LUCRARE artterapie

7/21/2019 LUCRARE artterapie

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-artterapie 1/11

Caracteristici şi mecanisme de acţiune ale art-terapiei vizual-plastice

Rezumat

Cercet.st.III dr. Ceauşu Felicia

Institutul de Cercetări Economice şi Sociale

„Gh.Zane” Iaşi

În Europa !ncă de la mi"locul secolului al #I#$lea medicii au constatat că prin crea%ia

plastică se poate o&%ine o ameliorarea a stării psihice la mul%i pacien%i. 'ictatul munca !n casă

sau (rădină era menit să elimine plictiseala şi să scoată pacien%ii din izolare. )cti*ită%i di+erite

de art$terapia de azi.,a !nceputul secolului al ##$lea di+eri%i autori au mani+estat interes pentru picturile

şi desenele &olna*ilor psihici. Interesul suscitat de arta psihopatolo(ică a permis or(anizarea

unor e-pozi%ii interna%ionale cu produc%iile artistice ale &olna*ilor psihici. )&ordarea

ştiin%i+ică a acestor modalită%i de e-presie patoplastică a a*ut drept consecin%ă apari%ia

numeroaselor studii !n+iin%area institu%iilor de pro+il apari%ia unor pu&lica%ii periodice şi

des+ăşurarea unor reuniuni interna%ionale pe această temă.

)rta poate *indeca di+erite stari patolo(ice. )ceasta idee este +oarte *eche si a +ost

aplicata inca din antichitate. „'ersonalitati ale acelor timpuri cum ar +i 'laton )ristotel

'lutarh 'ita(ora recomandau in scop terapeutic contemplarea operelor de arta.”

'ri*ind o lucrare de arta esti o&li(at sa te concentrezi la ea uiti de pro&lemele care te

sacaie. In China si /aponia *irtutile artei erau +olosite pentru a trata stari pshilo(ice precare.

)ceasta terapie stimula insanatosirea. „'acientilor li se recomanda pentru *indecarea starilor

+izice si in special psihice sa picteze sa deseneze in natura. Era o terapie si prin culoare.”0

In ultimul timp cercetarile medicale au adus in plus concluzia ca *irtutile terapeutice

ale artei sunt le(ate de tipul si de su&iectul lucrarilor de pre(atirea intelectula si de maladia

pacientului. In cazul melancoliilor cronice si depresiunilor ner*oase (ra*e +olosirea terapiei

culorilor a capatat o lar(a aplicare in S.1.). /aponia China +osta 1RSS Franta s.a.

Cercetarile au aratat ca nu orice lucrare de arta are un impact poziti* asupra sanatatii. 1nele

lucrari prin cromatica si su&iect au un e+ect nelinistitor si de aceea tre&uie e*itate in terapia

pacientilor.

1

/. Rodri(uez şi G. 2roll L’art therapie. Pratiques, techniques et concepts Elle&ore 'aris 033 p. 0452 Forestier R. Tout savoir sur l’art therapie Fa*re ,aussane 0333 p. 67



,a ,enin(rad terapia prin arta era +olosita pentru a trata a+ectiuni ale or(anelor

interne8 &oli hepatice (astrice pancreatice &olna*ii +iind adusi in +ata unor lucrari pe care sa

le contemple si creandu$le o stare psihica deose&it de +a*ora&ila e+icienta unor medicamente

era marita. Sedintele terapeutice de *izionarea unor opere cele&re realizate de pictori si

sculptori de (eniu cum ar +i8 9elacroi- Go:a Rodin ;ra<ue erau de scurta durata si se

repetau insa de 5$3 ori pe zi prin proiectare de diapoziti*e color sau *izite in muzee.

Rezultatele acestui e-periment au +ost senzationale. Shim&area starii psihice a pacientului

eliminarea stresului prin atmos+era e+ectul &ene+ic al culorilor toate acestea au determinat

*indecarea unor a+ectiuni or(anice si +unctionale mai rapid decat prin terapiile o&isnuite.

