insusiri

ale acestor materiale 0spargere ruginire

Activitatea o$/l/i

Sistemati#area cunostintelor cu privire la munca in gradina livada si in vie: plantarea

puieti lor taierea crengilor uscate stropirea pomilor a vitei de vie ingroparea butuci lor

protejarea pomilor tineri impotriva frigului si a ro#atoarelor culesul fructelor.

$ctivitati in gradina de legume si flori: semanarea semintelor plantarea rasadurilor

stropirea mecanica manuaFa udarea obtinerea unor legume si flori in sere.

$specte specifice muncii oamenilor pe ogoare in diferite anotimpuri.

Cresterea unor plante; grau porumb floarea soarelui sfecla de #ahar.

Cunoasterea unor aspecte privind prelucrarea acestor plante in vederea obtinerii unor

produse: faina paine malai ulei #ahar

31


32/35

Cunoastera unor activitati de munca precum si a uneltelor folosite 0#idar - mistrie

ciocan var ciment betoniera.

$ctivitatea oamenilor in dieferite unitati comerciale 0piata de fructe si legume

supermar7et-urile maga#inele de imbracaminte si incaltaminte in institutii 0posta banca

scoli licee biblioteca teatre cinematografe

)amiliari#area copiilor cu localul unor scoli cu mobilierul rechi#itele 0uniforma

scolara aspecte din munca invatatoarei si a elevilor.

i5loace 'e loco$otie si trasport

(mbogatirea cunostintelor despre mijloacele de locomotie si transport cu privire la

combustibilul folosit locul de garare 0depou garaj intretinerea acestora. $lte mijloace de

locomotie si transport 0cistema salvarea masina pompierilor elicopterul S!8= racheta

submarinul.

$ctivitatea oamenilor care conduc si intretin mijloacele de transport si locomotia .

Cunoasterea unor calitati necesare profesiei de aviator marinar mecanic 0curaj grija fata de

calatori punctualitatea. $profundarea cunostintelor rutiere 0semnificatia trecerii de pietoni

acces inter#is pietonilor pasaje pentru pietoni semaforul stopul sens unic.

)ormarea deprinderii de a respecta regulile privind circulatia pietoni lor precum si

consecintele pe care le are incalcarea acestora.

Preci#area regulilor de comportare in timpul calatoriei 0sa composte#e bilet sa se

adrese#e politicos van#atorului sa pre#inte abonamentul sau biletul controlorilor sa urce

ordonat si sa coboare ordonat sa cede#e locul persoanelor in varsta sa evite discutiile cu voce

tare in timpul calatoriei sau cu soferul.

Ora*u+

$profundarea cunostintelor despre orasul natal 0cladiri importante parcuri maga#ine

lacuri paduri rauri cartierul in care locuiesc stra#ile si soselele principale. Cunoasterea

unor obiecte sau creatii de arta populara precum si a locului unde se gasesc in @ucuresti

0!u#eul Satului.

Natura

Se va pune accentul pe activitatile de cunoastere a naturii pe intelegerea unor

fenomene simple; a legaturilor e,istente intre acestea pe formarea capacitatii de a compara

plante si animale cunoscute.

&lante: Cunoasterea diferitelor plante cu(tivate in gradina in live#i si pe ogoare

compararea lor in functie de unele aspecte e,terioare si de structura. >argirea cunostintelor

32


33/35

despre partile componente ale unei plante 0radacina tulpina frun#e flori fructe seminte si

functiile principale ale acestora.

8rmarirea procesului de de#voltare a plantelor de la samanta pana la fruct si a

conditiilor de care depinde cresterea lor normala cunosterea modului de ingrijire de catre om.

iferentierea plantelor folositoare de cele nefolositoare; clasificarea plantelor dupa

forma culoare marime utilitate.

)olosirea corecta a unor denumiri: copac leguma fruct.

$ctivitatile practice in curtea gradinitei 0greblare sapare semanat seminte de flori si

rasaduri udarea plantelor. .

,periente comparative deAincoltire a semintelor 0grau or# fasole in pre#enta

factorilor necesari 0pamant aer lumina apa caldura si in conditiile absentei unora din acesti

factori. *bserva efectele conditiilor asupra de#voltarii si subde#voltarii plantelor respective.

$ctivitati practice gospodaresti de curatire a legumelor #ar#avaturi lor a fructelor

necesare pregatirii hranei.

'nimale Sistemati#area cunostintelor cu privire la infatisarea animalelor partile

corpului actiunile specifice hrana adapostul mediul in care traiesc prin foloasele pe care le

aduc omului.

Clasificarea animalelor 0domestice salbatice modul lor de viata.

Cunoasterea vietuitoarelor daunatoare si a pagubelor pe care le aduc pericolul pe care

il pre#inta pentru oameni pentru alte vietuitoare plante.

