Bulboaca este o localitate-centru de comună în Raionul Anenii Noi, Republica Moldova.

Comuna Bulboaca are o suprafață totală de 25,58 km², fiind cuprinsă într-un perimetru de 34,14 km. Date demografice

Structură etnică

     moldoveni (87.09%)

     ucraineni (3.91%)

     ruși (5.83%)

     găgăuzi (0.24%)

     bulgari (0.57%)

     români (1.63%)

     evrei (0.02%)

     polonezi (0.12%)

     țigani (0.10%)

     alte etnii / nedeclarată (0.49%)

În anul 1997, populația satului Bulboaca a fost estimată la 6230 de cetățeni. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 5095 de oameni, 2490 (48.87%) fiind bărbați iar 2605 (51.13%) femei.[2] Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel[3]:

moldoveni — 4437; ucraineni — 199; ruși — 297; găgăuzi — 12; bulgari — 29; români — 83; evrei — 1; polonezi — 6; țigani — 5; altele / nedeclarată — 26.

În satul Bulboaca au fost înregistrate 1666 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 5095 de persoane, astfel încât mărimea medie a unei gospodării era de 3,1 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor:

19,51% — 1 persoană; 21,55% — 2 persoane; 19,75% — 3 persoane; 22,21% — 4 persoane; 10,80% — 5 persoane; 6,18% — 6 și mai multe persoane.

Bulboaca este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Satul Bulboaca are o suprafață de 25.58 kilometri pătrați, cu un perimetru de 34.14 km. Bulboaca este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanță de 8 km de orașul Anenii Noi şi la 46 km deChișinău.

Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 5095 de oameni, dintre care 48.87% - bărbați și 51.13% - femei. Structura

etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 88.71% - moldoveni, 3.91% - ucraineni, 5.83% - ruși, 0.24% - găgăuzi, 0.57% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.12% - polonezi, 0.10% - țigani, 0.51% - alte etnii. În satul Bulboaca au fost înregistrate 1666 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

[sus]Istoria localitații

Satul este atestat documentar la 4 iunie 1711 cu denumirea de Bulboaca Tătărască. Numele satului se regăseşte pe harta lui Dimitrie Cantemir (1720) şi pe cea a statului major al armatei ruse din timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.Toponimul Bulboaca are caracter hidronimic indicînd un loc adînc, dar mic ca suprafaţă, într-o apă stătătoare ; vîrtej de apă ; loc adînc pe o mică întindere într-un rîu sau pîrîu. Moşia satului Bulboaca se învecina cu cea a Luţenilor (astăzi Ţînţăreni). La 1806 Bulboaca se compunea de fapt din două aşezări : Bulboaca Moldovenească şi Bulboaca Tătărască. Odată început un nou război ruso-turc (1806-1812), tătarii au fost completamente strămutaţi din Moldova, deci şi din Bulboaca. La 1812 teritoriul dintre Prut şi Nistru este anexat de Imperiul Rus. Conform recensămîntului efectuat de autorităţile ruse în Bulboaca erau 32 de gospodării, două feţe bisericeşti. Exista o biserică ortodoxă din lemn atestată la 1797. În 1808 în localitate a fost ridicată din piatră biserica  cu hramul „Sf.Nicolae”. Conform recensămîntului de la 1817, moşia Bulboaca se afla în posesia lui Ilie Catargi, descendent dintr-o mare familie de boieri moldoveni. Ilie Catargi a trăit între anii 1747-1822, a fost hatman al Ţării Moldovei şi una din căpeteniile boierimii rusofile.În 1817 satul întrunea 52 de gospodării. Documentele mărturisesc despre principalele îndeletniciri ale populaţiei locale: viticultura, pomicultura, creşterea vitelor, apicultura. În 1835 în sat trăiau 191 bărbaţi şi 171 femei, iar la mijlocul secolului la Bulboaca erau 101 familii.  Din 1842 în sat funcţiona o şcoală bisericească parohială de două trepte. În 1868 la Bulboaca se deschide prima şcoală populară de băieţi, iar din 1879 începe să funcţioneze şcoala de fete. In 1871 odată cu încheierea construcţiei căii ferate Tiraspol-Chișinău, Bulboaca a devenit gară feroviară.

În 1901 la Bulboaca este înființată o întreprindere de vinificație,  care îşi are originea în anii 50 ai secolului al XIX-lea, cînd în judeţul Bender activau 19 moşii viti-vinicole mari si 505 mici. Spre 1873 în acest judeţ erau plantate cu viţă de vie peste 4347 desetine. La începutul secolului XX apar 8 gospodării mari. Acestea includ gospodăria descendenţilor Generalului Popse – peste 100 desetine, gospodăria lui Constantin Mimi – 40 desetine, şi gospodăria lui G.P.Leonardo – în jur de 45 desetine.

Constantin Mimi începe cultivarea pe teritoriul moşiei de la Bulboaca a unor noi soiuri de viţă de vie și producerea vinului în cantităţi mari, pe care apoi îl exporta la Moscova, Odesa şi Vladivostok. Pentru prima dată în

istoria ţării noastre acesta aduce şi recoltează, soiul „Aligote”, care cu timpul devine unul dintre vinurile preferate ale băştinaşilor. În anii 90 ai secolului al XIX-lea el devine stăpînul pămînturilor din Bulboaca. În 1901 a fost construit blocul central al acestei gospodării vinicole după un proiect inspirat din arhitectura fabricilor vechi franţuzeşti. În anul 1915 pe cele 44 de desetine ce aparţineau lui Constantin Mimi erau cultivate soiuri de viţă de vie ca: Aligote, Pinot Gri, Traminer, Senso, Caberne, Pinot Menie, Game neagră, Zaibeli, Noa, etc.

În martie 1952 pe baza gospodăriilor din Bulboaca, Geamăna şi Speea se înființează sovhozul-fabrică „Bulboaca” specializat în viticultură și producerea vinurilor brute. La finele anului 1977 pe teritoriul actual al fabricii se începe construcţia unei noi fabrici de vinuri cu o capacitate de prelucrare a strugurilor egală cu 40000 tone. Noua fabrică a fost dată în exploatare în anul 1982. în localitatea își desfășurau activitatea ateliere de reparație a utilajului agricol, fabrica de produse lactate, punctul de colectare al cerealelor și altor produse agricole, frigorifer pentru păstrarea fructelor. În localitate activa școala de opt ani, 3 cluburi, 3 biblioteci publice, 3 instituții preșcolare, magazine, ospătării, atelier de deservire socială, oficiu poștal, apeduct, casă de economii.

