lucrare finala misiologie

11
INTRODUCERE Baptiştii sunt cei mai numeroşi dintre sectarii de la noi. Numele şi-l au de la învăţătura lor despre botez, susţinând că botezul trebuie împărtăşit numai vârstnicilor, prin scufundare, în apă curgătoare. “Sunt urmaşi ai Anabaptiştilor lui Toma Munzer din Germania. Întemeietorul sectei este John Smith, din Anglia.” 1 „De la textul Sf. Evanghelist Marcu: “Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui”(Marcu 16, 16) baptiştii consideră că botezul se poate administra doar celor adulţi care pot să exprime în mod conştient credinţa lor in Hristos.” 2 “În cadrul mişcării baptiste există grupuri dizidente: Menoniţii (în special în SUA şi în alte state occidentale), Baptiştii Vechi (care susţin predestinaţia), Baptiştii Liberi (care susţin destinul absolut), Baptiştii Logişti sau "de sâmbătă" (care provin din negustorii evrei şi susţin Sabatul şi alte sărbători evreieşti), Baptiştii celor şase porunci (care urmează un cod religios cu principii mozaice şi neotestamentare), Biserica Discipolilor lui Hristos (care susţin că Iisus Hristos nu este Dumnezeu!), Baptiştii Unitarieni (care susţin că Duhul Sfânt nu este Dumnezeu!), Baptiştii Frăţietăţii (grupare a membrilor de culoare din 1 Prot. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia Diecezana, Arad, 1948, p. 42 2 Ibidem, p. 42 1

Transcript of lucrare finala misiologie

Page 1: lucrare finala misiologie

INTRODUCERE

Baptiştii sunt cei mai numeroşi dintre sectarii de la noi. Numele şi-l au de la

învăţătura lor despre botez, susţinând că botezul trebuie împărtăşit numai vârstnicilor,

prin scufundare, în apă curgătoare. “Sunt urmaşi ai Anabaptiştilor lui Toma Munzer din

Germania. Întemeietorul sectei este John Smith, din Anglia.” 1

„De la textul Sf. Evanghelist Marcu: “Cel ce va crede şi se va boteza se va

mântui”(Marcu 16, 16) baptiştii consideră că botezul se poate administra doar celor adulţi

care pot să exprime în mod conştient credinţa lor in Hristos.”2

“În cadrul mişcării baptiste există grupuri dizidente: Menoniţii (în special în SUA şi în

alte state occidentale), Baptiştii Vechi (care susţin predestinaţia), Baptiştii Liberi (care

susţin destinul absolut), Baptiştii Logişti sau "de sâmbătă" (care provin din negustorii

evrei şi susţin Sabatul şi alte sărbători evreieşti), Baptiştii celor şase porunci (care

urmează un cod religios cu principii mozaice şi neotestamentare), Biserica Discipolilor

lui Hristos (care susţin că Iisus Hristos nu este Dumnezeu!), Baptiştii Unitarieni (care

susţin că Duhul Sfânt nu este Dumnezeu!), Baptiştii Frăţietăţii (grupare a membrilor de

culoare din SUA), Baptiştii Femeilor purtătoare de mir (care au ierarhia feminină)”3

“In Romania prima comunitate baptista ia fiinţă la Salonta în 1875 fiind condusă de

pastorul Mihai Kornay. Acesta a întemeiat comunitaţi în judeţele Bihor, Arad si

Timişoara.”4

“În Transilvania prima biserică baptistă a fost de limba maghiară, organizată în anul

1875.”5

În 1948 au fost recunoscuţi drept cult de câtre Statul Roman, În 1950 publicându-se

“Statutul de organizare şi funcţionare a cultului creştin Baptist.”6

1 Prot. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia Diecezana, Arad, 1948, p. 422 Ibidem, p. 423 http://www.zelea-codreanu.com/to%20root%20dupa%20aranj%20headings/r_Spiritualitate,%20Pericolul_Sectelor/Baptistii.htm4 Pr. Dr. Gheorghe Petraru, Secte neoprotestante şi noi mişcări religioase în România, Editura Universitaria, Craiova, 2006, p. 1105 Diac. P. I. David, Sectologie, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului, Constanţa, 1998, p. 456 Pr. Dr. Gheorghe Petraru, op. cit., p. 111

1

Page 2: lucrare finala misiologie

“Învaţăturile baptiştilor sunt multe, anume, toate cele ale Protestanţilor, cu câteva

deosebiri care le sunt proprii. Nu recunosc Sf. Tradiţie şi cele şapte taine; sunt împotriva

cinstirii Sfinţilor, a Sfintelor Icoane, a Sf. Cruci, a Sf. Moaşte, a rugăciunilor pentru

morţi, a jurământului, a postului. Botezul se dă numai vârstnicilor, el nu iartă păcatele şi

se savarseste printr’o singura cufundare. Fiecare are dreptul şi priceperea de a tâlcui Sf.