2re&uie su&liniat ca atunci cand se a&uzeaza si creierul o&oseste cu prea multe *izionari pot sa

apara tul&urari de auz de *edere halucinatii an(oase tul&urari ale ritmului cardiac. Se

a"un(e la =Sindromul Stendhal= descoperit de cele&rul scriitor. )cest sindrom apare de multe

ori la turistii care intr$un timp +oarte scurt parcur( cele&rele colectii de arta din marile muzee

de arta stand ore in sir si o&osindu$se a"un(and in stare de stres de isto*ire +izica si psihica.

)pare la inceput o stare de neliniste de panica implaca&ila si se poate declansa apoi o +orma

de eu+orie necontrolata.

>)rt$terapia are o lar(ă aplica&ilitate +iind +olosita !n principal pentru rea&ilitarea

stimulatrea şi dez*oltarea copiilor şi adul%ilor cu diza&ilită%i ?+izice şi mentale @ dar şi pentru

dez*oltarea personală şi !n educa%ie respecti* !n pre*enire.”7

Aodelele de lucru practicate !n RomBnia !ncepBnd cu anii D3 odată cu trans+erul de

in+orma%ii !n special practice realizate de di*erse G$uri de caritate sunt omolo(ate şi

pro*in din Aarea ;ritanie Fran%a şi Germania %ări cu tradi%ie !n cercetarea dez*oltarea )rt$

terapiei şi a tehnicilor cone-e.

)rtele *izuale muzica literatura mişcarea dansul teatrul păpuşile şi marionetele

sunt principalele componente ale acestor tehnici.

În RomBnia specialiştii şi G$urile pe care le reprezentau au optat pentru un plancu e+ect pe termen lun( cu inciden%ă la ni*el na%ional şi care are ca scop a"utorarea a cBt mai

multor &ene+iciari.

9upă DD3 mişcarea romBnească de art$terapie a luat amploare şi s$a dez*oltat pe mai

multe ni*ele de pro+esionalizare.

Gradual s$a +ormat o masă critică de pro+esionişti care lucrează !n di*erse centre de

rea&ilitare şi G$uri locale din toată %ara şi care au aceeaşi sursă de +ormare ini%ială.

3 'reda Hasile Terapii prin mediere artistică Editura 'resa uni*ersitară clu"eană Clu"$apoca 0337 p.00



Rezultatele poziti*e nu au !ntBrziat să apară şi odată cu ele dorin%a responsa&ililor şi a

autorită%ilor de a e-tinde acest model de succes.

Ini%iati*a de a pro+esionaliza ocupa%ia de art$terapeut prin or(anizarea de studii post

uni*ersitare ?master@ este un pas +iresc !n dez*oltarea domeniului art$terapiei !n RomBnia şi

reprezintă dorin%a "usti+icată a multor (rupuri implicate direct !n acti*itatea cotidiană cu

&ene+iciarii sistemului social de protec%ie sau !n(ri"ire din RomBnia. Aulte dintre persoanele

care lucrează de"a cu tehnici speci+ice art$terapiei au studii uni*ersitare !n domeniile artistice

sauşi psihosocial. Recunoaşterea o+icială a ocupa%iei de art$terapeut o+eră !n urma a&sol*irii

unui masterat !n art$terapie ce la *a +urniza cunoştin%e şi le *a dez*olta noi aptitudini şi

atitudini pro+esionale şi !i *a a"uta să +ie ap%i de lucru pe o pia%ă !n continuă mişcare.

'rin +olosirea mi"loacelor de e-presie speci+ice artelor !n acti*itatea pro+esioniştilor !n

dez*oltarea umană psiho$somato$socială s$a constatat că una din ne*oile de &ază a omului

este aceea de a e-prima ceea ce simte.