[sus]Economia locală

Potențialul economic al localității este reprezentat de S.A. „Agrovin Bulboaca”, a cărei istorie începe în anul 1901; S.A. „Ambalaj-Bulboaca” (compania produce lăzi, suporturi din lemn, butoaie, parchet, articole de lemnărie).

« Agrovin Bulboaca »

ISTORIC

La începutul județul Bender secolul 50 de ani au existat 19 proprietari majore și 505 de podgorii mici . Mult de lucru la plantarea de noi viță de vie are loc în secolul 60 1 . De 1873 , în județul Bender deja alocate viticole 4347 de acri de teren .

La începutul secolului al XX-lea , în cartierul Bender există 8 fabrici de vin majore . Acestea includ generale moștenitori agricole Pops - mai mult de 100 de zeciuială vie , cramă K.A.Mimi - aproximativ 40 de zeciuială Winery G.P.Leonarda - aproximativ 45 de hectare .

Astfel , AO , , Agrovin Bulboaca '' și AO , , Fabrica de vinuri Leonardo '' situat pe fostele ferme și K.A.Mimi GP Leonardo da Vinci.Konstantin Mimi născut la Chișinău în 1868 . Familia lui a deținut o proprietate în satul de Urso Benderskogo County.

Konstantin Mimi angajat în vinificație , după întoarcerea de la Montpellier ( Franța ) , în cazul în careel a petrecut doi ani ca un auditor cea mai mare școală agronomic național . La sfârșitul anilor '90 1 secolului a devenit proprietar de teren agricol situat în satul Bulboaca .

În 1901 a fost construit corpul central pe baza cărora a fost fondată din Bulboacavinicole . Arhitectura clădirii în stilul vechilor fabrici de vin franceze . Toate cele trei etaje ale corpului principal au intrare gratuită la nivelul solului , care este , construirea încorporat în panta naturală . Corpul principal subsol găzduiește TVA de umplere de 30 de decalitri de vin .

In 1915 , la 44 K. Mimi zeciuială vii a crescut de struguri , cum ar fi Aligote , Pinot Gris , Traminer , Senso , Cabernet , Pinot Meunier , Gamay negru , Seibel , Noah , etc

Konstantin Mimi își vând produsele pe piața locală , în parte de vin exportate în străinătate , restaurante procurate .

În 1935 , după moartea lui KA Mimi estate a fost moștenit de fiul său A. Mimi .28 iunie 1940 în ceea ce este acum Republica Moldova Pespubliki a intrat sub jurisdicția Rusiei sovietice situate în Bulboaca proprietar de podgorie sat a fost nevoit să fugă în România și în Satul a fost organizat Bulboaca ferma ei Timoșenko

Pe baza a economiei din Bulboaca a fost fondată Bender zavodoupravlenie . În beciurile de economia a început să intre fermele de vin din toate domeniile naționalizate și Bender Căușeni . Zavodoupravlenie în timp ce în subordinea Vintrestu Tiraspol .

În timpul războiului 1941-1945 , pe teritoriul crama a fost un lagăr de concentrare de tranzit . Winery a fost eliminat parte , o parte a jefuit .

După război , ferma nou creat din Bulboaca , care este subordonată planta Bendersky . În 1947 , de recuperare a începe construirea de producție din Bulboaca . A fost instalat cilindru , , Mobil , și apăsați de mână , cu o capacitate de coș de 1,5 tone . Presa mecanic acționat de un motor , , Zeitz ", prin

transmiterea . În paralel cu presa a fost instalat doar în timp ce pompa mecanizat . Motor , , Zeitz " antrenează generatorul de 12,5 kW , care a dat o acoperire la producția și la casa din apropiere .

În martie 1952, pe baza situat în satul Bulboaca , și Dzhamanskogo Spacecom vinpunktah creat fabrică de vin din Bulboaca . La 1952 cu condiția ca prelucrarea primară a strugurilor în valoare de 1500 de tone , 20 tys.dal.vina îmbuteliere planificate .

În 1953 , fabrica devine primul aparat spirtokurochny dvuhkubovy . Înainte de acest spirtokurenie realizat în dispozitive de tragere primitive .

În 1966 , centrală situată în satul Bulboaca vinpunkte poate stoca simultan până la 800 de tys.dal.vinomaterialov .

În 1970 a intrat în funcțiune și cazan w / d cu sucursala spirtopriemnym .

La sfârșitul anului 1977 pe teritoriul unei instalații existente, situat în Bulboaca sat a început construcția unei noi capacități instalație de prelucrare a strugurilor de vin primar 40.000 de tone , cu un set complex de cladiri industriale , de prelucrare magazin de struguri , de păstrare a vinului , compresor 2 mln.kilokalory , separarea magazin tratament termic deșeurilor vinificatie cazan teplopunkt aproape lucru de gaze , consumul de apă și instalațiile de tratare .

Noua fabrica a fost comandat în 1982 .În toți acești ani de dezvoltare rapidă , în plus față de producția de companie clasic de tehnologie vinuri din soiuri a prezentat vinurile portuare de producție : producția de desert alb , roz , rosu de vinuri albe și roșii .27 mai 1998 , ca urmare a privatizării a fost fondată Joint Stock Company , , Agrovin Bulboaca '' , pe care experții continuă tradiția predecesorilor săi în dezvoltarea activității , care a început din nou KA Mimi - care este , pentru a produce vinuri și băuturi spirtoase de cea mai înaltă calitate