Scriptura. Nu au decât 3 sărbători : Crăciunul, Pastile şi Rusaliile.”7

Cultul propriu zis la baptişti constă în rugăciuni, cantări, citiri din Sfânta Scriptură si

predică. Serviciul divin este condus de un pastor, iar acolo unde nu este pastor, de un

membru al comunitaţii căruia i se acordă această încredinţare. Serviciul religios are loc

duminica dimineaţa şi seara, dar şi vineri sau sâmbăta seara. Odată pe luna se oficiază

Cina Domnului. Elemente folosite: pâine şi vin care nu simbolizează Trupul şi Sângele

lui Hristos, ci doar aduc aminte de ce a făcut Domnul pentru noi.8

 Zidirea duhovnicească se face şi în grupuri mici, în case particulare sau în lăcaşul de

închinare, prin studiul Bibliei şi rugăciune.

“Botezul este pentru baptişti o declaraţie personală de apartenenţa la comunitatea

baptistă.”9 Candidaţii la botez sunt imbracati în haine albe.

 “Baptiştii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasă a fiecărei fiinţe

umane.

Pentru baptişti, libertatea religioasă înseamnă libertatea de a crede şi de a mărturisi

credinţa; . ”10

 Cuvântul "baptist" vine de la grecescul "baptizo" care înseamnă "afundare".

DOCTRINA

Deşi baptiştii au mai multe mărturisiri de credinţa, totuşi ezita in structurarea unei

doctrine unice. Au apărut mai multe mărturisiri de credinţă, dintre care una mai

importantă este cea din 1689. Mărturisirea de credinţă cuprinde 32 de capitole în care se

regăsesc în general liniile mari ale concepţiei teologice protestante.

7 Prot. Dr. P. Deheleanu, op.cit., p. 458 Pr. Dr. Gheorghe Petraru, op. cit., p. 1269 Ibidem, p. 10210 http://consultjuridic.blogspot.com/2010/12/statutul-de-organizare-si-functionare.html

2

Page 3: lucrare finala misiologie

„Alte mărturisiri de credinţă: mărturisirea de la Philadelphia(1707), sau mărturisirea de la

New-Hampshire(1832)”11

“Abia pe la 1900, s-au cristalizat câteva principii:

-autoritatea Bibliei

-necesitatea unei experienţe personale cu Dumnezeu pentru omul care devine membru al

comunităţii baptiste;

-administrarea botezului numai adulţilor care pot înţelege semnificaţia acestuia spre

deosebire de copii, care nu sunt conştienţi de primirea botezului.”12

Mărturisirea de credinţa a cultului Baptist- punctele doctrinare mai importante:

1.Scriptura este inspirată de Duhul Sfant , este cuvântul lui Dumnezeu scris.

2 Dumnezeu este creatorul , susţinătorul tuturor lucrurilor.

3 Omul este creat de Dumnezeu. El răspunde de faptele , vorbele şi gândurile lui.

4 Păcatul. Ademenit de diavol, omul nu a ascultat porunca lui Dumnezeu şi astfel au

intrat în lume păcatul şi blestemul.

5 Mântuirea este scăparea omului de sub urmările păcatului, omul nu se poate ascunde.

Nu-şi poate crea merite, prin fapte bune , ca să-şi acopere trecutul vinovat. Mântuirea se

dă prin HARUL lui Dumnezeu care este GRATUIT. Omul păcătos prin naştere se poate

mântui dacă îndeplineşte 2 condiţii: pocăinţa şi credinţa.