)rta oricare ar +i tehnica +olosită pentru e-presia artistică nu poatre +i separată de

emo%ii. Hor&ind despre ni*elul emo%ional al omului aducem !n discu%ie terapia. „,a ni*elul

emo%ional al creatorului artist (ăsim aceleaşi in(rediente necesare unei psihoterapii. Fiecare

indi*id are propriile percep%ii şi propriile emo%ii cu propriile in+luen%e culturale. Senza%iile !şi

au ori(inea !n conte-tul condi%iei noastre social$culturale. )şezate !ntr$un cadru rela%ional

acestea de*in rezultatul proiec%iilor.” ,a acest moment terapia prin artă de*ine esen%ială

pentru că ea permite trăirea unor emo%ii poziti*e şi *alorizatoare şi duce la echili&rarea

ciclului +iresc contrac%ie J e-pansiune propriu +iin%ei umane.

)rt$terapia prin accesul la natura trans+ormărilor de sine şi a rela%iilor interumane

prin *alorile ei poziti*e care stau la &aza !n%ele(erii e-plorării şi asistării +iin%ei umane este o

cale de redo&Bndire şi păstrare a sănătă%ii somato$psiho$sociale de pre*enire a alienării.

)rt$terapia o+eră &ene+iciarului aceea si(uran%ă de care are atBta ne*oie şi aceea

li&ertate de mani+estare şi e-primare a dorin%elor a opiniilor a atitudinilor sale satis+acene*oile umane de apartenen%ă şi identi+icare cu un (rup.

europsiholo(ia desenului !l prezintă ca pe un proces comple- de e-presie a

personalită%ii cu o reprezentare corticală şi cu aceaşi *aloare ca lim&a"ul *er&al ?oral şi scris@

!n raport cu marile +unc%ii sim&olice corticale (nozo$pra-olo(ice. Fundamentul psiholo(ic

pentru e-plicarea naturii neuropsiholo(ice a desenului se re+eră la8

4 Fa&ini 9ana Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă 'resa 1ni*ersitară Clu"eanăClu"$apoca 0334 pp. 5$55



– 9esenul este o +unc%ie insrumental sim&olică a creierului cu aceaşi *aloare ca şi

lim&a"ul *er&al

– 9esenul are o reprezentare la ni*elul anumitor arii corticale

– rice leziune produsă la ni*elul ariilor corticale ale desenului *a determina apari%ia

unei tul&urări speci+ice de desene

– Fiind o +unc%ie neuropsihică desenul poate ser*i ca +ormă de analiză

psihodia(nostică.

În cate(oria celor mai +rec*ente tul&urări e-primate plastic şi care au *aloare dia(nosticăse pot enumera58. tul&urări de +ormă care reprezintă modi+icări ale +ormei +ără să schim&e !n esen%ă

+orma naturală

0. tul&urările de e-ecu%ie ale +ormei ce determină aspectul neterminat ri(id sărac

dezordonat

7. tul&urările de construc%ie ale +ormei care constau !n8

- )ccentuarea unui element neesen%ial

- Stereotipia +ormei

-

miterea unor elemente esen%iale- Culoarea nu *ine !n spri"inul +ormei.

. tul&urările de schemă corporală ce se re+eră la8

- 2ransparen%a corpului

- )simetrii accentuate dispropor%ii !ntre di+erite se(mente ale corpului

- misiuni sau adău(ire de se(mente

- Corpul redat >cu +a%a” iar capul şi picioarele >din pro+il”

- Capul asimetric de+ormat nele(at de (Bt cu contur deschis ?sus@

- Aem&rele cu aspect apendicular asimetrice supra sau su&dimensionate a&senta uni

sau &ilaterală

- >neo+orma%ie” K cap du&lu trei mBini mai multe de(ete

5 'opescu )l. Terapia ocupaţională şi eroterapia Edit. Aedicală ;ucureşti DL4 p.46



5. tul&urări ale sensului sim&olic al +ormei J apar cBnd se solicită ima(ina%ia ele*ului

incapa&il de a crea sau +olosi >+orma sim&ol” şi se re+eră la8

- culoarea ce acoperă ilo(ic toate elementele ?e-. 8 capul are culoarea hainelor@

- procedee speciale de desen ?um&re pete de culoare@ care nu au nici o semni+ica%ie

sens sim&ol.