Constantim Mimi

 IntroducereCe are omul sfînt pe lume?O vatră unde s-a născutDoar pentru el – un simplu numeUn grai, un dor, nimic mai mult.Prin ce persistă fiecare -Căci totul este trecător?Prin fapta sa, prin satul careRămîne şi-al urmaşilor.Avem şi noi un loc în careNe simţim mai fericiţiE satu-acesta ca o floareCe-i pitoresc, frumos ca-n vis.Cîmpii mănoase ne-conjoarăIar înălţimile-albăstriiNe dăruiesc în miez de varăVoisul tril de ciocîrlii.Sînt minunate-aceste locuriŞi eu, oriunde m-aş aflaVoi fi cu inima şi gîndulLa satul meu, la casa mea. D. Tusa - Sufletul satuluiLegenda satului bulboaca se spune ca demult demult pe malul rîului biîc sau oprit treifamili de tatari lor l-ea placut locul mai mult ca e pe malul rîului bîc . Intr-o zi fica unui tatar erape malul rîului , linga mlastina rîului pe apa inota o broască , si fata dorea sa o prindă sa bagatin rîu dar puterea rîului o sugea in mlaştină, striga din puteri dar nici-un sens cind apa acopereacapul de rîu sa apropiat un mic copil, care a auzit din apă bul-buli si cu brosca cinta oac-oacbaieţelu sa jucat pe malul rîului si sa dus in sat si toata ziua spunea bul bulboaca intro zi deodihna familile sau adunat la sfat să decidă numele satului si baieţelul tot continua să spunăbulboaca unul din membri ai famili a auzit si a zis să se numescă bulboaca si propunerea a fostacceptată de atuncea legenta a ramas ca simbol pentru satul bulboaca un sat ce este asezatpe malul rîului bîc.

Scurt istoric al localităţii rurale.

Satul este atestat documentar la 4 iunie 1711 cu denumirea de Bulboaca Tatarească.

Numele satului se regăseşte pe harta luiDimitrie Cantemir   (1720) şi pe cea a statuluimajor al armatei ruse din timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.Toponimul Bulboacaare caracter hidronimic indicînd un loc adînc, dar mic ca suprafaţă, într-o apă stătătoare ;vîrtej de apă ; loc adînc pe o mică întindere într-un rîu sau pîrîu. Moşia satului Bulboacase învecina cu cea a Luţenilor (astăzi Ţînţăreni). La 1806 Bulboaca se compunea de faptdin două aşezări : Bulboaca Moldovenească şi Bulboaca Tătărască. Odată început un nourăzboi ruso-turc (1806-1812), tătarii au fost completamente strămutaţi din Moldova, deci şidin Bulboaca. La 1812 teritoriul dintre Prut şi Nistru este anexat de Imperiul Rus. Conformrecensămîntului efectuat de autorităţile ruse în Bulboaca erau 32 de gospodării, două feţebisericeşti. Exista o biserică ortodoxă din lemn atestată la 1797. În 1808 în localitate a fostridicată din piatră biserica cu hramul „Sf.Nicolae”. Conform recensămîntului de la 1817,moşia Bulboaca se afla în posesia lui Ilie Catargi, descendent dintr-o mare familie de boierimoldoveni. Ilie Catargi a trăit între anii 1747-1822, a fost hatman al Ţării Moldovei şi unadin căpeteniile boierimii rusofile. În 1817 satul întrunea 52 de gospodării. Documentele mărturisesc despre principaleleîndeletniciri ale populaţiei locale: viticultura, pomicultura, creşterea vitelor, apicultura. În1835 în sat trăiau 191 bărbaţi şi 171 femei, iar la mijlocul secolului la Bulboaca erau 101familii. Din 1842 în sat funcţiona o şcoală bisericească parohială de două trepte. În 1868la Bulboaca se deschide prima şcoală populară de băieţi, iar din 1879 începe săfuncţioneze şcoala de fete. In 1871 odată cu încheierea construcţiei căii ferate Tiraspol-C h i i n ă u

,Bulboaca a devenit gară feroviară. În 1901 la Bulboaca este înfiinată o întreprindere de vinificaie,

care îşi are originea înanii 50 ai secolului al XIX-lea, cînd în judeţul Bender activau 19 moşii viti-vinicole mari si505 mici. Spre 1873 în acest judeţ erau plantate cu viţă de vie peste 4347 desetine. Laînceputul secolului XX apar 8 gospodării mari. Acestea includ gospodăria descendenţilor  

 Personalitaţi remarcabileDin Bulboaca au iesit pe unda nationala mai putine talente.Ana Barbu (n.5.II.1936,Bulboaca-Chisinau;studii la Facultatea de Filologie dinBucuresti;profesoara si redactor la Tomis din Constanta redactor le edituraEminescu;vol.de nuvele:Nunta de argint,1966;Viscol,1969:romanul psihologic Nisipuri,1972);

  Constantin Mimi face parte din pleiada personalitatilorbasarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul secolului XX. A fost unul din putinelepersonaje care a fost apreciat atât de regimul tarist, fiind ultimul guvernator al Basarabiei, cât siîn perioada României Mari, când a fost desemnat director al BanciiNaionale Române, de la Bucureşti

De mai bine de un secol…MOTTO: Din generații în generații, din tată în fiu, s-au transmis rețete vechi, rețete de altă dată, rețete care cer dăruire și dragoste în procesul de vinificație. Datorită acestora specialiștii noștri reușesc să produce cele mai bune și gustoase vinuri, aperitive, lichioruri, divinuri, distilate, de curând și alcool etilic.De mai bine de 110 ani contribuim la fericirea fiecărei client în parte, pentru că fiecare se poate bucura de un pocal de vin bun, pe unde mai astringent pe unde mai somptuos, sau un pocal cu un aperitiv plin de personalitate, la o cină romantică, sau una în familie, sau de ce nu la sărbători mari precum nunțile, botezuri, aniversări, zile de nașteri, jubilee, Crăciun sau Paște.

Din 1901, anul fondării, până azi ne bucurăm de încrederea celor ce pășesc pragul în lumea vinurilor din Bulboaca. Și tot din 1901 încercăm să oferim nu doar vinuri sau lichioruri, etc., bune dar și benefice pentru sănătate. Ca rezultat folosim doar materie primă naturală, de cea mai înaltă calitate, pentru ca produsele noastre să fie nu doar gustoase dar și sănătoase.