“Dintre marile rătăciri ale baptiştilor cea mai gravă este negarea Sfintei Taine a Preoţiei,

deoarece fără preot nu se pot săvârşi Sfintele Taine, iar fără acestea nu există mântuire,

pentru că: "Adevăr grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în Cer, şi

oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în Cer." (Matei, 18, 18; Ioan, 20, 22)”13

DESPRE MANTUIRE SI HARUL DIVIN

11 Pr. Dr. Gheorghe Petraru, op. cit., p. 11312 Diac. P. I. David, Invayia sectelor- Coarnele fiarei apocaliptice in mileniul III, Editura “Crist-1”, Bucureşti, 1997, p.10513 http://www.zelea-codreanu.com/to%20root%20dupa%20aranj%20headings/r_Spiritualitate,%20Pericolul_Sectelor/Baptistii.htm

3

Page 4: lucrare finala misiologie

“Harul divin este energia, puterea sau lucrarea dumnezeiască necreată, care

izvorăşte din Fiinţa divină a celor trei ipostasuri, fiind nedespărţită de acesta şi care se

revărsă prin Duhul Sfant asupră oamenilor în scopul mântuirii şi sfinţirii lor.”14

Mântuirea la baptişti este strâns legată de libertate. Dumnezeu la lăsat pe om liber să

aleagă. Chiar şi după ce primul om a greşit, şi Hristos a murit ca să ispasească păcatul

neascultării noastre, Dumnezeu incă ne respectă libertatea de alegere.

“El a făcut totul ca să ne poată reprimi la Sine şi să reînceapă în noi programul Său de

formare a noastră pentru împarăţia cerurilor, dar aşteaptă ca noi să alegem să primim

oferta Lui sau să o respingem. Domnul Iisus ne spune: “Iată, Eu stau la uşa şi bat. Dacă

aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el , voi cina cu el şi el cu Mine”

(Apocalipsa 3, 20).”15 Din aceasta putem vedea ca Dumnezeu ii oferă omului posibilitatea

mântuirii, prin harul său, dar nu obligă pe nimeni să-L primească.

“Dumnezeu nu ne face creştini cu forţa. Iată de ce botezul copiilor mici, prin care aceştia

sunt “încredinţaţi” fară voia lor, nu se potriveşte cu principiul lui Dumnezeu referitor la

libera alegere a fiecărui individ. Botezul este lăsat sa aibă loc după ce copilul a crescut

mare şi după ce el însuşi acceptă să primească pe Domnul Iisus în viaţa lui proprie.”16

Tot baptişti consideră că mântuirea este o certitudine, şi că este greşit ceea ce zic

unii preoţi cum că nimeni nu poate şti dacă este mântuit pană nu moare. Apostolul Pavel

zice:”prin har aţi fost mântuiţi”(efeseni 2, 8). Baptiştii consideră că “prin Iisus Hristos au

fost deja împăcati cu Dumnezeu. Mântuirea, în sensul iertării de păcate şi al adoptării în

familia lui Dumnezeu, este un act deja realizat.”17

“Baptiştii au ca învăţătură specifică, siguranţa mântuirii. Asta înseamnă că cel îndreptăţit

prin credinţa în Jertfa şi Învierea Domnului Isus Hristos are viaţă veşnică din momentul

convertirii, respectiv al naşterii din nou. Credinciosul autentic are ca scop suprem al

vieţii, sfinţirea sau modelarea caracterului în asemănare cu Mântuitorul, prin manifestarea

plinătăţii Duhului Sfânt.”18

14 Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, Teologie Dogmatica, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005, p.24015 Iosif Ţon, Credinţa Adevărată, Societatea Misionară Română, 1988, p. 6716 Ibidem, p. 6717 Ibidem, p. 6818 http://betel-tulcea.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2:ce-credem&catid=1:despre-noi&Itemid=5&lang=ro

4

Page 5: lucrare finala misiologie

“Baptiştii cred că mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se

întorc la El cu pocăinţă şi credinţă.

Creştinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus

Hristos.”19

Acest dar al lui Dumnezeu este oferit la botez.

„Noi credem si mărturisim ca mântuirea este absolvirea omului de urmările călcării

legilor divine. Ea are de-a face cu natura omului şi cu faptele făcute de el.

Omul nu se poate mântui pe sine. El nu se poate spăla de păcatele sale, nu se poate

dezvinovăţi şi nici nu se poate ascunde de pedeapsa pentru păcat.

Omul nu-şi poate crea merite, prin fapte bune ca să-şi acopere trecutul vinovat şi să-şi

dobândească mântuirea.