4. tul&urări de compozi%ii. Compozi%ia este cea mai comple-ă acti*itate de desenare la

care concură numeroşi +actori cu principii compozi%ionale lo(iceM aceşti +actori con+eră

compozi%iei plastice ritm echili&ru măsură propor%ii +or%ă de emo%ionare şi de

comunicare. 2ul&urările ei se re+eră la8

- a&sen%a rela%iilor !ntre +orme detaliu spa%iu- compozi%ie !nchisă >!n plan” des+ăşurBndu$se +rontal &idimensional cu aspect static

- repeti%ia +rec*entă a +i(urilor >schemă”

- perspecti*a a+ecti*ă domină perspecti*a *izuală in*ersBnd raporturile reale dintre

elemente

- neacordarea importan%ei >mediului” caracteristic temei

- culoarea nu are rol constructi* sau impresi* ci e-primă doar trăirile interne ale

copilului- plan percepti* !n(ust care dă ima(ini sărace lacunare dezmem&rate ireale

6. tul&urări de culoare. Întrea(a armonie a unei lucrări plastice se spri"ină pe tonalitatea

cromatică dominantă pe un echili&ru diri"at su&iecti*. 2ul&urările se re+eră la8

- nerespectarea realismului *izual

- a&sen%a armoniei cromatice ra+inate tonuri sau nuan%e

- utilizarea ilo(ică a culorilor ?zăpada roşie păr *erde@

- e+ectul spa%ial al culorilor nu este +olosit şi desenul este plat &idimensional cu aspect

dezordonat.

L. tul&urări ale spa%iului plastic ?rela%ionarea structurii compozi%iei cu +orma ei totală@.

2ul&urările se re+eră la48

- spa%iul (ol deschis sărac simplist static &rut sum&ru

- descripti* serial decorati*

- spa%iu neechili&rat prin su& sau supradimensionarea +ormelor.

6 Nilliams G.O. Nood A. !evelopmental "rt Therap# ;altimore 1ni*ersit: 'arP 'ress D66 p.D3



9esenul constituie un mecamism comple- care antrenează multiple laturi ale

psiholo(iei indi*idului a*Bnd un caracter strict indi*idual speci+ic !n raport cu

particularită%ile su&iectului respecti* cu capacitatea acestuia de e-presie cu aptitudinile cu

ni*elul cultural cu a+ecti*itatea şi !ntrea(a dinamică a personalită%ii sale.

Interpretarea desenului pune !n discu%ie mai multe puncte de *edere orientate spre

două direc%ii8 cea estetică şi cea psiholo(ică acestea +iind "usti+icate !mpreună deoarece

desenul !nainte de a +i o >lucrare” este un >lim&a"” un sistem sim&olic in+orma%ional

neuropsiholo(ic.

rientarea psiholo(ică care este !n aten%ia noastră este cea dependentă de structura şi

dinamica personalită%ii desenul *ehiculează con%inutul intrapsihic al indi*idului re+lectBnd

personalitatea (lo&ală a acestuia.9esenul !n cazul persoanelor cu tul&urări psihice apare ca un lim&a" >accesi&il ce

operează ca un sistem speci+ic”6 de semne +izice concrete prin care el capătă o +ormă

>circulant$comunica&ilă” !n cadrul comunicării interpersonale comportBndu$se ca *aloarea

unui mesa" ce e-primă !n e-terior con%inutul intrapsihic (lo&al al personalită%ii de+icientului.

)st+el desenul ca lim&a" ca mesa" este purtătorul unei in+orma%ii pe care o transmite

su&iectul cu o anumită semni+ica%ie şi !ntr$o +ormă +izică speci+ică particulară acestui tip de

lim&a" ?semnul (ra+ico$plastic@.

Cu alte cu*inte desenul ca mesa" plastic posedă un sistem semantic precis un cod

in+orma%ional care !n cadrul comunicării interpersonale se *a supune le(ilor (enerale ale

semanticii.