Legenda Vinului

”Binecuvântat de Soare, mângâiat de vânt, și îngrijit de Sol, demult demult, cu mii de ani în urmă, pe când zeii pășeau pe Pământ, a răsărit un vlăstar nemaipomenit până atunci. Bachus, un zeu tânăr, încruntat de neștiința menirii sale în această viață, fiind intrigat de mica apariție începe să o urmărească cum crește. A trecut luni, și ani, multe anotimpuri, au apărut însfârșit strugurii. A rămas uimit de savoarea acestora și s-a hotărât ca asta va fi domeniul lui pe vecie. După alte zeci de anotimpuri, cum mergea el pe podgoriile sale, a călcat un strugure. Fiind mâhnit de cele întâmplate a adunat cu grijă sucul acestuia într-un ulcior. Și uite așa a descoperit Bachus vinul, adevărata licoare a zeilor. Așa a început și istoria Moșiei de la Bulboaca, care continuă până azi.”

Istoria Moșiei de la BulboacaCam prin anii 50 ai secolului XIX in Judeţul Bender activau 19 moşii viti-vinicole mari si 505 mici. În anii 60 se începe o campanie de sădire a viţei de vie. Spre 1873 in acest Judeţ se enumerau peste 4347 desetini plantate.

La începutul secolului XX apar 8 gospodării mari. Acestea includ gospodăria descendenţilor Generalului Popse – peste 100 desetine, gospodăria lui Constantin Mimi – 40 desetine, şi gospodăria lui G.P.Leonardo – în jur de 45 desetine.

Astfel S.A. „Agrovin Bulboaca” se află pe fostele terenuri ale lui C. Mimi.

Constantin Mimi s-a născut în 1868 la Chişinău. Familia sa deţinea conacul din satul Ursoaia, Judeţul Bender.

Dupa finisarea Şcolii Superioare de Agronomie din Monpailie, Constantin Mimi începe cultivarea pe teritoriul moşiei de la Bulboaca, a unor noi sorturi de viţă de vie si producerea vinului in cantităţi mari, pe care apoi îl exporta la Moscova, Odesa şi Vladivostok. Pentru prima data in istoria ţării noastre acesta aduce şi recoltează, sortul “Aligote” care cu timpul devine unul dintre vinurile preferate al băştinaşilor. În anii 90 ai sec XIX el devine stăpanul pământurilor din Bulboaca. În 1901 a fost construit blocul central al acestei gospodării vinicole după un proiect inspirat din arhitectura fabricilor vechi franţuzeşti.În anul 1915 pe cele 44 de desetine ce aparţineau lui Constantin Mimi erau cultivate soiuri de viţă de vie ca: Aligote, Pinot Gri, Traminer, Senso, Caberne, Pinot Menie, Game neagră, Zaibeli, Noa ş.a.

În anul 1940 pe 28 Iunie teritoriile actuale ale Republicii Moldova trec sub conducerea Rusiei Sovietice, astfel stăpînul fabricii, ginerele lui Constantin Mimi, este forţat să emigreze în Romania. Pe teritoriul satului Bulboaca este înfiinţat Colhozul Timişenco.În timpul razboiului 1941-1940 pe teritoriul fabricii a fost organizat un lagăr de concentraţie. Gospodăria vinicolă si averea sa a fost partial scoasă din ţară si furată.

În martie 1952 pe baza gospodăriilor din Bulboaca, Geamăna şi Speea se formează fabrica de vinuri din Bulboaca.

La finele anului 1977 pe teritoriul actual al fabricii se începe construcţia unei noi fabrici de vinuri cu o capacitate de prelucrare a strugurilor egală cu 40000 tone. Noua fabrica a fost dată în exploatare în anul 1982.

La data de 27 Mai 1998 a fost formata Sociatatea pe Acţiuni “Agrovin Bulboaca”. Specialiştii şi experţii acesteea continuă tradiţiile predecesorilor săi într-un stil unic început de Constantin Mimi – adică producerea vinului şi băuturilor alcoolice de calitate cea mai înaltă.

Fondatorul “Agrovin Bulboaca” Constantin MIMI

…Constantin Mimi, albanez de origine, dar rusificat,insa cu bune sentimente pentru romani…

Onisifor Ghibu

Suferinta nu ne purifica si nu ne înalţa decît atuncicînd în umbra ei dormitează o sperantă sau un ideal.

Mircea Berindei

Constantin Mimi

Din negura vremii, pădurea timpului, anii omului, rar mai licăreşte pe unde şi unde numele Constantin Mimi. O uitare nemeritată i-a acoperit chipul ilustru, şi patriot. Familia Mimi nu avea rădăcini mari în Basarabia, Alexandru Mimi, albanez de origine, era un arendaş de

moşii ce reuşise să adune o avere bună. S-a însurat cu grecoaica Aglaida Vacamei cu care a avut 3 fete şi un băiat: Elena, Alexandra, Ana, şi Constantin. Acesta din urmă s-a născut la 10 martie 1868, a fost împărtăşit de Teodor Baltaga şi dascălul Avacum Sandul, naşii i-au fost cameriunkerul Curţii Imperiale Constantin Dimitrie Moruzi, şi Maria Cioresco.

Copilăria şi-o petrece la Ursoaia, jud. Tighina, după terminarea Liceului Nr. 1, studiază dreptul la Uiversitatea din Odesa, pe care o absolveşte cu diplomă de gradul I. În această perioadă descoperă pasiunea pentru cultivarea viţei de vie, şi pleacă în Franţa unde urmează Şcoala Superioară de Agronomie din Montpellier, unde însuşeşte arta cultivării viţei şi producerii vinurilor, kognacurilor. Toate aceste cunoştinţe le pune în aplicare la moşia sa de la Bulboaca, unde cultivă noi sorturi de viţă de vie. El a fost cel care a adus Soiul Aligote în Moldova. La Bulboaca produce vinuri în cantităţi mari pe care le exportă la Moscova, Odesa, Vladivostok.

A participat activ la viaţa socială a Basarabiei, ca membru şi mai apoi preşedintele Zemstvei Guberniale din Tighina, ajută la telefonizarea acestui judeţ, micşorarea analfabetismului, a finanţat scoli parohiale, a ajutat familiile sărace cu mulţi copii implicându-i în creşterea oilor, etc. Unul dintre meritile sale cele mai mari este aportul la refacerea Viticulturii în Basarabia. Şi anume la plantarea soiurilor europene de struguri şi la implementarea unei viticulturi moderne. El a fost personalitatea care a influenţat cel mai mult acest proces. Cred că azi, noi urmaşii săi, îi datoram cele peset 180 de fabrici de vin, faima de producători, şi mândria poporului nostru.