Mântuirea e prin harul lui Dumnezeu. Ea este un har care ni se dă gratuit, fară să o

meritam. Faptele bune sunt roade ale mântuirii.(Tit 2. 11) “harul lui Dumnezeu…aduce

mântuire…” (Efes.2. 8,9) “prin har aţi fost mântuiţi…nu prin fapte.” (Fapte 15:11) “…

suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus.” (Tit 3:5) “El ne-a mântuit, nu pentru faptele

făcute de noi.”

Aceasta mântuire savârşită pe cruce, care se poate primi în mod gratuit, e pentru toţi

oamenii, indiferent de rasă, naţionalitate sau clasă socială.

- credinţa înseamnă primirea de câtre păcătos a harului divin pe care îl oferă

Dumnezeu in Hristos, spre mântuire şi viaţă veşnică.”20

MÂNTUIREA ŞI HARUL LA BAPTIŞTII VECHI

19 http://consultjuridic.blogspot.com/2010/12/statutul-de-organizare-si-functionare.html20 http://timisoaraevanghelica.wordpress.com/2009/01/14/marturisirea-de-credinta-a-cultului-crestin-baptist-din-romania/

5

Page 6: lucrare finala misiologie

Baptiştii vechi susţin predestinaţia. Aceştia susţin că „unii oameni şi îngeri sunt

predestinaţi, sau hotăraţi mai dinainte la viaţa veşnică prin Iisus Hristos(1 Timotei 5:21;

Matei 25:34), spre slava harului Său măreţ(Efeseni 1:5-6), alţii fiind lăsaţi să trăiască în

păcatul lor, spre osânda lor, spre slava justiţiei Lui glorioase.( Romani 9:22-23; Iuda 4)”21

„Pe aceia pe care Dumnezeu i-a predestinat la viaţa, la vremea care I S-a părut Lui de

cuviinţa, i-a chemat(Romani 8:30), prin Cuvântul Lui şi prin Duhul Lui, din starea de

păcat şi de moarte în care se afla prin natura lor, la har şi la mântuire prin Iisus Hristos;

luminându-le mintea pentru a putea înţelege în mod spiritual şi pentru mântuirea lor

lucrurile lui Dumnezeu , şi prin puterea Sa nemărginită determinându-i să facă binele,

efectiv atrăgâdu-i înspre Iisus Hristos (Efeseni 1:19); ei venind in mod liber.”22

„Dumnezeu încă cunoscând din veci pe cei ce vor primi harul şi vor lucra cu el, şi pe cei

ce nu-l vor primi, le-a pregătit loc din veci pentru unii la fericire şi pentru alţii la osânda

veşnică(Rom. 8, 29-30). Dar această „hotărâre dinainte” nu este arbitrară, căci e în

funcţie de hotărârea libera a omului pe care Dumnezeu o cunoaşte din veci. Aceasta

înseamnă preştiinţa lui Dumnezeu.”23 Preştiinţa nu înseamnă predestinare. Tot pentru a ne

explica mai bine ne dă un exemplu: „precum părinţii pot sa prevadă, fireşte foarte vag, ce

vor face copiii lor, dar prin aceasta părinţii nu predestinează în vreun fel pe copiii lor.”24

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

BIBLIA sau SFANTA SCRIPTURA, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2002

21 http://www.voxdeibaptist.org /1689_londra.htm

22 ibidem23 Prof. Dr. Iorgu D. Ivan, Îndrumări Misionare, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1986, p. 50024 Ibidem, p. 500

6

Page 7: lucrare finala misiologie

PETRARU Pr. Dr. GHEORGHE, Secte neoprotestante şi noi mişcări

religioase în România, Editura Universitaria, Craiova, 2006

DEHELEANU Prot. Dr. P., Manual de sectologie, Tipografia

Diecezana, Arad, 1948

DAVID Diac. P. I., Sectologie, Editura Sfintei Arhiepiscopii a

Tomisului, Constanţa, 1998

IDEM., Invazia sectelor- Coarnele fiarei apocaliptice in mileniul III,

Editura “Crist-1”, Bucureşti, 1997

TODORAN Pr. Prof. Dr. ISIDOR, Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean,

Teologie Dogmatica, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005

IVAN Prof. Dr. IORGU D., Îndrumări Misionare, Editura Institutului

Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1986

ŢON IOSIF, Credinţa Adevărată, Societatea Misionară Română, 1988

http://www.zelea-codreanu.com

http://consultjuridic.blogspot.com

http://betel-tulcea.ro

http://timisoaraevanghelica.wordpress.com

http://www.voxdeibaptist.org

7