E-presia plastică desenul !n conte-tul in*esti(a%iilor asupra de+icientului depăşesc

punctele prin care sunt pri*ite ca aptitudine practică de a copia realitatea *alen%ele lor

re+erindu$se laL8

-*aloarea e-presi*ă J dată de (estul (ra+ic care traduce unele aspecte le(ate de

temperament şi natura reac%iilor tonico$emo%ionale ale su&iectului

-*aloarea proiecti*ă J se re+eră la capacitatea desenului de a da o ima(ine +idelă a

ansam&lului personalită%ii su&iectului ?Kcon%inutul intrapsihic@

-*aloarea narati*ă J este cea care sensi&ilizează rapid şi captează aten%ia +iind

in+luen%ată de căutarea a ceea ce are interes pentru su&iect de ale(erea temelor

7 Qramer E. Childhood and art therap# SchooPen ;ooPs D6L 1S) p.5

8 Enăchescu C. $iena mintală şi recuperarea %olnavilor psihici Edit. Aedicală ;ucureşti D6D p.6L



desenului toate acestea !n raport cu e-perien%a personală amintirile ima(inarul

personal

-*aloarea asociati*ă J prin care desenul este rezultatul unei condensări de semni+ica%ii şi

!n acest sens con%inutul desenului ?tema stilul@ se apropie ca tip de ela&orare

psiholo(ică de *is.

Încă din perioada "ocului sim&olic copilul !şi e-ersează +unc%iile de sim&olizare

modela" desen toate +iind modalită%ile unui act de comunicare &ipolar $ cu propria +iin%ă şi cu

cei din a+ară.

>/ocul sim&olic este !ntotdeauna amestec !ntre ac%iune şi *is realizează *isul prin

ac%iune idealizează ac%iunea prin *is. /ocul are ascendent asupra lucrurilor şi se sustra(e

lucrurilor. El pune stapBnire pe lume şi creează altă lume. 9e aceea unii au !ncercat să e-plice

arta prin "oc.”D

'e de o parte se spune că impulsul artistic !şi are rădăcinile !n acti*itatea su&conştientă

a copilului care se "oacă !n strădania lui capti*antă de a se +orma !n dorin%a lui simultană şi

contradictorie de a se impune aten%iei semenilor şi de a se izola ca să (uste !ntrea(a seduc%ie a

"ocului. /ames Sull: 'opa A. ?DD6@. 'e de altă parte se spune că arta primiti*ă mai cu

seamă prin reprezentarea luptelor şi a scenelor de *Bnătoare pare să demonstreze că arta nu

este decBt o continuare a acti*ită%ii !n "oc.

i totuşi se arată că arta nu se tra(e din "oc ci mai curBnd din toate acti*ită%ile umane.

>)rta este unul din modurile !n care se +oloseşte şi se consumă acti*itatea totală a omului” 3.

9ansul nu este un simplu "oc o simplă e-presie de mişcare din e-ces de ener(ie +olosită el se

con+undă cu %elurile utilitare şi mistice ale *ie%ii colecti*e şi implică stări su+leteşti e-trem de

pro+unde şi comple-e +ără a se renun%a la tot ceea ce arta propriu$zisă adau(ă acestor +orme

primiti*e +ără a se renun%a la +ormele pur şi simplu estetice ale dBnsului.

9in punct de *edere psiholo(ic e-istă numeroase asemănări cBt şi deose&iri !ntre "oc şi

artă$ "ocul este eli&erare$ ca şi arta el descătuşează eli&erează de realitate. Ca şi arta el estecrea%ia unor tendin%e pro+unde. Aesa"ul lui este li&ertatea prin ac%iune şi prin *is. i totuşi !n

artă nu mai este *or&a despre un "oc de ima(ini şi sentimenteeste *or&a de o ale(ere de

ima(ini şi sentimente e-presi*e +rumoase şi capa&ile să se ordoneze !n sim&oluri armonioase.