În 1913 22 ianuarie ajunge în fruntea Zemstvei Guberniale a Basarabiai, ajunge Guvernatorul Basarabiei, ulimul Guvernator al Basarabiei, ce domneşte până la unirea din 1918.

După unire a fost scos din viaţa publică a Basarabiei, acesta având timp suficient să se ocupe de moşia de la Bulboaca. În 1926 eszte numit director al Centralei Bancii Naţionale din Bucureşti.  S-a stins din viaţă la 17 aprilie 1935, fiind înmormântat la cimitirul creştin otodox din Chişinau.

De-a lungul vieţii s-a învrednicit cu multe ordine şi medalii. A fost cavaler al ordinelor Sf. Ana de gradele 2 şi 3, Sf. Stanislav de gradul 2, Sf. Vladimir de gradul 4. Un foarte bun strateg, şi organizator. Avest fapt e datorat de averea pe care o adunase: deţinea 991 desetine şi 1500 stânjeni pătraţi din moşia Baccealiei, Tighina, şi 700 desetine din Mosia satului Cobusca Noua. La 28 iunie 1914 a fost trecut în Curtea Nobilimii.

Alte date interesante:

Vila de iarnă a Familiei Mimi. Aceasta a fost construită în stil Neobaroc, puţin caracteristică clădirilor deja existente. Era amplasată lângă altă casă frumoasă cea a Zamfirei Kazimir Keşko.

Aş fi vrut să scriu şi să scriu, despre această personalitatea, despre strămoşii lui, şi urmaşii, dar mă opresc aici, vă las să descoperiţi o lumea minunată, a unor personalităţi venite de pe alte meleaguri, şi care şi-au demonstrat patriotizmul, mult mai bine decât băştinaşii. Această personalitate merită ştiută.

Surse: Basarabia Necunoscută de Iurie Colesnic

Constantin Mimi, Viaţa Consacrata Basarabiei de Constantin Ciobanu

Agrovin Bulboaca a fost fondat în urmă cu 110 ani , în 1901 de către Constantin Mimi , ultimul guvernator al Basarabiei și din urmă în viața luișef al Băncii Române de la București . Fiind una dintre persoanele cele mai influente în Basarabia , la acel moment , el a fost unul dintre primii vinificatorilor de a exporta vin în Odesa , Vladivostok , Moscova și Sankt Petersburg .

În 1905 el a construitBulboaca Chateau de un model francez unic și este singura reală vin Chateau plecat în Republica Moldova . Cele mai bune vinificatorii nostri folosesc încă beciurile construite de Constantin Mimi acum 105 ani în procesul de producție .

Agrovin Bulboaca este una dintre cele mai mari fabrici din Republica Moldova la momentul respectiv . În URSS a fost cel mai mare exportator de vinuri din întreaga Uniune Sovietică . In zilele noastre se oferă produse , cum ar fi : vin , lichioruri , aperitive , brandy , distilat , iar din 2006 spiritele . Fabrica noastra

este o fabrica de foarte celebru și președintele a fabricii este de Mircea Snegur , primul președinte al Republicii Moldova .

Suntem foarte mult interesat în starea de sănătate a celor consumatoare de produsele noastre . Acesta este motivul pentru care le folosim doar de înaltă calitate și de materii prime naturale, în procesul de producție . Toate produsele noastre sunt naturale

(Din intelepciunea antica)

Apreciind capacitatea de autopurificare a solului si insemnatatea acestuia pentru om si sanatatea populatiei, „tatal” medicinei, Hipocrat, spunea: „Sanatatea corporala si sufleteasca a omului depinde de clima, starea apei si calitatea solului”. Implicit, ocrotirea si ameliorarea solului nu este mai putin actuala decit ocrotirea apei, aerului si altor factori naturali de important tamajora pentru sanatate. Insa realitatea ultimilor decenii atesta ca omenirea a ajuns la „marginea timpului”, cind civilizatia s-a apropiat deja de etapa de insusire deplina a Pamantului. Resursele naturale nu mai pot fi considerate ca inepuizabile si problemele ocrotirii mediului ambiant, utilizarii rationale a bogatiei Planetei, inclusiv a pamintului, ocupa un loc important in programele de stat si internationale. In Republica Moldova, din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive, altor factori obiectivi si subiectivi, continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2,5-3,0%, suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha, ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari, care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. Eroziunea solurilor si alunecarile de teren prezinta un pericol si un fenomen de risc, care conditioneaza pierderi enorme economiei, populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. Anual, pentru necesitatile sociale si gospodaresti, din circuitul agricol se scot suprafete considerabile de terenuri agricole, ceea ce la fel contribuie la reducerea suprafetelor la un locuitor (0,43 ha), vizavi de 0,60 ha, normativ. Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor, poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual, de comportare si gospodarire a populatiei. Pentru reanimarea agriculturii, redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de

perfectionare a sistemului de lucrare a solului, implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren, creare a carcasei verzi protectoare de terenuri, ameliorare si fertilizare a solurilor. 

O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate, cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar, monitorizarea solurilor, organizarea teritoriului, elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari, de administrare a ingrasamintelor, altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole, majorarea recoltelor, sporirea calitatii produselor agroalimentare, efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice. In baza unor astfel de investigatii, solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus, 50 milioane tone de azot, 60 milioane tone de fosfor, 700 milioane tone de potasiu. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita, neconditionat, o atentie permanenta a statului, institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. In anii reformelor, in Moldova s-au produs transformari structurale privind formele de proprietate funciara, posesiunea si folosinta terenurilor agricole. Au aparut gospodarii taranesti, cetatenii au primit loturi de pamant pentru pomicultura, legumicultura, constructia caselor de locuit, au aparut peste un milion de noi proprietari si utilizatori de terenuri agricole. La zi, agricultura autohtona a devenit destul de diversificata din punct de vedere al cadrului organizatoric si institutional. In sectorul agrar activeaza: cooperative de productie – 8,6 la suta, societati cu raspundere limitata – 41,2%, gospodarii taranesti – 36,7%, intreprinderi individuale – 0,66% si alte formatiuni – 12,84 la suta. 