?rija omului pentru animalele domestice.

Cunoasterea unor reguli de comportare fata de animale a masurilor necesare pentru

prevenirea imbolnaviri lor sublinierea modului in care copiii pot contribui la ingrijirea

animalelor.

!rientarea in timp. Perceperea corecta si amanuntita a succesiunii etapelor unei #ile in

functie de activitatile desfasurate de copil timp de o #i: dimineata inainte de masa la amia#a

dupa amia#a seara.

Cunoasterea denumirii #ilelor in succesiunea lor ca unitati de timp ale saptamanii.

Perceperea scurgerii timpului prin raportarea repre#entarilor de ieri a#i maine la activitatile

infaptuite de copii. Cunoasterea lunilor anului pe anotimpuri. (ntelegerea schimbarilor care au

loc odata cu trecerea de la un anotimp la altul.

Aoti$p/rile2

33


34/35

Cunoasterea anotimpuri lor dupa schimbarile care survin in natura in legatura cu

fenomenele atmosferice cu temperatura durata #ilei si a noptii de#voltarea plantelor;

activitatea oamenilor adaptarea vieFuitoarelor.

oamna - temperatura scade: caldura soarelui se simte din ce in ce mai slab #ilele sunt

mai scurte se intuneca mai repede noptile devin mai lungi ploua mai des uneori bate vantul

cade bruma; in primele luni de toamna se coc fructele porumbul legumele sunt bune de

recoltat infloresc tufanelele si cri#anteme le frun#ele copacilor ingalbenesc devin ruginii si

cad iarba si florile din gradina se ofilesc pasarile calatoare pleaca in tarile calde insectele se

ascund sau mor animalele din padure isi pregatesc hrana si adapostul; oamenii se imbraca

mai gros folosesc umbrele sau pelerine pentru a se curata de ploaie se culeg fructele din

live#i strugurii din vie se strang legume din gradina se culege porumbul sfecla de #ahar de

pe camp se efectuea#a lucrari agricole ca: aratul semanatul graului de toamna. (n fabrici si

gospodarii se pregatesc conserve pentru iarna.

Copii ajuta parintii la culesul fructelor si la preparara conservelor.

Iara$temperatura este sca#uta afara este frig ger #ilele sunt scurte soarele rasare

mult mai tar#iu si apune mult mai devreme noptile sunt lungi seara se intuneca mai repede

decat in alte anotimpuri ale anului ninge viscoleste se formea#a ploi si chiciura ingheata

apele arborii si arbustii sunt complet desfrun#iti 0in afara de brad si toti sunt acoperiti cu

#apada unele plante sunt ingropate in pamant pentru a nu ingheta ogoarele semanate cu grau

sau alte cereale sunt acoperite cu #apada care le fereste de inghet toate animalele se

adapostesc din cau#a frigului copiii dau de mancare pasarelelor care au ramas aici oamenii

se imbraca cu haine calduroase incal#esc locuintele curata drumurile de #apada sparg gheata

de pe strada. Copii se joaca cu #apada se dau cu sania schiurile sau patinea#a.

Pri$avara- soarele incal#este mai puternic vremea devine mai frumoasa #ilele se

maresc noptile se scurtea#a #apada si gheata se topesc ploua mult vremea este

schimbatoare intreaga natura se tre#este la viata iarba incepe sa rasara semintele incoltesc

plantele cu flori de primavara infloresc in gradina pe camp in padure pomii inmuguresc

infloresc si infrun#esc in gradina cresc legume timpurii: salata spanac ceapa usturoi

ridichea; la sfarsitul primaverii se coc ciresele capsunile pasarile calatoare se intorc la

cuiburile lor apar insectele closca scoate pui oamenii se imbraca mai subtire locuintele nu

se mai incal#esc incepe munca in gradini live#i si pogoare se sadesc plante se curata pomii

de crengi uscate si de omi#i se stropesc unele palnte se sapa se greblea#a si se seamana;

copiii se joaca afara culeg flori alearga dupa fluturi iar cei mari isi ajuta parintii la munca in

gradina.

3"


35/35

Vara - soarele incal#este puternic vremea este caniculara #ilele sunt mai lungi

noptile sunt mai scurte ploaia este insotita de tunete si fulgere apare curcubeul se formea#a

roua plantele cresc repede campul gradina padurea sunt pline de verdeata si flori se coc

fructele legumele granele pe ogoare se secera se treiera si se aduna paiele pe camp se

coseste fanul in gradini se ingrijesc florile si legumele se culeg plante medicinale copiii se

joaca fac plaja se scalda pleaca la munte si la mare in tabere si e,cursii.

LUCRARE GRAD.doc

Documents

Transcript of LUCRARE GRAD.doc