)rta construieşte o lume care se impune spiritelor prin ordine şi le(ile sale. Ea nu mai

!nseamnă acea crea%ie monotonă şi +u(iti*ă care se pirde !n emana%ii e+emere şi care rămBne

transcedentală şi insensi&ilă la structura şi la aparen%a e-terioară a realizărilor sale. /ocul

9 Enăchescu C. &'presia plastică a personalităţii, Edit. tiin%i+ică ;ucureşti DD510 9elacroi- O. Psiholoia artelor, Edit. AERI9I)E ;ucureşti DL7



contri&uie la pre(ătirea artei dar "ocul nu de*ine artă decBt la +iin%a a+lată pe cea mai !naltă

culme a spiritualită%ii. (ocul devine artă atunci c)nd cel care se *oacă este un artist. Qramer

E. ?D6L@ &dith +ramer !n lucrarea sa J Childhood and art therap# ?D6L@ considera >unele

tipuri de "oc ca o pre(ătire pentru arte.” În acest sens arată J>copii mici au ne*oie să se "oace

cu materiale moi şi nestructurate precum apă nisip lut pietre clei.”

)*Bnd la &aza in%ele(erii psiholo(iei copilului teoria lui Freud E. Qramer

+undamentează ideea de artă ca scop. )rtterapia are +or%a de a spri"ini E(oul de a ampli+ica

dez*oltarea sensului de a !nlesni maturizarea !n (eneral. 'rincipala +unc%ie a artei !n acest

conte-t este de a contri&ui la dez*oltarea or(anizării psihice a indi*idului ast+el ca aceasta să

+ie capa&ilă să +unc%ioneze !n condi%ii de sress +ără a se deteriora. În acest sens art$terapia

de*ine atBt o componentă a unui mediu terapeutic ?alături de alte tipuri de terapii@ cBt şi o

+ormă de terapie complementară sau care spri"ină psihoterapia +ără a o !nlocui !nsă.

Edith Qramer ?D6L@ distin(e cinci moduri !n care materialele speci+ice artei pot +i

+olosite. 'rimele patru nu sunt cali+icate ca artă şi sunt e-plicate ca +iind stadii preliminare

simptome de dis+unc%ie care re+lectă o tul&urare psiholo(ică sau o comunicare limitată.

'rima cate(orie este +ormată din$ activităţi premerătoare, de e-plorarea proprietă%ilor

+izice ale materialelor care nu duc la crearea de con+i(ura%ii sim&olice dar sunt cotate ca

poziti*eM

) doua cate(orie este descrisă ca +iind activităţi haotice$ ca spoit stropit mBz(ălit $

componente disructi*e determinate de pierderea controluluiM

) treia cate(orie J stereotipiile $ denumite acte !n slu"&a apărării. )cestea pot lua

+orma copiatului trasatului sau a repeti%iilor stereotipe. În cadrul acestei cate(orii se identi+ică

două tipuri8

a. sterotipiile convenţionale

%. stereotipiile riide sau %izare care au un !n%eles personal e*den%iind

+alse sentimente.

) patra cate(orie şi cea mai contro*ersată este pictora-ia care reprezintă o

comunicare pictorială care !nlocuieşte sau suplimentează cu*intele.

) cincea cate(orie cea a J e'presiei -ormale J de+ineşte producerea de con+i(ura%ii

sim&olice care ser*esc cu succes atBt e-primării de sine cBt şi comunicării. 'entru E. Qramer

numai acest mod de a +olosi materialele este arta !n sensul deplin al cu*Bntului deoarece

11 Qramer E. Childhood and art therap# SchooPen ;ooPs 1S) D6L



deri*ă din sentimente e*ocate şi ser*eşte ca analo( pentru o *ariată +ormă de e-perien%e

umane.

Cate(oriile e*iden%iate de Qramer nu sunt separate ri(id ast+el un copil poate trece

prin acti*ită%i de "oc premer(ătoare spre e-presia +ormală poate re(resa la produc%iile haotice

poate să se retra(ă !ntr$o acti*itate depresi*ă ca să a"un(ă !napoi la o acti*itate creati*ă +inală.

Scopul artterapeutului este de a a"uta persoanele copii sau adul%i să producă lucrări ce

sunt deopotri*ă e-presi*e şi +ormale +iind perioade cBnd acti*itatea creati*ă se situează

dincolo de realitatea cotidiană şi cBnd aceste modalită%i de a +i de a +unc%iona sunt mai

+olositoare pentru indi*id.