Odata cu cresterea numerica a unitatilor agricole, s-a majorat si numarul participantilor la relatiile funciare, s-au extins actiunile juridice, a aparut necesitatea de solutionare a problemelor prin armonizarea cadrului legislativ, institutional si normativ, a mecanismelor juridice, organizatorice si economice de reglementare a relatiilor funciare. In context prezinta interes experienta mondiala. In legile mai multor tari sunt fixate prevederi detaliate cu privire la utilizarea in modul cel mai rational si eficient a pamantului drept conditie de vietuire. In general, dreptul de proprietate asupra pamantului in toate tarile il reprezinta o institutie de drept complexa, bazata pe principiul imbinarii atributiilor de dispunere, reglementare si administrare. In Moldova, reglementarea relatiilor funciare nu a beneficiat de atentia cuvenita si doar in ultimii ani se contureaza necesitatea supravegherii statului asupra utilizarii pamintului. Adoptarea Legii Solului – cel mai principal mijloc de productie si unica bogatie naturala a tarii, a devenit

absolut necesara si stringenta. 

In toate tarile dezvoltate, statul reglementeaza absolut toate relatiile funciare. Chiar si in tarile cu o totala proprietate privata asupra pamintului nu exista o piata funciara cu adevarat libera si drepturi nelimitate asupra pamintului. La etapa actuala, in Republica Moldova piata funciara, utilizarea si protectia fondului funciar trebuie sa se afle sub supravegherea efectiva a statului. A devenit evidenta si necesitatea crearii unui Serviciu Pedologic de Stat, abilitat cu drepturi exclusive de activitate. Domeniile prioritare de reglementare la nivel de stat a relatiilor funciare ar fi: perfectionarea cadrului legislativ si institutional, administrarea rationala a resurselor de pamant la nivel republican, raional si local, crearea conditiilor pentru utilizarea eficienta si protectia fondului funciar, consolidarea cotelor funciare, monitorizarea utilizarii terenurilor agricole si alte obiective directionate spre ocrotirea si ameliorarea solurilor, sporirea gradului de eficienta la utilizarea pamantului si, mai cu seama, a terenurilor agricole. Masurile de mentinere, ameliorare si gestionare eficienta a fondului funciar, inclusiv a solurilor utilizate in agricultura, vor contribui nemijlocit la realizarea Programului National „Satul Moldovenesc”. 

Solurile. În Republica Moldova, în raport cu vegetaţia, clima, lumea animală, relief şi rocă, şi solurile sunt repartizate tot pe zone şi etaje verticale.Solurile de stepă cuprind cele mai fertile soluri, cernoziomurile, care ocupă 75 la sută din suprafaţa ţării.Solurile de pădure, reprezentate prin soluri cenuşii de pădure, se întâlnesc pe podişuri cu altitudinea de peste 200 m. În Codrii Centrali, pe culmile cu altitudinea de peste 300 m, acoperite în prezent sau în trecut cu păduri de fag, carpen şi stejar, apar solurile brune de pădure.Pe lângă aceste soluri zonale, există altele cu întinderi mai reduse, soluri azonale. Între acestea amintim solurile aluviale de luncă şi solurile sărăturoase. Ultimile au un grad mai scăzut de fertilitate.Solurile, însuşirea de bază a cărora este fertilitatea, constituie principala resursă naturală a ţării. Gradul extrem de înalt de valorificare a teritoriului în agricultură, ce alcătuieşte aproximativ 86 la sută din suprafaţa totală a ţării, impune folosirea raţională, ameliorarea şi protecţia solurilor de la eroziuni, alunecări de teren şi alte intervenţii nechibzuite ale omului.

Starea si resursele solului

Este stiut ca solul se formeaza si evolutioneaza în timp îndelungat – zaci si sute mii de ani. În

Republica Moldova solurile sunt principala bogatie naturala, care se exprima prin fertilitatea si

diversitatea lor.

Valoarea unui hectar de pamînt agricol a Republicii Moldova exprimata în bani este una dintre cele mai

înalte din Europa. Solurile Moldovei dupa calitatea lor pot fi comparate cu cele mai bogate soluri din

lume, ca exeplu, solurile din regiunea Crasnodar (Rusia) si California (SUA).

Conform acad. A.Ursu în stratul de 100 cm solurile noastre contin de la 150 pâna la 700 tone de humus

la hectar. În învelisul de sol se contin (aproximativ): 1 miliard de tone de humus, 60 milioane tone de

fosfor; 50 milioane tone de azot; 700 milioane tone de potasiu si cantitati considerabile de alte

elemente necesare pentru plante.

Utilizarea resurselor de sol în Republica Moldova este unul din factorii decisivi pentru economia

nationala.

Utilizarea fondului funciar se efectueaza în baza cadastrului funciar general si agricol si a

monitoringului funciar. La 1 ianuarie 2003 suprafata terenurilor cu destinatie agricola a fost de 2 mln.

533,8 mii ha sau 74,9% din suprafata tarii. Terenurile arabile alcatuiesc 1 mln. 842,6 mii ha (54,5%),

plantatiile multianuale – 300,8 mii ha (8,9%) dintre care: livezi – 137,5 mii ha (4,1%), vii – 152,8 mii ha

(4,5%), pasuni – 379,7 mii ha (11,2%), fânete – 2,4 mii ha (0,1%), pârloaga – 8,3 mii ha (0,2%).

Actualmente fiecarui locuitor al Republicii Moldova îi revin numai 0,43 ha terenuri arabile, cota optima

fiind considerata 0,60 ha.

Pe parcursul ultimilor 30 ani nota medie ponderata de bonitate a terenurilor agricole în republica a

scazut cu 5 puncte si recent constituie 65 puncte, iar în raioanele Calarasi, Ungheni, Nisporeni – cu 10

puncte.

Starea actuala a învelisului de sol poate fi caracterizata prin suprafetele terenurilor cu diferite clase

de bonitate.

Bonitatea solurilor din Republica Moldova

Clasa de

bonitate

Nota de bonitate,

puncte

Suprafata, mii ha Cota din suprafata

terenurilor agricole,

%

Recolta grâului de

toamna, q/ha

I 81-100 689 27 32-40

II 71-80 536 21 28-32

III 61-70 382 15 24-28

IV 51-60 382 15 20-24

V 41-50 303 9 16-20

VI 21-40 153 6 8-16

VII <20 178 7 -

Media pe tara 65 2556 100 26

Sursa: Program complex pentru ameliorarea terenurilor degradate. Chisinau, 2003.