2erapia prin artă este le(ată de conceptul de su&limare de plăcerea pe care o o&%ine

su&iectul prin su&limare. >În artă su&limarea este o&%inută cBnd artistul !nlocuieşte impulsul

de a$şi e-terioriza +anteziile cu actul de a creea echi*alen%i pentru +anteziile sale prin ima(ini

*izuale. )ceste crea%ii de*in artă numai cBnd artistul reuşeşte să le +acă !nteli(i&ile altora

pentru a comunica.”0

Rolul artterapeutului este de a recunoaşte şi răspunde aspectelor e*idente cBt şi celor

ascunse ale produc%iilor copilului şi să$l a"ute pe acesta să creeze materiale e-presi*e

emo%ional.

În artă ima(inea este un su&stitut un mod de a e-terioriza e-perien%a de *ia%ă

pulsiunile erotice +anteziile se-uale !n multe cazuri.

9upă Freud e+ectele art J terapiei sunt8

. reactualizarea eului

/. identi-icarea persoanei

0. decon-licualizarea

1. învăţarea sim%olurilor culturale

2. reechili%rarea a-ectivă

3. di-erenţierea a-ectiv4emoţională

5. compensarea unor componente alterate

6. valori-icarea de sine prin socializare.

Obiectivele artterapiei sunt realizate prin78 'opa A. ?DD6@

12Fa&ini 9ana Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă 'resa 1ni*ersitară

Clu"eană Clu"$apoca 0334 p. 513 '') A. 4 7ote de curs de &roterapie şi "rtteapie 8 !actilo, 1ni*ersitatea ;ucureşti DD6



. $perceperea sim&olurilor şi +aptelor culturaleM

0. $receptarea a+ecti*$co(niti*ă a sim&olurilorM

7. $imitarea şi e-ecutarea sim&olurilorM

. $trans+ormarea lor !n acti*ită%i propriiM

5. $dez*oltarea unor +orme de interes recompensă moti*a%ieM

4. $selectarea *alorilor şi acti*ită%ilor de cunoaştereM

6. $asi(urarea unui sentiment de con+ort prin aceste acti*ită%i.

E-istă astăzi o *arietate de studii şi cercetări !n le(ătură cu +ormele de e-presie ale

copilului normal. Ele sunt +olosite şi ca mi"loc de interpretare a personalită%ii patolo(ice sau

mor&ide la copiii de+icien%i sau su&iec%ii cu tul&urări psihice.

;i&lio(ra+ie8

.9elacroi- O. ?DL7@ Psiholoia artelor, Edit. AERI9I)E ;ucureşti

0.Enăchescu C. ?D6D@ $iena mintală şi recuperarea %olnavilor psihici Edit. Aedicală

;ucureşti

7.Enăchescu C. ?DD5@ &'presia plastică a personalităţii, Edit. tiin%i+ică ;ucureşti

.Fa&ini 9. ?0334@ Creativitate artistică. Relaţii între artele vizuale şi terapia prin artă

'resa 1ni*ersitară Clu"eană Clu"$apoca

5.Forestier R. ?0333@ Tout savoir sur l’art therapie Fa*re ,aussane

4./. Rodri(uez şi G. 2roll ?033@ L’art therapie. Pratiques, techniques et concepts Elle&ore

'aris

6.Qramer E. ?D6L@ Childhood and art therap# SchooPen ;ooPs 1S)

L.'opa A. ?DD6@ 7ote de curs de &roterapie şi "rtteapie 8 !actilo, 1ni*ersitatea

;ucureşti

D.'opescu ),. ?DL4@ Terapia ocupaţională şi eroterapia Edit. Aedicală ;ucureşti

3.'reda Hasile ?0337@ Terapii prin mediere artistică Editura 'resa 1ni*ersitară clu"eană

Clu"$apoca



.Nilliams G.O. Nood A. ?D66@ !evelopmental "rt Therap# ;altimore 1ni*ersit: 'arP

'ress

LUCRARE artterapie

Documents

Transcript of LUCRARE artterapie