Starea actuala a fertilitatii efective a solurilor este nesatisfacatoare, iar pe cca 10% din terenurile

agricole – critica. Deformarea asolamentelor (majorarea cotei culturilor prasitoare si micsorarea

suprafetei ocupate cu culturi leguminoase), micsorarea volumului de îngrasaminte organice de 20-30

ori, celor minerale de 15-20 ori, au condus la formarea unui bilant profund negativ al humusului si

elementelor biofile în soluri si la degradarea biologica a lor.

În anul 2002 în mediu s-au încorporat în sol circa 200 kg/ha gunoi de grajd, cantitatea optima fiind de

10 t/ha. Suprafata ierburilor perene în ultimii 12-15 ani s-a micsorat de la 180-200 mii ha pâna la 45-50

mii ha. Ca rezultat bilantul humusului este negativ – minus 0,6 – 0,8 t/ha. Pierderile anuale de humus

prin eroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3 t/ha.

Actualmente din elementele nutritive în prim minim este azotul, care limiteaza obtinerea recoltelor

înalte de calitate superioara. În anul 2003 nivelului optim de rezerve a azotului mineral (N-NO 3 ) în sol

(110-140 kg/ha) corespundeau numai 2-5% din teritoriile cercetate.

A doilea element dupa importanta nutritiva este fosforul. Continutul de fosfor mobil în solurile noastre

constituie 1,8-2,1 mg/100 g de sol si se afla la granita între gradatiile scazut si moderat. Regimul

potasiului – a treilea element nutritiv este favorabil obtinerii recoltelor înalte pe 90% din terenurile

agricole.

Fertilitatea solului scade treptat, se intensifica fenomenele de „seceta” si de desertificare.

În baza analizei datelor Cadastrului Funciar din 1989 si 2003 au fost facute urmatoarele concluzii:

•  cota terenurilor utilizate la arabil si pentru plantatii pomiviticole este inadmisibil de mare – 63,6 %

din suprafata totala a fondului funciar, ceea ce nu permite mentinerea unui echilibru ecologic ;

•  în rezultatul reformei funciare a devenit imposibila efectuarea lucrarilor de protectie, ameliorare si

utilizare durabila a solurilor, cauza principala fiind privatizarea si segmentarea puternica a terenurilor,

folosirea nerationala si altele.

•  defrisarea pe parcursul reformei funciare a circa 110 mii ha de plantatii multianuale ce a condus la

micsorarea diversitatii biologice si a potentialului de depozitare a carbonului din atmosfera în forma de

masa lemnoasa.

Care sunt posibilitatile de mentinere si sporire a fertilitatii solului? Credem ca principalele din acestea

sunt:

•  utilizarea si încorporarea în sol a 6-7 mln t îngrasaminte organice;

•  majorarea cotei culturilor leguminoase în asolamentele de câmp pâna la 20-25% cu acumularea în

sol în mediu a 30-35 kg/ha azot;

•  aplicarea sistemului optim de îngrasaminte minerale de 236 mii t substanta activa, inclusiv circa

100 mii t azot, 91 mii t fosfor si 45 mii t potasiu.

Implementarea complexului de masuri în practica agricola va asigura conservarea si sporirea fertilitatii

solurilor, obtinerea recoltelor scontate si protectia mediului

Cum degradeaza solurile ?

În rezultatul activitatii antropogene solul este supus poluarii, eroziunii, alunecarii si degradarii.

Poluarea solului

Unul din principalii poluatori ai solurilor este folosirea agrochimicalelor (fertilizantilor minerali si a

pesticidelor) în agricultura. Însa trebuie de mentionat, ca în Moldova în ultimii 10-12 ani volumul

îngrasamintelor organice încorporate în sol s-a redus de 30-40 ori, al celor minerale de 15-20 ori.

Aceiasi situatie este cu folosirea pesticidelor. Poluarea solului cu pesticide organoclorurate p e

teritoriul Republicii Moldova este neînsemnata, cu exceptia r. Soroca. C ontinutul mediu în suspensie a

å DDT în toate soiurile agricole a constituit 0,42 CMA (0,042 ppm) si 0,5 CMA (0,050 ppm) primavara si

toamna corespunzator.

O problema importanta ramâne a fi poluarea terenurilor fostelor puncte “chimice” si a solurilor din

raza depozitelor de pesticide si fertilizanti, în special a celor demolate si partial demolate. În ultimii 5

ani au fost demolate 226 depozite, iar cele care au mai ramas sunt deteriorate, preparatele ramânând

sub cerul liber. La ele se depisteaza o poluare semnificativa a terenurilor, cu depasiri esentiale ale CMA

la continutul de saruri solubile si nitrati în mostrele de sol colectate la distanta de 100 m de la depozit,

iar continutul pesticidelor organoclorurate depaseste CMA de circa 3–9 ori. 

Degradarea solurilor si problema desertificarii

Ce este degradarea solurilor? Degradarea solurilor se înseamna reducerea sau pierderea

productivitatii lor biologice sau economice. Ea este determinata de utilizarea solurilor (factorul

antropic), de un proces natural, ori de o combinatie de procese naturale.

Care sunt conditiile naturale si antropice, care favorizeaza manifestarea proceselor de degradare a

solurilor. În Republica Moldovei ele sunt urmatoarele: naturale - constructia geologica, relieful si

clima; antropice - utilizarea intensa a terenurilor în agricultura, urbanistica, industrie si altele.

Degradarea solului prin arderea resturilor organice

Cum se manifesta procesele de degradare?

Constructia geologica a teritoriului contribui la formarea regimului hidric cu exces de umiditate, la

alunecari de teren, sporirea eroziunii si a gradului de mineralizare a apelor freatice.

Relieful are influenta, în special, asupra formelor si intensitatii manifestarii proceselor de eroziune si

alunecare. Indicatorii de baza a reliefului sunt: gradul total de fragmentare a teritoriului; adâncimea

bazei locale de eroziune; înclinarea medie, lungimea, caracterul abrupt si forma versantilor.

Clima. Pentru evaluarea pericolului eroziunii solurilor sunt importante datele privind caracterul

precipitatiilor atmosferice. În cursul verii în Republica Moldova predomina ploile torentiale de

intensitate mare, care provoaca eroziuni si alunecari de teren.

Activitatea antropica. Factorii antropici principali de degradare a învelisului de sol sunt:

• antrenarea maxima a teritoriului în aratura;

•  cota exagerata a culturilor prasitoare în asolamente;

•  tasarea solurilor cu mecanisme grele;

•  nerespectarea agrotehnicii antierozionale;

•  taierea fâsiilor de padure;

•  lucrarile efectuate pe directia versantului;

•  amplasarea incorecta a retelei de drumuri;

•  protectia insuficienta a solurilor cu covor vegetal;

•  amplasarea nerationala a asezarilor umane si industriale;

•  altele.

Care este situatia ? Situatia este complicata si aici avem pierderi mari.

Consecintele impactului.

1. Starea de calitate a învelisului de sol în perioada de exploatare intensiva pe parcursul a 30 de ani s-

a înrautatit; au crescut suprafetele solurilor erodate, afectate de alunecari de teren, deteriorate

antropic - salinizate, solonetizate, degradate ca rezultat al irigarii, degradate ca rezultat al colmatarii

cu depozite slab humifere, desfundate etc.

2. Lucrarile agrotehnice eu intensificat procesul de deteriorare a structurii si de compactare a solurilor.

3. În conditiile deficitului de îngrasaminte minerale si organice bilantul humusului si elementelor

nutritive a devenit negativ.

4. În ansamblu toate enumerate mai sus au condus la reducerea continua a fertilitatii resurselor de sol

si degradarea diversitatii pedologice.

Problema desertificarii.

Republica Moldova este afectata de desertificare întrucât zonele de Centru si Sud sunt uscat-

subumede (cu coeficientul hidrotermic K<0,65, calculat conform formulei Ivanov-Vâsotkii), iar zona de

Nord este afectata periodic de seceta si de procesele de degradare a solurilor, deci este amenintata de

desertificare.

Principalii agenti ai desertificarii: Eroziunea solurilor si alunecarile de teren; Dezechilibrul ecologic

teritorial. Ecosistemele naturale si natural-antropizate (paduri, inclusiv fâsii forestiere, fânete, pasuni,

mlastini, sisteme acvatice) constituie 17%, ceea ce denota un nivel scazut al echilibrului ecologic

teritorial.

Se afirma ca desertificarea si seceta afecteaza dezvoltarea durabila, prin interrelatiile lor cu probleme

sociale importante, cum sunt: saracia, situatia precara a sanatatii, lipsa securitatii alimentare,

migrarea populatiei si dinamica demografica.

Cine este responsabil? Conform art. 88 al Codului funciar controlul de stat asupra folosirii si

protectiei terenurilor îl exercita Guvernul prin intermediul Serviciului de Stat pentru Reglementarea

Regimului Proprietatii Funciare al Agentiei de Stat Relatii Funciare si Cadastru si autoritatile publice

locale.

Caracteristicile de baza ale principalelor cursuri de apa din Republica Moldova

Râul Lungimea, km Suprafata bazinului

hidrografic, km 2

Scurgerea

medie anuala,

mln. m 3 /S

Debitul

mediu,

m 3 /S

Nistru * 1352 (657) ** 721000 (19070)** 10700 330

Prut * 976 (695) ** 27500 (7990) ** 2906 92

Dunarea * 2857 ( < 1) ** 817000 (8350)** 203000 6500

Raut 286 7760 313 9,9

Bâc 155 2150 91,3 2,9

Botna 152 1540 33,6 1,1

Ichel 101 814 20,5 0,7

Cubolta 100 947 61 1,6

Ialpug * 142 (135) ** 3180 (3165)** 91,2 2,9

Cogâlnic * 243 (125) ** 3910 (1030)** 59,1 1,9

Cainari 113 835 46,8 1,4

Ciuhur 97 724 21,8 0,7

Cahul * 39 605 9,2 0,3

* - Râuri interstatale. 

** - În paranteze sunt prezentate suprafetele bazinelor hidrografice pe teritoriul Republicii Moldova.

sus

Apă poluată și lipsită de viață

Raionul Anenii Noi și municipiul Chișinău au cea mai poluată apă din tot rîul Bîc. Concluzia aparține unui grup de tineri, membri ai primei expediții ecologice pe rîu. Aceștia au monitorizat starea apei din

rîul Bîc pentru a identifica sursele de poluare și factorii de degradare.

Concluzia la care au ajuns tinerii este de-a dreptul îngrijorătoare: dacă în raioanele Călărași și Strășeni apa este relativ bună, atunci în raionul Anenii Noi și Chișinău aceasta este ”rea și excesiv

de poluată”. ”Am identificat în capitală spălătorii auto ilegale și un miros insuportabil, care vine direct din rîu. Mai mult, stațiile de epurare nu corespund normelor actuale și necesită o renovare urgentă.

Municipiul Chișinău nu are o gunoiște civilizată, gunoiul se depozitează în lunca rîului și se spală cu ploile abundente în rîu”, a declarat Dumitru Holban Ulinici, participant la expediție.

În raionul Anenii Noi, tinerii au monitorizat trei puncte: satele Chetrosu, Bulboaca și Calfa. Aici, apa s-a dovedit a fi excesiv de poluată, fiind complet lipsită de viață. Aici au fost identificate mai mult

probleme: stații de epurare nefuncționale, mirosul insuportabil al rîului, maluri lipsite de vegetație și fracții solide de deșeuri în apă. Mai mult, în satul Calfa există un depozit de pesticide, de șase tone,

care poate să ajungă în rîul Bîc în urma unor ploi abundente.

Tinerii au venit cu mai multe inițiative, pe care le vor înainta autorităților. Ei propun ca poliția să sancționeze persoanele care își spală mașinile în rîul Bîc, sancțiunile pentru încălcările legislației să

fie mai mari, albia rîului să fie curățită de mîl și stuf etc.

Expediția a avut loc în perioada 7-14 iulie 2013 și a fost sponsorizată de Ambasada SUA la Chișinău.